LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR: ÎNDRUMĂTOR
GRECU NICOLETA

ABSOLVENT:
MARINCAŞ NICOLETA

= SESIUNEA 2007 =
VARICELA
 MOTIVAŢIE

„Să ajuţi individul,să fie acesta bolnav sau

sănătos,să-şi afle calea spre sănătate şi recuperare,să
ajuţi individul,fie bolnav sau sănătos,să-şi folosească
fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau
recuperarea,cu condiţia ca acesta să aibă tăria,voinţa
sau cunoaşterea,necesare pentru a o face şi să
acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă
singur cât mai curând posibil”.
 CUPRINS

Noţiuni teoretice despre boală

Demersul îngrijirilor

- grila pentru culegerea datelor

- analiza şi interpretarea datelor
- diagnostic de îngrijire
- plan de îngrijire
- evaluare finală

Bibliografie
 VARICELA

VARICELA este o boală infecţioasă şi contagioasă,provocată

de virusul varicelozosterian,caracterizată clinic prin manifestări
generale uşoare şi o erupţie veziculară polimorfă care,apare în mai
multe valuri eruptive,şi unele manifestări generale ca şi febra,catar
respirator, mai ales la adulţi, mai discrete la copii.

ETIOLOGIE –agentul etiologic al varicelei este un virus care

se găseşte în conţinutul elementelor eruptive, precum şi în sângele
bolnavilor de varicela în perioada febrilă.
În 1955 virusul a fost izolat de Weller prin culturi pe celule pe
celule embrionare de AMNIOS uman.
El sa dovedit a fi identic cu cel al herpesului Zoster.Virusul
măsoară 160-200 n m, conţine ADN central, are o capsidă
icosoedică şi un înveliş lipid.Antigenic este unitar.
Cultura virusului varicelozosterian se face pe variate culturi de
ţesuturi, producând leziuni şi incluzii cozinofilice intranucleole.
Virusul este puţin rezistent, în mediul extern pierzând
infecţiozitatea în câteva ore.
 EPIDEMIOLOGIE-varicela este o infecţie cu răspândire
universală.Izvorul de infecţie în varicelă îl constituie individul
bolnav.Virusul găseşte în sânge şi în vezicule de pe tegumente şi
mucoase, eliminându-se prin picăturile lui Flugge, prin secreţiile
bucofaringiene şi din conţinutul veziculelor apărute.
Rezinstenţa virusului în mediu extern este redusă, boala este
extrem de contagioasă,transmiterea făcându-se aerogen.
Copilul cu varicelă trebuie izolat cu mare atenţie.
Durata perioadei de contagiozitate începe cu 1-2 zile înainte
de apariţia erupţiei şi durează aproximativ 6 zile după apariţia
ultimului val eruptiv.
În mediul urban 75% din copii fac boala până la vârsta de 15
ani şi 10% până la 20 ani.Curba sezonieră a morbidităţii arată o
prevalenţă pentru lunile de iarnă şi primăvară şi un minimum în
lunile de vară.
Mortalitatea este foarte redusă..

Sursa de infecţie o constituie bolnavii cu varicelă sau herpes

zoster, care sunt infecţioşi prin leziunile tegumentare şi mai ales ale
mucoaselor.
 Transmiterea se realizează de la o persoană la alta prin
contact direct sau prin picaturi de secreţie nazofaringiană, răspândite
în aer.
Transmiterea indirectă prin obiecte proaspăt infectate cu
secreţii provenite de pe mucoase sau din leziunile tegumentare.
Transmiterea infectiei este posibilă şi prin transportul de
curenţi de aer, conţinând picături infectate de la bolnavi (chiar de la
etaj), ceea ce face foarte dificilă izolarea bolnavilor în spitale, unde
varicela declanşează frecvent infecţii interioare.Indicele de
contagiozitate este apreciat la 80-95% din contacţi respectiv expuşi.
Poarta de intrare a infecţiei este mucoasa nazofaringiană şi
cea conjunctivală.Contagiozitatea varicelei este foarte mare, mai
ales în stadiul iniţial al bolii, fiind nevoie de un contact minimal şi
scurt pentru a se realiza infecţia unei persoane receptive.
Durata perioadei de contagiozitate începe cu 1-2 zile înainte
de apariţia erupţiei şi durează aproximativ 6 zile după apariţia
ultimului val eruptiv.Este îndoielnic dacă contagiozitatea mai
persistă după trecerea primelor zile de boală, deoarece virusul se
izolează greu din vezicule mai vechi de 12 ore.
Crustele de varicelă nu par să fie infecţioase.
Contagiozitatea se poate prelungi la imunodependenţi.
Receptivitatea la varicelă este universală.Copiii născuţi din
mame imune prezintă o imunitate care durează până la vârsta de 6
luni.Se cunosc cazuri de varicelă congenitală cu o letalitate de 10-
20%.
 Receptivitatea este maximă la imunodependenţi
(cancer,hemopatii maligne, persoane tratate cu corticosteroizi şi alte
imunodepresive).

Imunitatea după boală este de lungă durată, reîmbolnăvirile

fiind exceptionale.Se admite însă, că la unele persoane, virusul
poate persista ani în stare latentă în celulele nervoase, provocând la
adulţi tabloul de herpes zoster, situaţie comparabilă cu rezistenţa
virusului herpetic în celulele ectodermice şi apariţia recidivelor de
herpes.

Patogenie şi anatomie patologică

Virusul pătrunde în organism pe cale nozofaringiană sau
conjunctivală.Multiplicarea lor are loc, probabil,în tractul respirator,
după care virusul diseminează pe cale sanguină.
El are un tropsin special pentru piele, unde se înmulţeşte în
shoturile superficiale, realizând leziuni caracteristice care au ca
rezultat formarea veziculelor.
Anticorpi specifici apar la 1-4 zile după apariţia ultimului val
eruptiv, viremia încetează şi leziunile încep să se vindece.

