Sunteți pe pagina 1din 47

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - Notiuni introductive privind structura


sistemului bancar

1.1  Banca si activitatea bancara in timp si spatiu

1.2  Structura sistemului bancar

1.3  Corelatie intre structura sistemului bancar si cresterea economiei

CAPITOLUL II - Sistemul bancar in strainatate

2.1 Structura grupurilor financiar bancare in strainatate

      2.1.1 Modelul European

      2.1.2 Modelul American

2.2 Comparatie intre sistemul financiar bancar European si cel American

2.3 Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale si de Est

CAPITOLUL III - Sistemul financiar bancar in Romania

3.1 Sistemul financiar bancar romanesc

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti

CAPITOLUL IV-Studiu de caz

4.1 Prezentare grup financiar bancar ERSTE BANK

4.2 Grupul financiar bancar BCR

4.3 Achizitia si dezvoltarea BCR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Aparitia grupurilor financiare este strans legata de dezvoltarea
comertului,acumularea de capital monetar si pe aceasta baza este o expresie
a dezvoltarii si expansiunii generale a economiei.

 Functiile grupurilor financiare au evoluat in timp foarte mult datorita


activitatii pe care acestea au desfasurat-o, observandu-se o tendinta
permanenta de largire a activitatii lor.

Extindera grupurilor financiare a aparut mai intai in strainatate


,apoi  revolutionand piata si la noi.

Odata cu privatizarea economiilor s-a întarit prezenta marilor grupuri


bancare si financiare internationale prin achizitionarea de banci si institutii
locale.

Deja din anul 2004, cotele de piata ale bancilor straine în tarile din
Europa de est se ridicau în medie la 75 la suta. Acest fapt a favorizat
formarea pietelor de credit concurentiale si adecvarea ofertei de servicii
financiare la cerintele economiilor locale.

Domeniul de activitate al unui grup financiar este unul foarte


variat.Acesta se ocupa  in principal de activitati bancare si tot ce tine de
acestea : activitati de leasing financiar,asigurchiar deschizandu-si
orizonturile  spre piata imobiliara si cea a tranzactiilor bursiere.

Initial au aparut bancile ,activitatea bancara avandu-si originea inca din


antichitate.

Aparitia lor a avut loc in Grecia si Roma antica in sec. VI-VII.

Operatia fundamentala si initiala a bancilor este mijlocirea platilor. Prin


aceasta bancile transforma capitalul banesc inactiv în capital activ, adica
aducator de profit, si aduna toate veniturile banesti, punîndu-le la dispozitia
clasei capitaliste.

Functiile implicite ale bancilor au evoluat , în doua etape:

-         din organizator care se situeaza la intersectia circuitelor monetare,


fiind un punct de trecere obligatorie pentru toate platile efectuate între
agenti economici si, bancile , au devenit entitatile compensatoare în
spatiu ale activelor monetare si compensatoare în timp ale ofertei si
cererii de fonduri;

-          ulterior , din compensatii , banca s -a transformat în creator al


monedei aditionale, oferind , cu titlu de credit , solicitantilor , mai mult
decât ar putea sa-i fie cerut de catre deponentii cu titlu de restituire
a  depozitelor , precum si în creatii ale afacerilor , stimulând direct
initiativa economica.

Analiza comparatista a dezvoltarii bancilor în special în Ţarile


Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franta, Canada, dar si
tari socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, România, China etc. conduc la
doua constatari esentiale: emisiunea monetara ia treptat forma unei monopol
de stat si în schimb banca îsi asuma mai multe functii, pe care fiecare tara le
va organiza si dezvolta conform particularitatilor proprii, determinând sisteme
si structuri bancare.

 Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei, stimularea


atragerii în sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei
,modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de
plata, intensificarea operatiunilor pe piata de capital,   dezvoltarea de
institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj,
asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de
pensii  reprezinta realizari ale cresterii evolutiei bancare.

Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe pietele financiare.


Primele operatiuni de leasing s-au derulat in Statele Unite in 1954, acesta
fiind momentul infiintarii American Leasing Corporation.

In perioada urmatoare, activitatile specifice leasingului au inregistrat o


dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii ,  fiind un
element important al mecanismelor economiei de piata.

Pentru a se proteja impotriva riscurilor  ce ar putea surveni dar si


pentru protectia clientilor , din ce in ce mai multe grupuri financiare includ in
componenta lor si piata asigurarilor.

Asigurarea este operatiunea prin care un asigurator constituie pe


principiul mutualitatii un fond de asigurare pe baza sumelor platite de catre
un numar de asigurati.
Grupurile financiar-bancare sunt intr-o continua extindere insusindu-si
cat mai multe domenii de activitate.Dezvoltarea lor reprezinta dezvoltarea
intregii piete si implicit a economiei unei tari.

Pe masura dezvoltarii activitatii bancare si a concentrarii ei într-un


numar mic de institutii, bancile se transforma din mijlocitori modesti în
monopolisti atotputernici, care dispun de aproape tot capitalul banesc al
tuturor capitalistilor si al tuturor micilor patroni, precum si de cea mai mare
parte a mijloacelor de productie si a resurselor de materii prime din tara
respectiva sau din mai multe tari.

CAPITOLUL I
 

Notiuni introductive privind structura sistemului


financiar bancar

1.1 Banca si activitatea bancara în timp si spatiu

Activitatea bancara îsi are originile în Antichitate, perioada în


care bogatiile erau pastrate în temple, fapt ce aducea  un anumit
"profit" preotilor, pe lânga recunoasterea templelor de catre
populatie. În masura în care bunurile pastrate erau perisabile,
modalitatea de pastrare era împrumutul de consumatie. Pentru
deponenti se asigura plasarea bogatiei într-un loc sigur, iar pentru
preoti se realiza un profit. Dovada acestor practici este descoperirea
de catre arheologi în Mesopotamia a tabelelor de
contabilitate[1] datând din 3400-2500 î.H.

O alta practica des întâlnita în perioada antica era împrumutul


cu dobânda, practica ce la început nu a putut fi controlata de
autoritati, deoarece nu existau reglementari în domeniu. 

Împrumutul cu dobânda este reglementat mai târziu prin Codul


lui Hammurabi[2] care este recunoscut cu prima reglementare în
domeniu[3]. Printre altele, Codul prevede si contractele d eîmprumut
pentru a caror recunoastere era nevoie sa fie vizate de functionari
regali; si contractul de comision, stramosul contractului de cont
curent de astazi.

Aparitia bancilor ca institutii a avut loc în Grecia si Roma antica


în secolele VI-VII î.H. Acesta este rezultatul dezvoltarii comertului ca
o consecinta a emiterii monedei proprii de catre fiecare oras
comercial. În scopul de a combate camata mai multe cetati grecesti
au decis sa constituie "banci publice" care pe lânga rolul propriu.zis
bancar, mai aveau si sarcina strângerii impozitelor si dreptul de a
bate moneda[4]. Dupa modelul grecesc, în Roma antica apar
"bancheri privati" si "banci publice".  

În porturile grecesti, "trapezistii" devin bancheri veritabili în


sensul actual altermenului; ei îndeplinesc majoritatea functiilor
bancii moderne: depuneri credite, schimb, crearea altor mijloace de
plata decât bancnota sau moneda.

În Egipt, unde statul era atotputernic, erau imitati "trapezistii"


greci prin înfiintarea "Bancii Regale" (Banca Regala din Alexandria)
care detinea monopolul activitatilor respective.

Banca Statelor Unite a fost constituita printr-un act al


Congresului din 1791 cu drept de a bate moneda si de a emite
bilete.

            În Franta, dupa esecurile suferite de Colbert cu Casa


de Împrumuturi (1674) si de John Law cu Banca Generala si
Compania Occidentului, publicul nu mai accepta ideea banilor de
hârtie. În 1776 ministru finantelor, Turgot, împreuna cu
Beaumarchais si cu doi bancheri constituie Casa de Scont care
primeste depozite, emite bilete si sconteazaefecte de comert. În
anul 1900, primul consul, generalul Bonaparte, fondeaza Banca
Finantei.

