Universitatea “Transilvania”

Braşov
Facultatea de Industria Lemnului

Proiect
Automatizări

Îndrumător:
Prof. Dr. Ing. Popa Viorel
Studenta: Onea
Monalisa
Grupa:6252
 2008 – 2009

Să se proiecteze:
Instalaţie de transfer al panourilor în plan vertical cu răsturnarea
acestora de pe o faţă pe alta

Conţinutul proiectului:
Partea scrisă:
1) Prezentarea instalaţiei tehnologice ce urmează a fi automatizată
1.1) Descrierea constructivă
1.2) Caracteristici tehnice preconizate
1.3) Funcţionarea instalaţiei tehnologice

2) Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare pentru elemente de execuţie

2.1) Calcule cinematice, pneumatice, hidraulice, de rezistenţă, electrice
2.2) Alegerea motorului şi reductoarelor conform caracteristicilor rezultate din calcule

3) Schema desfăşurată electrică, pneumatică sau hidraulică; descrierea funcţionării lor

4) Specificaţia echipamentului utilizat şi jurnal de cabluri

5) Instrucţiuni de protecţia muncii

Partea desenată:
1) Instalaţia tehnologică în 2 vederi cu amplasarea elementelor de comandă şi a
elementelor de execuţie

2) Schemele desfăşurate electric, pneumatice, hidraulice

3) Schemele de amplasare a aparaturii în interiorul dulapului de automatizare

Bibliografie:
1) Alexandru Ştefan, Popa Viorel, Laurentzi W. “Automatizarea procesului tehnologic
în industria lemnului” – îndrumar de proiect, Universitatea din Braşov, 1990
2) Alexandru Ştefan, Cristescu F., ş.a. “Maşini, agregate şi linii automate pentru
industria lemnului”, Bucureşti, Editura Tehnică, 1983

1) Prezentarea instalaţiei tehnologice ce urmează a fi

automatizată
1.1) Descrierea constructivă
Această unitate de transfer se utilizează în cadrul liniilor automate pentru şlefuire,
finisare, calibrare, controlul defectelor şi răcire a panourilor de PAL, PFL şi placaj.
Instalaţia de transfer este formată dintr-un cadru metalic 1 în interiorul căruia sînt
montate două transportoare cu role drepte 2 şi 3 şi un tambur 4, prevăzut cu opt perechi
de braţe rotitoare dispuse în planul vertical 5 conform schemei prezentate în fig.
Transportorul cu role 2 preia panourile sosite din direcţie longitudinală şi prelucrate
pe faţa superioară, le introduce între braţele tamburului care le transferă în direcţie
transversală şi în plan vertical, le răstoarnă cu faţa prelucrată în jos, după care le depune
pe trasportorul de evacuare 3 şi acesta le evacuează la agregatul din aval pentru
prelucrarea feţei superioare.
Braţele tamburului rotitor în timpul rotirii trec printre rolele transportoarelor, atît
pentru preluarea panourilor alimentate, cît şi pentru predarea panourilor răsturnate de pe
o faţa pe alta.
Acţionarea transportorului de alimentare cît şi a celui de evacuare se face de către
motorul electric m1, reductorul 6, axul comun 7 şi lanţul de transmisie 8.
Tamburul rotitor prevăzut cu braţe este acţionat intermitent de către motorul electric m2
reductorul 9 şi grupul de roţi dinţate 10. In cadrul instalaţiei de transfer mai există şi o
placă opritoare12, dispusă în plan vertical la intrarea panourilor şi prevăzută cu două
poziţii de lucru şi anume o poziţie ridicată pentru oprirea panourilor atunci cînd
tamburul se roteşte şi o poziţie coborîtă pentru trecerea panourilor situaţie cînd tamburul
este oprit.
 Fig. 4.25. Schema instalaţiei de transfer a panourilor în plan vertical cu răsturnarea
acestora de pe o faţă pe alta prevăzută cu tambur şi braţe rotitoare:
a — vedere laterala; b — vedere în plan.

