COLEGIUL TEHNIC “ALESANDRU PAPIU ILARIAN’’ZALĂU

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL 4

CALIFICARE PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

TEMA
Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Coordonator, Candidat,
Prof. Pisle Rodica Nicoloff Filip Daniel

1
 CUPRINS

Argument......................................................................................................3

Capitolul I Fundamentarea sub aspect teoritic a lucrarii...............................4

1.1 Notiuni generale privind furnizorii.....................................................4

1.2 Conturi contabile folosite în evidenta furnizorilor.............................5
1.3 Documente folosite pentru evidenta decontarilor cu furnizorii........10

Capitolul II Fundamentarea sub aspect practic al lucrării...........................12

2.1 Prezentarea generală a SC „HYDROSPROFF SRL”.............................12

2.2 Studiul de caz la S.C „HYDROSPROFF S.R.L.....................................13

Concluzii Şi Propuneri....................................................................................15
Bibliografie....................................................................................................16
Anexe..............................................................................................................17
 ARGUMENT

În general în cadrul activităţilor economice se realizează schimburi de

valori. Adică una din părţile contractante oferă bunul sau serviciul spre vânzare
iar cealaltă remite contravaloarea sa.
Datoriile faţă de furnizori sunt datorii comerciale sau din exploatare ce apar ca
urmare a derulării operaţiilor de aprovizionare a unităţilor patrimoniale cu cele
necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor lor.
Obligaţiile, unităţilor patrimoniale faţă de furnizorii lor, se ridică la
nivelul valorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor primite,
inclusiv cota de T.V.A. aferentă. În situaţia în care furnizorul acordă reduceri
comerciale, valoarea de înregistrare a obligaţiei este la nivelul netului
comercial, plus cota de T.V.A. aferentă. Cu alte cuvinte, valoarea de înscriere
a datoriei intrate în patrimoniu este valoarea ei nominală de rambursare.
În cazul în care în cadrul relaţiilor de schimb nu se produc, în acelaşi moment, ambele
fluxuri de valori, se nasc datorii pentru beneficiar şi creanţe pentru furnizor.În contabilitate
se înregistrează doar datoriile certe faţă de furnizori. Datoria devine certă în momentul
transferului de proprietate pentru bunuri, respectiv în momentul realizării lor pentru lucrări
şi servicii.
La data închiderii conturilor, datoriile în devize neachitate vor fi
regularizate în funcţie de cursul valutar al ult imei zile din
decembrie. Stingerea obligaţiilor faţă de furnizori se face prin achitarea
contravalorii datoriilor cu numerar sau prin efecte comerciale.
Tema propriu- zisă este "CONTABILITATEA DECONATRILOR CU
FURNIZORII". Punctul de plecare în elaborarea prezentei lucrări, l- a
constituit punerea în practică a cunoştinţelor acumulate la scoala.
Furnizorii unei intreprinderi reprezintă partenerii intreprinderii de la care aceasta se
aprovizionează cu materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc. Relaţiile
economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat şi cu furnizorii se concretizează in
contracte economice. Reprezintă partenerii intreprinderii de la care aceasta se
aprovizionează cu materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc. Relaţiile
economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat şi cu furnizorii se concretizează in
contracte economice.
În cadrul unei unităţi de producţie, contabilitatea este cea care evidenţiază cel mai
bine atât intrările, cât şi ieşirile,motiv pentru care am dorit să pătrund şi eu în tainele
acestei importante activităţi alegăndu- mi ca temă„ Contabilitatea Furnizorilor ”.
Este importă cunoaşterea furnizorilor şi ţinerea evidenţei acestora deoarece astfel
putem cunoaşte mai bine situaţia fiecăruia,putem opta pentru o mai bună primire a
mărfurilor,a calităţii acestora şi o mai bună funcţionare a unităţii.
Am realizat acest proiect pentru obţinerea atestatului profesional.
 Capitolul 1:
Fundamentarea sub aspect teoretic al lucrării

1.1 Noțiuni generale privind furnizorii

Furnizorii sunt reprezentaţi de acele persoane fizice sau juridice care livrează agentului
economic bunuri, îi execută anumite lucrări sau prestează servicii contra plată în baza unei
înţelegeri prealabile.
Operaţiile de decontare ce se creează faţă de furnizori provin din cumpărări de
imobilizări,de active circulante,de lucrări executate,servicii prestate,etc.
Organizarea contabilităţii operaţiilor de decontare cu furnizorii se realizează cu ajutorul
conturilor de gradul I, grupa 40
„Furnizori şi conturi asimilate” .Conturile de obligaţii faţă de furnizori au trăsături
comune: l Au funcţie contabilă de pasiv;
l Reflectă in credit costul de achitiţie aferent aprovizionărilor;
l Oglindesc in debit plăţile efectuate către furnizori sau cele indirecte realizate
pe bază de efecte comerciale;
l Sunt conturi de bilanţ şi pot prezenta solduri creditoare,care reflectă
datoriile nedecontate;
l Evidenţa analitica se organizează pe categorii de obligaţii şi pe fiecare
persoană juridică sau fizică.