Analiza comparatista a dezvoltarii bancilor în special în Ţarile


Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franta, Canada, dar si
tari socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, România, China etc. conduc la
doua constatari esentiale: emisiunea monetara ia treptat forma unei monopol
de stat si în schimb banca îsi asuma mai multe functii, pe care fiecare tara le
va organiza si dezvolta conform particularitatilor proprii, determinând sisteme
si structuri bancare specifice.
La sfârsitul secolul al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea,
bancile numite de "emisiune", se înmultesc în toate tarile,
conducând în cele din urma la constituirea Bancilor Centrale.
Fenomene economice sociale si politice va favoriza concentrarea
bancilor de emisiune pâna când va ramâne doar una singura: Banca
Centrala.

1.2.Structura sistemului bancar

Sistemul bancar  este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor


categorii de institutii financiar-bancare, care functioneaza intr-o tara
raspunzand necesitatilor unei etape a dezvoltarii social-economice.

In general, sistemul bancar dintr-o tara cuprinde:

-         cadrul institutional - format din banca centrala (cu rol de


coordonare si supraveghere), banci comerciale si alte institutii
financiare asimilate acestora;

-         cadrul juridic - format din ansamblul reglementarilor care


guverneaza activitatea bancara.

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si


sectorizare.

Specializarea  (din punct de vedere al persoanelor economice)


reprezinta limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus,
producerea unei game restranse de produse.

In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind


orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni,
produse bancare.
Notiunea de sectorizare  poate fi definita, ca fiind un tip aparte de
specializare ce consta in orientarea activitatii bancare spre anumite domenii
de activitate economica (sectoare ale econimiei nationale).

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1.3.Corelatia intre structura sistemelor financiar bancare si cresterea economiei
Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure
mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre
desfasurarea unor activitati economice eficiente.

Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de


atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora,
printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai
eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de
baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele
imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii
de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in
implementarea  politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu


plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a
altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de intermediari
intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in


numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o
legatura de drept intre ei. Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza
depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand depozitele,
bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de
randament, in beneficiul propriu si al depunatorilor.

In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste


stabilirea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu
punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda,
necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe
care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al
macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul


economic, din care preia "intrari" sub diferite forme (resurse umane, resurse
financiare, informatii) pe care le prelucreaza in vederea obtinerii "iesirilor"
(produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel spus,
sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor
deschise (deci si sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza activitatea prin
conexiune inversa (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CAPITOLUL II
 
SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN STRAINATATE

 
2.1.Structura grupurilor financiar bancare in strainatate
 
2.2.1Modelul european

In Marea Britanie, bancile au jucat un rol insemnat de-a


lungul timpului. Economia britanica a avut  o pozitie importanta pe arena
mondiala, nu doar in dezvoltarea industriala si comerciala, ci si in organizarea
sistemului bancar.

Banca Angliei (Bank of England) a fost infiintata in 1694 (prin


decret regal - Royal Charter), avand, initial, un capital de 1,200,000 lire
sterline. Treptat, Banca Angliei a evoluat de la rolul unei banci comerciale
spre functiile unei banci centrale.

Functiile actuale ale Bancii Angliei:

-         banca a guvernului;

-         banca a bancii;

-         gestioneaza contul de regularizare valutara;

-         raspunde de emiterea bonurilor de trezorerie;

-         supravegheaza institutiile bancare din Regatul Unit al Marii Britanii;

-         pastreaza conturile in lire sterline ale altor banci centrale si


organizatii internationale;

-         imprumutator de ultima instanta ;

-         autoritatea de emisiune monetara.

Bancile care opereaza in sistemul britanic sunt clasificate in functie de


mai multe criterii.

Un criteriu de clasificare este marimea tranzactiilor tipice pe care o


banca le deruleaza.

 Retail banks (banci "cu amanuntul") - aceste banci se adreseaza


cu porecadere, clientilor individuali (persoane fizice), in acest scop dezvoltand
o retea larga de unitati cat mai aproape de clientii potentiali.
 Wholesale-banks (banci "en-gros") - in principal, aceste banci
opereaza numai cu afaceri de valori mari, avand relatii financiare cu firme de
mari proportii sau cu alte banci, pe piata monetara.

Un alt criteriu de clasificare a bancilor porneste de la bilantul lor


contabil si are in vedere tipurile de depozite pe care le accepta. Aceasta
abordare imparte bancile in primare si secundare .

 Bancile primare - sunt acele banci care deruleaza operatiuni prin


intermediul mecanismului de plati, in interiorul tarii, ele oferind un sistem de
transfer monetar, prin intermediul conturilor curente.

 Bancile secundare - nu sunt parte a mecanismului de plati si nu


participa la sistemul de compensare. Majoritatea depozitelor acestor banci
sunt depozite la termen, in mare parte in valuta, chiar daca aceste aspecte
difera de la banca la banca.

GRUPUL HSBC - LONDRA

Grupul bancar britanic HSBC este primul grup bancar din


Europa.Supranumita "banca lumii", HSBC are sediul central in Londra.

Numarul trei la nivel mondial si deosebit de activa pe piata asiatica,


HSBC are aproximativ 9500 de sucursale , 250.000 de angajati in 77 de tari
din Europa, regiunea Asia-Pacific, America, Orientul Mijlociu si
Africa.Profiturile bancii britanice s-au situat peste estimarile a 11 analisti
economici chestionati la Bloomberg.

31.dec.2005 30.iun.2005 30.iun.2006


Total venituri pentru 29.789 31.915 34.334
operare
Profit inainte de 10.326 10.640 12.517
impozitare
Profit atribuit actionarilor 7.485 7.596 8.729
grupului mama
Dividende 3.175 4.575 5.263

RAPORT ANUAL
Preturile sunt exprimate in milioane de dolari.Este preferat dolarul
pentru exprimarea acestor performante deoarece este principalul mijloc de
plata utilizat in majoritatea tranzactiilor.

Dupa cum ne putem da seama din acest raport, HSBC se afla intr-o
continua

dezvoltare, evolutia sa fiind vizibila in toate elementele acestu raport.

Din 2005 fata de 2006 au crescut veniturile, proportional cu profitul si


dividendele.Profitul inainte de impozitare crescand cu 18% fata de 2005.

Italia are cea mai veche traditie in activitatea bancara dintre toate


tarile europene si multe din tehnicile cheie ale activitatii bancare au fost
"inventate" in Italia.

Evolutia sectorului bancar in Italia, in ultimele decenii, a fost diferita de


cea urmata de bancile altor tari.

Pana de curand, sistemul bancar italian a functionat pe baza unei legi


din 1936, care a fost votata dupa o serie de falimente bancare. Scopul
principal al legii era sa previna alte falimente ale bancilor. Acest lucru s-a
realizat prin impartirea institutiilor financiare in sapte categorii, pentru care s-
au stabilit specializarile bancare.

S-a creat astfel, un sistem financiar unic, a carui organizare reflecta


interactiunea a trei factori principali:

-         coexistenta institutiilor publice si a celor private;

-         distinctia dintre banci si alte institutii financiare;


-         codificarea relatiilor dintre diferite sectoare.

Multe dintre bancile sectorului public nu aveau ca scop realizarea de


profit, ci acordarea de asistenta financiara si realizarea de acte de caritate, pe
plan local. Existau mecanisme complexe ce permiteau diferitelor tipuri de
institutii financiare sa colaboreze, fara a fi concurente. Bancile de economii
erau, in mod deosebit, limitate la anumite tipuri de operatiuni.

O lege recenta a schimbat complet acest sistem.

Scopul principal al acestei legi este sa permita institutiilor financiare de


stat sa-si schimbe forma legala si sa devina companii de imvestitii in
domeniul titlurilor de valoare. Alte tendinte structurale ale industriei
financiare italiene, demne de remarcat, sunt:

 eliminarea diferentei, prin lege, dintre tipurile de banci;

 acordarea dreptului bancilor din sectorul public de a intra pe pietele


de capital;

 favorizarea fuziunilor intre banci;

 privatizarea bancilor de stat;

 posibilitatea expansiunii bancilor, pe tot teritoriul Italiei;

 permisiunea acordata bancilor de a opera si in alte sectoare


financiare.

Evolutia sistemului bancar italian demonstreaza o tendinta de


transformare a marilor banci in conglomerate financiare (asemanatoare celor
britanice) si mai putin in banci universale (ca in cazul bancilor germane).

