Activitate 1.3.1.

Proiectarea demersului didactic

Planificarea materiei face parte din rutina anuală a unui cadru didactic. În ultimii ani
structura acesteia a suferit modificări, cea mai importantă dintre acestea fiind trecerea de la
obiective la competențe.
Planificarea calendaristică ajută cadrul didactic să aibă o imagine de ansamblu asupra
lecțiilor ce urmează să le parcurgă împreună cu elevii.
Planificare pe unități de învățare are un scop mult mai bine definit, aceasta conținând
competențele specifice nivelului elevilor, activitățile de învățare, timpii necesari parcurgerii
materiei, metode de predare sau evaluare, lecțiile, textele suport. De obicei, acestea sunt
legate strâns de manual însă au o legătură și mai strânsă de programa școlară, acolo unde
găsim finalitățile clasei la care predăm.
Proiectarea unităţii de învăţare are următoarele avantaje:
-formează un mediu coerent de învăţare în care elevii vor avea ținte clare pe termen
mediu şi lung;
-profesorul are o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice
peparcursul unui an şcolar;
-va implica toți elevii în rezolvarea de probleme, luarea de decizii cu accent pe
explorare şi reflecţie;
-profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care
valorifică potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare (fiind depăşită fragmentarea
determinată de simpla succesiune a lecţiilor); se schimbă şi relaţia dintre lecţii (relaţia devine
neliniară, lecţiile sunt integrate în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare);
-va implica cadrul didactic într-un proiect strategic pe termen, mediu şi lung, bazat pe
ritmurile și nevoile de învăţare ale tuturor elevilor;
-la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care
este proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung;
-va conferi lecţiilor o structură anume, pe baza unităţii de învăţare în care se află.
-fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai
mare măsură posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu
ritmul de învăţare pe care îl au elevii;
-proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin
depăşirea unor cerinţe formale.

Ca și însușiri ale acestui tip de proiectare regăsim:

-este unitară din punct de vedere tematic;
- permite formarea la elevi a unui comportament specific prin formarea unor
competenţe specifice;
- este realizată într-o perioadă de timp determinată;
- se finalizează prin evaluare.

Etapele ce trebuie urmărite în elaborarea proiectării unității de învățare pot fi

descoperite printr-o serie de întrebări pe care fiecare cadru didactic ar trebui să și le pună:
Etapa 1: Identificarea competenţelor - În ce scop voi face?
Etapa 2: Selectarea conţinuturilor - Ce voi face?
Etapa 3: Determinarea activităţilor de învăţare - Cum voi face?

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
 Etapa 4: Analiza resurselor - Cu ce voi face?
Etapa 5: Stabilirea instrumentelor de evaluare - Cât s-a realizat?

Relaţia dintre unitatea de învăţare şi lecţie, din perspectiva proiectului unităţii de

învăţare ne arată că aceasta este o structură didactică complexă, organizată tematic,
supraordonată lecţiei (acoperă maimulte ore de curs), că oferă o perspectivă strategică, o
derivare simplă a lecţiilor componente și o imagine de ansamblu (asupra temei) cât şi asupra
fiecărei ore de curs.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020