Comanda de ridicare şi coborîre a plăcii opritoare se dă de către celula fotoelectrică

13 şi sursa de 14.
Instalaţia de transfer se poate regla pe înălţime cu ajutorul şuruburilor de reglare 11,
aceasta în vederea alinierii acesteia înălţimii de lucru a agregatelor din aval şi a celor
din amonte. Opritorul de panouri constă dintr-o placă 1 prevăzută cu patru role de
ghidare 2, dispuse de o parte şi de alta a acesteia. Placa este condusă pe verticală de
ghidajul 3 conform schemei prezentate în fig. 4.26.

Fig. 4.26. Schema de acţionare a plăcii opritoare a panourilor.

Ridicarea şi coborîrea plăcii opritoare se realizează cu ajutorul motorului pneumatic

mp montat în poziţie articulată pe bara de susţinere 4 fixată la capete în montanţii 5.
La alimentarea motorului pneumatic mp, tija acestuia ridică placa opritoare 1 pe o
distanţă de 50 mm deasupra nivelului transportorului cu role pentru a opri panourile
atunci cînd tamburul rotitor se găseşte în mişcare de rotaţie. La oprirea rotirii
tamburului opritorul coboară rapid în poziţie inferioară, motorul pneumatic mp fiind
alimentat direct de la reţea.

1.2) Caracteristici tehnice preconizate

Caracteristici tehnice si de lucru U.M. Valori
Dimensiuni de gabarit
Lungime mm 2500
Lăţime mm 3 060
Inălţime mm 1 700
Înălţimea de lucru
Minimă mm 840
Maximă mm 950
Acţionare motor electric m1
Putere N kW 0,55
Turaţie rot/min 1 450
Acţionare motor electric m2
putere N kW 0,75
turaţie n rot/min 1 450
Viteza de avans la intrarea panourilor pe transportorul
de alimentare
Minim m/min 9
Maxim m/min 23
Viteza de avans la ieşirea panourilor de pe
transportorul de evacuare
Minim m/min 12
Maxim m/min 30
Presiunea aerului comprimat daN/cm 6
Numărul de perechi de braţe buc 8
Masa instalaţiei de transfer kg 1 400

1.3) Funcţionarea instalaţiei tehnologice

Funcţionarea în ansamblu a instalaţiei de transfer constă din preluarea cu viteză de
avans ut a panourilor de PAL, PFL sau placaj după ce au fost şlefuite, finisate sau
controlate pe faţa superioară.
In continuare panoul intră în braţele tamburului poziţionate la nivelul transportorului de
alimentare, iar un alt panou răsturnat şi aflat în perechea de braţe dispuse la nivelul
transportorului de evacuare părăseşte braţele tamburului rotitor.
Tamburul se roteşte ritmic cu 45°, ridicînd panoul preluat de pe transportorul de
evacuare şi pe care îl răstoarnă de pe o faţă pe alta, faţă prelucrată ajungînd dedesubt, iar
cea neprelucrată deasupra. Panoul este depus pe transportorul de evacuare care îl preia
şi-1 deplasează la agregatul de prelucrat din aval cu o viteză sporită.
2) Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare pentru
elementele de execuţie ale instalatiei automatizate
Calcule cinematice, electrice, pneumatice
Calculul puterii motorului de actionare pentru transportor
FR  v r
Pm  K p [Kw]
6000  t
Pm- puterea motorului electric, Kw
Kp- coef de siguranta la pornire Kp = 1.2-1.3
Vr- viteza periferica a rolelor de transport, m/min
A
Vr=  * Kr [m/min]
A- viteza maxima de avans a utilajului deservit de transportor, m/min
A= 14 m/min
Kr – coeficient de siguranta cu valori dependente de locul de utilizare al
transportatorului pe linia tehnologica
Kr = 1.1-1.2
t – randamentul lantului cinematic al transmisiei
t= 0.85 – 0.9
 - coef. Care ia in considerare alunecarea pieselor pe suprafata rolelor
= 0.8 – 0.9
14
Vr= 0.8 *1.1  19.25 [m/min]
Fr – forta de rezistenta totala ce apare la deplasare pieselor, daN
FR=Fl+Fr+Fi [daN]