SANPAOLO IMI BANK - ITALIA

           

Grupul SANPAOLO IMI este una dintre principalele entitati financiar-


bancare italiene, având o acoperire teritoriala si o capacitate distributiva
semnificativa, care îi permite sa deserveasca atât piata retail cât si piata
companiilor.
Grupul are peste opt milioane de clienti, ceea ce îi asigura o pozitie
dominanta din punct de vedere comercial.

Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI au fost atinse în urma


unui proces de crestere interna, dar si în urma unor fuziuni cu alte entitati
financiar-bancare din Italia.

Misiunea grupului este de a desfasura activitati financiare si de


împrumut, oferind servicii de excelenta însotite de management prudent al
resurselor populatiei si un angajament de implicare în sustinerea continua a
dezvoltarii sistemului antreprenorial, cu scopul de a contribui la cresterea
economica globala a tarilor în care este prezent.

Profilul operativ

SANPAOLO IMI GROUP are o pozitie de anvergura pe piata financiara


italiana, fiind unul dintre cele mai importante grupuri bancare italiene.

Specializarea Grupului în domenii cum sunt Corporate Banking,


Investment Banking sau serviciile financiare pentru clientela retail, se traduce
în cote de piata semnificative.

Este lider pe piata italiana în sectorul serviciilor financiare oferite


clientelei datorita fortei de vânzare a propriilor canale distributive (Banca
Fideuram si Banca Sanpaolo Invest).

SANPAOLO IMI poate conta pe mai mult de 4.300 promotori financiari


si 200 de locatii distincte. SANPAOLO IMI deserveste numai în Italia peste 7
milioane de clienti retail, printr-o retea care depaseste 3.200 de sucursale
(peste 10 la suta din piata) în domeniul Corporate Banking, SANPAOLO IMI
opereaza cu o structura teritoriala dedicata si cu specialisti cu experienta în
gestionarea creditului.

 Activitatile de Investment Banking ale Grupului sunt administrate


de Banca IMI, o atentie deosebita fiind acordata consultantei din domeniul
Corporate Finance, precum si activitatilor de trading.

Activitatile de finantare si asistenta acordata operatorilor publici si


în special finantarii investitiilor în infrastructura sunt derulate prin Banca OPI.

Activitatile de Private Equity si de gestionare a fondurilor


închise sunt desfasurate prin SANPAOLO IMI Pivate Equity.
Sanpaolo Vita, societatea de asigurari a grupului, este unul dintre
liderii indiscutabili între societatile de asigurari bancare italiene.

 Activitatile de leasing derulate de Grupul SANPAOLO IMI sunt


gestionate prin Sanpaolo Leasing.

Profil International SANPAOLO IMI GROUP

Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI se reflecta într-un


numar de 3.205 sucursale si filiale functionale în Italia, ceea ce asigura o
prezenta în aproape toate regiunile acesteia. Aceasta structura reprezinta
business-ul SANPAOLO IMI, fiind organizata dupa un model inovativ care
combina o structura operativa cu o prezenta la nivel local modulara ce
asigura o mai buna adaptare la exigentele clientelei zonale.

Pe piata internationala, este prezent din punct de vedere operativ în


mod direct sau indirect în peste 33 de tari. Structura internationala compusa
din 13 sucursale si 19 birouri de reprezentare, precum si din cele peste 95 de
sucursale ale Bancilor controlate, asigura o pozitie strategica pe pietele de
referinta din Europa, America, Asia si Africa.

 Grupul este prezent si pe pietele din Europa Centrala si de Est, având


participatii la Banca Inter-Europa Bank din Ungaria, Banca Kope
din Slovenia si la SANPAOLO IMI ROMÂNIA.

Clientela Retail

Are de asemenea o serie de servicii de calitate puse la dispozitia


clientilor constând în conturi curente, depozite la termen, carduri de debit
Sanpaolo Bank, get money to family, produse de finantare, produse de
angajament, produse de leasing, operatiuni de schimb valutar, instrumente
financiare de acoperire a riscului de dobânda.

2.1.2.Modelul American

Unele  din cele mai importante banci din America sunt Bank of  America


cu sediul in San Francisco, California,si Citigroup.

BANK OF AMERICA
Structura

Bank of America de astazi este formata din 3 mari ramuri:


CONSUMATORUL- consumatorul global si Small Business Banking
este cea mai mare ramura a companiei .Achizitia FleetBoston si  MBNA au
marit semnificativ marimea si locul bancii in rating.

CORPORATIA- Global Corporate si Investment Banking, de asemenea


cunoscuta sub numele de  Banc of America Securities asigura fuziuni si
achizitii, sfaturi si cosiliere.Cele mai puternice grupuri ale sale sunt:Leveraged
Finance, Syndicated Loans, si  Mortgage Backed Securities.

INVESTITIILE- In prezent Bank of America  construieste un nou sediu


urias pentru operatiunile din New York.Cladirea va fi sediul ramurii de
investitii a companiei .

Evolutie

Bank  of America a cunoscut  o uimitoare  evolutie in toate domeniile


sale de activitate.In prezent ea depaseste rivala sa, grupul financiar
Citigroup, devenind astfel cea mai mare banca din lume,in functie de valoarea
de piata.

Astel actiunile sale au crescut cu 35 de centi la 54.27 dolari pe unitate ,


in timp ce pretul titlurilor rivalului sau Citygroup a coborat cu 33 de centi la
49.56 de dolari pe unitate.Acest lucru a fost posibil datorita unor achizitii
realizate sub conducerea lui  Kenneth Lewis directorul FleetBoston Financial,
in 2004, si a companiei de carduri de credit MBNA.

Pe de alta parte, seful de la Citigroup, Charles Prince, a avut probleme


de natura juridica si etica si a fost criticat de actionari importanti.

Bank of America este cea mai mare banca de retail din SUA, in timp ce
Citigroup obtine peste 40% din venituri din activitati internationale.

Bank of America a anuntat recent cresterea profitului cu 41%, pentru al


treilea trimestru al anului.Aceste rezultate sunt explicate de catre oficialii
bancii ca urmare a majorarii comisioanelor pentru cartile de credit si a
vanzarii unei unitati braziliene.

Raport

-Profitul net al bancii a crescut cu 5,42 miliarde de dolari, ceea ce


inseamna 1,18 dolari pentru o actiune, comparativ cu 3,84 de miliarde de
dolari, respectiv 95 de centi actiunea, inregistrate in  anul precedent. 
             Rezultatele reflecta si achizitia, in valoare de 34,2 miliarde de dolari,
a corporatiei MBNA, la 1 ianuarie, care a transformat Bank of America in cel
mai mare emitator de carti de credit de pe piata americana. 
              Veniturile provenite din serviciile de carduri au crescut cu 137%, in
al treilea trimestru al anului 2006, la 5,33 miliarde de dolari.

2.2.COMPARATIE INTRE SISTEMUL FINANCIAR


EUROPEAN(Cazul german) sI SISTEMUL FINANCIAR
AMERICAN

Fiecare sistem financiar national este un ansamblu specific de institutii,


reglementari si practici, ce constituie un raspuns diferit la aceeasi problema:
finantarea activitatii economice. Structurile financiare sunt deci determinate
în mare masura de reglementari nationale specifice, precum si de nivelul de
dezvoltare economica.

În ceea ce priveste evolutia istorica a bancilor universale germane,


proeminenta acestora în finantarea industriei este consecinta unei ramâneri în
urma din punct de vedere economic a Germaniei, situatie în care finantarea
de catre banci a economiei a constituit singura solutie viabila. În cazul
Angliei, pe masura ce nevoia de fonduri pe termen lung a crescut, capitalurile
acumulate în perioadele anterioare au fost utilizate, iar apelul la fondurile
bancare nu a fost necesar.

În cazul Germaniei, bancile sunt cele care au realizat mobilizarea


capitalului extern pentru finantarea industriei, fondurile fiind insuficiente.

Sistemul financiar bancar german este format din:

 Banci universale-se implica într-o gama variata de activitati (colectarea


depozitelor, acordarea creditelor, ipoteci, subscriere de titluri, investitii în
actiuni, etc.)

Banci comerciale -sunt reprezentate de cele trei mari banci comerciale


Deutsche Bank, Dresdner Bank si CommerzBank, precum si bancile regionale,
de filiale ale bancilor straine si de alte banci private

Banci populare-sunt institutii bancare care nu functioneaza în de economii


scopul  maximizarii profitului, ci în interes public; ele exista la trei
nivele:local, regional si national.

