Legenda:

SUBIECTE NOI, INTRODUSE ANUL ASTA

SUBIECTE CARE S-AU DAT FRECVENT IN ULTIMII ANI

1. Caria dentară prezintă o etiologie multifactorială. Care sunt cauzele principale? – 2

min
Cauzele principale sunt reprezentate :
 Prezenta microorganismelor cariogene –> formarea placii bacteriene
 Calitatea scazuta a structurilor dure dentare si a salivei(precum si
cantitatea ei) a fiecarui individ
 Consumul excesiv de carbohidrati
 Timpul crescut de expunere a suprafetelor dentare la actiunea acizilor
de fermentatie pentru producerea demineralizarii

2. Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou
născutului, când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min
In mod normal, in mom nasterii- cavitatea bucala este sterila
Imediat si din primele 24 h –mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu specii pioniere care
provin in primul rand de la mama si din atmosfera inconjuratoare, in numar mai redus,
alimente, de la celelalte persoane cu care nou-nascutul vine in contact, animale.
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Pe masura trecerii timpului apar si alti
colonisti cum ar fi Actinomycetes, apoi o serie de microorganisme anaerobe si dupa eruptia
primilor dinti: streprococii S sangius si S mutans.

3. Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-
născutului? – 2 min
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans.

4. Care sunt depozitele dentare moi ce acoperă suprafeţele dentare? – 2 min

 Pelicula dobandita  Materia alba
 Placa bacteriana(placa dentara  Resturile alimentare
microbiana)

5. Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle) – definiţie, suprafeţe orale acoperite? - 3

min
Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de
origine salivara, ce se absoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata
dintilor. Acest depozit este aderent la suprafetele dentare dar si la tartru, la restaurarile
stomatologice (proteze partiale si totale) sau la celelalte suprafete prezente in cavitatea orala.

6. Care sunt rolurile peliculei dobândite? – 2 min

1
  Bariera protectoare ce limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin
metabolism microbian
 Lubrifiant prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza uzura
 Reprezinta precursorul biofilmului microbian dengtar
 Se constituie intr-o modaliatate particulara de atasare a tartrului

7. Care dintre depozitele dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 1
min
- pelicula dobandita :
 nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
 se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface
instantaneu dupa realizarea acestora
- placa dentara

8. Pelicula dobândită se adsoarbe la suprafaţa structurilor dentare având şi rol de

protecţie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicule dobândite și care sunt de 4-
5 ori mai protectoare comparativ cu aceea adsorbită la nivelul cristalelor de hidroxiapatită? –
2 min
Glicoproteinele salivare sunt adsorbite selectiv de cristalele di hidroxiapatita,fiind de
retinut faptul ca adsorbtia lor este mult mai puternica la niv cristalelor de fluoroapatita si de
fluorohidroxiapatita.

9. Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană?
– 1min
Placa microbiana se formeaza prin transformarea peliculei dobandite, colonizata de
primele microorganisme (pelicula nu are microorg, placa microbiana are)

10. Ce sunt adezinele? – 2 min

Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista
adezine numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora
S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.

11. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemple de competiţie intermicrobiană? – 2

min
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea
ulterioara a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.S-a observat ca daca primul
fixat este Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai
putine carii dentare si colorari exogene negre specifice.

12. Definiţi biofilmul dentar. – 2 min

2
 - Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o
matrice intermicrobiana (aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem)
- depozit format din bacterii primare (600 de specii diferite) si alte microorganisme
precum – micoplasme, spori, protozoare, virusi
- depozit moale, neuniform, aderent la toate structurile CB  se porneste de la ideea ca
exista multiple tipuri de BM produse in diverse medii lichide

13. Ca număr câte specii microbiene putem găsi la nivelul P.D. microbiene? 1 min
La nivelul P.D. descoperim in mod obisnuit cca 200-400 de specii microbiene.

14. Care sunt „zonele de risc” sau unde se acumulază cea mai multă P.D. la nivelul
coroanelor dentare? – 2 min
Zone de risc – zonele in care, in mod obisnuit, autocuratirea se realizeaza cu dificultate :
- subecuatorial
- interdentar
- suprafata linguala a molarilor md.
- la nivelul santurilor si fosetelor coronare

15. Un alt aspect de coagregare microbiană este cel de „periuţă”. Care sunt
microorganismele care participă la formarea acestui aspect? – 2 min
Aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare,la nivelul unei bacterii
filamentoase,a bacililor gram-negativi,adica a spirochetelor,care se constituie in perii periutei.

16. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min

PD se compune din apa 80% si substanta organica 20%(microorganisme)

17. În ce zone întâlnim cea mai mare cantitate de P.D. matură? – 1 min
În 1/3 cervicală a dinţilor şi pe suprafeţele interdentare.

18. În placa subgingivală, unele spirochete precum Treponema denticola are nevoie,
pentru supravieţuire, de ptomaine, produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta?
– 1 min
Ptomainele sunt produse de Fusobacterium.

19. Prevotella oralis şi Veillonella alcalescens produc natural vitamina K, de regulă,

convieţuiesc subgingival alături de? – 2 min
Cele 2 microorganisme convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si de
Porphyromonas gingivalis,care au nevoie pentru supravietuire de menachinona.

20. Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată de formarea: - 1 min

3
 Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a
placii supragingivale mature.

21. Bacteriile patogene parodontale care invadează, în mod natural, canaliculele

dentinare expuse permit recolonizarea spaţiului subgingival la o anumită perioadă de timp
după efectuarea detartrajului şi a planării radiculare. Care este, în medie, acest interval? – 1
min
Recolonizarea pungilor parodontale are loc la cca 40-42 de zile.

22. Ce conţin, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival,
care este orientarea acestor componente şi ce le lipseşte? – 2 min
Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume.La
acest nivel nu se observa prezenta matricei microbiene,retentia microorganismelor datorandu-
se calitatilor tesutului gingival.De asemenea,la acest nivel se observa si cel ale sistemului
imun,in principal limfocite.

23. În şanţul gingival (punga parodontală) se întâlnesc elemente ale apărării imune,
reprezentate în principal de leucocite. Dintre acestea cât la % sunt PMN? – 1 min
95% PMN
- restul sunt Ly și Mo

24. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea

parodontopatiei marginale a adultului? – 2 min
Cele trei microorganisme incriminate de producerea parodontopatiei marginale
sunt:Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Actinobacillus actinomycetemcomitans.

25. Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 1 min

70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme.

26. În funcţie de componenţa microbiană şi de alte caracteristici, câte tipuri de P.D. au

fost identificate? – 2 min
Exista 3 tipuri de placa dentara:
- PD cariogena,
- PD generatoare de boala parodontala
- PD generatoare de tartru dentar.

27. Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? –
3 min
Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa
dentara neindepartata o lunga perioada de timp.

4
 Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si
moarte, de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de
resturi alimentare.
Clinic, este clar vizibilă, fără a necesita colorare. Este un depozit dentar moale, gros, de
culoare albă sau alb-gri, asemănător brânzei de vaci.

28. Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta și prin simpla clătire a gurii? – 1
min
Depozitele dentare și resturile alimentare, spre deosebire de pelicula dobândită și de
placa dentară se poate îndepărta prin:
o clătire viguroasă
o proiectarea jetului de apă al sprayului de aer-apă al unitului dentar
o sau al irigatoarelor orale

29. Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi

orizontală)? – 2 min
Cauzele acumularii alimentelor prin patrundere verticala:prezenta spatierilor
interdentare,mobilitate dentara,dezechilibre ocluzale.
Patrunderea orizontala se datoreaza papilelor interdentare care apar decapitate.

30. Tartrul dentar este factorul etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor
parodontale? – 2 min
Prezenta permanenta a P.D. la suprafata tartrului se constituie drept factorul etiologic
principal in producerea bolilor parodontale. Acesta genereaza probleme parodontale
Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia
gingivitelor sau a bolilor parodontale. Astazi,in cazul imbolnavirilor parodontale,P.D. este
considerata factorul etiologic principal,in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar,ce
obliga insa la indepartarea periodica,profesionala.

31. De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de
mineralizare la nivelul P.D.? – 3 min
Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature.Procesul de mineralizare incepe la 24-
72h de la formarea placii microbiene.Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa
dentara.Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este
favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.

32. Definiţi tartrul dentar. – 2 min

Tartrul dentar reprezinta depozitul dentar dur,calcificat,aderent la structurile dure dentare
dar si la constructiile artificiale,prezente in gura pacientului.

5
 33. În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de
tartru şi care este cauza stopării acumulării lui? – 2 min
Grosimea max a straturilor de tartru se obtine intr-o perioada de la 10 saptamani la 6
luni.Dupa aceasta perioada ritmul depunerilor se reduce,probabil datorita uzurilor mecanice
produse natural pe durata masticatiei.

34. Agenţii antitartru (pirofosfaţi, citrat de zinc, clorură de zinc, triclosan) pot genera
efecte secundare nedorite. Care sunt acestea şi ce se recomandă? – 2 min
Efectele secundare ale agentilor antiplaca sunt:
-Hipersensbilitatea dentinara
-Iritatii ale tesutului gingival
-Se recomanda limitarea utilizarii agentilor antitatru.

35. Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar supra- și subgingival? – 3 min

TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa( DISCLOSINGAGENTS)
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului

36. Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min

-se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor
parodontale
-este mai dur decat TD supragingival
-culoare gri spre negru
-este subtire si foarte aderent

37. Care sunt cerinţele pentru un revelator de placă ideal? – 4 min

Revelatorul de placa ideal trebuie:
-sa prezinte capacitate de colorare selectiva,deci sa coloreze doar placa
-sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa;culoarea trebuie sa
dispara de la nivelul suprafetelor dentare,dar si de la al celorlalte tesuturi moi,pana la sfarsitul
sedintei de tratament,colorantul putand,in cel mai rau caz,sa se indeparteze rapid prin periere
profesionala/personala
-sa prezinte gust placut,prin care se evita respingerea metodei,unul din scopurile utilizarii
revelatorilor fiind acela de motivare a pacientului
-sa prezinte o buna difuzibilitate,sa acopere rapid suprafetele dentare,extinzandu-se si pe fetele
interproximale ale coroanelor dentare

6
-sa prezinte in plus,calitati antiseptice si astringente;pot fi folositi inaintea detartrajului cu
dublu scop,de colorare si ca antiseptic.

