Sunteți pe pagina 1din 7

CONSTITUTIILE ROMANIEI

1. Chestiuni introductive;
2. Proiecte constitutionale inainte de 1866;
3. Constitutii democratice;
4. Constitutii autoritare si totalitare.

1. Din punct de vedere juridic, orice stat, indiferent de forma de


guvernamint sau de regimul politic, are o constitutie.
Dintre multiplele definitii date constitutiei, doua retin atentia in mod
special:
● in dreptul constitutional, prin constitutie se intelege un ansamblu de
reguli scrise sau nescrise referitoare la modalitatea de organizare
si functionare a statului;
● din punct de vedere politic, constitutia reprezinta un pact
fundamental, in general scris, care garanteaza drepturile omului si
limiteaza prerogativele guvernantilor prin separarea puterilor in
stat (contract social intre natiune si putere).
In privinta tipologiei, exista doua tipuri de constitutie:
● constitutia care reprezinta un pact fundamental, emanind de la
natiune;
● constitutia pe care puterea executiva (de obicei monarhul) o
acorda poporului (constitutie „octroiata” sau „concedata”).
In cazul Romaniei, necesitatea unei constitutii s-a conturat in cadrul
procesului de modernizare a intregii vieti social-economice, politice si
culturale de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.
● in acest sens este interesanta opinia lui N. Iorga care desemna
ideea de constitutie ca „cea dintii necesitate in statele romanesti”

2. Au existat mai multe proiecte constitutionale inainte de 1866,


anul adoptarii primei constitutii romanesti propriu-zise:
a) Constitutia Carvunarilor din 1822 reprezinta un prim proiect de
constitutie
● proiectul a aparut la Iasi, fiind elaborat de un reprezentant al
micii boierimi, Ionica Tautul
● principiul de baza era separarea puterilor in stat
b) Regulamentele Organice adoptate in 1831 (Tara Romaneasca)
si 1832 (Moldova) au avut rol de constitutie
● aceste acte preluau multe idei din proiectele elaborate de boierii
romani intre anii 1827 – 1828, referitoare la imbunatatirea
organizarii institutionale si politice a Principatelor Romane
● Regulamentele Organice sunt expresia protectoratului instaurat
de Rusia asupra Principatelor Romane in urma tratatului de pace
de la Adrianopol (1829)
● Regulamentele au fost aprobate si de puterea suzerana,
Imperiul Otoman
● dintre prevederile regulamentare se remarca separarea
puterilor in stat, adoptarea unui buget al statului (pentru prima
data) si centralizarea administrativa
c) Conventia de la Paris, adoptata in 1858, reprezinta un alt
document cu caracter constitutional
● Conventia a fost adoptata in urma razboiului Crimeii, prin care
Principatele Romane au iesit de sub protectoratul Rusiei
● este prevazut principiul separarii puterilor in stat: domnul detine
puterea executiva; domnul, Adunarea Electiva si Comisia
Centrala comuna reprezinta puterea legislativa; magistratilor le
apartine puterea judecatoreasca;
● o alta prevedere este egalitatea in fata legii, iar o serie de
drepturi erau garantate: libertatea individuala, dreptul la
proprietate, drepturi civile si politice;
● privilegiile de care se bucurase pina atunci boierimea au fost
desfiintate, iar forma de guvernamint era monarhia electiva.
d) Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris a aparut dupa
lovitura de stat a lui Al. I. Cuza din 1864
● Statutul combina principii democratice (separarea puterilor in
stat) cu principii autoritare (subordonarea legislativului fata de
domnitor; dreptul unic de a initia o lege, elaborata in prealabil de
Consiliul de Stat; dreptul de veto asupra proiectelor
Parlamentului);
● apare un al doilea corp legislativ: Corpul Ponderator sau
Senatul.