Banci cooperatiste-functioneaza conform unui principiu mutual, deponentii


acestora fiind în acelasi timp si actionari; ele exista la cele trei nivele.
Banci specialiste-furnizeaza o gama mai restransa de servicii decât bancile
universale; se specializeaza în creditul ipotecar, agricol, finantarea micilor
afaceri, etc.

            Proportiile sistemului bancar în sens larg (masurat ca raport între


activele totale si PIB) este de 89%. din categoria bancilor universale, doar
bancile comerciale (26% din totalul activelor) desfasoara o politica de
maximizare a profitului; bancile populare de economii (36% din totalul
activelor) nu functioneaza dupa aceasta optica, ele fiind create initial pentru a
acorda credite celor saraci si pentru a finanta proiectele de investitii locale si
regionale si continua sa indeplineasca acest rol.

 Bancile cooperatiste (15% din total active) au o structura mutualista,


deponentii fiind în acelasi timp si actionari.

Bancile specialiste (23% din activele totale) sunt fie private (functionand în
scopul maximizarii profitului), fie publice. Economia germana se bucura de o
bancarizare pe scara larga: numarul de agentii bancare era în 1998 de peste
45.000 si nu a incetat sa creasca pâna în prezent.

            Semnificativ este rolul bancilor în controlul firmelor industriale.


Participarea directa a bancilor la capitalul acestor firme era de 8,9 din totalul
capitalului în 1991, cea mai mare parte fiind concentrata la firmele mari
(bancile detin de exemplu peste 25% din capitalul a 33 de firme mari). În
plus, multi dintre clientii bancilor detin participatiile la capitalul
intreprinderilor sub forma de depozite, permitând bancilor sa actioneze în
interesul lor

 Rezulta ca bancile controleaza de fapt o mult mai mare parte a


drepturilor de vot si au un mai mare numar de reprezentanti în consiliul de
administratie al marilor intreprinderi decât participarea lor directa lasa de
banuit.

Bancile germane au astfel legaturi foarte strânse cu industria si intretin


relatii pe termen lung cu firmele, sistem cunoscut sub numele
de Hausbank,  deosebit de avantajos pentru ambele parti.

            În concluzie, sistemul financiar german este dominat de banci;


industria bancara este relativ concentrata iar economia este putemic
bancarizata. Bancile nu intâmpina o concurenta semnificativa din partea
pietelor financiare.
Sistemul financiar American cuprinde:

 Banci comerciale-finanteaza nevoile pe termen scurt ale firmelor,


cumpararea de locuinte de catre particulari , agricultura, etc.

lnstitutii financiare-ofera în mod traditional credite ipotecare si credite de


consum; multe dintre           ele au o structura mutualista, deponentii fiind si
actionari.

Piata actiunilor-exista trei mari burse: NYSE, AMEX si NASDAQ, unde erau
inregistrate 6409 firme în 1991; constituie o sursa traditionala de fonduri
pentru firmele americane.

Piata obligatara-importanta sursa de fonduri pentru firme si pentru stat, la


nivel federal si local.

Piata optiunilor-a aparut la inceputul anilor '70; au evoluat contractele


futures rapid, fiind utilizata în mare masura si dispunând de o mare
lichiditate.

Sistemul de pensii-firmele dispun de mai multe posibilitati; fondurile sunt


investite în actiuni si obligatiuni.

            Proportiile sistemului bancar american în sens larg (active total în


PIB) este de 87%. Valoarea de piata a actiunilor emise de firmele americane
este de 77,3%, adica de trei ori mai mare decât cea a firmelor germane.

 Desi Statele Unite au mai multe banci decât orice alta tara, cele mai
mari 10 banci americane au o participare destul de redusa la finantarea
economiei, deoarece sistemul bancar este foarte fragmentat. Relatiile stabilite
cu clientela au o importanta mult mai redusa decât în Germania.

            Elementul cel mai important al sistemului american il constituie locul


ocupat de finantarea directa: de-a lungul ultimelor decenii; mai mult de 50%
din fondurile exteme ale firmelor au fost colectate prin vânzarea de titluri
(actiuni si obligatiuni) pe pietele financiare. Bancile folosesc si ele pietele
financiare pentru a se acoperi impotriva riscurilor.

2.3.   Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale


si de Est.

     Dezvoltarea grupurilor financiar bancare porneste de la analiza


cadrului economic general de implicare a capitalului strain în economiile
europene emergente.Aici sunt analizate cauzele, motivatiile si formele
patrunderii bancilor straine în Europa Centrala si de Est.

        În toate  tarile emergente, implicarea capitalului strain s-a


realizat întâi pe calea fluxurilor transfrontaliere (care au crescut de la cca.
500 miliarde dolari în 1990 la aproape 1500 miliarde dolari în prezent), si
abia apoi pe calea investitiilor directe, respectiv implantarea de banci straine.

        În primul rând, intrarea capitalului strain în sectorul bancar


din  tarile Europei Centrale si de Est poate fi definita ca fiind constituirea sau
cumpararea de institutii bancare, care devin astfel banci straine.

        Pentru a analiza formele si dimensiunile expansiunii capitalului


strain în Europa Centrala si de Est, trebuie sa distingem doua aspecte:
activitatile transfrontaliere ale bancilor si activitatile subsidiarelor si
sucursalelor locale în tarile gazda.

        Dupa 1990, la început mai timid, dar ulterior tot mai pregnant,
tarile Europei Centrale si de Est au devenit un receptor important al creditelor
acordate de bancile straine, fie transfrontalier fie local, prin subsidiare
deschise în tarile emergente ale Europei. Tarile în curs de dezvoltare din
Europa (unde se includ tarile foste socialiste dar si Cipru, Malta si Turcia)
cumuleaza cca. 2,6% din creantele externe pe ansamblu, respectiv 27% din
totalul creantelor externe catre tarile în curs de dezvoltare.

       Trebuie remarcat faptul ca aceste creante se realizeaza într-o


masura tot mai mare prin subsidiarele locale ale bancilor straine (tarile în
curs de dezvoltare din Europa cumuleaza aproape 5% din creantele locale ale
subsidiarelor straine) si mai putin prin credit transfrontalier (unde tarile în
curs de dezvoltare din Europa totalizeaza 1,5% din

creantele internationale). Se pare deci ca Europa Centrala si de Est a


trecut de faza implicarii bancilor pe calea fluxurilor financiare, ajungându-se
la investitii directe(sucursale si subsidiare implantate local), ceea ce
înseamna desigur o mai mare stabilitate financiara si expresia intentiei de
implicare pe termen lung în regiune.

        Daca în 1990, Europa Centrala si de Est cumula 5% din creditele


acordate de bancile multinationale în tarile în curs de dezvoltare, în 2005 se
ajungea la 23% din acestea. Ca urmare, bancile straine au ajuns sa domine
în prezent piata bancara nationala a acestor tari. Dupa 1994 si pâna în
prezent, ponderea bancilor straine în totalul institutiilor de credit din Europa
Centrala si de Est a crescut de la 20% (pondere în numarul total al bancilor),
respectiv 55% (pondere în activele totale) la 60%, respectiv peste 70%42. În
ari precum Estonia, Slovacia si Croatia, bancile autohtone sunt aproape in
totalitate  detinute de straini, în Cehia, Lituania, România si Ungaria ponderea
capitalului strain este de peste 80%43. Singura exceptie notabila este
Slovenia, cu o pondere a bancilor straine mai mica de 30%.

        Prezenta dominanta a capitalului strain este legata de privatizarea


fostelor banci de stat, modul preferat de intrare fiind înfiintarea de subsidiare
prin achizitionarea de banci locale si mai putin crearea de sucursale.

        Prezenta bancilor straine are o serie de avantaje incontestabile


sub aspectul îmbunatatirii eficientei economice si a dezvoltarii sistemului
bancar, atât în mod direct, cât si prin presiunea pe care o impun celorlalte
banci din sistem prin standardele aplicate.            Totusi, prezenta acestora
nu este o conditie neaparat necesara pentru dezvoltarea sistemului financiar,
exemplul concret fiind furnizat de Slovenia, tara cu un nivel ridicat de
eficienta a sectorului bancar si cu un grad ridicat de intermediere financiara,
chiar daca prezenta bancilor straine este sub 25%, de departe cea mai mica
din regiune. Nu este nici neaparat o conditie suficienta, fapt ilustrat de
situatia României si Bulgariei, cu un grad de prezenta straina mult mai ridicat
decât în cazul fostelor tari iugoslave, de exemplu, dar cu un grad de
dezvoltare si intermediere financiara mai mic decât acestea.