Valoarea propriu- zisă a datoriilor faţă de furnizori nu coincide intotdeauna cu preţul

negociat datorită unor reduceri:
• Rabaturi-reprezintă reduceri de preţuri acordate de furnizori,în facturile de
vânzare,pentru bunurile aprovizionate datorită unor imperfecţiuni sau defecte de
calitate,dar nesemnificative;
• Remize-reduceri de preturi acordate de furnizori,în facturile de vânzare,fie
pentru cantitatea apreciabilă negociată,fie pentru pozitia preferenţială a beneficiarului;
• Risturnuri -reduceri acordate dupa o perioadă de timp.Se determină şi se restituie
clienşilor pentru aprovizionările repetate pe care le- au efectuat şi depaşesc o limita
minimă într- o perioadă de gestiune;
• Sconturile de decontare -reduceri pe care furnizorii le inscriu distinct în factură
în cazul in care clienţii plătesc înainte de scadenţă datoriile.
Atât rabaturile cât şi remizele nu se reflectă în contabilitate,unde se înregistrează
numai valoarea netă a bunurilor cumparate,fără reducerile în cauză.

Reducerile amintite mai sus se determină în etape,ținându- se cont de reducerile deja

efectuate şi valoarea netă a operaşiei asupra căreia se aplică procentul de reducere.
 Organizarea contabilităţii operaţiilor de decontare cu furnizorii se realizează cu ajutorul
conturilor de gradul I, grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate” .Conturile de obligaţii faţă de
furnizori au trăsături comune:
l Au funcţie contabilă de pasiv;
l Reflectă in credit costul de achitiţie aferent aprovizionărilor;
l Oglindesc in debit plăţile efectuate către furnizori sau cele indirecte
realizate pe bază de efecte comerciale;
l Sunt conturi de bilanţ şi pot prezenta solduri creditoare,care reflectă
datoriile nedecontate;
l Evidenţa analitica se organizează pe categorii de obligaţii şi pe fiecare
persoană juridică sau fizică.

Valoarea propriu- zisă a datoriilor faţă de furnizori nu coincide intotdeauna cu preţul

negociat datorită unor reduceri:
• Rabaturi-reprezintă reduceri de preţuri acordate de furnizori,în facturile
de vânzare,pentru bunurile aprovizionate datorită unor imperfecţiuni sau defecte de
calitate,dar nesemnificative;
• Remize-reduceri de preturi acordate de furnizori,în facturile de
vânzare,fie pentru cantitatea apreciabilă negociată,fie pentru pozitia preferenţială a
beneficiarului;
• Risturnuri -reduceri acordate dupa o perioadă de timp.Se determină şi se
restituie clienşilor pentru aprovizionările repetate pe care le- au efectuat şi depaşesc o
limita minimă într- o perioadă de gestiune;
• Sconturile de decontare -reduceri pe care furnizorii le inscriu distinct în
factură în cazul in care clienţii plătesc înainte de scadenţă datoriile.
Atât rabaturile cât şi remizele nu se reflectă în contabilitate,unde se înregistrează numai
valoarea netă a bunurilor cumparate,fără reducerile în cauză.
Reducerile amintite mai sus se determină în etape,ţ inându- se cont de reducerile deja
efectuate şi valoarea netă a operaşiei asupra căreia se aplică procentul de reducere.