38. În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă
retentivităţile feţei dorsale a limbii? – 2 min
Studiile au stabilica ca cca 90% dintre „respiratiile rau-mirositoare” au origine orala.
Limba incarcata (saburala0 – fata dorsala poate adaposti, in retentiile suprafetei, anumite MO,
care in circumstante speicale, pot genera substante rau mirositoare

39. Pentru a reduce halitoza matinală ce se recomandă? – 2 min

Se recomanada ca seara, inainte de culcare, sa realizam igenizarea, inclusiv a fetei
dorsale a limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica

40. Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 4 min

- infectii parodontale supraextinse,care pot
- limba saburala;fata dorsala a acumula resturi alimentare
limbii poate adaposti fermentabile
anumite microorganisme - proteze dentare incorect
care pot genera substante igienizate
rau mirositoare - leziuni orale
- xerostomia patologice(cancere)
- restaurarile dentare - infectii faringo-amigdaliene
deteriorate sau - despicaturi de palat

41. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 4 min

- afectiuni ale tractului respirator,infectii prezente la nivelul pasajului
nazal,sinuzite,amigdalite,pneumonii,TBC
- afectiuni ale tractului digestiv(reflux esofagian,hernie hiatala,cancer gastric)
- ciroza hepatica
- insuficiente hepatice si renale
- diabet
- administrarea anumitor medicamente:hipertensive,antidepresive
- fumatul

42. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? – 2 min
La copilul mic,halitoza este cauzata cel mai adesea de infectii faringo-amigdaliene,vegetatii
adenoide sau de prezenta corpilor straini in fosele nazale

43. Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 1 min
La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.

44. De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min

7
Halitoza poate fi reala,dar se pot inregistra si psudo-halitoze,sau chiar halitofobie cand
pacientul se plange de mirosuri,fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv.

45. Pastele de dinţi recomandate la perierea dinților pacienţilor cu halitoză sunt acelea
care au în compoziţie următoarele substanţe? – 2 min
Triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC (compusi sulfurici volatili)

46. În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de
digluconat de clorhexidină) ce nu conțin anumite substanţe şi de ce? – 2 min
se evita cele cu alcool, glicerina, oxidanti puternici – datorita efectelor secundare prezente, in
principal acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor

47. În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min

Periutele de dinti siperiajul sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a
tesuturilor moi din vecinatatea acestora.

48. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3
min
Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca periutele de dinti manuale sunt: sa fie rezistente,
ieftine si sa prezinte filamente cu capete rotunjite, prin care sa curate eficient structurile oro-
dentare, avand efecte negative minime.

49. Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe
de dinţi devin de ne recomandat? – 4 min
Dezavantajele periutelor cu fire de par natural sunt:
-periutele nu pot fi standardizate, ca duritate, deoarece diametrul firelor din par natural variaza
intre 0,087-0,475mm;
-se uzeaza rapid si neuniform;
-nu au aceeasi rezistenta, de la un aminal la altul, si sunt diferite ca proprietati, in functie de
zona geografica de unde provin, de varsta animalului si de anotimp;
-firele nu prezinta celasi diametru si, in plus, prezintaa un microcanal, in mijloc, ce permite
acumularea apui cat si a microorganismelor-in special, la nivelul placii dentare.
Studiile demonstreaza ca pe aceasta cale se pt transmite diverse infectii microbiene;
-firele periutelor devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzurii;
-si-cel mai negative aspect, nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana

50. Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min

Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:
-se curate si se usuca rapid (24h) daca sunt inute in pozitie vertical intr-o atmosfera deschisa;
-mult mai rezistente si de 10 ori mai elastic, decat perii naturali;
-capul rotunjit respinde (acumuleaza apa si resturile organice;

8
-mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi, etc, comparative cu perii naturali;
-filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa, datorita flexibilitatii superioare;
-se fabrica usor si la preturi de cost redusee;
-se pot standardiza, filamentele constitutive prezentand acelasi diametru.

51. Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului dentar, legat şi de multitudinea
situaţiilor clinice ? – 3 min
Factorii care influenteaza rezultatul periajului sunt: indemanarea pacientului, miscarile
imprimate, presiunea folosita, frecventa si timpul acordat, configuratia arcadelor dentare,
numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente.

52. După ce vârstă recomandăm utilizarea pastei de dinţi la copii? – 1 min

Dupa varsta de 2 ani.

53. De la apariţia primului dinte şi până la vârsta de 2 ani cine realizaeză perierea
dentară? – 1 min
Perierea dentara este efectuata de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.

54. Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului, cu vârsta, între 2 şi 4 ani la un periaj? – 1
min
Cantitatea de pasta recomandata copiilor intre 2-4 ani este jumatate de bob de mazare.

55. După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-musculară normală care îi

permite acestuia să-şi efectueze periaje dentare corecte? – 1 min
Dupa varsta de 8 ani constatam o coordonare neuro-musculara nornala.

56. Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ
rotunjit? – 4 min
Avantajele utilizarii periutelor dentare cu filament artificiale si cap active sunt:
-eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat proximal cat si la niv.lizereului
gingival;
-traumatizarea minima a tesutului gingival periapt;
-curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera discomfort;
-utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau ale aparatelor de imobilizare in fracturile de
maxilar;
-previn sau minimalizeaza abraziunea dentara cat si escoriatiile gingivale, in cazul unei perii
viguroase;
-de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cornice
severe, de durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in
postchirurgia parodontala;
-este priuta ideeala pt.copilul mic, indicate atunci cand se incepe periajul danturii temporare.

9
 57. Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare, implicit a durităţii
ei? – 3 min
Factorii sunt:
-dexteritatea si manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor influenta
si alegerea metodei de periere;
-statusul sanatatii gingivale si parodontale;
-morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau spatiere;
-expunerea radacinilor dentare;
-preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de periuta, dar
si cea a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte, atunci cand
rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
-metoda de periaj aleasa.

58. Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min
Argumentele sunt: individual nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru
efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.
In acest fel se indeparteaza cat mai mult din P.D. existenta, se indeparteaza resturile alimentare
acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente. Microorganismele restante
au pe durata somnului cele mai bune conditii de supravietuire si multiplicare, cavitatea orala
oferind umididate, caldura, intuneric, in timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel
mai scazut.

59. Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min

1.de indepartare si de intrerupere a ciclului de formare si de maturizare a P.D.;
2.de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare si coloratii extrinseci;
3.de stimulare a troficitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale;
4.prin folosirea pastelor de dinti profilacice(terapeutice) se obtin stoparea sau chiar vindecarea
unor afectiuni reversibile, aparute la niv. structurilor dento-parodontale.

60. Care sunt - după Wilkins - metodele vibratorii de periere manuală? – 2 min
Metode vibratorii : STILLMAN, CHARTRES, BASS

61. În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de
ultimă oră, ale lui E.M. Wilkins? – 2 min
In cazul metodei “Bass modificata”, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare efectuate,
sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati – pentru a indeparta placa si la
nivelul restului coroanelor dentare.

10
Dezavantaje:
1. Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea
miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
2. Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma timp
inutil.
3. Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea
zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa
nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de
rulare.

62. Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min

Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a
cate unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi,
pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale – cand periuta se plaseaza deasupra
suprafetei ocluzale a dintilor de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest aranjament,
3 suprafete de periere in acelasi timp.

Metoda Collins se recomanda:

- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.
Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile gingivale,
sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre
vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat. Dupa ce
filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei este cea specifica
metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa efectuarea celor 10 miscari
scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce urmeaza a fi periati.

63. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min
Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos. Cu ajutorul ei se
curate suprafetele dentare libere, marginea gingivala, mai putin zona santului gingival. Metoda
de periere prin rulare se efectueaza cu periute de duritate medie. Se curata gingia, suprafetele
dentare de biofilm microbian – materie alba; fara a accentua curatirea santului gingival.
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.
Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a dintilor de curatat sip e
gingia din vecinatate. Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si
spre apical, in timp ce portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active, se va gasi la
nivelul suprafetelor ocluzale sau al marginii incizale a dintilor de periat. Cu partea laterala a

11
filamentelor, presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam, din
incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea
suprafetelor dentare de curatat. Filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei spre
suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin elasticitatea lor, suprafetele dentare.
Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele vestibulare cat
si pe cele orale. Atragem atentia pacientilor ca, in momentul miscarii periutei spre un alt grup
dentar de curatat, este posibil sa traumatizam mucoasa gingivala.
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari cat si cele linguale ale frontalilor mandibulari
sunt peritate cu periuta introdusa in lungul ei. Si in acest caz vom plasa suprafata activa pe
gingie, urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor
indoite, curate dintele prin elasticitatea lor – si nu prin forta celui care perie. Vor fi o presare si
o rulare in sus, la mandibular, sau spre jos, la maxilar. Fiecare zona este periata repetand
miscarea de cel putin 5 ori.
Probleme care pot aparea:
1. Prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de invatare a acestei
tehnici de periere, se pot produce escoriatii la nivelul mucoasei gingivale.
2. Prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o curatire
satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar.
3. Repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce leziuni punctiforme ale
gingiei.
PE SCURT:
- Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe
gingia din vecinatate
- Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical
- Portiunea din plastic a capului periutei – la nivelul marg incizale/ suprafetei ocluzale
- Cu partea laterala a filamentelor se preseaza usor gingia – se poate albii usor – dupa
care se efectueaza rotirea periutei – maturarea suprafetelor dentare de curatat
- Se repeta de 6 ori pe fiecare grup dentar, atat vestibular, cat si oral
- Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si linguale ale frontalilor mandibulari se
curata cu periuta plasata de-a lungul ei – se plaseaza suprafata activa pe gingie –
miscare de maturare , va fi o presare si o rulare in sus la md si in jos la mx, fiecare
zona se repeta de cel putin 6 ori

64. Metoda de periere Stillman. – 5min

La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii
mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare. Se recomanda ca
suprafata activa a periutei de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial pe gingie si partial
pe dinte, in directie apicala.