Tabloul clinic
Incubaţia este în medie de 14-15 zile,cu variaţii între 10-21
zile.Carantina durează 3 săptămâni.
 Perioada prodramală (preeruptivă)

Durata acestei perioade este de 1-2 zile.La copilul mic poate

lipsi.La copilul mare şi la adulţi durează 2-3 zile cu simptoame mai
exprimate: cefalee, febră (în general moderată) şi dureri
musculare.Uneori, în această perioadă apare o erupţie trecătoare de
aspect scarlatiniform.

Perioada eruptivă

Erupţia apare mai întâi pe corp (unde domină), apoi pe faţă şi

membre, fiind însoţită de febră şi uşor prurit.
Elementele eruptive constau la început din macule mici (2-6
mm) rotune sau ovale de culoare roşie.În câteva ore maculele se
infiltrează şi devin papule, apoi trec în stadiul de vezicule, aşezate
pe o bază eritematoasă.Prin situaţia lor superficială (mai mult pe
tegumente decât în tegumente). Au formă rotundă, iar conţinutul lor
a fost comparat cu „picăturile de rouă”.Vezicula este uniloculară
(când se rupe acoperişul subţire, la atingere sau la apăsare, lasă să se
scurgă întreg conţinutul).
În evoluţie normală, dacă nu este ruptă, vezicula se deprimă
treptat, începând din centru („ombilicar”), apoi se turteşte prin
reducerea conţinutului, care se resoarbe şi se concentrează totodată,
dând veziculei un aspect uşor tulbure.
 La sfârşit, vezicula se usucă, formând o crustă, fără să lase
cicatrice, cu excepţia unei uşoare pigmentaţii trecătoare.
Stadiul de cruste poate dura 10-20 de zile.Veziculele infectate
cu germenii piogeni (stafilococi etc.) se tulbură mult, conţinutul
devine purulent şi pot lăsa cicatrici, după căderea crustelor.
Deoarece, pe de o parte, nu toate elementele eruptive
evoluează în acelaşi timp şi, pe de altă parte, pot să apară elemente
eruptive noi, la un moment dat pe piele se constată diferite stadii
evolutive ale erupţiei: macule, papule, vezicule şi cruste (aspect
„polimorf”).
Numărul elementelor eruptive este, în general, redus (de la
câteva zeci la câteva sute). Uneori, mai ales la adolescenţi şi adulţi,
numărul lor poate fi însă considerabil.

Topografie

Erupţia domină pe trunchi, având astfel un caracter

„centripet”. Pe membre, elementele eruptive sunt mai multe, dispuse
proximal, spre rădăcina lor şi preferenţial pe partea lor
anterointernă, spre flexuri şi în axilă (unde, de obicei, nu lipsesc).
Uneori, elementele eruptive pot să apară şi în palme.Erupţia
este, de asemenea, prezentă şi pe pielea capului şi pe faţă.
Elementele eruptive apar şi pe mucoase, îndeosebi în cavitatea
bucală, unde, acoperişul fragil al veziculului este repede rupt, lăsând
o ulceraţie cu spect de aftă şi provocând dureri la masticaţie şi
aslivaţie abundentă.Mai rar, veziculele pot apărea şi pe mucoasa
laringiană, cu tabloul grup varicelic sau pe conjunctive (dureri,
fotofobie, lăcrimare). Ele sunt prezente adesea pe mucoasagenitală
sau în regiunea anală.Elementele eruptive de pe mucoase se pot
suprainfecta cu uşurinţă cu germeni piogeni.
În general, erupţia se însoţeşte cu puţine alte manifestări şi
starea generală nu este sau este numai moderat afectată, îndeosebi la
copil. Febra însoţeşte fiecare puseu eruptiv, dar de obicei este mică,
putând lipsi în ¼ din cazuri. Se constată o uşoară oligurie cu
albinurie şi hematurii.În ultimii ani s-au adus unele dovezi despre
leziuni renale importante în varicelă.

Tabloul sanguin

Arată de obicei, leucopenie şi limfocitoză.

Evoluţia

Evolutia varicelei este, de obicei, uşoară spre vindecare, care

se obţine în majoritatea cazurilor fără incidente.
Probleme dificile pun numai unele forme clinice severe şi
complicaţiile. Vindecarea este urmată de o imunitate durabilă.
 Patogenia

Poarta de intrare este cea nazofaringiană şi

conjunctivală.Virusul pătrunde la început în celulele epitetului de la
acest nivel, pentru a trece mai apoi în circulaţia generală,
producând, prin diseminări succesive, manifestările de la nivelul
tegumentelor şi mucoaselor.Virusul varicelei poate avea şi un
neurotropism, de unde determinările nervoase relativ frecvente,
semnalate în special în ultimul timp.

Forme clinice

Alături de forma clinică obişnuită, cu evoluţie benignă, există

şi forme grave de boală:
♦ forme pustuloase;
♦ forme gangrenoase;
♦ forme hemoragice.
Varicela hemoragică este foarte rară, cu evoluţia adesea lentă.
Varicela gangrenoasă apare pe fondul unei suprainfecţii
bacteriene cu streptococi sau germeni anaerobi.
Formele grave de varicelă, cu erupţie bogată, febră ridică,
stare generală alterată, toxemie,pneumonie varicelică apar frecvent
la adulţi la care varicela evoluează de obicei mai sever decât la
copii.
 Varicela congenitală, care se realizează prin infecţie
intrauterină şi varicela neonatală, care se realizează prin infecţie
post partum sunt extrem de rare din cauza imunităţii pasive
transmise de la mamă la făt.

