Poziţia SSEU în

cadrul ecosferei,
BUNURI SI SERVICII schimburile pe
care aceasta le
FURNIZATE DE COMPONENTELE realizează cu
BIODIVERSITATII ecosfera precum
şi caracteristicile
structurale ale
SSEU.

Dan Cogalniceanu

1 2

Valoarea serviciilor ecologice furnizate de Ecoturism – “whale watching”

Oceanul Planetar
1991 – 4 milioane turisti din 31 tari
2008 – 13 milioane turisti din 119 tari

Valoarea industriei 2,1 miliarde US$

Hoegh-Guldberg, O. et al. 2015.

Reviving the Ocean Economy: the case for action - 2015.
WWF International, Gland, Switzerland., Geneva, 60 pp.

3 4

Activitati maritime in UE Activitati maritime in UE

Pescuit si acvacultura Energie

-40% din petrol & 60% gazul consumat este produs
offshore
-Energia eoliana offshore: 1,8% din total (obiectivul
2020: 1/3)
- Energia valurilor si a mareelor

400.000 pescari
90.000 nave de pescuit
6 M tone capturi anuale (6% capturi globale)
1.3 M tone acvacultura (2% productia globala)

5 6

1
 Energia
mareelor

Jeff Tollefson 17 APRIL 2014 | VOL 508 | NATURE | 303

7 8

Activitati maritime in UE
Biotehnologii marine şi
Turism potenţialul acestora
60% din turistii UE merg pe litoral
Valoarea estimata a turismului costier in UE: 75 miliarde € • Obţinerea de noi medicamente
170 milioane turisti internationali in Mediterana 4000 – Antibiotice (cefalosporine izolate din Cephalosporium sp.)
marine si 6 milioane de ambarcatiuni de placere – Citostatice/antitumorale (citarabine izolate din spongierul
Crptotethya crypta)
150 nave de croaziera cu 3 milioane pasageri anual 8-10 – Antivirale (spongoadenozină izolată din spongierul Crptotethya
crypta)
milioane de pescari europeni
– Analgesice (ziconotide izolate din molusca Conus magus)
– Antihelmintice şi insecticide (acidul kainic izolat din alga roşie
Digenea simplex)
– Acizi graşi nesaturaţi (purificaţi din peşti din zonele polare)
– Antioxidanţi (hormoni şi peptide ciclice purificate din hidrolizat de
peşte)
– Coral folosit ca înlocuitor de os
• Dispozitive de măsură utilizate în monitoring
– Microorganisme ca biosenzori si diagnoză (proteine
bioluminiscente şi fluorescente)
– Tehnici noi de biomonitoring de mediu

9 10

TENDINTELE
INDICATORILOR PRIVIND
STAREA OCEANELOR

Biotehnologii marine (A) Scaderea zonelor

acoperite cu corali
dinafara ariilor protejate;
• Tehnici de monitoring, evaluare, reconstrucţie şi protecţie a
ecosistemelor marine (B) Suprafata acoperita
– Biodegradarea şi epurarea apelor contaminate utilizând cu paduri de mangrove
microorganisme sau moluşte filtratoare
– Elaborarea unor metode noi de tratare a apelor bazate pe (C) Turbine eoliene
bioprecipitare, biocristalizare şi biosorbţie marine
• Tehnici de acvacultură (maricultură) şi pescuit durabile
– Dezvoltarea mariculturii prin introducerea de noi specii în cultură (D) Suprafata fundului de
mare cedata pentru
– Dezvoltarea policulturii
exploatari miniere
• Descoperirea de noi materiale compozite, biopolimeri sau
enzime cu aplicaţii industirale (E) Tendinte in traficul
– Studiul organismelor marine ce trăiesc în habitate extreme permit portuar
dezvoltarea de procese de crioprezervare noi
– Polimeri netoxici şi biodegradabile au aplicaţii potenţiale (F) Numarul de zone
numeroase în industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică.
anoxice

D J McCauley et al. Science 2015;347:1255641

11 12

2
 Schimbarea
Distrugerea faunei in cursul timpului (defaunare) climei
(linia colorata: incalzirea climei prognozata de IPCC) Dinamica in timp a
Poluarea
principalilor factori
antropici ce determina
declinul biodiversitatii Specii straine
invazive

Defrisarea
pentru
agricultura

Pescuit

Vanat

Incendii

D J McCauley et al. Science 2015;347:1255641 Annu. Rev. Environ. Resour. 2012. 37:25–50. Pereira et al.