3. Constitutiile democratice ale Romaniei au fost adoptate in anii 1866,


1923 si 1991 (ultima revizuita in 2003).
a) Contextul adoptarii:
1866 ● in acest an, Al. I. Cuza este silit sa abdice, in locul lui fiind adus un
print strain, in persoana lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen
● autorii constitutiei de la 1866 au avut ca model constitutia belgiana din
1831, considerata cea mai liberala din Europa la acea vreme
● actul de la 1866 cuprindea 8 titluri si 133 articole care contineau
principiile esentiale ale statului national roman.
1923 ● marea unire din 1918 a avut consecinte insemnate in toate
domeniile vietii sociale si de stat
● noua constitutie era menita sa anuleze diferentele existente intre
provinciile unite cu Vechiul Regat in 1918 si sa favorizeze procesul
de unificare a institutiilor si a legislatiei
● constitutia a fost promulgata la 29 martie 1923 in timpul guvernarii
liberale (Ionel Bratianu prim ministru)
● are la baza actul de la 1866, din care a pastrat 76 de articole.
1991 ● prabusirea regimului comunist din Romania si instaurarea regimului
democratic au reclamat necesitatea elaborarii unei noi constitutii
● „parintele” constitutiei a fost juristul Antonie Iorgovan, un apropiat al
primului presedinte postdecembrist, Ion Iliescu
● constitutia a fost adoptata de Adunarea Constituanta la 21
noiembrie 1991, in timpul guvernarii FSN, condusa de Teodor
Stolojan; a fost revizuita in 2003.
b) Prevederi constitutionale
Despre teritoriul Romaniei:
● 1866: Principatele Unite constituie un singur stat indivizibil sub numele de
Romania, al carui teritoriu este inalienabil;
● 1923: „Regatul Romaniei este un stat national, unitar si indivizibil”,
teritoriul fiind inalienabil;
● 1991: „Romania este stat national, suveran si independent, unitar si
indivizibil”, teritoriul este inalienabil.
Despre drepturile romanilor:
● 1866  sunt prevazute drepturi precum libertatea constiintei, a
invatamintului, a presei, a intrunirilor
 cu toate acestea, dreptul la cetatenie era acordat doar celor
de religie crestina (articolul 7)
 de asemenea, se prevedea egalitatea in fata legii, fara
deosebire de clasa
● 1923  libertatea individuala este garantata, ca si egalitatea in fata legii;
libertatea constiintei este absoluta
 libertatea de a comunica si publica ideile si opiniile prin viu grai,
prin scris si prin presa
 drepturile politice si civile erau acordate indiferent de etnie,
religie, sex sau virsta
● 1991  apar drepturi precum libertatea individuala, secretul
corespondentei, libertatea de exprimare, la informatie, libertatea
intrunirilor
Despre proprietate:
● 1866: proprietatea este declarata sacra si inviolabila (acesta prevedere
arata influenta conservatorilor in Adunarea Constituanta de la
1866);
● 1923: proprietatea este garantata de catre stat si are utilitate sociala,
putind fi expropriata in cazuri de utilitate publica (de exemplu,
constructia unor scoli, a unor sosele etc.);
● 1991: dreptul la proprietate este inviolabil.
Despre puterile statului: din start trebuie precizat ca principiul
separarii puterilor in stat apare in toate constitutiile democratice
● 1866  puterea legislativa se exercita colectiv de domn si de Parlament
(organizat bicameral, prin impartirea in Senat si Adunarea
Deputatilor)
 puterea executiva este incredintata domnului care o exercita prin
intermediul ministrilor, numiti si revocati de el; actele domnului
sunt valabile numai daca sunt contrasemnate de un ministru
(principiul responsabilitatii ministeriale)
 puterea judecatoreasca apartine unor curti si tribunale, ale caror
hotariri se pronunta in virtutea legii si se executa in numele
domnului
● 1923  puterea legislativa este exercitata colectiv de catre rege si
Reprezentanta Nationala (la fel organizata bicameral, in Senat
si Adunarea Deputatilor)
 puterea executiva apartine regelui, persoana acestuia fiind
declarata inviolabila, iar ministrii au responsabilitatea pentru
actele sale
 puterea judecatoreasca este detinuta de Curtea de Casatie si
Justitie iar hotaririle judecatoresti se iau in numele regelui
● 1991  puterea legislativa apartine Parlamentului bicameral, considerat
„unica autoritate legiuitoare a tarii”
 puterea executiva este detinuta de presedinte si guvern (s-a
discutat de „bicefalism” in ramura executiva)
 puterea judecatoreasca este exercitata de instantele
judecatoresti, in frunte cu Inalta Curte de Casatie si Justitie
Despre atributiile sefului statului:
● 1866  domnul sanctioneaza si promulga legile, numeste si confirma in
functiile publice
 are drept de amnistie in materie politica, precum si dreptul de a
bate moneda
 are dreptul de a dizolva Parlamentul si de a incheia conventii
pentru comert si navigatie pentru statele straine
 domnul este capul puterii armate
● 1923  regele are atributii in numirea si revocarea ministrilor, de
asemenea in sanctionarea si promulgarea legilor
 are drept de amnistie, de a confirma in functii, de a bate
moneda si de a incheia conventii cu alte state
● 1991  presedintele vegheaza la respectarea constitutiei si la buna
functionare a autoritatilor publice
 are functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat
si societate
Despre forma de guvernamint:
● 1866: monarhie ereditara in care succesiunea la tron se facea pe linie
masculina, cu respectarea dreptului la primogenitura
● 1923: monarhie parlamentara, cu aceeasi modalitate de succesiune
● 1991: republica atit cu elemente prezidentiale, cit si cu elemente
parlamentare
Despre sistemul de vot:
● 1866: pentru alegerea deputatilor, corpul electoral era impartit in patru
colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale; in consecinta,
functiona votul cenzitar
● 1923: alegerile pentru deputati si senatori se faceau pe baza votului
universal, direct, egal, obligatoriu si secret
● 1991: la fel, functioneaza votul universal, doar ca nu este si obligatoriu