Complicaţii

Complicaţiile varicelei sunt rare, fie prin localizări deosebite

ale virusului, fie prin suprainfecţii bacteriene.

Complicaţiile date de virusul varicelic

Localizările respiratorii ale varicelei se cunosc mai bine din

ultimii 10 ani,când examenul radiologic sistematic al bolnavilor a
arătat o frecvenţă mult mai mare decât se credea a acestora.
Pneumonia variceloasă primară apare între a 2-a şi a 6-a zi de la
boală şi este rezistentă la tratamentul cu antibiotice.

Complicaţii neurologice

Encefalita variceloasă este complicaţia cea mai importantă,

apare foarte rar, mai ales la copii. Poate să apară după 4-8 zile de la
apariţia erupţiei.
Alte complicaţii neurologice: meningită şi reacţie meningiană,
mielită, polinevrite, nevrite periferice.
 Alte complicaţii: keratină, ulceraţii conjunctivale, ectropion,
apendicită, glumerulo nefrită acută (complicaţii grave dar rare).
S-a descris şi varicela complicată cu sindrom Lyell (necroză
epidemică toxică), probabil determinată de o reactivitate modificată
şi de suprainfecţie stafilococică.
Sindromul Reye (encefalopatie acută şi generescentă grăsoasă
hepatică) apare adesea după varicelă.

Prognostic

Prognosticul varicelei este favorabil.Varicela necomplicată se

vindecă întotdeauna. Există, totuşi, cazuri excepţional de rare, cu
sfârşit letal, care se datorează formelor severe (gangrenoase,
hemoragice) şi se datorează mai puţin virulenţei agentului, cât stării
de rezistenţă scăzută a organismului şi infecţiilor secundare.

Relaţii între varicelă şi Herpes Zoster

Varicela şi Herpes Zoster se consideră două manifestări clinice

deosebite ale aceluiaşi virus.
Varicela constituie răspunsul unei persoane lipsite de
imunitate, în timp ce Herpes Zoster reprezintă răspunsul unei
persoane parţial imune faţă de acelaşi virus.
De altfel, chiar între cele două tablouri clinice se observă
aspecte de trecere (Herpes Zoster varicellosus).
 Concluzia importantă a identităţii etiologice dintre varicelă şi
Herpes Zoster constă în necesitatea luării aceloraşi măsuri
preventive faţă de unele boli.

Tratament

Este simptomatic şi de prevenire a complicaţiilor prin mijloace

cât mai simple şi se execută la domiciliu, în condiţii de
izolare.Spitalizarea este rezervată numai în cazurile severe şi
complicate.

Tratament etiologic

În formele severe de boală ce survin în cazul

imunodeprimaţilor în varicelă este eficientă medicaţia antivirală cu
acyclovir 5 tb. 5-7 zile.În formele severe această medicaţie dă
rezultate bune, reducând gravitatea bolii şi extinderea
erupţiei.Rifampicina (600 mg/24 de ore la adult) dă rezultate bune
în varicelă, cu erupţie intensivă la adult pentru prevenirea
suprainfecţiei.
Tratament igienic

Constă în:
- repaus la pat în perioada febrilă;
- izolare până la căderea ultimelor cruste;
- igiena tegumentelor şi mucoaselor, pentru prevenirea
infecţiilor secundare;
- dezinfecţie continuă şi terminală pentru secreţiile
nazofaringiene şi obiecte contaminate;
- nu se permite baia pâna la uscarea crustelor, deoarece,
prin decaparea precoce a veziculelor se deschid porţi
de intrarea a bacteriilor;
- se menţin tot timpul măsuri de igienă corporală cu apă
alcoolizată;
- este obligatorie schimbarea lenjeriei de corp şi de pat,
ori de câte ori este nevoie;
- repausul la pat este obligatoriu circa 7 zile,
prelungindu-se în funcţie de apariţia unor noi vezicule
sau dacă este formă severă;
- vizitele vor fi întrerupte, se va evita contactul cu
leziunile supurative;
- pentru a împiedica copiii mici să se scarpine şi să-şi
rupă leziunile, se aplică bandaje la degete, mânuşi sau
degete de carton.
 Tratament dietetic

Constă în:
- dietă uşoară în perioada febrilă, regim lacto-
hidrozaharat-făinos, format din pireuri şi lichide;
- după căderea febrei se trece la un regim complet.

Tratament simptomatic

Pentru calmarea pruritului se foloseşte talc mentolat, 1%

alcool mentolat sau soluţie de mentol-fenol 2%.La nevoie se pot
administra antihistamice (Romergan, Feniramin, Ketotifen, Claritin
şi Nilfan). Se pot administra antipiretice în perioada febrilă, dar este
interzisă administrarea ASPIRINEI pentru prevenirea sindromului
Reye.

Tratamentul complicaţiilor

Este diferit în funcţie de complicaţia bolii.

Infecţiile bacteriene cutanate se tratează cu pudraj neobasept
local, pe cale generală, după antibiograma germenului
izolat.Leziunile mucoaselor se tratează cu spălături cu ceai de
muşeţel, iar pe mucoasa bucală se fac aplicări locale cu un tampon
de vată înmuiată într-o soluţie apoasă de violet de genţiană 2%.Se
administrează şi vitamina A.
Antibioticoterapia este indicată în doze mari (alese în funcţie
de sensibilitatea germenului) în complicaţiile bacteriene. Se
foloseşte OXACILINA şi GENTAMICINA.
Pneumonia variceloasă necesită adesea şi respiraţie asistată cu
aparat adecvat, într-o unitate de terapie intensivă şi necesită un
tratament simptomatic.