13 14

Sistemul socio-economic uman beneficiază de o

serie de bunuri şi servicii furnizate de către Number of
componentele capitalului natural: plant species
Bunuri
in each use
Materii prime reprezentate de resurse regenerabile (plante şi category
animale folosite ca hrană, lemne, medicamente etc.).

Absorbţia şi reciclarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor

umane. Astfel sunt descompuşi fizic sau chimic poluanţii,
iar nutrienţii sunt reciclaţi.

Stabilizarea climatului şi a circuitului hidrologic, ce are un rol

decisiv în menţinerea diversităţii şi contribuie la creşterea
rezilienţei sistemelor ecologice.

Servicii
Termenul folosit frecvent pentru a desemna
bunurile si serviciile este de

SERVICII ECOLOGICE

15 16

The ecological functions and feedbacks of place-based societies Ecological

functions
provided by
people of
the Western
Desert,
Australia

Bird, R. B., & Nimmo, D. (2018). Restore the lost ecological functions of people. Nature ecology & evolution, 1.

17 18

3
 Starea actuala a serviciilor ecologice
furnizate de componentele biodiversitatii Servicii ecologice Starea
Servicii reglatoare
Bunuri ecologice Starea Asigurarea calitatii aerului 
Hrana Plante cultivate  Reglarea climatului – global 

Zootehnie  Reglarea climatului– regional 

Pescuit  Furnizarea de apa +/–

Acvacultura  Reducerea eroziunii 

Purificarea si autoepurarea apei 
Vanatoare, cules 
Controlul daunatorilor 
Fibre Cherestea +/–
Polenizare 
Bumbac, in, canepa, matase +/–
Reducerea impactului catastrofelor naturale 
Lemn de foc 
Servicii culturale
Resurse genetice 
Valori spirituale si religioase 
Compusi chimici, medicamente  Valoare estetica 
Apa potabila  Recreere si ecoturism +/–

19 20

Bogatia specifica
Principalele funcţii realizate de depinde de
componentele capitalului natural calitatea habitatului
se împart în:

• funcţii habitat
• funcţii de producţie
• funcţii reglatoare

21 22

Agroecosisteme
Bunuri
• Hrană pentru om şi animale
• Fibre
• Imbrăcăminte (blană, lână etc.)
• Resurse genetice

Servicii
• Menţine funcţiile hidrologice minime ale solului
• Furnizează habitat pentru păsări, polenizatori, organisme din
sol
• Contribuie la sporirea stocului de substanţă organică din sol
• Fixează carbonul atmosferic

23 24

4
 Ecosisteme marine şi costiere Ecosisteme marine şi costiere
Bunuri
• Peşti şi fructe de mare ca hrană
Servicii
• Hrană pentru animale (făină şi ulei de peşte) • Reduc impactul furtunilor (păduri de mangrove,
• Alge pentru hrană şi utilizări industriale recife de corali)
• Sare • Furnizează habitat pentru organisme terestre şi
• Noduli metalici
acvatice
• Îngrăşăminte (guano)
• Îmbrăcăminte (blană foci, pene pinguini, piele şerpi şi crocodili) • Diluează şi descompune deşeurile
• Bijuterii • Furnizează rute de transport şi facilităti portuare
• Materiale de construcţie (corali, nisip, pietriş) • Funcţie estetică şi de recreere
• Materii prime pentru industria farmaceutică şi cosmetică
• Energie geotermală • Rol esenţial în climă
• Energia mecanică a valurilor, mareelor şi curenţilor • Retenţia carbonului atmosferic
• Resurse genetice

25 26

Ecosisteme forestiere Ecosisteme forestiere

Bunuri
Servicii
• Cherestea si lemn de foc
• Filtrează aerul şi produc oxigen
• Apă potabilă • Ciclează nutrienţii
• Nutreţ pentru animale • Rol important în circuitul hidrologic
• Hrană (ciuperci, fructe de pădure, miere, plante, • Fixează carbonul atmosferic
vânat)
• Rol în pedogeneză şi protecţia solului
• Resurse genetice
• Atenuează extremele climatice şi impactul
• Materii prime pentru industria farmaceutică şi acestora
cosmetică • Furnizează habitat
• Imbrăcăminte (blană, lână etc.)