                     Un exemplu concret al dezvoltarii unui grup


financiar bancar in Europa Centrala si de Est este ERSTE BANK.

        Cu o istorie datand din 1819, cand imparatul Franz I a initiat


fondarea unei banci de economii, intr-o perioada dificila ce venea dupa
razboaiele napoleoneene, Erste Bank este acum cea mai mare companie din
Austria, conform clasamentului Forbes Global 2000, ca valoare a activelor si
cel mai mare grup financiar din Europa Centrala, atat ca numar de clienti cat
si ca active, devansand grupul belgian KBC. De asemenea, banca detine
prima pozitie pe piata de retail din Cehia si Slovacia (27% si, respectiv 35%),
a doua in Ungaria (10%) si a treia pozitie in Croatia (10%).

        Managementul bancii austriece vede in statele est-europene


singurele piete cu potential de crestere din Europa. Asadar, in ultimii ani
Erste Bank a realizat o serie de achizitii, in ordine cronologica in Ungaria,
Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia, Ucraina si Romania. Erste Bank
este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei oferte publice primare
in valoare de 508 milioane euro, cea mai mare de pana atunci) si din 2002 la
bursa din Praga.

CAPITOLUL III
SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN ROMANIA
 

3.1.Sistemul bancar in  Romania

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul


Romaniei au fost descoperite intre anii 1786-1855 , reprezentand 55 de placi
de piatra , gasite intr-o zona de mine aurifere 25 s-au pastrat si au fost
publicate integral în anul 1873, la Berlin în opera Corpus Inscriptiorum
Latinarum[5].  . Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane si contin detalii
referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare . Clauzele
principale se refereau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si
percepeau dobanzi .
             In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut
loc la inceputul secolului al XIX-lea .
Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C.
Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a
afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare
crizele financiare din tara " .
            In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari ,
mai ales din cercuri straine , in vederea organizarii unei banci de scont si
circulatie. 
            Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte
proprii , care prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru
infiintarea unei banci de emisiune .
Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie,
determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si
valutar , a greutatilor politice din anii 1876-1877 .

La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu  a depus in Camera proiectul
unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca
oricare alta institutie .
            Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel
mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne ,
metropola capitalismului nostru bancar " .
            Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a
infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in
fiecare capitala de judet .
             Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu
elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de
dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta
disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a
contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a
confruntat economia tarii in acea perioada .
Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea
perioada , care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa
modelul Bancii Nationale a Belgiei .

In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca


Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca
Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana . Aceste banci
realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare .
               Pana in 1947 , sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare
remarcabila . Bancile detineau resurse importante si functionau conform
standardelor internationale ; personalul bancar era format de specialisti
pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate ,
asa cum erau stabilite de Banca Nationala .
               In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a
Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si Banca
Agricola , la care se adauga si C.E.C.-ul .

Sistemul bancar existent in tara noastra este rezultatul unei evolutii


rapide pe parcursul celor sapte ani postrevolutionari. De la cateva banci
specializate existente in 1989, ulterior transformate in societati pe actiuni, s-
a ajuns in prezent la un numar semnificativ de societati bancare, ale caror
unitati bancare acopera cea mai mare parte a unitatilor administrativ-
teritoriale ale tarii. Activitatea de informatica bancara a cunoscut o evolutie
marcata de conditiile noi create de trecerea la sistemul economiei de piata.

            Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele ,


respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a
acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de
emisiune a statului roman .

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti


De la cateva banci specializate existente in 1989, ulterior transformate
in societati pe actiuni, s-a ajuns in prezent la un numar semnificativ de
societati bancare, ale caror unitati bancare acopera cea mai mare parte a
unitatilor administrativ-teritoriale ale tarii.

Stimularea atragerii în sistemul bancar a economiilor agentilor


economici si populatiei,  modernizarea sistemului de plati  prin dezvoltarea
sistemului electronic de plata, intensificarea operatiunilor pe piata de capital,
au dus la  dezvoltarea de institutii financiare specializate precum  activitatile
de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de
investitii, fonduri de pensii, etc. 

Romania are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor


financiare si bancare din Europa de Sud-Est datorita dimensiunii pietei astfel,
grupurile financiar-bancare vor sustine dezvoltarea economiei romanesti.

In acest context, suntem tinta expansiunii grupurilor din Polonia,


marilor operatori din Belgia, Austria, precum si a jucatorilor financiari
UniCredit, City Bank, Volks Bank, BRD Grup Societe Generale.

"Romania este tinta numarul doi dupa Polonia a grupurilor financiar


bancare" a spus presedintele IBR.

Romania si Bulgaria sunt tintele favorite de dezvoltare a retailului, iar


procesul de expansiune a grupurilor mari europene in Romania se va
intensifica, incepand de anul viitor.

Se apreciaza ca Romania se apropie, treptat, de o plafonare a creditului


de consum, in timp ce creditul si leasingul imobiliar vor constitui motorul de
dezvoltare, in urmatorii ani.

Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea


unui sistem pe doua nivele. Treptat,  Banca Nationala îsi pierde
caracterul de banca comerciala (prin desprinderea din BNR a BCR)
si  domeniul deschizandu-se noilor operatori bancari.

Evolutia sistemului bancar, privita în ansamblu, nu poate fi detasata de


situatia generala a economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, atât la nivel
microeconomic, cât si macroeconomic.

3.3 Caracteristicile sistemului bancar romanesc

Participarea bancilor cu capital strain la activitatea sistemului bancar


 
Dupa
cum ne
putem da
seama si din
acest

grafic,participarea statului in activitatile bancare scade foarte mult ,ajungand


in 2006 sa aiba o prezenta aproape invizibila.Pe masura ce trece
timpul,bancile vor fi din ce in ce mai mult obiectul privatizarilor,ceea ce va
face imposibila prezenta statului in activitatile lor.

Ponderea bancilor - septembrie 2006(%)

  Total activ Credit Depozite clienti


neguvernamental nebancari
Banci cu capital 87.9 89.1 85.5
majoritar strain
Banci cu capital 6.7 7.4 7.9
majoritar privat
Banci cu capital 5.4 3.4 6.3
majoritar de stat

 Gradul de concentrare al sistemului bancar

Septembrie 2006 Miliarde RON Miliarde EUR Pondere in total


sistem(%)
ACTIVE 92.5 26.2 61.1
CREDITE 54.6 15.5 64.5
CAP.PROPRIU 10.6 3.0 54.4
DEPOZITE 61.5 17.4 58.8

 Principalii indicatori bilantieri


Depozite atrase de la persoane fizice si juridice: +15,6%

Împrumuturi si depozite atrase de la alte banci: +40,0%

Resurse din emisiuni de obligatiuni si împrumuturi pe gaj de titluri:


+97,5%

Dinamica structurii activelor bilantiere*: +24,5%

Credite acordate persoanelor fizice: +75,2%

Credite de consum: +85,7%

Credite imobiliare/ipotecare: +46,9%

Credite acordate persoanelor juridice: +31,6%

Operatiuni cu titluri: -37,0%

Plasamente si credite interbancare: +14,2%, din care:

Plasamente la BNR: +8,2%

CARACTERISTICILE SECTORULUI BANCAR

-37 de banci (din care 6 sucursale ale unor banci straine)

 -Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)

-61% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 banci din sistem

- Indicatorul de solvabilitate = 17,8%

- Actionariat reprezentat în majoritat  de entitati straine

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Exemple de grupuri financiar bancar romanesti in ordinea
evolutiilor lor:

-BCR [6]

-BRD [7]

-RAIFFEISEN BANK [8]

-UNICREDIT

-BANCA TRANSILVANIA [9]
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CAPITOLUL IV
 
STUDIU DE CAZ

 
4.1Prezentare Grup ERSTE BANK

ERSTE BANK-dupa valoarea activelor dar si dupa numarul


clientillor este cel mai mare grup financiar bancar din Europa Centrala si de
Est.