65. Metoda de periere manuală Stillman modificată. – 2 min

Prin aceasta se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire recomandata de metoda
Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal. Astfel, se reduce posibilitatea de
traumatizare a gingiei si creste eficienta indepartarii placii. Este o metoda recomandata in

12
principal curatirii placii dentare de sub zonele subecuatoriale si a suprafetelor aproximale
expuse, obtinandu-se curatirea suprafetelor dentare libere, cat si masarea gingiei.
Cu suprafata laterala a filamentelor, presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se albeste
usor. Urmeaza rotirea spre un unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui, dupa care, realizam
rotatii scurte de vibrare-curatire, in timp ce usoara presiune se mentine. Fiecare grup dentar
curatat va suporta asemenea miscari de vibrare, obtinute prin rotirea manerului din incheietura
mainii, cat numaram pana la 10 sau efectuam minimum 6 rotatii pentru fiecare grup dentar –
fara a misca varful filamentelor. Pacientului i se atrage atentia sa se asigure ca filamentele au
patruns si interdentar.
Pentru curatarea fetelor palatinale ale frontalilor maxilari sau a fetelor linguale ale frontalilor
mandibulari, se repeat perierea descrisa la tehnica prin rulare, cu periuta pozitionata in lungul
ei. Fara o plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor
gingivale, mai ales ca este indicate o usoara presiune.
PE SCURT:
- suprafata activa este plasata apical – sus la max si jos la md
- periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul
suprafetei ocluzale/ marg incizale
- cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se
albeste usor
- rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui
- rotatii scurte de vibrare-curatare
- fiecare grup dentar – numaram pana la 10/ minim 6 rotatii pentru fiecare grup dentar
- pentru fetele palatinale si linguale se repeta tehnica descrisa la rulare

66. Metoda de periere Charters. – 5 min

Are ca obiective curatirea suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin care se obtine
si stimularea mecanica a circulatiei sanguine locale.
Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat, mai ales cand exista multiple papile interdentare decapitate si
spatii interdentare libere, fie intr-un unghi de 45 de grade spre ocluzal.
Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile
interproximale. Cu filamentele patrunse interdentar, se realizeaza o miscare usoara de rotire-
vibrare-presare. Vibrearea se face prin rotatii din maner pentru fiecare grup dentar, numarand
pana la 10 rotatii. Pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata laterala
a filamentelor se realizeaza si un masaj al tesuturilor moi.
In cartile de parodontologie, metoda de periere Charters este descrisa cu filamentele
plasate in unghi de 45 de grade cu axul lung al dintilor, si spre ocluzal.
Metoda se recomanda pacientilor:
 Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
 La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
 Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

13
Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se
recomanda ca aceastea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata. Cand metoda Charters
este totusi preferata, se recomanda ca:
 In regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata spre
ocluzal, manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de periapt. Se
incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu
perierea fiecarui spatiu interdentar in parte. Miscarea de curatire este una de vibrare-
presare.
 La pacientul cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala maxilara,
vestibular, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu
varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-presare.
Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va fi
introdus direct sub marginea intermediarilor.
Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc subgingival, iar pentru
anumite zone, patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si, nu in ultimul rand, cere
o manualitate deosebita.
PE SCURT:
- Metoda obliga introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau spre
marginea incizala
- Varfurile filamentelor in jos – mx si in sus –md
- In contact cu mucoasa gingivala prin suprafata laterala a filamentelor
- Suprafata activa a filamentelor la limita margine gingivala libera- suprafata dentara
- O usoara presiune, patrunderea interdentara a vf filamentelor, in timp ce suprafata
laterala a filamentelor va presa marginea gingivala
- Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda dar ferma
- Vibrarea se realizez prin rotirea manerului si se face pentru fiecare grup dentar,
numarand pana la 10
- Suprafetele orale sa fie periate prin tehnica stillman modificata

67. Căror pacienţi indicăm metoda de periere Collis? – 2 min

Metoda Collins se recomanda:
- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

68. Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.

14
 69. Căror pacienţi se recomandă metoda de periere Charters? – 2 min
Metoda se recomanda pacientilor:
 Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
 La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
 Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

70. La copilul mic, între 2 şi 4-5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt
metodele de periaj recomandate? – 3 min
Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul
fiind realizat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il realizeze deoarece copilul nu
prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor si supraveghere.
- se indica metoda Fones