Profilaxie

Varicela este o boală de declarare obligatorie,dar nu nominal,

ci numeric, pe dări de seamă periodice.Izolarea se face la domiciliu,
timp de 6-8 zile de la apariţia erupţiei.
Izolarea bolnavilor în spitale necesită măsuri riguroase de
separare.Contacţii adulţi sunt lăsaţi liber, contacţii copii (receptvi)
vor fi lăsaţi la şcoală circa 10 zile (de la ziua contactului), apoi vor
fi izolaţi timp de 11 zile.
Contacţii imuni nu sunt supuşi carantinei.
Dezinfecţia continuă şi terminală este indicată.Imunizarea
contracţilor nu este posibilă. Gamaglobulinele standard nu au efect
preventiv faţă de varicelă ci numai modificativ (boala evoluează mai
uşor, cu mai puţine vezicule şi febră mică).
Varicela poate fi prevenită cu imunoglobuline umane
specifice, preparate de la donatori convalescenţi recenţi de Herpes
Zoster, dacă administrarea se face în primele trei zile de la contactul
infectant.Indicaţiile profilaxiei cu imunoglobuline specifice sunt
persoanele receptive sub vârsta de 15 ani, contacţii de varicelă care
se află în următoarele condiţii de rezistenţă scăzută: sub medicaţie
imunosupresivă, imunodeficienţă congenitală ori câştigată, leucemie
sau limfoame.De asemenea, sunt indicate la nou născuţi din mame
cu varicelă. Mai pot fi protejate femeile gravide receptive de contact
cu varicelă.

Profilaxia specifică

Se face un vaccin viu atenuat (tulpina Oka). El a fost introdus

în 1974 de autori japonezi cu rezultate bune: răspuns imunologic
bun, toleranţă şi protecţie confirmată epidemiologic.
Vaccinul nu este introdus în practica curentă.
 Demersul de ingrijire pentru bolnavul F.F.

Culegerea datelor

Bolnavul F.F., în vârstă de 17 ani, este de nationalitate

română, religie ortodoxă, limba vorbită este româna.
Are domiciliul în str.Victoriei nr.124, Negreşti, judeţul Satu
Mare, locuieşte cu părinţii într-o casă cu 4 camere.
Bolnavul este elev în clasa a X-a la Liceul teoretic din
localitate.Este o persoană de statură mijlocie, aproximativ 1,70 m,
păr şaten, ochi verzi, are o fire comunicativă, îi place să citească şi
acceptă spitalizarea, înţelegând necesitatea ei, interesându-l
noţiunile legate de boala pe care o are.

Retoric

Antecedente personale: Bolanvul nu a avut internări

anterioare, nu a suferit de nici o boală sau intervenţie chirurgicală,
în afară de bolile copilăriei şi de boala actuală.
Antecedente heredocolaterale: nu semnalează boli cronice în
familie ( TBC, boli cardiace, diabet).
 Motivele internării:

Datorită unei stări generale uşor alterate şi apariţia unei erupţii

cutanate necunoscute pe piele, bolnavul se prezintă la medic, unde
este consultat şi trimis la secţia Boli Contagioase, în vederea
efectuării unui tratament de specialitate.
În data de 20.03.2007 bolnavul F.F. este internat la Secţia de
Boli Contagioase, cu diagnosticul varicelă suprainfectată.
La internare bolnavul prezintă o stare generală uşor alterată,
febră 38ºC, cu extantem maculo-papulo-veziculos pe tot corpul.
Din discuţiile cu bolnavul în timpul spitalizării am aflat că
boala a debutat brusc, cu câteva zile înainte de a se prezenta la circă
( 3-4 zile). A avut la început o stare generală uşor alterată, urmată de
o febră moderată 38ºC, disfagie, oboseală, indispoziţie, inapetenţă,
apariţia unui exantem maculo-papulo-veziculos pruriginos.
Anamneza asistentei medicale

Pacientul afirmă că în urmă cu trei zile prezintă febră, stare

generală alterată şi apariţia unei erupţii maculo-papulo-veziculoase
pe piele.
Pacientul prezintă:
- febră;
- stare generală alterată,
- prurit;
- insomnii;
- oboseală;
- inapetenţă.
Tratamentul administrat în perioada spitalizării:

1.Tratament igienic:
- repaus la pat în perioada febrilă;
- izolare până la căderea ultimelor cruste;
- igiena tegumentelor şi mucoaselor, pentru prevenirea infecţiilor
secundare;
- schimbarea lenjeriei de corp şi de pat;
- alimentarea bolmavului: dietă uşoară în perioada febrilă, apoi se
trece la un regim comun.
2.Recoltarea produselor biologice şi patologice
3.Administrarea tratamentului medicamentos
pentru tegumente
se administrează
 Romergan
 Oxacilină 2x2 gr./ zi
 Algocalmin
 Talc mentolat 1%
 Loţiuni cu alcool mentolat
Echipa de susţinere:
Medic specialist: dr.Fulop Margareta
Asistenta medicală: Bărbuş Elena
Absolvent: Marincaş Nicoleta
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE

Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate

dependenţă
A evita pericolele -anxietate -agitaţii, temeri -durere
-stare depresivă -nelinişte, insomnie -stare depresivă
-pierderea respectului -apatie, astenie -mediu neadecvat
faţă de sine -slăbiciune, inapetenţă -izolare
-frica de sechele -lipsa de încredere în sine -neacceptarea bolii
-posibilitatea de atingere -sentiment de -pierderea propriei imagini şi a
a integrităţii fizice devalorizare respectului faţă de sine

A fi curat îngrijit şi -alterarea tegumentelor şi -macule -dezechilibru metabolic,

a-şi proteja mucoaselor -papule anxietate, stres
tegumentele -leziuni ale pielii şi -vezicule -depresie
mucoaselor -cruste -proces infecţios
-prurit -pustule
-eritem
-roşeaţă
A respira -dispnee -accelerarea ritmului -obstrucţia căilor respiratorii cu
-obstrucţia căilor respirator secreţii abundente
respiratorii -secreţii abundente -modificarea integrităţii căilor
respiratorii

Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate


A menţine -hipertermie
temperatura corpului
în limite normale
A mânca şi a bea -alimentaţie insuficientă
calitativ şi cantitativ
-dificultate sau
incapacitate de a se
alimenta
A dormi -dificultate de a se odihni
-insomnie
-epuizare
A comunica -singurătate
-separare faţă de familie
dependenţă
-ridicarea temperaturii -proces infecţios şi inflamator
peste limitele normale -anxietate, stres
-inapetenţă -anxietate
-dificultate de a înghiţi -durere la înghiţire
-dificultate de a mânca -mediu neadecvat
-pierderea apetitului
-alterarea mucoasei bucale
-cantitate -evenimente ameninţătoare,
necorespunzătoare de spitalizare, boală, stres
odihnă -anxietate, durere
-trezire frecventă -mediu neadecvat
-repaus insuficient -incomoditate
-oboseală, epuizare
-astenie,plictiseală
-dificultate în a dormi
-izolare de anturaj şi -absenţa persoanelor
mediu semnificative
-izolare de persoane -izolare, anxietate, stres
semnificative -adaptare dificilă la rolul de
-sentiment de tristeţe bolnav
 Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate
dependenţă
A învăţa - insuficientă cunoaştere -cerere de informaţii -izolare
-insuficientă cunoaştere a -lipsă de informaţii
bolii -teamă de necunoscut
A acţiona după -dificultate de a participa -incapacitatea de a -pierderea imaginii propriei
credinţele şi valorile la activităţi religioase participa la activităţi înfăţişări
sale religioase -izolare, anxietate, stres
-neacceptarea bolii
A se recrea -dificultatea de a -dificultatea de a -stare depresivă, izolare,
desfăşura activităţi îndeplini activităţi oboseală, slăbiciune,
recreative recreative singurătate
Diagnostic de nursing: stare de anxietate, nelinişte, alterarea
tegumentelor, prurit, febră, insuficientă
cunoaştere privind convalescenţa.
Diagnostic medical: Varicelă suprainfectată

Stabilirea obiectivelor în funcţie de priorităţi:

1. Combaterea anxietăţii
2. Asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor
3. Dezobsturarea căilor respiratorii
4. Combaterea febrei
5. Asigurarea aportului necesar de alimente
6. Asigurarea aportului necesar de alimente
7. Înlăturarea sentimentului de izolare
8. Educaţia sanitară
 PLAN DE ÎNGRIJIREîn perioada 20-30.03.2007
Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
delegate
Neliniştea, -descoperirea -discut cu bolnavul pentru a-şi -explicându-i
frica cauzei şi a modului câştiga încrederea importanţa respectării
optim de rezolvare -prin discuţii frecvente purtate cu regimului de viaţă din
bolnavul, îl ajut în acomodarea spital, reuşesc ca după
acestuia cu spitalul 2-3 zile de la internare
-îi explic regulile spitalului bolnavul să se
-îl pun în legătură cu alţi bolnavi acomodeze cu spitalul,
cu aceeaşi boală cu evoluţie boala şi personalul
favorabilă
-îi explic că teama şi neliniştea
sunt nocive pentru boală
Pruritul -suprimarea -examinez regiunile afectate -algocalmin -după 4-5 zile de
pruritului, durerii şi pentru a descoperi cauzele -talc mentolat tratament s-a obţinut:
inconfortului manifestării -loţiunni cu alcool diminuarea pruritului,
M durerii, inconfortului
Hipertermie Readucerea febrei -asigur igiena corporală a -administrez -după 30 de minute
la limite normale bolnavului antitermicele temperatura este mai
-schimb lenjeria de pat şi de corp, prescrise la redusă
de câte ori este nevoie indicaţia medicului
-asigur cantitatea de lichide -algocalmin f II
necesare bolnavului
Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
 delegate
Protejarea -prevenirea -lenjerie de corp şi de pat curată -oxacilină 2x2 gr./zi -erupţiie prezintă
tegumentelor suprainfecţiei -igenă corporală cruste după 1-2 zile
-evitarea îmbăierii
Inapetenţa -reducerea -aduc la cunoştinţa bolnavului -după 3-4 zile
apetitului prin regimul alimentar la care trebuie pacientului îi revine
înlăturarea sursei de să se supună apetitul şi respectă
dificultate -aerisesc salonul şi îndepărtez regimul alimentar
obiectele care ar putea da senzaţii prescris
de greaţă bolnavului (tăviţe renale,
urinare etc).
-informez aparţinătorii asupra
alimentelor care sunt permise să le
consume şi, totodată, îi explic
necesitatea respectării regimului,
deoarece nerespectarea lui ar putea
duce la eventuale complicaţii
nerodite
Insomnia -creerea condiţiilor -asigur liniştea în salon şi secţie -administrez -a 2-a noapte bolnavul
favorabile unui -aranjez cât mai comod patul romergan 1 afirmă că a dormit
somn liniştit bolnavului tb./seara bine
-schimb lenjeria de pat şi de corp diazepan 1 tb./seara
de câte ori este nevoie
-în timpul somnului îndepărtez
factorii stresanţi: zgomot, lumină
Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
 delegate
Sentiment de -înlăturarea -port discuţii cu bolnavul pe teme -în urma acestor
izolare sentimentului de care îl interesează în mod deosebit discuţii cu bolnavul,
izolare -încerc să-i înlătur sentimentul de începe să citească, să
izolare spunându-i să citescă cărţi, asculte muzică, nu mai
reviste, ziare, să-şi găsească o susţine că se
ocupaţie pentru a nu se plictisi plictiseşte

EVALUARE FINALĂ

În urma spitalizării şi îngrijirilor acordate, starea generală a bolnavului se ameliorează treptat.După

zece zile de spitalizare, bolnavul se externează în data de 30.03.2007 cu stare generală bună şi cu
recomandarea de a nu face baie până la căderea ultimelor cruste.
Demersul de îngrijire pentru bolnavul C.V.