27 28

Ecosisteme acvatice Ecosisteme acvatice

Bunuri
• Apă potabilă
Servicii
• Apă de irigaţii şi industrială • Controlează inundaţiile
• Peşte şi organisme acvatice ca hrană • Diluează şi descompun deşeurile
• Plante cu utilizări diverse (ex. stuf) • Ciclează nutrienţii
• Materiale de construcţie (nisip, pietriş)
• Mijloc de transport
• Hidroelectricitate
• Resurse genetice • Funcţie estetică şi de recreere

29 30

5
 Funcţiile solului Funcţiile solului
1. Funcţia habitat
Reprezintă habitatul şi sistemul suport pentru o mare varietate de 3. Funcţia productivă
plante, animale şi microorganisme, acestea contribuind la • Furnizează plantelor apă şi nutrienţi;
funcţiile de reglare şi producţie.
Influenţează stabilitatea sistemelor ecologice prin procesele de • Contribuie la dezvoltarea rizosferei;
descompunere. • Prin exploatare permite obţinerea de materii prime.
2. Funcţia reglatoare
4. Funcţia rezervor
Participă la schimburile de materie între atmosferă, hidrosferă,
litosferă şi biosferă: • Stochează nutrienţi şi elemente chimice;
• capacitatea de tamponare faţă de acizi; • Conţine spori, seminţe, ouă.
• capacitatea de stocare a apei şi nutrienţilor;
5. Funcţie culturală şi ştiinţifică, fiind o arhivă pentru istoria
• contribuie la ciclarea nutrienţilor ;
naturală şi culturală prin resturile (fosile, ruine) pe care le
• detoxifierea poluanţilor;
• distrugerea agenţilor patogeni. conţine.

31 32

Resurse naturale regenerabile şi neregenerabile. Resursele

naturale regenerabile condiţionat necesită o exploatare raţională, în Evaluarea monetara a serviciilor
limitele capacităţii de regenerare pentru a obţine producţii durabile.
ecologice

33 34

Bunurile şi serviciile identificate şi Valoarea serviciilor ecologice furnizate estimate

cuantificate de Costanza si colab. (1997) Tipul de sistem ecologic Suprafaţa Valoarea Valoarea globală totală
1. reglarea compoziţiei atmosferei (fixarea CO2, producerea de oxigen, menţinerea (milioane (dolari SUA/ha (miliarde dolari
stratului de ozon) ha) an) SUA/an)
2. controlul climatului Marin 36302 577 20949
3. controlul perturbărilor (protecţie faţă de furtuni, inundaţii, refacerea după secetă, etc.)
4. controlul circuitului hidrologic Ocean deschis 33200 252 8381
5. furnizarea de apă (stocarea şi retenţia apei) Costier 3102 4052 12568
6. controlul eroziunii şi retenţia sedimentelor Estuare 180 22832 4110
7. formarea solului (pedogeneza)
8. ciclarea nutrienţilor Recife de coral 62 6075 375
9. epurarea deşeurilor Terestre 15323 804 12319
10. polenizare Zone umede 330 14785 4879
11. controlul biologic al dăunătorilor
12. refugiu şi habitat pentru speciile migratoare şi pentru speciile cu valoare economică Păduri 4855 969 4706
13. producţia de hrană Păşuni/pajişti 3898 232 906
14. furnizarea de materii prime Lacuri/râuri 200 8498 1700
15. resurse genetice (pentru medicină, farmacie, cosmetică, specii ornamentale)
16. recreere (turism, pescuit, vânătoare etc.) Alte categorii de ecosisteme … …
17. cultural (valoare artistică, estetică, spirituală, ştiinţifică, etc.)
TOTAL 51625 33268