1.2 Conturi contabile folosite în evidenta furnizorilor

Pentru reflectarea datoriilor faţă de furnizori se utilizeaza urmatoarele conturi:

401 „Furnizori”
404 „Furnizori de imobilizări”
408 „Furnizori- facturi nefolosite”
409 „Furnizori debitori”

Contul 401 „Furnizori” -reflectă datoria agentului economic ca urmare a primirii de:
materii prime şi materiale,obiecte de inventar,animale şi păsări,mărfuri sau ca urmare a
lucrărilor şi serviciilor executate pentru activitatea de exploatare de diferiţi terţi.Acest cont
ţine evidenţa decontărilor atât cu furnizorii interni,cât şi cu cei externi.
Se creditează astfel:
 Valoarea materiilor prime, mater ia lelor combustibile, obievte lor de
inventar, a animalelor, a mărfurilor şi ambalajelor intrate în patrimoniu
la preţ de achiziţie, prin debitul conturilor care arată natura bunului
primit: 300-
„Materii prime”,301-„Materiale combustibile”, 321-„Obiecte de inventar”,361-
„Animale şi păsări”,371-„Mărfuri”, 381-
„Ambalaje”;precum şi cu diferenţele de preţ aferenteacestor lucruri,dacă evidenţa
acestora se ţine la preţuri prestabilite,prin debitul conturilor:308-„Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale”,328-„Diferenţe de preţ la obiecte de inventar”,368-
„Diferenţe de preţ la animale şi păsări”, 378-„Difetenţe la preţ de mărfuri”,388-
„Diferenţe de preţ la ambalaje”;
 Valoarea mater ialelor nestocate primite, incluse direct în
cheltuieli, precum şi cu consumul de energie şi apă, prin debitul
conturilor: 604-„Cheltuieli privind materialele nestocate”, 605 -
„Cheltuieli privind energia şi apa”;

 Valoarea lucărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi prin

debitul conturilor: 611 -„Cheltuieli cu înt reţ inerea şi reparaţiile”, 612 -
„Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chir iile”, 613 -
„Cheltuieli cu primele de asigurare”, 614 -„Cheltuieli cu studiile şi
cercetarile”, 621 -
„Cheltuieli cu colaboratorii”, 622 -„Cheltuieli privind comisioanele şi
onorariile”, 623 -„Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” 624 -
„Cheltuieli cu t ransportul de bunuri şi personal”, 625 -„Cheltuieli cu
deplasări, detaşări şi t ransferări”, 626 -„Cheltuieli postale şi taxe de
telecomunicaţii”, 628 -„Alte cheltuieli cu servicii executate de terţi”;
 Valoarea facutrilor primite ulterior, bunur ile fiind sosite
anterior, fără factură, prin debitul contului 408-„Furnizori- facturi
nepr imite”;
 TVA inscris in factură de furnizori prin debitul contului 4426-
TVA deductibila, 4428 - TVA neexigibila
 Valoarea ambalajelor care circulă in sistem de restituire, facturare
la furnizori prin debitul contului 409- Furnizori- debitori.

Se debitează astfel:
 Sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arată
odalitatea de plata: 162-„Credite bancare pe termen lung şi
mijlociu”, 512 -„Conturi curente la bănci”, 531 -
„Casa”, 541 -„Acreditive”, 542 -„Avansuri de t rezorerie”;
 Valoarea efectelor comerciale afectate in contul datoriei faţă de
furnizori şi care urmează a se achita la scadenţă, prin creditul contului
403-„Efecte de plată”;
 Diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidăr ilo r
datoriilor faţă de furnizori, exprimate in devize, prin creditul contului
765-„Venituri din diferenţele de curs valutar”;
  Valoarea avansurilor virate anterion furnizorilor, cu ocazia
regularizării plăţilor cu aceştia prin contul 409-„Furnizori-
debitori”;
 Cu sumele nete achitate colaboratorilor prin creditul conturilor 512-
„Conturi curente”, 531 -„Casa”, şi impozitul reţinut acestora,
prin creditul contului 444-„Impozit pe salarii”;
 Cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori, prin creditul contului
767-„Venituri dei sconturi obţinute”;
 Valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, predate
furnizorului prin creditul 409-„Furnizor debitor”.
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţilor patrimoniale
faţă de furnizori,neachitate.