71. Metoda de periere manuală Fones. – 4 min

Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat,
pacientul tinand dintii in ocluzie. Suprafata activa a periutei intra in contact LEJER cu gingia
ultimilor molari maxilari. Miscarea imprimata periutei este una CIRCULARA, larga de maturare,
efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara.
Cand se periaza dintii din regiunea frontala, ei vor fi in pozitie CAP LA CAP, in timp ce miscarea
ramane aceeasi descrisa anterior. Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin miscari de
du-te-vino antero-posterioare.
Daca pentru ADULT este o miscare distructiva, mai ales cand se executa cu forta, ea poate fi
recomandata COPIILOR mici, fiind o miscare usor de invatat si de efectuat. Miscarea de periere
FONES cere o periuta de dinti MOALE, cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020 mm
(0,006-0,008 inch).
Inclusiv FONES avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar avantajul invatarii rapide
poate fi un argument suficient ptr recomandarea ei.
PE SCURT:
- introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat – pacientul tine dintii
in ocluzie
- suprafata activa intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari
- miscare – larg circulara, de maturare, efectuata cu o usoara presiune dinspre gingia
maxilara spre cea mandibulara
- la nivelul frontal – dinti sunt pozitionati cap la cap, iar miscarea este asemnatoarea cu
cea descrisa anterior.
- suprafetele linguale/palatinale – periate prin miscari de du-te – vino antero-posterioare

72. Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 4 min

A fost descrisa de HIRCHFELD cu miscari sus-jos, folosita atunci cand dintii erau curatati
primitiv, cu periute fabricate din ramuri de copac. Apoi LEONARD a descris si a recomandat
miscarile verticale in care dintii maxilari si mandibulari erau periati separat.

15
 Periuta de dinti-MOALE, cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020mm(0,006-0,008
inch). Cu dintii cap la cap in zona frontala, plasam suprafata activa a periutei in unghi drept cu
axul lung al dintilor. Perierea verticala, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata, iar la
final, cand se ajunge in contact cu gingia, se indica o usoara rotatie. PRESIUNEA folosita :
-suficient de mare ptr a forta patrunderea filamentelor interdentar
-suficient de blanda, ptr a nu conduce la distrugerea rapida a periutei
RETINEM ca dintii maxilari si mandibulari sunt curatati separati, nu prin aceleasi serii de
miscari. Chiar daca curatarea obtinuta este acceptabila ,realizandu-se un bun masaj gingival,
tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse.
PE SCURT:
- cu dintii cap la cap in zona frontala – se plaseaza suprafata activa a periutei in unghi
drept cu axul lung al dintilor
- se realizeaza fara o presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie cand se
ajunge in contact cu gingia
- presiunea utilizata este suficienta pentru patrunderea filamentelor interdentar
- d. mx si md. Nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat.

73. Care este cauza principală pentru care metoda de periere verticală este mai puțin
recomandată? – 1 min
Tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse

74. Metoda de periere orizontală. – 4 min

Este metoda cea mai utilizata, in principal de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu
privire la o anumita tehnica de periere. De asemenea, chiar daca multor pacienti li se indica o
anumita metoda de periere, putini renunta la aceasta deoarece este simplu de efectuat. NU
SUNT CURATATE prin aceasta miscare spatiile interdentare, ba mai mult, depozitele moi
indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar, actiune prin care se
favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti, dar si la nivelul marginii
gingivale libere vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii
gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta dentara dura, pasta de dinti abraziva, forta,
etc.
Poate fi INDICATA la dentitia de lapte, curatarea fiind favorizata de forma de clopot a acestora
si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.

75. Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe
durata periajului dentar? – 4 min
VESTIBULAR: in dreptul PM si C, unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se produce
frecvent, la nivelul dintilor inclinati, cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati
lingual(retentii),
-la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse, unde cementul si dentina radiculara ofera o
rezistenta mai redusa la abraziune

16
-la nivelul furcatiilor radiculare expuse
-la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
-caninul si incisivul lateral, atat maxilari cat si mandibulari, pe partea dreapta sunt insuficient
periati la dreptaci si invers ptr stangaci
-la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori

76. Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, de ce se indică şi care este cea mai
recomandabilă mişcare? – 3 min
Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din varii motive
-marginea restaurarilor stomatologice
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor
In acest scop, suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea ocluzala.
Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-VIBRARE: prin care periutei i se imprima o miscare usor CIRCULARA, care dureaza ptr fiecare
grup dentar periat cca 10 s
-filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca acestea sa se
indoaie; se repeta miscarea de 10 ori ptr fiecare grup dentar periat
RECOMANDABIL: sa combinam cele 2 tipuri de miscari;
Miscarile orizontale de frecare, trebuiesc evitate deoarece asa curatam doar varfurile
proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la nivelul santurilor si fosetelor retentive.

77. În cazul în care indicăm pacientului periaj mecanic care sunt sfaturile/indicațiile de
care acesta trebuie să le primească (să țină cont) de la profesionist? – 4 min
Aspecte generale:
- vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit,
- vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive,
- vom utiliza o cantitate redusa de pasta,care se intinde pe suprafetele dentare de
curatat,inainte de a puna in functiune periuta mecanica,actiune prin care evitam
imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare
- oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior poate fi utilizata si in cazul
perierii dintilor cu periute mecanice
- periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii
structurilor santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor proximale dar si a
restaurarilor stomatologice
- miscarile se fac cu viteza si presiune redusafara a produce indoirea filamentelor,
- se evita curatirea cu prea mare presiune la niv.restaurarilor acrilice sau la niv.
cementului radicular expus.
78. Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere?
– 3 min
Tinem seama de:

17
 - statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
- alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea
lor, prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei
gingivale sau cea a pungilor parodontale
- sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
- varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta
- interesul si motivatia observate
- usurinta si talentul cu care explica profesionistul

79. Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 3 min
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
- se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme
prezente la nivelul fluidului oral
- se reduce halena fetida
- se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
- se favorizeaza perceptia gustativa

80. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival
McCall. La ce se referă şi cum poate fi descris clinic? – 2 min
Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma si
festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj
efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.

81. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman. La
ce se referă şi cum poate să fie descris clinic? – 3 min
Favorizata de un os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara.
Apar datorita periajului viguros , folosirii periutelor dure sau uzate, dentifrice abrazive etc.
Aspect cinic particular- retractie gingivala sub forma unei crestaturi fine, in special in dreptul
caninilor sau al altor dinti vestibularizati
Fisurile Stillman au un aspect clinic particular,de retractie gingivala sub forma unor crestaturi
fine,sunt obsrvate in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati.

82. Definiţi termenul de eroziune dentară, enumeraţi cauzele posibile, recomandări

preventive. – 3 min
Eroziunea – pierdere progresiva de substanta dura dentara datorata agresiunii chimice si a unui
pH sub 5.5 si fara implicare microbiana.
Cauze : externe – obiceiuri alimentare dezechilibrate si consumul excesiv de alimente si lichide
acide sau intrinseci – productie anormala de acizi in cav bucala in caz de : bulimie si/sau
anorexie nervoasa, boli cu reflux gastro-esofagian, hernie hiatala

18
Preventie – periajul la cel putin 1 ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide, timp in
care se permite salivei sa declanseze remineralizarea suprafetelor dentare afectate.
Alti factori – xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia salivei
datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta

83. Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 min
Dental floss-ul este indicat, in principal, curatirii mecanice a spatiilor interdentare care prezinta
papile integre si fara expunerea cementului radicular. Se recomanda adolescentilor (10-12 ani)
si adultilor care au o buna coordonare neuro-musculara a miscarilor. Atunci cand s-a produs
retractia gingivala, dental floss-ul se mai poate indica, dar trebuie sa stim ca vor fi necesare mai
mult efort, mai mult timp destinat curatirii si o dexteritate superioara.

84. Utilizarea aţei dentare este limitată de prezenţa suprafeţelor radiculare concave.
Despre ce suprafeţe este vorba? – 2 min
Suprafete radiculare concave precum: fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau, tot cele
maziale, ale molarilor mandibulari.

85. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 5 min
Obiectivele:
- să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la
nivelul dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii
protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor
ortodontice fixe, etc.
- prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor
dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a
restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
- pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel
improprii depunerilor ulterioare
- se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea
circulaţiei locale
- se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a
tartrului dentar
- reduce halitoza
- permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate
sau al celor subgingivale.

86. Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea
efecturii periajului dentar? – 2 min
- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în
pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;

19
- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia
folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

87. Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de
floss folosit observând? – 2 min
Pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca dental floss-ul s-a
scamosat.

88. În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL
FLOSS? – 2 min
Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa, a fetei mucozale a
intermediarilor puntilor dentare, a componentelor aparatelor ortodontice fixe, a implanturilor
si a furcatiilor expuse

89. Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare –
knitting yarn? – 2 min
Aceasta rep. o suprafata textila lata si plana care se utilizeaza vaselinata. Indicata pt. curatirea
spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm, la niv.elem. de agregare
sau sub intermediarii puntilor dentare, marginesc diasteme si treme, al suprafetelor distale ale
ultimului dinte de pe arcada.

90. În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 min
Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate
neprotezate, a spatiilor interdentare largi, a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe
arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

91. Care este recomandarea principală a stimulatoarelor gingivale? – 1 min

Sunt recomandate in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care sa imbunatateste
si keratinizarea mucoasei.

92. În ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? – 2 min

Sunt recomandate pentru masajul tesutului gingival, la indepartarea P.D. si a resturilor
alimantare acumulate in spatiile interdentare cu papila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse
si a marginilor gingivale libere.

93. De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 1 min

Se recomanda folosirea stimulatoarelor 1 data sau exceptional de 2 ori/zi

94. De câte feluri sunt periuţele interdentare, caracteristici? – 3 min

Pot fi de 3 feluri :

20
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau
dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
 Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din
plastic, poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul
celor cu maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile
sunt de 30-35 mm lungime, la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
 Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din
plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi – la un diametru al filamentelor de 0,075 mm
– si sunt prinse la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.
 Dupa utilizare vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa

95. Care sunt indicaţiile periuţelor interdentare şi care pot fi agenţii chimici aplicaţi,
limitări? – 3 min
Se indica la:
- curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse,
- la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe
implanturi dentare,
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sau forma de pasta de
dinti sau geluri florurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti
desensibilizanti

96. Cum alegem, cum folosim, ce se recomandă înaintea utilizării lor şi care este mişcarea
de curățare realizată cu periuţele interdentare? – 2 min
Periuta ID aleasa va avea un diametru – putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar
miscarile de curatire vor fi undele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers.
Pentru o alegere corecta, firma TANDEX pune la dispozitia practicienilor un dispozitiv conic,
variat colorat, care in functie de culoarea inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat,
indica o anumita marime a diametrului periutei.
Miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino vestibulo-oral si invers.

97. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este
mişcarea de curăţare recomandată? – 3 min
INDICATII:
Ptr curatarea: suprafetelor aproximale, meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile
edentate neprotezate; furcatiilor expuse, implanturilor, sub intermediariii puntilor dentare;
fetelor distale ale ultimilor molari ; si a spatiilor interdentare cu papila decapitate

MISCAREA: Este combinata circulara si cu o presiune usoara, intermitenta, aplicata in cazul

miscarii sulculare de periere manuala

21
SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;
Este capabil sa reduca nivelul de placa si sangerare, dar si parametrii gingivali, in aceeasi
masura ca si prin folosirea manuala a dental floss-ului

98. Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin

termenul de substantivitate? – 2 min
 Sa previna colonizarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare;
 Sa reduca numarul lor la nivelul cavitatii orale;
 Sa produca degradarea matricei organice a placii;
 Sa influenteze favorabil metabolismul placii;
 Sa-i reduca patogenitatea;
Substantivitatea se defineste ca fiind calitatea substantei de a fi absorbita de tesuturi, intr-o
zona tinta, si de a ramane active intr-o perioada de timp.

99. Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de

dinţi. Care sunt componentele care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care este indicaţia
transmisă în acest sens? – 2 min
Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL DE
SODIU, FLUORURILE ANIONICE)
De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj

100. Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidină? – 1 min
Gluconatul de clorhexidina este deosebit de activ si impotriva MICROORGANISMELOR
PATOGENE PARODONTALE
Efect bactericid asupra S.Mutans si actinomicetelor

101. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conţin
digluconat de clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 5 min
1)Colorarea bruna : a suprafetelor dentare incorect curatate
a obturatiilor(in special a celor incorect finisate)
a mucoasei orale-in special a fetei dorsale a limbii
a dintilor artificiali
In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o perioada de
timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional.
2)Perceperea unui GUST AMAR (motivul ptr care au fost introduse diferite arome);
3)Pierderea temporara a SENZATIEI GUSTATIVE(impune utilizarea ei dupa masa);
4)SENZATIA DE ARSURA si de USCACIUNE A GURII(in asemenea cazuri se stopeaza
administrarea ei);
5)Eroziuni ale mucoasei orale la concentratii 0,2%,dar sunt rar vazute la 0,12%

22
6)Creste ritmul depunerilor de tartru dentar;
7)HIPERSENSIBILITATE DENTINARA;
8)Tumefactii parotidiene,la un numar redus de persoane,dupa o folosire indelungata;
9)Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica
utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si
sinteza colagenului)

102. Ca efect secundar produsele cu digluconat de clorhexidină produc colorare brună a

suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a
mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali. Care este cauza şi ce
recomandări trebuiesc făcute? – 2 min
Cauza: precipita colorantii alimentari
Recomandari: In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o
perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj
profesional

103. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 min
-senzatia de arsura;
-gust amar;
-colorarea dintilor;
-efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)

104. Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei
antiplacă)? – 2,5 min
Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina
continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.

105. Pe lângă conţinutul mare în alcool etilic (în formula originală 21,6%) un alt
incovenient este pH-ul Listerinei. Cât este acesta şi ce generează comparându-l cu sucul de
portocale? – 2 min
Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult
mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale

106. Datorită inconvenientelor prezentate de Listerină care sunt indicaţiile ei? – 2 min
INDICATII:
-pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat;
-periodic ptr a imbunatati igiena orala;
-inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli;

107. Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din
zona buco-faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie
de cel mult? – 1 min
Continutul maxim de alcool etilic-pana la 5%

23
 108. Apele de gură care conţin alcool etilic nu se recomandă? – 2 min
Nu se recomanda:alcoolicilor,sau acelora carora li se administreaza anumite medicamente ce
reactioneaza advers cu alcoolul,precum METRONIDAZOL

109. Triclosanul. – 4 min

TRICLOSAN (2,4,4 triclor-2 hidroxildifenileter)
Este un agent antimicrobian,cu spectru larg,actioneaza BACTERICID (impotriva bacterilor gram-
si gram+),dar si cu actiune BACTERIOSTATICA mai redusa comparativ cu cea a clorhexidinei.
Determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Este un agent antimicrobian si antigingivita iar toxicitatea este minima.
Este folosit ca o serie de produse:de perspirant,in sapun,ape de gura sau paste de dinti
Efectul antiplaca-este doar la 65% comparativ cu cel al clorhexidinei
Altfel spus,triclosanul 0,10% are efect mai redus de inhibare a formarii placii comparativ cu
clorhexidina 0,10%
Este insolubil in apa,motiv ptr care se asociaza cu o baza,un alcool sau un glicol.
In concentratii de peste 0,5%,provoaca modificari ale perceptiei gustative.

110. Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă

Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min
Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea.

24