• Cadru nosologic.

• PRINCIPII DE EVALUARE.
METODOLOGIE

• S.L. Dr. Madalina Iliescu

 DIAGNOSTIC SI EVALUARE IN
RECUPERAREA MEDICALA

• Evaluarea clinico-functionala a pacientului in recuperarea

medicala se subordoneaza unor principii de diagnostic raportate la
relatia boala-deficit functional.

• Profilaxia poate reprezenta o modalitate prin care se mentine

restantul functional castigat si se asigura prevenirea instalarii altora.

• Refacerea performantelor functionale individuale, precum si a

celor interrelationale cu societatea si mediul inconjurator se refera
la deplasarea in spatiu sau mersul, prehensiunea si gestica
cotidiana, adaptarea integrata a aparatelor si sistemelor
organismului la solicitarile la care individul este supus, cu referire,
nu doar la aparatul neuromioartrokinetic NMAK dar si la cel
cardiovascular, respirator, etc.
 Bilantul clinico-functional
• evaluare obiectiva a deficitului/restantului functional

• stabilirea unui diagnostic ce reprezinta baza conceperii

programului/planului complex si a strategiei de recuperare medicala

• datele sau informatiile despre pacient se refera la: anamneza, ce

contine istoricul bolii/suferintei si antecedentele personale
heredocolaterale, se face un bilant terapeutic anterior al pacientului,
se apreciaza evolutia bolii in dinamica, atat fata de propria
secventialitate cat si fata de patologia asociata, se contureaza
cadrul clinic general, prin aprecierea elementelor obiective si
subiective, declarate de pacient, se face bilantul functional al
aparatelor si sistemelor, cu accent asupra aparatului locomotor
(neuromuscular si osteo-articular), se noteaza particularitatile
cazului.
• se consemneaza nivelul functional al pacientului, modificat ca
urmare a unei boli sau a unui traumatism, precum si impactul
deficientei functionale asupra performantelor functionale in ceea ce
priveste desfasurarea activitatilor zilnice, a rezistentei la efort si a
necesitatii utilizarii unui echipament sportiv.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII
Se va tine cont de:
• ·- Diferentele existente si constatate intre diagnosticul de boala si cel disfunctional;
• ·- Lipsa de corelatie lineara intre boala si instalarea, precum si evolutia dinamica a
aspectelor disfunctionale;
• ·- Disfunctionalitatea se poate modifica pe parcursul bolii;
• ·- Identificarea restantului functional al pacientului, aprecierea capacitatii sale adaptative
pot asigura ameliorarea/diminuarea si/sau corectarea aspectelor disfunctionale prezentate
de pacient;
• ·- Aprecierea dimensiunior reale disfunctionale psihologice si fiziologice, in corelatie cu
capacitatea de reintegrare socio-familiala si profesionala a pacientului.

Aspectele organizatorice, metodologice si privitoare la tehnicile si mijloacele utilizate in

contextul activitatii de recuperare medicala se afla in legatura cu obiectivele urmarite.
Acestea sunt:
• ·- Asigurarea capacitatii de miscare/deplasare in spatiu, de mers si desfasurarea
activitatilor; aflate in corelatie cu aceasta, precum si manipularea obiectelor din mediu;
• ·- Asigurarea capacitatii de a efectua activitati cuprinse in derularea vietii cotidiene/de zi cu
zi, asa numitele Activities of Daily Living, ceea ce creaza independenta individului fata de
anturaj sau persoanele din jur;
• ·- Realizarea/asigurarea posibilitatilor/capacitatilor de comunicare;
• ·- Asigurarea integrarii sociale, recreative, profesionale, educationale si familiale;
• ·- Asigurarea integrarii psihologice.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Capacitatea de miscare a pacientului se refera

nu doar la posibilitatile de deplasare in spatiu, ci
si la posibilitatile acestuia de a realiza
transferurile din pat in scaun (inclusiv in cel cu
rotile), din scaun la pozitia de verticalizare
(inclusiv pentru reeducarea mersului intre barele
paralele de mers).
• Se vor folosi asistenta/forta terapeutului, diferite
suporturi, carje sau cadrul de mers, orteze,
tehnici sau mijloace facilitatorii ale miscarii.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Activitatile din viata cotidiana/de zi cu zi