35 36

6
 Valoarea estimată a bunurilor şi serviciilor furnizate de capitalul
natural în SUA şi la nivel mondial (după Pimentel şi colab., 1997). VALOAREA DIRECTA
Bunuri şi servicii furnizate SUA Mondial Aceasta se referă la resursele regenerabile produse de componentele
miliarde dolari miliarde dolari biodiversitatii, care pot fi comercializabile sau
Descompunerea deşeurilor 62 760 necomercializabile şi pot fi extractive sau neextractive.
Formarea solului (pedogeneză) 5 25
Fixarea azotului 8 90 subzistenţă (vânătoare, pescuit şi cules) - valoare necomercializabilă
Descompunerea compuşilor chimici 22,5 121 extractivă;
Plante cultivate modificate genetic 20 115 recreere (vânătoare şi pescuit sportiv) - valoare comercializabilă
Reproducere artificială a animalelor 20 40 extractivă;
Biotehnologie 2,5 6 farmaceutică şi medicală - valoare comercializabilă extractivă;
Control biologic al dăunătorilor (agricultură) 12 100 exploatarea resurselor regenerabile – cum sunt produsele piscicole,
Control biologic al dăunătorilor (silvicultură) 5 60 forestiere, agricole, textile, pielărie, blănărie etc. - comercializabilă
Rezistenţa la dăunători (agricultură) 8 80 extractivă;
Rezistenţa la dăunători (silvicultură) 0,8 6 turism naţional şi internaţional - fotografie, ecoturism - valoare
Cereale perene (potenţial) 17 170 comercializabilă neextractivă;
Polenizare 40 200 sporturi - legate de utilizarea unor componente ale diversităţii specifice
Pescuit 29 60 (de exemplu călărie) - valoare comercializabilă neextractivă
Vânătoare 12 25 transport animal - valoare comercializabilă neextractivă
Fructe de mare 2,5 82 vizitarea unor obiective - grădini zoologice, botanice, muzee, parcuri
Alte produse necultivate utilizate ca hrană 0,5 180 naţionale şi alte zone protejate - valoare comercializabilă
Lemn şi produse din lemn 8 84 neextractivă
Ecoturism 18 500
Medicamente derivate din plante 20 84
Fixarea de dioxid de carbon 6 135
Total 319 2.928

37 38

VALOAREA INDIRECTA
Se referă la funcţiile reglatoare şi de habitat realizate de
componentele biodiversităţii. Principalul proces care stă la baza VALOAREA OPTIONALA
realizării acestor funcţii este fotosinteza.

Controlul compoziţiei chimice a atmosferei, prin filtrarea selectivă a

fluxului de energie radiantă solară şi reţinerea energiei termice emise,
Permite menţinerea şi diversificarea
cu profunde influenţe asupra climei; unei vaste “biblioteci genetice” din
Controlul circuitului hidrologic, ducând la reducerea impactului
inundaţiilor, la reducerea secetei, oferind protecţie faţă de eroziune şi care se pot selecta noi plante de
filtrând apa din pânza freatică; cultură sau animale domestice şi
Geneza şi protecţia solurilor;
Controlul speciilor dăunătoare (prădători, paraziţi şi vectori); realiza noi produse farmaceutice,
Polenizarea speciilor de plante cu valoare directă; medicale şi industriale.
Stocarea şi reciclarea nutrienţilor (circuite biogeochimice), ceea ce
duce la degradarea şi descompunerea deşeurilor activităţii umane
(depoluare);
Furnizarea de zone de reproducere (funcţia de habitat) pentru speciile
cu valoare directă;

39 40

VALOAREA TESTAMENTARA VALOAREA EXISTENTIALA

Reprezintă valoarea pe care oamenii Reprezintă componenta, fără valoare

o acordă faptului că generaţiile economică, care se referă la disponibilitatea
viitoare vor beneficia şi ele de aceste societăţii de a plăti pentru a conserva
resurse. Utilizarea durabilă a resursele naturale, indiferent de utilitatea lor.
resurselor asigură tocmai Indirect, componentele biodiversităţii au o
valoare etică (aşa-numitul Principiul lui Noe),
continuitatea lor în timp şi
estetică, culturală, religioasă sau existenţială.
disponibilitatea lor pentru viitor.