Componenta grupului ERSTE BANK

Nr. anagajati Ramuri activitate Nr. clienti


Bank of CEHIA 10.856 637 5.3 mil
Bank of SLOVENIA 708 1.8 mil
Bank of UNGARIA 2.881 182 0.9 mil
Bank of AUSTRIA 14.709 278 1.0 mil
Bank of ROMANIA 13.492 473 3.5 mil
Bank of CROATIA 1.759 112 0.6 mil
Bank of SERBIA 871 60 0.3 mil

-         managementul bancii austriece a vazut in statele est-europene


singurele piete cu potential de crestere din Europa. Asadar, in ultimii
ani Erste Bank a realizat o serie de achizitii, in ordine cronologica in
Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia, Ucraina si
Romania.

-         Erste Bank este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei oferte
publice primare in valoare de 508 milioane euro, cea mai mare de pana
atunci) si din 2002 la bursa din Praga.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Tendinte de dezvoltare

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
-Dezvoltarea corporate Erste Bank pe domenii de activitate-2006

  ASSETS       CREDITE        DEPOZITE


Ungaria 40% 42% 48%
Croatia 59% 60% 68%
Cehia 64% 60% 63%
Romania 22% 23% 28%

-Dezvoltarea pe piata retail-2006

  ASSETS retail       CREDITE retail        DEPOZITE retail


Ungaria 7.1% 6.2% 6.0%
Croatia 9.5% 10.3% 11.3%
Cehia 33% 33% 33%
Romania 36% 35% 31%

 
Dupa cum putem observa din tabele,

In Ungaria, 

-depozitele  au suferit o crestere, nu substantiala dar destul de avantajoasa


pentru banca mama(de la 40% in 2002 la 48% in 2006).

- creditele nu sunt mai prejos,ele crescand de la 42% in 2002 la 59% in


2006,o crestere destul de mare.

-cresc depozitele clientilor,numarul asigurarilor de viata,medicale,fonduri de


pensii de asemenea si imprumuturile pentru locuinte.

-in ceea ce priveste domeniul retail,exista o mica scadere dar acest lucru nu
impiedica ca Erste Bank Hungary sa obtina  o crestere de la 71% in 2005 la
73% in 2006,si un profit net de 111,8 mil.euro,fata de 98.9 mil.euro in 2006.
-strategiile in ceea ce priveste activitatea bancara a Erste Bank in Ungaria
sunt in mare parte reprezentate de incercarea de crestere a activitatilor in
retail.

In Croatia :

- depozitele au crescut din 2002 pana in 2006 cu aproape 10%,creditele


avand o crestere mult mai mare si anume cu 23%.

-retailul,este in continua crestere spre deosebire de Erste Bank


Ungaria.Creditele pe retail au avut o crestere 20% din 2004 pana in 2006,

-depozitele au crescut cu 18 %.

        In ceea  ce priveste domeniul retail,croatii au introdus o noua metoda


de plata a creditelor,astfel incat dobanda sa fie platita in intregime la
final,moment in care daca nu exista disponibilitati se mai poate face un nou
credit.Aceasta metoda a fost primita foarte bine de catre clienti,crescand
astfel numarul clientilor

-domeniile asigurari,leasing,fonduri de pensii,asset management sunt foarte


bine dezvoltate,aflate intr-o continua crestere.

 -profitul Erste Bank Croatia,creste de la 26.8 mil euro,la 32.9 mil Euro, adica
o crestere de 6 mil euro.

In Cehia:

-cresteri economice corelate cu o rata a dobanzii foarte mica.

-creditele persoane fizice au crescut dar cele persoane juridice au cam


stagnat

-retailul cunoaste in ultimii 5 ani o crestere constanta, datorata in special


cresterii numarului de credite pentru locuinte, credite ipotecare.

-obiectivul principal al Erste Bank Cehia este acela de a gasi o noua


modalitate de banking, un nou program mai usor si mai comfortabil pentru
clienti.Acest program urmeaza a fis lansat in 2008 si se asteapta un succes
destul de mare

-crestere si in domeniul electronic banking,si carduri.Nr.de carduri a crescut


foarte mult cu aproape 10% mai mult decat anul precedent
-profit net de 324,4mil euro in 2006 cu 67,6mil euro mai mult decat in 2005.

 
 
4.2.Grupul financiar bancar BCR

Aparitia BCR
Banca Comerciala Româna ia fiinta la 1 Decembrie 1990 prin preluarea si
continuarea activitatii comerciale pe care o derula pâna atunci B.N.R..

            Banca Comerciala Româna si-a propus înca de la infiintarea sa, sa


ofere clientilor sai toate produsele si serviciile bancare ce se practica pe piata
interna. Aceasta capacitate a bancii justifica caracterul sau de banca
universala.

În acest interval de timp banca s-a dezvoltat prin cresterea produselor si


serviciilor bancare specifice pe care le-a oferit pâna în 1990 clientelei sale
B.N.R. (creditarea pe termen scurt a economiei nationale) cât si prin
asimilarea rapida a unor activitati pe care în trecut nici B.N.R. si nici B.C.R.
nu le-a realizat:

-         trecerea la creditarea pe termen mediu si lung pentru investitii;

-         acordarea de credite în valuta pentru persoane fizice si juridice;

-         efectuarea de operatiuni de schimb valutar;

      - efectuarea operatiunilor de decontare în numele clientilor în activitati de


comert exterior.

Banca are in prezent 456 sucursale si agentii in intreaga tara, avind


unitati in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori.
Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-
commerce, emite 21 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea
mai mare retea nationala de ATM - peste 1.200 si aproape 8.800 de POS.

Componenta Grupului BCR


Pe data de 20 iunie 2007 BCR a primit autorizatia de costituire a Sistemului
de Pensii Private.

-BCR LEASING -  companie membra a Grupului Banca Comerciala


Romana, creata in martie 2001, isi asuma misiunea de a raspunde
necesitatilor de dezvoltare a economiei romanesti, prin oferirea de
instrumente moderne de finantare a investitiilor corporative si personale, in
sistem leasing financiar intern.

-BCR SECURITIES SA este societatea de servicii de


investitii financiare a Grupului BCR, rezultata din procesul de fuziune prin
absorbtie a celor doua societati de valori mobiliare la care Banca
Comerciala Romana detinea participatii de capital, respectiv INTERMOB
SVM SA si Financiara Stock Agency (FINAREX) SA. Fuziunea a avut
loc in luna Decembrie 2000.
-BCR SECURITIES SA, este membra/actionar la mai multe institutii
ale pietei de capital din Romania:

o Bursa de Valori Bucuresti;


o Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare;
o Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depozitare;
o RASDAQ;
o SC Fondul de Compensare a Investitorilor SA.

-BCR ASIGURARI si BCR ASIGURARI DE VIATA a fost infiintata in


2001 si face parte dintre societatile ce apartin Grupului Banca Comerciala
Romana, cel mai important furnizor de servicii financiare integrate din
Romania si primul furnizor care aplica cu succes conceptul modern de "one -
stop - shopping" prin intermediul unui "supermaket financiar".
Cu un capital social de 30 milioane RON structura actionariatului este
urmatoarea:

 BCR (direct si indirect prin subsidiarele sale): 81,74%


 Angajatii Grupului BCR: 18,26

-SAI BCR Asset Management SA, membra a Grupului BCR s-a


constituit, in aprilie 2002 ca societate pe actiuni cu un capital social de
500.000 lei, subscris si varsat

Primul fond lansat de SAI BCR Asset Management SA in august


2002 este BCR Clasic, un fond de obligatiuni si instrumente cu venit fix - risc
scazut, avand ca principal obiectiv asigurarea unui randament al investitiei
care sa depaseasca rata inflatiei cat si devalorizarea leului. In conformitate cu
politica sa de investitii.

In iulie 2003 a fost lansat cel de al doilea fond, BCR Dinamic, care


este fond deschis de investitii de risc mediu. Ponderea actiunilor in portofoliul
Fondului este de pana la 50%. Distribuirea unitatilor de fond se face direct
prin societatea de administrare si prin toate unitatile BCR. Depozitarul
fondului este Banca Comerciala Romana. 