CULEGEREA DATELOR

Bolnavul C.V., în vârstă de 25 ani, este de nationalitate

română, religie ortodoxă, limba vorbită este româna şi maghiara.
Are domiciliul în str.Principala nr.54, Negreşti, judeţul Satu
Mare, locuieşte cu părinţii şi un frate mai mic.
.Este o persoană de statură înaltă, 1,85 m, păr negru, ochi
verzi, are o fire comunicativă, îi place mult muzica şi literatura.Este
modest, sincer, calm în orice situaţie.
Retoric

Antecedente personale: Bolanvul nu a avut internări

anterioare, nu a suferit de nici o boală sau intervenţie chirurgicală,
în afară de bolile copilăriei şi de boala actuală.

Motivele internării:

Datorită unei stări generale uşor alterate şi apariţia unei erupţii

cutanate necunoscute pe piele, bolnavul se prezintă la medic unde
este consultat şi trimis la secţia Boli Contagioase, în vederea
efectuării unui tratament de specialitate.
În data de 01.04.2007 bolnavul C.V. este internat la Secţia de
Boli Contagioase, cu diagnosticul varicelă suprainfectată.
 La internare bolnavul prezintă o stare generală uşor alterată,
febră 38,5ºC, cu extantem maculo-papulo-veziculos pe tot corpul.
Din discuţiile cu bolnavul în timpul spitalizării am aflat că
boala a debutat brusc, cu câteva zile înainte de a se prezenta la
medic( 3-4 zile). A avut la început o stare generală uşor alterată,
urmată de o febră moderată 38,5ºC, disfagie, oboseală, indispoziţie,
inapetenţă, apariţia unui exantem maculo-papulo-veziculos
pruriginos.
Anamneza asistentei medicale

Pacientul afirmă că în urmă cu trei zile prezintă febră, stare

generală alterată şi apariţia unei erupţii maculo-papulo-veziculoase
pe piele.
Pacientul prezintă:
- febră;
- stare generală alterată,
- prurit;
- insomnii;
- oboseală;
- inapetenţă.
Tratamentul administrat în perioada spitalizării:

1.Tratament igienic:
- repaus la pat în perioada febrilă;
- izolare până la căderea ultimelor cruste;
- igiena tegumentelor şi mucoaselor, pentru prevenirea infecţiilor
secundare;
- schimbarea lenjeriei de corp şi de pat;
- alimentarea bolmavului: dietă uşoară în perioada febrilă, apoi se
trece la un regim comun.
2.Recoltarea produselor biologice şi patologice
3.Administrarea tratamentului medicamentos
pentru tegumente
se administrează
 Paracetamol
 Oxacilină 2x2 gr./ zi
 Algocalmin
 Talc mentolat 1%
 Alcool mentolat
Echipa de susţinere:
Medic specialist: dr.Fulop Margareta
Asistenta medicală: Bărbuş Elena
Absolvent: Marincaş Nicoleta
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE

Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate

dependenţă
A evita pericolele -anxietate -agitaţii, temeri -durere
-stare depresivă -nelinişte, insomnie -stare depresivă
-pierderea respectului -apatie, astenie -mediu neadecvat
faţă de sine -slăbiciune, inapetenţă -izolare
-frica de sechele -lipsa de încredere în sine -neacceptarea bolii
-posibilitatea de atingere -sentiment de -pierderea propriei imagini şi a
a integrităţii fizice devalorizare respectului faţă de sine

A fi curat îngrijit şi -alterarea tegumentelor şi -macule -dezechilibru metabolic,

a-şi proteja mucoaselor -papule anxietate, stres
tegumentele -leziuni ale pielii şi -vezicule -depresie
mucoaselor -cruste -proces infecţios
-pustule
-eritem
-roşeaţă
A respira -dispnee -accelerarea ritmului -obstrucţia căilor respiratorii cu
-obstrucţia căilor respirator secreţii abundente
respiratorii -secreţii abundente -modificarea integrităţii căilor
respiratorii
 Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate
dependenţă
A menţine -hipertermie -ridicarea temperaturii -proces infecţios şi inflamator
temperatura corpului peste limitele normale -anxietate, stres
în limite normale -agitaţie
A mânca şi a bea -alimentaţie insuficientă -inapetenţă -anxietate
calitativ şi cantitativ -dificultate de a înghiţi -durere la înghiţire
-dificultate de a mânca -mediu neadecvat
-hidratare insuficientă în -pierderea apetitului
calitate şi cantitate -alterarea mucoasei bucale
A dormi -dificultate de a se odihni -cantitate -evenimente ameninţătoare,
-insomnie necorespunzătoare de spitalizare, boală, stres
-epuizare odihnă -anxietate, durere
-trezire frecventă -mediu neadecvat
-repaus insuficient -incomoditate
-oboseală, epuizare -prurit
-astenie,plictiseală
-dificultate în a dormi
A comunica -singurătate -izolare de anturaj şi -absenţa persoanelor
-separare faţă de familie mediu semnificative
-izolare de persoane -izolare, anxietate, stres
semnificative -adaptare dificilă la rolul de
-sentiment de tristeţe bolnav
 Nevoia Diagnosticul de îngrijire
A învăţa - insuficientă cunoaştere
A acţiona după -dificultate de a participa
credinţă la activităţi religioase
A se recrea -dificultatea de a
desfăşura activităţi
recreative
Manifestări de Surse de dificultate
dependenţă
-cerere de informaţii -izolare
-insuficientă cunoaştere a -lipsă de informaţii
bolii -teamă de necunoscut
-incapacitatea de a -pierderea imaginii propriei
participa la activităţi înfăţişări
religioase -izolare, anxietate, stres
-neacceptarea bolii
-dificultatea de a -stare depresivă, izolare,
îndeplini activităţi oboseală, slăbiciune,
recreative singurătate
Diagnostic de nursing: stare de anxietate, nelinişte,
alterarea tegumentelor, prurit,
febră, insuficientă cunoaştere
privind convalescenţa.
Diagnostic medical: Varicelă suprainfectată