Fl – forta de rezistenta determinate de frecare de alunecare din lagarele

rolelor, daN
Fr – forta de rezistenta determinate de frecarea de rostogolire a panourilor pe
rolele transportorului, daN
Fi – forta de rezistenta determinate de fiecare panou asezat pe transportor,
daN
L L   d
Fl   T  G p  T  Gr   l a
 a l a  r
 3 3  0.85  0.04
Fl  
 0.5
 10.71  
0.3  4  0.08
 44.31 daN
L 2f
Fr  T  G p 
a r
LT- lungimea totala a transportorului, m
Lt= 2.5m
Gp= qmax * γ
γ max – greutatea specifica
γ = 800 daN/m3
qmax= 2.44*1.83*0.028 = 0.125 m3
Gp = 0.125*800=100 daN
a – distanta medie dintre doua piese a= 0.10 m
la- distanta dintre axele rolelor, m la =0.5m
Gr – greutatea partii rotitoare aferenta rolei Gr = 12-25 daN adoptam Gr= 20
daN
l – coef de frecare in lagarele rolelor
l = 0.10
Dr – diametrul exterior al rolelor, m
Dr = 0.8m
Da – diametrul axului rolelor, m
Dr = 0.3m
da 1 1
 
Dr 5 6
f- coefficient de frecare de rostogolire a panourilor pe role
f= [(1.5 – 2)10-3]
f= 2*10-3= 0.002
3 2  0.002
F 
r  10.71   3.21 daN
0 .5 0.08
Fi= s*Gp [daN]
Fi= 0.45*10.71 = 4.81 [daN]
FR = Fl + Fr + Fi = 44.31+3.21+4.81 = 52.33 [daN]
FR  v r
Pm  K p  [kW]
6000   t
52.33  24
Pm  1.3
6000  0.85
 0.32 [kW]
Conform STAS Pm = 0.5 [kW]

Calculul cilindrului pneumatic

Panou PAL: 2200*1200*20 [mm]
Masa: m = ρ*V
m = 450*6.0528 = 23.76 Kg
Greutate: G = mg
G = 23.76*10 =237.6 [N]

Pentru cilindru:
Cursa: 20-30 [mm]
G = Gp + Gm
F>35.7 daN
Am adoptat presiunea de 6 bari.
Am adoptat un cilindru cu diametru alezajului de 32 mm si cursa de 30mm
care asigura o forta de 28 [daN]
Cilindrul are 11.10.03-3

Calculul transportorului cu role actionate

a) Date initiale
- lungimea transportorului 2.14
- unghiul de asezare α= 0
- dimensiunile de gabarit ale sarcinii
- greutatea sarcinii
V= 2.2*1.2*0.002 = 0.0528 m3/buc
ρ = 450
G = 237.6 [N]
- sarcinile patrund pe transportor la interval de timp 30s

b) Cantitatea de piese deplasata de transportor intr-o ora

3600 3600
Q = t  30  120buc / h
c) Viteza de miscare a piesei pe transportor pentru a asigura un interval
intre acestea V=10m/min

d) Nr. De piese care se gasesc pe transportor

z=1

e) Distanta dintre role

1 1 1
l1= ( 3 ..... 4 ) l = 4 * 0.7  0.175m

f) Nr. rolelor transportor

L 2.14
Z1 = l 3  0.175  12.22buc

g) Momentul maxim necesar

s
u 1
M= G 2  0.7 * 6  0.7 * 185.22  129.654 Nm
Z3 1 u2
 Jurnal de cabluri
Nr. Marca Pleacă de la Soseşte la Tip Lung. Nr de fire
Crt. dimens. Ocupat Liber
1 DA-m1 Dulap cu aparate Motorul m1 CYY 4 3
DA 4X1
2 DA-m2 Dulap cu aparate Motorul m2 CYY 4 4 1
DA 4X4
3 DA-cc Dulap cu aparate Cutia de comanda CSYY 4 3
DA ec 1L 4X1.5

Dulap cu aparate
Nr. Simbol Denumire Caracteristici Tipul sau Furnizor Bucăţi
crt. tehnice codul Total Rez.
0 b, b0, b1, Butoane 2563 Elrctroaparataj 6
b2, b3, b4
1 c1, c2 Contactor 10A;Vb=10V 4010 Electroaparataj 6
2 d1, d2, d3 Releu Tens. Bobinei RS- Electromagnetica 3
temporizare 110 Vca 1-5 71613A
RI3T sec. temp. de
acţionare
3 1b, 2b Limitator de 3656 Electroaparataj 2
cursa
4 1e, 2e Bloc relee 500 V; 11A 3672 Electroaparataj 2
termice TSA-
30P