prezinta aspecte clinico-functionale
subiective si obiective ce trebuie abordate
progresiv, gradual, pentru a permite
pacientului sa atinga un nivel functional
multumitor, pe masura efortului depus.
• Performantele trebuie sa fie motivante si
sa nu oboseasca prin stabilirea unui nivel
functional de atins prea inalt.
• Participarea trebuie sa fie interactiva.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Comunicarea presupune recastigarea

capacitatilor in special in ceea ce priveste
comunicarea verbala cu referire la ambele
aspecte ale scaderii nivelului de comunicare,
atat intelegerea (afazia senzoriala), cat a
scaderii capacitatii de exprimare (afazia
motorie).
• Ca metode de recastigare a capacitatii de
comunicare se vor lua in considerare citirea si
exprimarea prin scris, precum si alte modalitati
alternative de intelegere si comunicare.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Interactiunea si/sau reintegrarea sociala,

recreationala, profesionala, educationala si
familiala se refera atat la implicarea factorului
uman aflat din mediile aratate (precum rude ,
prieteni, colegi, vecini, terapeut la domiciliu,
locul de munca, insotitor etc), precum si la
utilizarea ortezelor, protezelor, a dispozitivelor
de asistare a mersului (baston, carje, cadru de
mers, scaun cu rotile), vehicule, autovehicule
care asigura autonomia la deplasare, adaptarea
mediului (plan inclinat, lifturi etc) in care
pacientul isi desfasoara existenta.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Integrarea psihologica prin consilierea

profesionista a pacientului, la care se
adauga serviciile unui logoped daca este
nevoie, reprezinta un alt obiectiv de avut in
vedera in contextul conturarii planului
terapeutic de recuperare a pacientului cu
deficit functional instalat ca urmare a bolii
care s-a cronicizat sau ca urmare a unui
traumatism.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Elementelor de boala li se aduga

aspectele disfunctionale instalate ulterior,
ca o consecinta.
• Acest complex patogenetic va fi avut in
vedere de catre echipa multidisciplinara la
stabilirea planului de recuperare medicala.
• Acest plan urmareste crearea
independentei individuale si a integrarii
socio-profesionale si familiale cat mai
aproape de cea avuta anterior.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Obiectivele nu pot fi atinse daca nu exista si

elementele de adaptare a mediului, care sa vina
in spijinul programului de recuperare si in
ajutorul pacientului, minimizand la maximum,
impactul defavorizant al lipsei de adaptare a
mediului in care pacientul traieste si-si
desfasoara activitatile de zi cu zi/cotidiene.
• Sunt doua aspecte ale planului de recuperare:
cresterea performantelor functionale ale
pacientului si cresterea gradului de adaptare a
mediului ambiental, existential spre a diminua
impactul deficitului in contextul activitatilor
desfasurate de pacient.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Stabilirea diagnosticului se bazeaza pe evaluarea clinica

a pacientului cu disfunctionalitate sau dizabilitate si va
cuprinde istoricul de boala, coreland semnele si
simptomele de boala (aspectele clinice) cu instalarea
modificarilor disfunctionale si cu impactul avut asupra
gradului de independenta a pacientului si a celui de
integrare in mediu inconjurator.
• Programul de recuperare medicala va cuprinde/va
considera intreg complexul patologic (boala, traumatism,
interventie chirurgicala, patologie asociata, episod de
pierdere a starii de constienta, context socioprofesional
si familial ar posibilei reinsertii, religia si tipuri de dieta
avute de pacient, obiceiuri nocive starii de sanatate,
procupari sportive, grad de conditionare fizica la efort
avut anterior, etc).
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Examenul clinic obiectiv se va referi la starea aparatului