4. Constitutiile autoritare si totalitare au fost adoptate in anii 1938,


1948, 1952 si 1965.
a) Contextul adoptarii
● 1938  prin lovitura de stat din februarie, Carol al II-lea instaureaza
dictatura regala (regim carlist sau regim de autoritate
personala, cum mai apare in lucrarile istorice)
 constitutia raspundea nevoii regelui de a acumula cit mai multa
putere
● 1948  instaurarea comunismului in Romania avea nevoie si de un
fundament juridic
 constitutia din aprilie 1948 a fost alcatuita dupa modelul
constitutiei sovietice in vigoare
● 1952: Marea Adunare Nationala a votat Constitutia construirii
socialismului, care se impunea in conditiile stabilizarii
comunistilor in fruntea tarii
● 1965  venirea lui Ceausescu la putere si noua orientare politica in
raport cu Uniunea Sovietica au impus nevoia unei noi constitutii
 la 21 august 1965 a fost aprobata Constitutia Republicii
Socialiste Romane
b) Prevederi constitutionale
Despre principii: principiul separarii puterilor in stat nu mai este
respectat
● 1938  constitutia carlista impune principiul suprematiei regelui,
majoritatea puterilor fiind concentrate in miinile sale
 puterea legislativa o exercita regele prin intermediul
parlamentului bicameral (redus la un rol decorativ, lipsit de
atributii reale)
 puterea executiva apartinea, de asemenea, regelui prin
intermediul guvernului, numit si revocat de rege, fara
raspundere politica fata de parlament
● 1948: principiul de baza era „suveranitatea populara”, apoi unitatea
puterii de stat, rolul conducator al PMR, centralismul democratic
● 1952  se prevedea rolul dominant al sectorului socialist in economia
nationala
 PMR era considerat forta politica conducatoare in societatea
romaneasca
● 1965: se preciza rolul conducator al PCR in intreaga viata a societatii
Despre teritoriu:
● 1938: se foloseste formula de la 1923
● 1948: Republica Populara Romana este un stat popular si suveran
● 1952: baza puterii o constituie „alianta clasei muncitoare cu taranimea
muncitoare”
● 1965: Romania devine republica socialista, un „stat al oamenilor muncii
de la orase si sate, suveran, independent si unitar”, iar teritoriul
sau este „inalienabil si indivizibil”
Despre institutii si organele puterii de stat:
● 1938: Consiliul de Coroana consacra prerogativele largite ale regelui
Carol al II-lea
● 1948  organul suprem este Marea Adunare Nationala (unicul organ
legislativ al tarii)
 guvernul este organul executiv si administrativ al RPR,
raspunzind in fata Marii Adunari Nationale pentru activitatea sa
 instantele judecatoresti erau Curtea Suprema, tribunalele si
judecatoriile populare
● 1952  regimul de stat este „democratia populara”
 organul suprem in RPR este MAN, unic organ legiuitor ales pe 4
ani
 organul executiv este Consiliul de Ministri, format de catre MAN
 justitia este gestionata de Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele
regionale si populare
● 1965  organul suprem al RSR ramine MAN, organ legiuitor
 organul executiv devine Consiliul de Stat, cu activitate
permanenta, fiind subordonat MAN
 in 1974 apare legea 1 care modifica Constitutia: astfel, a fost
instituita functia de presedinte al RSR, care a preluat atributiile
exercitate de Consiliul de Stat