Contul 404-„ Furnizori de imobilizări” - reflecta relaţia cu

furnizoriide imobilizări corporale sau necorporale.
Se creditează astfel:
o Valoarea imobilizăr ilor facturate de furnizori, pr in debitul conturilor ce
arată natura imobilizăr ilo r :201 -“Cheltuieli de constituire”, 205 -
“Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate”, 207 -“Fond
commercial”, 208 -“Alte imobilizări necorporale”, 211 -“Terenuri”, 212 -
“Mijloace fixe”;
o TVA înscrisă in factură prin debitul conturilor:446 -“TVA
deductibilă”, 4428 -“TVA neexigibila”;
o Didefenţe de curs valutar nefavorabile stabilite la inchiderea
exercitiului, pr in debitul contului 476-“Diferenţe de conversie”;
o Reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate la sfârşitul anului
anterior ca diferenţe favorabile de curs prin debitul contului 477-
“Diferenţe de conversie”.
Se debiteaz astfel:
o Sumele achitate furnizorilor de imobilizări, prin creditul
conturilor, care arată modalitatea de plată:162 -“Credite bancare
pe termen lung mijlociu”, 512 -“Conturi la bănci”, 531 -
“Casa”, 541 -“Acreditive”, 542 -“Avansuri de t rezorerie”;
o Valoarea efectelor comerciale acceptate în contul datoriei faţă de
furnizorii de imobilizări şi care urmează a se achita la scadenţă, pr in
creditul contului 405-“Efecte de plată pentru imobilizări”;
o Diferenţe favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidării
datoriilor in devize faţă de furnizorii de imobilizări prin creditul
contului 765-“Venituri din diferenţe de curs valutar”;
o Valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări prin
creditul contului 767-“Venituri din sconturi obăinute”;
o Reluarea de la începutul anului a sumelor înregistrate la sfârşitul
anului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin
creditul contului 476-“Diferenţe de conversie- activ”;
o Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea
 exerciţiului financiar, aferente datoriilor neachitate in devize, prin
creditul contului 477-“Diferenţe de conversie”.
Soldul creditor al contului reflectă datoriilor neachitate ale unităţii patrimoniale faţa de
furnizorii de imobilizări.

Contul 408-“Furnizori-facturi nesosite” -reflectă datoria reală faţă de terţi.

Se creditează astfel:
 Valoarea bunurilor constatate ca fiind sosite fără factură, pr in debitul
conturilor: 300 -“Materii prime”, 301 -“Materiale combustibile”, 321 -
“Obiecte de inventar”, 323 -“Baracamente”, 361-“Animale si
păsări”, 371 -“Mărfuri”, 381 -“Ambalaje”;
Valoarea lucrărilor terminate şi a serviciilor pentru care nu
s- a primit încă factura de la furnizor i, prin debitul conturilor: 604-
“Cheltuieli privind materialele nestocate”,
605-“Cheltuieli privind energia şi apa”, 611-“Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile”, 612 -“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
chir iile”, 613 -“Cheltuieli cu primele de asigurare”, 614 -“Cheltuieli cu
studiile şi cercetările”, 621 -“Cheltuieli cu colaboratorii”, 622 -
“Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”, 623 -“Cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate”, 624 -“Cheltuieli cu deplasăr i, detaşări şi
t ransferări”, 626 -“Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”, 628 -
“Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”;
 Diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la încheierea
exerciţiului, aferent datoriilor către furnizorii externi şi pentru care nu
au sosit facturile pentru, prin debitul contului 476-„Diferenţe de
conversie- activ”;
 Reluarea de la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs
valutar înregistrate la finele anului precedent prin debitul contului 477-
„Diferenţele de conversie- pasiv”.
Se debitează astfel: la primirea facturii prin creditul contului 401-„Furnizori”;
 Cu diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la încheierea
exerciţiului financiar, aferente datoriilor către furnizorii externi şi
pentru care nu s- au primit încă facturile, prin creditul contului 477-
„Diferenţe de conversie- pasiv”;
 Reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs
valutar înregistrate la finele anului precedent, prin creditul contului
476-„Diferenţe de conversie- activ”.
Soldul creditor reflectă valoarea estimată a facturilor nefolosite încă.

Contul 409-„Furnizori debitori” - este un cont de activ ce reflectă creanţele întreprinderii