Aparate pneumatice
Nr. Simbol Denumire Caracteristici Tipul Furnizor Bucăţi
Crt. tehnice Total Rez.
1 1.0 Cilindru pneumatic Alezaj 32 mm Bistriţa 1
3 1.1; Distribuitor 2/2 Dn = 10 mm 1
4 1.2;1.3 Drosel cu supapa de 2
sens
6 0.1 Distribuitor 3/2 Dn = 10 mm 1
acţionare cu manetă
7 0.2 Grup preparare aer 1
 Descrierea schemei pneumatice
Alimentarea schemei pneumatice de la sursa de aer comprimat se
realizeaza prin distribuitorul 3/2 (0.1). Prepararea aerului comprimat se face
in grupul de preparare 0.2. Comanda de avans si retragere a motorului
pneumatic 1.0 se face cu ajutorul distribuitorului 1.1 care actioneaza prin
bobina electrica S1 si are revenire cu arc.
Reglarea vitezei de avans si retragere se face cu ajutorul droselelor 1.2
si 1.3.

Descrierea schemei electrice

Schema de forta cuprinde cuircuitele de alimentare a motoarelor electrice m1

pentru actionarea continua a transportorului cu role si m2 care actioneaza
intermittent tamburul rotator.
Comanda motorului m1 se face prin apasarea butonului b1 iar pentru
oprire prin apasarea butonului b2.
Releul d1 actioneaza contactul sau. Dupa pornirea tamburului grupul de
came parasesc pozitia limitatorului b6, releul d1 pierde alimentarea si
contactorul releului se deschide.
Tamburul cu brate se roteste cu 45 dupa care se opreste urmare a
comenzii date de catre grupul de came asupra limitatorului.

Instrucţiuni de protecţia muncii pentru aparate electrice

Pericolele de accidentare datorită curentului electric sunt electrocutarea
sau şocul, arsuri electrice, metalizarea pielii, incendiile şi exploziile.
 Electrocutările se datoresc atingerii unor elemente conducătoare aflate
normal sub tensiune sau a unor elemente conductoare aflate accidental sub
tensiune.
În categoria atingerilor directe intră:
- atingerea unor conductoare sau borne aflate sub tensiune de lucru
- atingerea unei instalaţii aflate sub tensiune datorită influenţelor
electromagnetice sau electrostatice ale unei alte instalaţii din apropiere
- atingerea unei instalaţii scoasă de sub tensiune dar încărcată capacitiv.
În categoria atingerilor indirecte intră:
- elemente metalice, îngrădiri, plase
- elemente intrate sub tensiune datorită influenţelor electromagnetice ale
unei instalaţii din apropiere aflate în regim de defect
Arsurile electrice se produc datorită arcului electric care poate apărea la
situaţii de scurtcircuit.
Incendiile se pot produce în încăperile în care sunt materiale
inflamabile într-o cantitate primejdioasă.
Pericolul cel mai mare de accidentare îl constituie electrocutarea sau
şocul electric şi are loc la trecerea unui curent electric prin corpul uman.

Instructiuni de protectia muncii pentru instalatiile

pneumatice
Aspiratia aerului pentru comprimarea si folosirea normala se face din
afara salilor de compresare, din locuri mai reci, departe de sol, astfel
continutul mare de praf sa nu depaseasca 2mg/m 3. Marimea maxima a
particulelor sa nu depaseasca 10 μm. Aerul va fi racit la temperatura de 600C.
Pe conducta de refulare a compresorului pana la rezervorul tampon de
preferinta dupa racitorul final se va prevede un separator de ulei si apa.
Conductele de aer comprimat trebuie sa fie montate in locuri accesibile
pentru revizii, curatire, reparatii.
Panta conductelor de aer comprimat se alege astfel incat sa fie evitata
orice depunere de ulei si apa 1-5%. Condensul se va colecta si purta prin
separatoare de condens.
Conductele de aer comprimat si rezervoarele tampon se vor lega la
pamant pe toata lungimea.