Incepand cu 14 decembrie 2005, la familia de fonduri administrate s-a


adaugat BCR Expert  fond de actiuni, care investeste preponderent in actiuni
listate la BVB, dar si in instrumente financiare purtatoare de dobinda fixa sau
variabila cum ar fi titluri de stat, obligatiuni municipale sau corporative,
depozite bancare sau certificate de depozit. Distribuirea unitatilor de fond se
face direct prin societatea de administrare si, din 14 decembrie 2005, prin
toate unitatile BCR. Depozitarul fondului este Banca Comerciala Romana. 

 Randamentele inregistrate de cele 3 fonduri administrate de BCR Asset


Management SA in ultimele 4 luni respectiv iulie, august, septembrie si
octombrie sunt:

FOND LUNA IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE

CLASIC 1.55% 0.76% 1.77% 1.43%

DINAMIC 4.64% 1.58% 2.81% 3.07%

EXPERT 8.49% 1.6% 4.02% 5.09%

 
4.3.Achizitia BCR- si dezvoltare

Ultima achizitie este si cea mai mare de pana acum a Erste Bank
,este  Banca Comerciala Romana. Erste Bank Austria a cumparat pachetul de
61,8825% din actiunile Bancii Comerciale Romane.Pretul platit pe acest
pachet, de 3,75 miliarde euro a fost considerat de unele voci din presa
austriaca prea mare, peste asteptari, altii fiind mai increzatori in capacitatea
bancii Erste de "a ochi" afacerile bune.

        Dupa cum au decurs achizitiile anterioare ale bancii austriece,


constatam ca nu exista un scenariu tipic, o politica de la care aceasta nu se
abate. Fiecare achizitie a avut ceva aparte, diferente ce tin de fiecare stat in
parte, de legislatia in vigoare la vremea respectiva, precum si de
particularitatile bancilor vizate

Inainte de achizitie

 
 
 
 
 
 
 
 
CLIENTI 4.5 mil
DEPOZITE RETAIL 30 %
RAMURI 339

 
Dupa achizitie

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Semnare contract de achizitie la data de 21 dec 2005

Actuni cumparate : 61.88%

Data aproximativa de incheiere a contractului-2006.

Masuri ce vor fi luate, dezvoltare si previziuni


Achizitia BCR este  incomparabil de importanta tinand cont numai de
faptul ca ar aduce aproape cinci milioane de noi clienti. BCR avea la sfarsitul
anului trecut, 4,5 milioane clienti persoane fizice si juridice, in crestere cu
aproape 15% fata de decembrie 2004.

-Erste Bank va pastra denumirea BCR timp de 3 ani,acest nume fiind


foarte bine cotat.

- se doreste imbunatatirea  si optimizarea functionalitatii bancii

- imbunatatirea sistemului informatic

- optimizarea ramurii de internet si a productivitatii muncii

Dupa cum putem vedea din grafic activitatea corporate  Bcr s-a


imbunatatit dupa achizitie.

Activele bancii cresc de la 32% la 51% din 2004 pana in 2006.

Creditele de asemenea cresc cu 12 %.In ceea ce priveste depozitele


,acestea au o crestere de 5 %.
Obiectivele Erste Bank in acest sens sunt foarte inalte.Se doreste
cresterea creditelor persoane fizice de la 26% la 30% pana in
2010,iar in ceea ce priveste depozitele se doreste o mentinere a lor in
starea de acum la 28-29%.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Pe  piata de retail putem observa  stagnari atat in ceea ce priveste creditele
cat si in ceea ce priveste depozitele.Dar aceste stagnari nu dauneaza
profitului bancii.

BCR a inregistrat cresteri, insa nu semnificative, si in ceea ce priveste profitul


operational al bancii, care a ajuns la 83,3 milioane de euro, dupa cum  se
arata in raportul trimestrial al bancii austriece.

BCR - ca entitate a grupului ERSTE BANK

Profitul net ROE(%) Activ Total

(mil euro) (mld euro)


Erste Bank Austria 544.5 16.3 139.7
Erste Bank Ungaria 31.5 2.4 4.7
Erste Bank Croatia 21.6 17.6 3.6
Erste Bank Cehia 209.4 43.2 19.8
Erste Bank Slovacia 59.6 48.8 6.2
Erste Bank Serbia -13.2 - 0.13
Erste Bank Romania 232.7 17 6.43

Perspective Erste Bank privind dezvoltarea Bancii


Comerciale Romane pana in 2009

 
Dezvoltarea Bancii Comerciale Romane este principalul obiectiv al Erste Bank
pentru anul 2007. In acest sens se doreste:

-  creste nivelul activelor bancare de la 67% din PIB în ECE - 14


(SIovenia 117% - România 51%) la nivelurile înregistrate în zona Euro, de
236%,prin convergenta catre pietele mature. 
            -  majorarea cu 40%, fata de 2006, a castigurilor

- cresterea cu aproximativ 20% pana in 2009 a profitului net

-scaderea costurilor sub 55%

-integrarea cit mai rapida    in activitatile grupului.

In sensul eficientizarii activitatii, Erste nu exclude nici :

-posibilitatea reducerii numarului de angajati ai BCR.


BCR a obtinut, in primele trei luni ale anului, cistiguri nete de 62 de milioane
de euro, potrivit raportarilor financiare prezentate de grupul Erste Bank.

Valoarea reprezinta ceva mai mult de o cincime din obiectivul anual stabilit de
grupul austriac, adica 350 de milioane de euro.

-veniturile din dobinzi au fost de 119,4 milioane de euro, iar cele din
comisioane de 45,3 milioane de euro, in contextul in care portofoliul de
credite s-a majorat cu 7,5% comparativ cu finele anului trecut.

-BCR a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere a activelor


totale cu 3,7%, la 14,66 miliarde de euro, in principal pe baza creditelor
acordate clientilor, ceea ce a favorizat si cresterea profitabilitatii.

-Creditele de retail au urcat de la 2,1 miliarde de lei la finele anului trecut la


2,2 miliarde de lei, iar cele de consum de la 7,8 miliarde de lei la opt miliarde
de lei.

- Depozitele populatiei s-au majorat de la 14 miliarde de lei la 15 miliarde de


lei, iar cele totale au fost de circa 26 miliarde de lei.

-Creditele acordate de BCR ar putea urca la 8,4 miliarde de euro  in


2007

-portofoliul de credite al BCR s-ar putea majora, în acest an, cu 7,5%, fata de
2006, pâna la 8,4 miliarde euro. Motivul tine de introducerea unor produse
noi adaptate standardelor grupului Erste Bank si a unei cresteri economice a
României care ar putea depasi asteptarile.

 Astfel, activitatea BCR, atât pe segmentul de retail, cât si pe


corporate, este în plin proces de restructurare pentru a fi adusa la nivelul
standardelor Erste Bank. Austriecii subliniaza faptul ca :

-BCR dezvolta, în acest moment, noi produse adaptate standardelor


bancii-mama, care se adreseaza unui portofoliu de peste trei milioane de
clienti, iar functiunile de back-office ale bancii au fost optimizate deja, spune
Erste.

-  se asteapta pentru 2007 la crestere a profitului  cu 62% si a activelor


cu 31% fata de nivelurile inregistrate in 2006, ca urmare a sporirii eficientei
activatii prin aplicarea standardelor grupului Erste Bank.
            -se preconizeaza o apreciere usoara a leului si randamente pe Bursa
de valori comparabile cu cele realizate in 2006. '
-Romania va urma modelul celorlalte tari din regiune si in sectorul imobiliar,
unde majorarea preturilor a fost urmata de o reducere pe masura.

 -se considera ca oferta se va diversifica in continuare, iar dezvoltatorii


straini vor intra in numar mare pe piata de profil din Romania, ceea ce va
pune o presiune puternica asupra preturilor. 
            -Studiul Erste estimeaza un deficit de cont curent la finele anului de
9,2% din PIB, concomitent cu o crestere economica de 6,5%.

-BCR se va concentra in acest an pe finalizarea principalelor proiecte


din cadrul Programului de Integrare si Dezvoltare (IDP), pe dezvoltarea
activitatii de retail banking, cresterea finantarilor imobiliare si implicarea
activa in distributia fondurilor europene post-aderare.
             -de asemenea    isi va dezvolta activitatile de investitii bancare si
finantari corporative, cu scopul de a acorda servicii si instrumente financiare
mai sofisticate marilor corporatii.
             -BCR va incerca sa obtina o crestere medie a profitului net  calculat
in euro cu 40% pana in 2009 si un raport cost/venit de mai putin de 40%.
-Auditorii financiari ai Erste Bank, Sparkassen-Prüfungsverband (auditorul
legal mandatat) si Deloitte Wirtschaftsprüfungs (auditorul suplimentar
selectat), au confirmat rezultatele financiare pentru 2006 anuntate de banca
austriaca pe 28 februarie, respectiv un profit net de 932,2 milioane euro, in
crestere cu 30% fata de 2005.