faţă de terţi pentru avansurile şi aconturile acordate.
Avansurile reprezintă sumele achitate cu anticipaţie furnizorilor de către unităţile
patrimoniale,înaintea începerii execuţiei unei comenzi,deci pentru bunuri,lucrări sau servicii ce
urmează a se primi ulterior.
Aconturile reprezintă sumele achitate cu anticipaţie furnizorilor de
către unităţile patrimoniale ca urmare a executării parţiale de către
furnizor a comenzilor, deci pentru lucrări sau serie de livrări deja
începute.
Se creditează astfel:
 Valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate de furnizori, la
primirea bunur ilor, lucrărilor sau serviciilor pentru care au fost
acordate, prin debitul contului
401-„Furnizori”;
 Valoarea sumelor rest ituite de furnizori din avansuri sau
aconturi, ca urmare a regularizăr ii făcute de aceştia, prin debitul
conturilor: 512 -„Conturi curente la bănci”,
531-„Casa”;
 Valoarea ambalajelor care circulăîn sistem de restituire
înapoiate furnizor ilor, prin debitul contului
401-„Furnizori”,precum şi degradările suferite de acestea prin contul 608-
„Cheltuieli privind ambalajele”;
 Diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate la încheierea
exerciţiului aferente avansurilor acordate în devize, prin debitul
conturilor 476-„Diferenţe de conversie- activ”;
Reluarea în anul următor a sumelor înregistrate la sfârşitul anului
precedent ca diferenţele favorabile de curs, aferente avansurilor acordate în
devize, prin debitul contului 477-„Diferenţe de conversie- pasiv”.
Se debitează astfel:
 Valoarea avansurilor sau aconturilor acordate
furnizorilor, prin creditul conturilor care arată modalitatea de
plată: 512 -„Conturi curente la bănci”, 531 -„Casa”Valoarea
ambalajelor care circulă în sisteme de restituire, facturare la
furnizori prin creditul contului 401-„Furnizori”;
 Diferenţele de curs valutar favorabile înregistrate la sfârşitul
exerciţiului aferente avansurilor acordate în devize şi nedecorate
încă, prin creditul contului 477-„Diferenţe de conversie- pasiv”;
 Reluarea la începutul anului următor a sumelor înregistrate ca
diferenţe nefavorabilede curs valutar la sfârşitul anului precedent
aferente avansurilor acordate în devize, prin creditul contului 476-
„Diferenţe de conversie- activ”.
Soldul debitor al contului reflectă creanţele unităţii faţă de furnizori,constând in
avansuri şi aconturi acordate acestora şi nedecontate înca.
1.3 Documente folosite pentru evidenta decontarilor cu furnizorii

Cel mai des folosit document pentru evidenţa contabilă în domeniul

contabilităţii furnizorilor sunt:
 Factura
 Ordinul de plată
 Chitanţă

Factura(Anexa 3 )- este documentul de bază utilizat pentru consemnarea

transferurilor de proprietate sau realizării lucrărilor sau serviciilor.
Este un document contabil emis de o companie ( furnizorul), către o altă
companie sau persoană ( clientul), document ce conţine lista cu produsele
vândute sau serviciile prestate clientului de către furnizor. O factură mai
conţine datele de identificare fiscală a clientului ( emitentul), datele
furnizorului ( persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum şi preţul,
cantitatea şi valoarea fiecărui produs vândut.
Factura se completează în 3 exemplare,fiecare având câte o culoare:
 Albastră:rămâne la beneficiar cu marfa
 Roşie/ Roz:rămâne la furnizor în actele necesare contabilităţii
 Verde:rămîne la cotor şi acesta se arhivează Factura fiscală serveşte ca:
o Document de însoţire a mărfii pe t impul t ransportului
o Document de încărcare în gestiunea primitorului ( clientului)
o Document just ificat iv de înregistrare în
contabilitate ( furnizorului şi cumpărătorului).
Circulă la:
o Compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
o La persoanele care dispun încasări şi plăţi din contul de la bancă al
unităţii
o La compartimentul desfacere, in vederea inregistrar ii in
evidenţele operative şi pentru eventualele reclamaţii ale
clienţilor ( exemplarul 2 al facturii, la care se adaugă dispoziţia de
livrare)
o La compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în
contabilitate ( exemplarul 3)

Ordin de plată (Anexa 4)- este o dispoziţie scrisă a unui debitor( clientul) către o
bancă spre a vira sau a plăti din contul său o sumă de bani în contul unui creditor(
furnizorul).
Părţile participante la ordinul de plată sunt:
 Emiţătorul
 Plătitorul
  Beneficiarul
Chitanţa( Anexa 8)- este un document cu regim special, completat de
regulă de casier. Ea atestă faptul că s- a făcut o încasare în numerar. Se
completează în două exemplare fără ştersături, îngroşări de cifre sau litere şi
nu se aduc ulterior nuciun fel de modificări.
Elemente:
 Antetul emitentului în stânga, sus;
 Denumirea de “CHITANŢĂ”;
 Data şi numărul;
 Denumirea persoanei de la care s- a încasat suma;
 Suma de bani în cifre şi litere;
 Ce reprezintă suma respectivă;
 Semnătura casierului.
 CAPITOLUL II – FUNDAMENTAREA SUB ASPECT PRACTIC A
LUCRĂRII