41 42

7
 Figure 2

One Earth 2019 1, 51-56DOI: (10.1016/j.oneear.2019.08.003)

43 44

Multe servicii sunt bunuri publice Comparatie intre tipul de utilizare al

terenului si serviciile ecologice furnizate
Spirituala si religioasa ?

Evaluare Beneficiul
Estetica ?
economica privat
Controlul inundatiilor/incendii ?
Dificil sau Dificil
imposibil
Controlul bolilor ?

Purificarea apei ?

Reglarea climatului ?

Apa potabila ?

Resurse genetice ?

Recreere si turism ?

Fibre vegetale/animale ? Usor Usor

Hrana ?

Valoare economica ($)

J. A.  Foley et al.,  Science  309, 570 ‐574 (2005)

45 46

Ecosystem service trade-offs with land

management

• Across
• patches, the services provided for the
working landscape in (B) are
multifunctional.

Monoculture row cropping Across patches, the services

contributes to food production at
the expense of other ecosystem
services and biodiversity
Kremen et al., Science 362, 304 (2018)
provided for the working landscape)
are multifunctional.
Kremen et al., Science 362, 304 (2018)

47 48

8
 Diversification practices can 
increase biodiversity. The 
integration of prairie strips into a 
corn‐soy rotation exemplifies how 
diversification within working 
lands can substantially increase 
plant, pollinator, and bird species 
richness and abundance by two‐ to 
fourfold (as indicated by colors and 
numbers of icons, respectively) 
while minimizing externalities and 
enhancing other ecosystem 
services, such as pollination for the 
soy crop.

Ecosystem service trade-offs with land management. Radar

diagrams display how different land uses affect various
Kremen et al., Science 362, 304 (2018)

ecosystem services and biodiversity

Kremen et al., Science 362, 304 (2018)

49 50

Servicii furnizate de padurile de

mangrove –conflicte si compromisuri

Servicii:
• Habitat pentru adulti
si larve de pesti
• Lemn delocuinte
foc si
cherestea
• Fixarea carbonului
• Fixarea sedimentelor
• Detoxifierea
poluantilorcreveti
• Protectie fata de
eroziunea costiera
Padurea de mangrove

culturi UNEP‐WCMC, 2014

51 52

$4000

Beneficiile nete pe termen scurt precum şi pierderile nete pentru

Valoarea neta per ha pentru societate datorate exploatării destructive a resurselor naturale
producator
populatie 1987
1999 reprezentate de recifele de corali din Indonezia în mii dolari SUA/km2
Valoarea Mangrove: $91
$1,000 - $3,600
(ha)
Ferma creveti: $-5,400
$2000 - $200
Funcţii Beneficii Pierderi nete pentru societate Pierderi totale nete
nete
Protectie costiera Activitate umană termen scurt Pescuit Protecţie Turism * cuantificabile
Altele
(~$3,840) costieră
$2000 Pescuit – otravă 33 40 0 3-436 - 43-476
Net: $2,000 Pescuit – explozivi 15 86 9-193 3-482 - 98-761
(Brut $17,900 Colectare corali 121 94 12-260 3-482 >67** 176-903
minus costurile de Sedimentare 98 81 - 192 - 273
productie de Suprapescuit 39 109 - - - 109
$15,900) * - include pierderea securităţii alimentare şi a valorii biodiversităţii
** - colectarea de lemn de foc pentru producerea varului

Habitat puiet peste

Minus subventii (-$1,700)
($70)
Produse lemnoase si
nelemnoase ($90) Costuri poluare (-$230)
0
Transformarea padurilor de mangrove
Mangrove Ferma creveti Reconstructie
Cesar şi colab., 1997
(-$8,240)

53 54

9
 Utilizarea mai Variatia pretului in functie de cerere
eficienta a
resurselor

55 56

Variatia pretului functie de oferta

57

10