cardiovascular si respirator, nivelul functional al
sistemului nervos, central sau periferic, starea altor
organe si sisteme, starea aparatului
mioartrokinetic/musculoscheletal (sindrom algic si/sau
disfunctional) cu implicatiile sale asupra prehensiunii,
mersului si deplasarii si a capacitatii de autoingrijire
si/sau realizarii performantelor cotidienene.
• Se vor realiza si corelatii clinico-disfunctionale raportat la
diferitele organe si sisteme afectate. Se vor considera si
aspectele privind disponibilitatile de comunicare ale
pacientului (vizual, auditiv, dislexie etc).
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Examenul neurologic poate evidentia modificari

ale nivelului motor (modificari de reflexe,
modificari ale tonusului muscular, modificari ale
coordonarii miscarilor executate si implicit ale
miscarilor de prehensiune si ale mersului, poate
aprecia nivelul psihoemotional si a celui senzitiv-
senzorial, cu evidentierea modificarilor
sensibilitatii termice, tactile, dureroase, ale
sensibilitatii vibratorii si ale proprioceptiei, ale
simtului kinestezic etc).
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Examenul aparatului musculoscheletal sau

mioartrokinetic, apreciaza
aspectele/modificarile clinice cu referire al
starea articulatiilor, a musculaturii,
integritatea structurilor, atitudini
particulare, posturi nefiziologice etc.
 Evaluarea functionala - PRINCIPII

• Specific: efectuarea bilanturilor articular, muscular spre a se aprecia

capacitatea de miscare segmentara sau globala.
• Se utilizeaza goniometrul in vederea aprecierii unghiurilor de miscare.
• Bilantul articular va evidentia o mobilitate exagerata (laxitate articulara
capsulo-ligamentara, ligamentara), o limitare de miscare data printr-o
contractura/retractura musculara sau alte conditii care vor conduce la
diferite grade de redoare articulara pana la ankiloza sau blocaj articular.
• Unghiul functional sau util de miscare este unghiul de deschidere articulara
pe zona cea mai utilizata/solicitata functional, fiind necesar pentru
desfasurarea miscarilor fiziologice si fiind mai important decat gradul maxim
de mobilitate articulara.

• Tonusul, forta si rezistenta musculara la efort se apreciaza pe calea

bilantului sau testing-ului muscular.
• Bilantul functional muscular apreciaza o hipertonie in comparatie cu o
hipotonie musculara, ofera informatii asupra dinamicii evolutiei dizabilitatii
unui pacient, realizand alaturi de bilantul articular posibilitatea de cotatii, ce
utilizeaza o scala 0- 5 de apreciere a tonusului muscular actual.
Semnificatia bilantului functional
• Examenul functional este util in aprecierea posibilitatilor de realizare
a activitatilor cotidiene deoarece apreciaza modificarile functionale
ca urmare a investigarii anumitor gesturi sau miscari globale,
precum mersul sau deplasarea in mediu, transferurile pacientului,
prehensiune si deplasarea anumitor obiecte in spatiu, desfasurarea
unor activitati sportive, recreative familiare pacientului, desfasurarea
unor activitati inspirate din activitatea profesionala sau terapie
ocupationala, ergoterapie, capacitatea de a integra in actiuni
coerente si cu scop bine definit, comenzile date pacientului etc.
• Se vor nota independenta sau dependenta pacientului in
defasurarea activitatilor cotidiene sau de zi cu zi, ceea ce subliniaza
gradul de independenta individuala si posibilitatile de autoingrijire
ale pacientului si gradul de autonomie a acestuia.
• Se constata nevoia de asistenta umana (terapeut, insotitor, ajutor
din partea unei persoane din familie, anturaj etc) sau
tehnica/echipamente/dispozitive ajutoarea sau de asistare,
inlocuire/preluare/protezare etc.
 Nivelele de dependenta

• Independenta, pacientul putand executa

activitati fara asistenta fizica sau/si feedback
• Nevoia de supervizare sau control in care
pacientul necesita instructiuni verbale sau alt tip
de control/feedback, precum si asistenta
partiala;
• Nevoia de asistent in care pacientul are nevoie
de asistenta altei persoane in diferite grade de
intensitate, minim, moderat sau maxim;
• Dependenta pacientului este absoluta, deoarece
nu poate realiza miscari decat ajutat in totalitate
de persoana care-l asista.
Semnificatia bilantului functional