2.1 Prezentarea generală a SC „HYDROSPROFF SRL”

Societatea . a fost înfiinţată la data de 10 iunie 2005 în baza registrului

comerţului cu numărul J31/705/2005 codul unic de identificare fiind 18017730 .
SC HYDROPROOF SRL are sediul pe strada minerilor,BL.M- 9ET,4
AP,com,SARMASAG,judeţul Salaj,telefon 0260 655 120.
Societatea va putea înfiinţa filiale ori sucursale în România prin respectarea
reglementărilor legale în vigoare la data şi locul unde acestea se vor înfiinţa.
Durata de funcţionare a societaţii este nelimitată, cu începerea de la data înmatriculării
în Registrul Comerţului.
Societatea a pornit cu un capital social subscris vărsat de 200 RON pe o durată
nelimitată,iar obiectul de activitate îl reprezintă comerţul cu amănuntul al încălţămintei şi
articolelor din piele.
Cifra de afaceri a ajuns la 7631731 RON,iar profitul net este de 2012 RON. În
societate sunt active circulante în valoare de 35400 RON, stocuri 22534 RON,disponibilităţi
băneşti în valoare de 9203 RON.iar creanţele de 4337.
SC HYDROPROOF SRL are numeroşi furnizori din toată ţara,dar cei mai importanţi
sunt următorii:
SC.NOZSOLT.SRL-Satu Mare ( confecţii bărbaţi)
SC.VIADA.SRL- Făgăraş ( confecţii femei)
SC.ROMA FASHION.SRL-Cluj- Napoca ( import confecţii femei şi
bărbaţi) SC.EMA.SRL-Piatra Neamţ ( încălţăminte femei)
SC.NALDO M&K.SRL- Timişoara ( încălţăminte femei şi bărbaţi)
SC.ALISIA FASHION.SRL ( încălţăminte bărbaţi)
SC.MARATEX.SRL-Deva ( confecţii)
 PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE
VERIFICARE LA SC.HYDROPROOF SRL.

Pentru intelegerea modului de intocmire a unei balante de verificare, voi lua o monografie a
unei societati comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile si voi intocmi
balanta de verificare.