Stabilirea obiectivelor în funcţie de priorităţi:

9. Combaterea anxietăţii
10. Asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor
11. Dezobsturarea căilor respiratorii
12. Combaterea febrei
13. Asigurarea aportului necesar de alimente
14. Asigurarea aportului necesar de alimente
15. Înlăturarea sentimentului de izolare
16. Educaţia sanitară
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
în perioada 04-11.04.2007
Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
delegate
Neliniştea, -descoperirea -îi explic bolnavului să nu fie -în urma discuţiei cu
frica cauzei şi a modului neliniştit, că datorită tratementului bolnavul, reuşesc să
optim de rezolvare prescris, în timp de 6-7 zile, boala conving să accepte
se vindecă fără se vindecă fără să spitalizarea şi să se
rămână sechele liniştească
Pruritul -suprimarea -pudrarea tegumentelor cu pudră -fenobarbital 1 tb. -după 6 zile de
pruritului, durerii şi de talc 1% şi alcool mentolat seara tratament şi izolare,
inconfortului -evitarea băilor până la căderea bolnavul nu mai
-prevenirea completă a crustelor prezintă prurit şi
evoluţiei -îi spun bolnavului să-şi taie crustele au căzut
nefavorabile unghiile şi să evite leziunile de
grataj pentru a preveni
suprainfecţia
Hipertermie Readucerea febrei -asigur igiena tegumentelor, -antipiretice 2 tb./zi -după 30 de minute
la limite normale schimb lenjeria de pat şi de corp, temperatura scade.
-asigur cantitatea de lichide
necesare bolnavului
Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
 delegate
Tegumente -prevenirea -lenjerie de corp şi de pat curată -oxacilină 2x2 gr./zi -erupţiie prezintă
modificate suprainfecţiei -igenă corporală cruste după 24-48 h
-evitarea îmbăierii

Inapetenţa -reducerea -aduc la cunoştinţa bolnavului -după 2-3 zile

apetitului prin regimul alimentar la care trebuie pacientului îi revine
înlăturarea sursei de să se supună apetitul şi respectă
dificultate -informez aparţinătorii asupra regimul alimentar
alimentelor care sunt permise să le prescris
consume şi, totodată, îi explic
necesitatea respectării regimului,
deoarece nerespectarea lui ar putea
duce la eventuale complicaţii
nerodite
Insomnia -creerea condiţiilor -asigur liniştea în salon şi secţie -a 2-a noapte bolnavul
favorabile unui -aranjez cât mai comod patul doarme liniştit
somn liniştit bolnavului
-în timpul somnului îndepărtez
factorii stresanţi: zgomot, lumină

Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

delegate
Insuficientă -educaţia sanitară -îi dau relaţii despre boală, -bolnavul îşi însuşeşte
cunoaştere tratament, evoluţie şi eventualele ceea ce îl interesează
complicaţii în cazul nerespectării despre boală şi evoluţi
tratamentului şi a regimului sa.
prescris

EVALUARE FINALĂ

În urma acţiunilor proporii şi delegate starea bolnavului se ameliorează treptat.După şapte zile de
spitalizare, bolnavul se externează în data de 11.04.2007 cu stare generală bună şi cu recomandarea de a nu
face baie până la căderea ultimelor cruste.
 Demersul de ingrijire pentru bolnava P.M.

Culegerea datelor

Bolnava P.M, în vârstă de 14 ani, este de nationalitate română,

religie ortodoxă, limba vorbită este româna.
Are domiciliul în str.Principală nr.21, Ardud, judeţul Satu
Mare, locuieşte cu părinţii într-o casă cu 3 camere.
Bolnava este elevă în clasa a VIII-a la Şcoala Generală din
localitate.Este o persoană de statură mijlocie, păr şaten, ochi verzi,
are o fire comunicativă, îi place să citească şi să asculte muzică
acceptă spitalizarea, înţelegând necesitatea ei.
Bolnava este alergică la medicamente şi la alimente.

Retoric
Antecedente personale:a avut bolile copilăriei, aprimit
vaccinările obligatorii,nu are internări anterioare.
Antecedente heredocolaterale: nu semnalează boli cronice în
familie ( TBC, boli cardiace, diabet).
 Motivele internării:

Bolnava se prezintă la medic cu mama sa, unde este consultată

de medicul specialist şi trimisă la secţia Boli Contagioase, în
vederea efectuării unui tratament de specialitate.
În data de 09.01.2007 bolnava P.M. este internată la Secţia de
Boli Contagioase, cu diagnosticul varicelă suprainfectată.
La internare bolnava prezintă o stare generală uşor alterată,
febră 38ºC, cu extantem maculo-papulo-veziculos .