La acest rezultat, BCR a contribuit cu un profit net de 34,6 milioane


euro, calculat ca o cota parte din profitul total al bancii romanesti, in functie
de data la care banca a devenit membra a grupului Erste.
              -se mai precizeaza ca implementarea noii structuri de grup a
bancii va permite obtinerea unui profit solid si pe viitor, in medie de peste
20% in urmatorii trei ani, pana in 2009.

 Similar situatiei din celelalte tari din Europa Centrala si de Est,


România va constitui si în urmatorii ani un punct de atractie pentru marile
institutii financiar-bancare din Europa, datorita potentialului ridicat de
dezvoltare.
        Gradul de bancarizare din România este înca destul de redus, în special
în mediul rural, unde este de asteptat sa creasca pe masura ce cultura
bancara si veniturile locuitorilor acestor zone se vor apropia de cele ale
locuitorilor din Uniunea Europeana. 

Concluzii:
 
Evolutia sistemului bancar, privita în ansamblu, nu poate fi detasata de
situatia generala a economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, atât la nivel
microeconomic, cât si macroeconomic.

Astfel, transformarile specifice perioadei de tranzitie, mediul economic


inflationist, legislatia bancara precum si problemele de natura manageriala
înregistrate la nivelul anumitor societati bancare au contribuit la mentinerea
unui nivel scazut al gradului de intermediere financiara, datorat în principal
urmatoarelor fenomene:

-mentinerea unui nivel ridicat al riscurilor în procesul de creditare,


urmare a unui mediu economic înca inflationist si grad redus de adaptare a
agentilor economici la cerintele economiei de piata, ceea ce a condus la
angajarea incompleta, de catre banci a resurselor în procesul de crestere
economica.

-intensificarea procesului de economisire la nivelul economiei


românesti, concomitent cu incapacitatea acesteia de a absorbi resursele,
nefiind astfel respectata egalitatea dintre economii si investiti, ca regula a
dezvoltarii.

-valorificare insuficienta în procesul de creditare a economiilor si


disponibilitatilor alese de banci, rolul de intermediar al acestora fiind partial
materializat

Evolutiile pietei monetare interne si internationale din ultima perioada


de timp caracterizate printr-o volatilitate ridicata a ratelor dobânzilor si a
cursurilor de schimb, cuplate cu cresterea concurentei, a volumului activelor
si reducerea marjelor de profit, cuvenite institutiilor de credit din cadrul
sectorului românesc, a stimulat realizarea unei gestiuni prudente a activelor
si a pasivelor bancare, în scopul reducerii variabilitatii venitului net din
dobânzi cu impact major asupra performantelor financiare ale bancii.

Mentinerea solvabilitatii constituie unul din obiectivele fundamentale ale


diagnosticului performantelor bancare, deoarece asigura buna functionare a
institutiei bancare, iar lipsa lichiditatii sau imposibilitatea procurarii acesteia
echivaleaza cu falimentul bancar.

Pentru bancheri, lichiditatea reprezinta respiratia bancii.


 Insuficienta lichiditatii poate afecta semnificativ activitatea curenta,
antrenând costuri financiare si de imagine importante.

În cazul în care banca dispune de un nivel adecvat al fondurilor proprii


care finanteaza o parte însemnata din activele bancii, acoperirea nevoilor de
lichiditate nu constituie o problema dificila deoarece, un nivel adecvat al
fondurilor proprii a fost generat fie de profiturile mari realizate de banca
respectiva fie de o calitate corespunzatoare a creditelor ce genereaza în mod
cert fluxuri de intrare la scadenta. Pozitia si reputatia unei banci în cadrul
sistemului bancar evaluata prin profitabilitatea trecuta si viitoare influenteaza
gestiunea activelor si a pasivelor bancare.

Profitabilitatea bancara nu poate fi apreciata numai prin analiza statica,


realizata cu ajutorul situatiilor financiare, a performantelor financiare ale
bancii, ci mai ales prin analiza profilului de scadenta pe active si datorii,
aceasta din urma evidentiind necorelarile de scadenta bruste ce modifica
structura bilantiera a bancii.

Cuantificarea performantelor financiare ale unei banci presupune


raportarea lor la un punct de reper numit benchmark.

Conform Cambridge Advenced Learns Dictionary, benchmark-ul este un


nivel de calitate care poate fi utilizat ca standard în comparatii.

Evaluarea performantelor financiare în urma acoperirii la expunerile la


risc, se realizeaza global si se axeaza pe explicarea cauzelor generatoare ale
ecartului fata de benchmark.

Evolutia sistemului bancar  nu poate fi detasata de situatia generala a


economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia atât la nivel microeconomic cât si
macroeconomic.

Sistemul electronic de plati aliniaza sectorul bancar românesc la


standardele europene în materie de decontare a platilor, principalul beneficiu
fiind reducerea semnificativa a duratei de decontare a operatiunilor, dar
numai pentru institutiile financiare care dispun de o
infrastructura informatica moderna, practica dovedind ca, în unele banci din
România, unde sistemul informatic nu e destul de dezvoltat, introducerea
sistemului electronic de plati a dus chiar la încetinirea decontarilor.

În ultimii ani, sectorul bancar din România manifesta o angrenare din


ce în ce mai mare în activitatea de creditare, cu o explozie a finantarilor
pentru populatie. Societatile bancare îsi diversifica tot mai mult portofoliul si
patrund pe segmente de populatie si categorii de firme mai putin avute în
vedere. În acest sens, 2005 si 2006 au fost dominati de operatiunile pe piata
de retail, piata pe care serviciile oferite de banci s-au diversificat foarte mult,
ceea ce a dus la scaderea costurilor.

Se consideradera ca, in viitor trebuie luate masuri pentru pastrarea


spread-ului de dobânda în valori acceptabile pentru banca. Se poate realiza
cresterea ratelor activelor sensibile prin fixarea de pret la mai multe
împrumuturi pe o baza de rata fluctuanta, sau reducerea scadentelor titlurilor
de valoare investite, precum si o descrestere a ratei pasivelor sensibile prin
substituirea lor cu certificate de depozit pe termen mai lung pentru
fondurile cumparate peste noapte (over night). De asemenea, pentru
protejarea împotriva riscului de dobânda, o oportunitate tot mai des folosita
de banci e reprezentata de activitatile extrabilantiere.

BIBLIOGRAFIE:
DOCUMENTE

1. BIS Quarterly Review decembrie 2004, decembrie 2005, iunie 2006, Banca Reglementelor
Internationale

2. BIS Annual Report, 2002, Banca Reglementelor InternaŃionale

3. Consolidated Banking Statistics, Banca Reglementelor InternaŃionale, 1998-2004

4. Development and Globalization Report, UNCTAD, 2004

5. Global Development Finance: Financing the Poorest Countries, Banca Mondiala, 2002

6. Global Stability Forum Report, Fondul Monetar InternaŃional, 2002

7. Global Development Finance, Banca Mondiala, 2004

8. OECD Economic Survey, 2005

9. Raport anual, Banca NaŃionala a României, 1993-2006

10. Raport asupra stabilitaŃii financiare, Banca NaŃionala a României, 2006

11. Raport Bank Austria Creditanstalt 2004

12. Rapoarte anuale BRD-Groupe Société Générale, 2001-2005


13. Rapoarte anuale Raiffeisen Bank, 2003-2005

14. Rapoarte anuale BCR, 2000-2005

15. World Development Indicators, Banca Mondiala, 2004, 2005 http://web.worldbank.org/

16. World Investment Report, UNCTAD, 2001, 2005

17. World Economic Outlook, Fondul Monetar InternaŃional, mai 1997

SITE-URI WEB

1. http://www.bcr.ro

2. http://www.bis.org

3. http://www.datamonitor.com/

5. http://www.bnr.ro

6. http://www.bancatransilvania.ro

7. http://www.raiffeisen.ro

8. http://www.brd.ro

S-ar putea să vă placă și