Registru Jurnal

Data Document Cont Cont

Nr Explicatie Suma
inreg Deb. Cred.
crt
Fel Nr. Data
1. 03.02.07 FF 5 03.02.07 Vanzare marfa clienti 4111 % 2.975
707 2.500
4427 475
2. 03.02.07 FF 6 03.02.07 Vanzare marfa clienti 4111 % 9.520
707 8.000
4427 1.520
3. 07.02.07 FF 7 07.02.07 Vanzare marfa clienti 4111 % 11.900
707 10.000
4427 1.900
4. 10.02.07 OP 201 10.02.07 Incasare clienti 5121 4111 3.500
5. 10.02.07 OP 191 10.02.07 Incasare clienti 5121 4111 15.000
6. 10.02.07 OP 203 10.02.07 Incasare clienti 5121 4111 12.000
7. 11.02.07 FF 8 11.02.07 Vanzare marfa clienti 4111 % 59.500
707 50.000
4427 9.500
8. 11.02.07 OP 371 11.02.07 Incasare clienti 5121 4111 85.000
Import marfa in nume
9. 11.02.07 FE 1101 11.02.07 propriu (10.000 euro x 3.2 371 401.1 32.000
lei)
Inregistrare taxe vamale
10. 11.02.07 DVI 1 11.02.07 5% 371 446.3 1.600
Inregistrare comision
11. 11.02.07 DVI 1 11.02.07 vamal 0,5% 371 446.4 160
12 11.02.07 Plata in vama % 5121 8.174,4
13. OP 15 11.02.07 - taxa vamala 446.3 1.600
14. OP 16 11.02.07 - comision vamal 446.4 160
15. OP 17 11.02.07 - TVA 4426 6.414,4
Plata TVA aferent lunii
16. 25.02.07 OP 18 25.02.07 ianuarie 4423 5121 15.783,3
17. 28.02.07 NC 7 28.02.07 Scadere din gestiune 607 371 63.000
Inregistrarea statului de
18. 28.02.07 SS 2 28.02.07 salarii 641 421 680
Inregistrarea retinerilor de
19. 28.02.07 SS 2 28.02.07 pe stat 421 % 180,51
- 1% 4372 6,8
- 6,5% 4314 44,2
 - 9,5% CAS 4312 64,6
- Impozit pe salariu 444 64,91
20. 28.02.07 Plata retinerilor de pe stat % 5121 180,51
21. OP 19 28.02.07 - 1% 4372 6,8
22. OP 20 28.02.07 - 6,5% 4314 44,2
23. OP 21 28.02.07 - 9,5% CAS 4312 64,6
24. OP 22 28.02.07 - Impozit pe salariu 444 64,91
25. 28.02.07 SS 2 28.02.07 Plata salarii (rest plata) 421 531 499,49
Inregistrarea cheltuielilor
26. 28.02.07 SS 2 28.02.07 645 4371 20,4
angajatorului 3% somaj
Inregistrarea cheltuielilor
27. 02.02.07 SS 2 28.02.07 angajatorului 22% CAS 645 4311 149,6
rest de plata
Inregistrarea cheltuielilor
28. 28.02.07 SS 2 28.02.07 645 4313 47,6
angajatorului 7% CASS
Inregistrarea cheltuielilor
29. 28.02.07 SS 2 28.02.07 angajatorului 0,5% fd. pt. 645 4461 3,4
accid. de m-ca. si boli
Plata obligatilor salariale
30. 28.02.07 SS 2 28.02.07 % 512 221
ale unitatii
31. 28.02.07 OP 23 28.02.07 - 3% somaj 7371 20,4
32. 28.02.07 OP 24 28.02.07 - CAS rest de plata 4311 149,6
33. 28.02.07 OP 25 28.02.07 - 7% CASS 4313 47,6
- 0,5% fd. pt. accid. de
34. 28.02.07 OP 26 28.02.07 4461 3,4
m-ca. si boli
35. 28.02.07 FF 237 28.02.07 Inregistrare factura telefon % 401 595
626 500
4426 95
36. 28.02.07 OP 28 28.02.07 Plata factura telefon 401 5121 595
37. 28.02.07 FF 6669 28.02.07 Inregistrare factura caldura % 401 785,4
605 660
4426 125,5
38. 28.02.07 OP 29 28.02.07 Plata factura caldura 401 5121 785,4
39. 28.02.07 FF 114 28.02.07 Inregistrare factura lumina % 401 238
605 200
4426 38
40. 28.02.07 OP 30 28.02.07 Plata factura lumina 401 5121 238
Plata furnizor extern
41. 28.02.07 OP 31 28.02.07 401.1 5121 32.000
10.000 euro x 3,2 lei
42. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare program inf. 681 2808 41,67
43. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare cladire 681 2812 250
Amortizare mijloc de
44. 28.02.07 NC 8 28.02.07 681 2813 388,89
transport
45. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare calculator 681 2813 116,67
46. 28.02.07 EX 28.02.07 Plata comision banca 627 5121 512,5
Incasare dobanda cont
47. 28.02.07 EX 28.02.07 5121 766 280,07
curent
48. 28.02.07 NC 10 28.02.07 Regularizare TVA 4427 % 1.395,5
4423 6.722,2
4426 6.672,8
49. 28.02.07 NC 11 28.02.07 Inchidere conturi de % 121 70.780,07
 venituri
707 70.500
766 280,07
Inchidere conturi de
50. 28.02.07 NC 10 28.02.07 121 %
cheltuieli
605 860
607 63.000
626 500
627 512,5
641 680
645 221
681 797,22
TOTAL PE FEBRUARIE 503.253,2

Seria NF nr. 2345

Furnizor:SC.HYDROPROOF SRL Cumparator: S. C. Romarta Lux S. R. L

Nr. O.R.C./an:j22/333/2010 Nr. Reg. Com: J55/121/2010

FACTURA
Capital social: 500 lei Capital social:500 LEI
C.I.S.T.V.A.: RO11223344 C.I.S.T.V.A.:RO445566
Sediul:Str. Minerilor NR 4 SARMASAG Sediul: STR NUCULUI NR 15
Numar factura: 14
Judetul:Salaj Data :03. 03. 2010 Judetul: CLUJ
IBAN: IBAN RO09BT1122334455 NR.AVIZ INSOTIRE MARFII:14 Contul: IBAN RO09BT1122334455
Banca: TRANSILVANIA Banca: TRANSILVANIA
Cota T.V.A.: 24%

Nr. Pretul unitar (fara Valoarea - lei

Denumirea produselor sau a serviciilor (lucrarilor) U.M. Cantitatea Valoarea TVA - lei -
Crt. TVA) - lei - -
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
1 Materiale consturctii kg 100 60.00 6,000.00 1,440.00
2 Calculatoare buc 15 599.00 59,999.00 14,399.76