• Se apreciaza posibilitatea pacientului de a desfasura activitatile

cotidiene (hranire, imbracare, igiena personala, toaleta) in vederea
realizarii unei imagini complete asupra capacitatii sale functionale.
• Se apreciaza posibilitatea acestuia de executa comenzile privind
realizarea activitatilor de zi cu zi sau a capacitatii sale de realiza
mobilizarea in pat, de a realiza transferurile, deplasarea (mobilitate
scaun cu rotile), mersul si mobilitatea, conducere vehicule,
prehensiunea si mobilizarea obiectelor in spatiu si de a se
integra/adapta in/la conditiile mediul socio-profesional si familial
ambiental, se apreciaza gradul sau nivelul de dependenta si se mai
apreciaza necesitatea utilizarii unui echipament auxiliar.
• Raportat la aceste aspecte, se realizeaza aprecierea asistentei
capacitatilor functionale, care este necesara pacientului
(independent, independent cu ajutor, nevoie de asistenta, total
dependent).
 Evaluarea biologica si
paraclinica in Recuperare
• ex. Sange
• Urina
• EKG
• Spirometrie
• evaluare rezistenta la efort
• ex. radio- imagistic
• ecografie de parti moi
• Termografie
• EMG
 EMG
• Termenul de electromiografie traduce cuvantul
“electromyographie” din franceza si reprezinta inregistrarea
contractiilor muschilor scheletici cu ajutorul aparatului numit
electromiograf.
• Altfel spus, se inregistreaza activitatea electrica a unui muschi sau a
unui nerv.
• Electromiografia (EMG) este un examen foarte util in patologia
neuromusculara deoarece contribuie la diferentierea unei tulburari
anorganice (psihologica) de una organica prin afectarea sistemului
nervos central (encefal si maduva spinarii) sau periferic (sindrom
neurogen cu atingerea nervilor sau a originii lor aflate in maduva).
• De asemenea, diferentiaza afectarea musculara in raport cu
tulburarea conducerii neuromusculare (transmitere a influxului
nervos la muschi la nivelul sinapsei).
Ecografia musculo-scheletala
• este o metoda e diagnosticare pe baza de
imagistica, iar tehnica utilizată permite
vizualizarea stratului subcutanat si a altor
structuri ale corpului, inclusiv tendoane, muschi,
articulatii, vase și organele interne ajutand la
identificarea unei posibile patologii sau leziuni.
• In fizica, termenul "ultrasunete" se aplică la toate
tipurile de sunete cu o frecvență mai inalta fata
de gama receptata de auzul uman normal si
este de aproximativ 20 kHz.
• Frecvențele utilizate in ecografie de diagnostic
sunt de obicei intre 2 și 18 MHz .
 Termografia
• Este o metoda de investigatie imagistica neinvaziva, fara efecte
secundare si fara contraindicatii pentru pacient.
• Spre deosebire de alte metode de investigatie imagistica,
termografia medicala este complet lipsita de riscuri pentru pacient si
pentru medic.
• Aparatul folosit in aceste investigatii are o functionare oarecum
asemanatoare unui aparat de fotografiat clasic, cu deosebirea ca
imaginile captate de acesta se afla in spectrul de radiatie luminoasa
infrarosie.
• Radiatia infrarosie exista in mod natural insa nu este vizibila ochiului
uman, in cazul pacientilor investigati ea fiind emisa chiar de catre
caldura corpului pacientului.
• Aparatul este deosebit de sensibil la diferentele de temperatura ale
diverselor parti ale corpului.
• Termograful poate sa puna in evidenta zone cu temperatura usor
modificata, care din punct de vedere medical pot sa fie sediul unui
proces inflamator sau de alta natura.
• Temperaturile inregistrate alcatuiesc termograme iar sisteme de
măsură pot inregistra temperaturi ce variaza de la 10 ° C - 55 ° C cu
o precizie de 0,1 ° C.