Anamneza asistentei medicale

Bolnava relatează că boala a debutat brusc,a prezentat febră,

prurit şi un exantem maculo-papulo veziculoasă pe tegumente.
Bolnava prezintă:
- hipertermie
- stare generală alterată,
- prurit;
- insomnii;
- inapetenţă.
Tratamentul administrat în perioada spitalizării:
pentru tegumente
se administrează
 Oxacilină 2x1 gr./ zi
 Algocalmin
 Pudră de talc mentolat
 Alcool mentolat
Echipa de susţinere:
Medic specialist: dr.Fulop Margareta
Asistenta medicală: Bărbuş Elena
Absolvent: Marincaş Nicoleta
 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CULESE

Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate

dependenţă
A evita pericolele -anxietate -agitaţii, temeri -durere
-stare depresivă -nelinişte, insomnie -stare depresivă
-pierderea respectului -apatie, astenie -mediu neadecvat
faţă de sine -slăbiciune, inapetenţă -izolare
-frica de sechele -lipsa de încredere în sine -neacceptarea bolii
-posibilitatea de atingere -sentiment de -pierderea propriei imagini şi a
a integrităţii fizice devalorizare respectului faţă de sine

A fi curat îngrijit şi -alterarea tegumentelor şi -macule -dezechilibru metabolic,

a-şi proteja mucoaselor -papule anxietate, stres
tegumentele -leziuni ale pielii şi -vezicule -proces inflamator
mucoaselor -cruste
-prurit -eritem
A respira -dispnee -accelerarea ritmului -obstrucţia căilor respiratorii cu
-obstrucţia căilor respirator secreţii abundente
respiratorii -secreţii abundente -modificarea integrităţii căilor
respiratorii
 Nevoia Diagnosticul de îngrijire
A menţine -hipertermie
temperatura corpului
în limite normale
A mânca şi a bea -alimentaţie insuficientă
calitativ şi cantitativ
-dificultate sau
incapacitate de a se
alimenta
A dormi -dificultate de a se odihni
-insomnie
A comunica -singurătate
-comunicare ineficace la
nivel afectiv
Manifestări de Surse de dificultate
dependenţă
-ridicarea temperaturii -agitaţie
peste limitele normale -anxietate, stres
-inapetenţă -anxietate
-dificultate de a înghiţi -durere la înghiţire
-dificultate de a mânca -mediu neadecvat
-pierderea apetitului
-alterarea mucoasei bucale
-trezire frecventă -evenimente ameninţătoare,
-repaus insuficient spitalizare, boală, prurit
-oboseală -izolare
-dificultate în a dormi -incomoditate
-izolare de anturaj şi -absenţa persoanelor
mediu semnificative
-izolare de persoane -izolare
semnificative -anxietate
-sentiment de tristeţe
 Nevoia Diagnosticul de îngrijire Manifestări de Surse de dificultate
dependenţă
A învăţa - insuficientă cunoaştere -cerere de informaţii -izolare
-insuficientă cunoaştere a -lipsă de informaţii
bolii -teamă de necunoscut
A se recrea -dificultatea de a -dificultatea de a -stare depresivă, izolare,
îndeplini o activitate îndeplini activităţi oboseală, slăbiciune,
organizată recreative singurătate
-prurit
-izolare
-neadaptare la rolul de bolnav
Diagnostic de nursing: stare de anxietate, nelinişte,
alterarea tegumentelor, prurit,
febră, insuficientă cunoaştere
privind
convalescenţa,inapetenţă,insomnie

Diagnostic medical: Varicelă

Stabilirea obiectivelor în funcţie de priorităţi:

Combaterea anxietăţii
1. Asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor
2. Combaterea febrei
3. Asigurarea aportului necesar de alimente
4. Asigurarea unui somn liniştit
5. Educaţia sanitară
 PLAN DE ÎNGRIJIREîn perioada 10-15.01.2007

Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

delegate
Pruritul -suprimarea -examinez regiunile afectate -după perioada de
pruritului pentru a descoperi cauzele izolare şi respectarea
-prevenirea manifestării tratamentului prescris,
evoluţiei -pudrez tegumentele cu talc,după bolnavul nu mai
nefavorabile ce am tamponat leziunile cu un prezintă prurit şi
tampon îmbibat în alcool crustele au căzut
-să evite baia până la căderea
completă a crustelor
Hipertermie Reducerea febrei la -asigur igiena corporală a -antipiretice 2 tb./zi -după 30 de minute
limite normale bolnavului febra cedează
-schimb lenjeria de pat şi de corp,
de câte ori este nevoie
-asigur cantitatea de lichide
necesare bolnavului
Insuficientă -educaţia sanitară -îi dau bolnavei relaţii despre -bolnava îşi însuşeşte
cunoaştere boală, tratament şi evoluţie ceea ce o interesează
 Problema Obiectiv Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
delegate
Protejarea -prevenirea -lenjerie de corp şi de pat curată -oxacilină 2x1 gr./zi -erupţiie prezintă
tegumentelor suprainfecţiei -igenă corporală cruste după 1-2 zile
-evitarea îmbăierii
Inapetenţa -reducerea -explic bolnavei regimul alimentar -bolnava în urma
apetitului prin la care trebuie să se supună discuţiei respectă
înlăturarea sursei de -informez aparţinătorii asupra regimul alimentar şi
dificultate alimentelor care sunt permise să le tratamentul prescris,
consume şi, totodată, îi explic obţinându-se
necesitatea respectării regimului, dimunuarea totală a
deoarece nerespectarea lui ar putea inapetenţei, după 2
duce la eventuale complicaţii zile
nerodite
Insomnia -creerea condiţiilor -îi explic bolnavei necesarul de ore -bolnava doarme
favorabile unui de odihnă, care are importanţă în liniştită
somn liniştit evoluţia bolii
EVALUARE FINALĂ

În urma acţiunile proprii şi delegate, starea generală a bolnavei

se ameliorează treptat.
După cinci zile de spitalizare, bolnava se externează în data de
01.15.2007 cu stare generală bună şi cu recomandarea de a nu face
baie până la căderea ultimelor cruste.
 BIBLIOGRAFIE

Marian Gh.Voiculescu: -Boli infecţioase, vol.II,

Editura Medicală Bucureşti 1990

Constantin Bocarnea -Boli infecţioase şi epidemiologice,

Editura Info-team, 1995