50

Semnatura si Date privind expeditia Total 65,999.00 15,839.76

stampila Numele delegatului: Marcel ion din care:
furnizorului accize -
nume Dan Identificat cu B.I./C.I./PS Seria: LM
Prenume Alex Nr.: 1344 Eliberat(a) de: Semnatura Total de plata
Cnp 6210511018756 Mijlocul de transport nr.: de primire (col.5 + col.6) 81,838.76
2.2 Studiul de caz la S.C „HYDROSPROFF S.R.L

1. În data de 03. 03. 2010, de l S. C. Romarta Lux S. R. L. se înregistrează

aprovizionarea cu materii prime în valoare de 230 lei, reducer i comerciale
165 lei, TVA 19%.

% = 401 254,0
300 213,5
4426 40,5

2. În data de 9. 03. 2010, pe baza facturii de reducere sosistă de la

furnizor, a extrasului de cont şi a ordinului de plată se înregistrează scontul
acordat de furnizor de 2%,adică de 5,08 lei şi achitarea obligaţiilor faţă de acesta.

401 = % 254
765 5,08
512 248,92

3. Se înregistreză factura pentru reparaţiile efectuate de terţi la

utilajele de producţie în valoare de 60 lei si factura pentru
curentul electric consumat de 40 lei,cota de TVA=19%.

% = 401 71,4
611 60
4426 11,4

% = 401 47,6
605 40
4426 7,6
4. În data de 20.03.2010,se recepţionează mărfuri ce au sosit
fără factură.Cantitatea este de 1000 bucăţi, TVA= 19%.

% = 408 1190
371 1000
4427 190

5. În ziua următoare se primeşte factura de la furnizorul de

mărfuri având în situaţia:
a) valoarea mărfurilor 1000 lei,TVA=19%
b) valoarea mărfurilor ca urmare a încadrării lor la o canlitate
superioară este de 1200 lei, TVA=19%
a) 408 = 401 1190

4426 = 4428 190

b) % = 401 1580
408 200
4426 190

4426 = 4428 190

6. La sfârşitul lunii se regularizează TVA- ul:

4426 = % 439,5
4427 190
4424 249,5

7. La sfârşitul lunii se închid conturile de venituri şi cheltuieli:

765 = 121 5,08

121 = % 90
611 60
605 4
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Scopul societăţii nu este neapărat deţinerea unei trezorerii nete pozitive care să permită
efectuarea de plasamente şi deţinere de disponibilităţi, ci antrenarea resurselor în activităţi
eficiente.
Pentru o mai bună funcţionare a intreprinderii este foarte importantă cunoaşterea
furnizorilor. Trebuie să ne informăm cât mai bine despre persoanele şi societatea cu care
vom lucra. Deasemenea trebuie cunoscută calitatea materialelor folosite şi locul de
provenienţă al acestora.
Trebuie câştigată încrederea, deoarece una e să faci afaceri cu o persoană
despre care nu ştii nimic şi alta e cu o persoană cât de cât
cunoscută. Pentru aceasta propun ca furnizorii aleşi să fie din zone cât mai
apropiate de societate, nu doar pentru a- i cunoaşte mai bine, dar astfel
taxele de t ransport a mărfii pot fi mai mici deoarece este o distanţă mai mica
între intreprinderi, sau pot fi monitorizaţi mai uşor pentru a vedea dacă sunt
de încredere sau nu.
Alte propuneri pentru gestiunea datelor despre furnizori :
 Verificarea cu atenţie a tuturor ofertelor
 Condiţiile comerciale oferite;
 Pentru fiecare articol este posibil să se introduca în sistem, note
pentru fiecare furnizor;
 Notele pot fi introduse de diferite compartimente, cu referire explicită
la articol şi furnizor sau cu referire la un anumit articol consumat;
 Identificarea si clasificarea furnizorilor;
 Lista de articole posibil de furnizat si conditiile oferite.

Totodată, pentru a menţine magazinul în atenţia cumpărătorilor propun

ca aprovizionarea să se facă cel puţin odată pe săptămână cu un număr redus
de art icole, diferite de fiecare dată, astfel obţinând o gamă diversificată de
produse.
 BIBLOIGRAFIE

1. ***Legea contabilităţii, nr. 82/1991

2. Octavian Bazele contabilităţii, Editura Eficient, Bojian Bucureşti, 1997
3. Violeta Isai, Contabilitate – manual pentru clasa a X-a,
Gheorghe Editura All Educational, Bucureşti, 2006
4. www.conta.ro