SUPORT DE CURS

PROF. DR. RUSSU FLORIN

AN III A AMG
SOCUL CARDIOGEN – CAUZE, TRATAMENT, PRIM AJUTOR

DEFINITIE:
Socul cardiogen apare atunci cand inima nu mai este capabila sa transporte suficient sange catre
organele vitale ale corpului. Din cauza acestei incapacitati a inimii de a pompa suficient de multi
nutrienti catre organism, tensiunea arteriala scade, iar organele pot incepe sa cedeze.
Socul cardiogen nu este foarte frecvent, dar, atunci cand apare, este o urgenta medicala grava.
Din pacate, aproape nimeni nu a supravietuit in urma unui soc cardiogen, in trecut. In zilele
noastre, jumatate dintre persoanele care se confrunta cu o astfel de problema supravietuiesc daca
tratamentul este acordat la timp. Acest lucru se datoreaza tratamentelor imbunatatite si
recunoasterii rapide a simptomelor.
Contactati medicul sau sunati imediat la numarul de urgenta daca aveti vreun simptom al acestei
afectiuni.
CAUZE SI FACTORI DE RISC:
In cele mai multe cazuri, din cauza lipsei de oxigen a inimii, de obicei in urma unui atac de cord,
camera principala de pompare (ventriculul stang) ajunge sa fie afectata. Daca sangele bogat in
oxigen nu circula in acea zona a inimii, muschiul cardiac se poate slabi si poate intra in soc
cardiogen. In rare cazuri, socul cardiogen poate fi provocat de deteriorarea ventriculului drept al
inimii, cel care trimite sange catre plamani pentru a primi oxigen.

Alte cauze posibile ale socului cardiogen sunt:

 Inflamarea muschiului cardiac (miocardita)
 Infectia valvelor cardiace (endocardita)
 Inima slabita din orice cauza
 Supradozaj medicamentos sau otravire cu substante care pot afecta capacitatea de
pompare a inimii
FACTORI DE RISC:
Persoanele care sufera un atac de cord au un risc mai mare de a se confrunta cu un soc cardiogen
daca:
 Sunt mai in varsta
  Au sau au avut insuficienta cardiaca sau un atac de cord
 Au blocaje (boala coronariana) in mai multe artere principale ale inimii
 Au diabet sau hipertensiune arteriala
 Sunt de sex feminin
MANIFESTARI:
Socul cardiogen tablou clinic
Semnele si simptomele socului cardiogen sunt:
 Respiratie rapida
 Scurtarea severa a respiratiei
 Batai rapide ale inimii rapide (tahicardie)
 Pierderea cunostintei
 Puls slab
 Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala)
 Transpiratie
 Piele palida
 Maini sau picioare reci
 Urinari mai putine decat in mod normal sau chiar deloc
SIMPTOMATOLOGIE:
Deoarece socul cardiogen apare de obicei la persoanele care sufera un atac de cord puternic, este
important sa cunoastem semnele si simptomele unui atac de cord. Acestea sunt:
 Presiune, senzatie de plenitudine sau durere in mijlocul pieptului care dureaza mai mult
de cateva minute
 Durere care se extinde pana la umar, la unul sau ambele brate, spate sau chiar pana la
dinti si maxilar
 Inmultirea episoadelor de durere toracica
 Respiratie scurta
 Transpiratie
 Ameteala brusca
  Greata si varsaturi
Se impune asistenta medicala de urgenta in cazul persoanelor care prezinta aceste semne sau
simptome pentru a reduce riscul de aparitie a socului cardiogen.
DIAGNOSTIC:
Socul cardiogen este de obicei diagnosticat in camera de urgenta a unui spital. Medicii vor
verifica semnele si simptomele de soc, iar apoi vor efectua teste pentru a afla cauza. Printre
testele efectuate se numara:
MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE:
Persoanele aflate in soc au o tensiune arteriala foarte scazuta.

ELECTROCARDIOGRAMA (ECG):
Acest test inregistreaza activitatea electrica a inimii prin intermediul electrozilor asezati pe piele.
Daca pacientul are muschiul inimii afectat sau lichid acumulat in jurul inimii, inima nu va
produce impulsuri electrice in mod normal.
RADIOGRAFII TORACICE:
Acest test ii permite medicului sa verifice dimensiunea si forma inimii si a vaselor de sange, dar
si daca exista lichid in plamani.
ANALIZE DE SANGE:
Specialistul ii va recolta sange pacientului pentru a verifica daca exista organe afectate, infectii si
daca acesta a avut un atac de cord. De asemenea, medicul va face un alt tip de test de sange,
numit analiza gazelor sanguine, pentru a masura nivelul oxigenului din sange.
ECOGRAFIE CARDIACA:
Undele sonore specifice ecografiei redau o imagine a inimii, iar acest lucru poate ajuta la
identificarea daunelor provocate de un atac de cord.
CATETERISM CARDIAC (ANGIOGRAFIE):
In cadrul acestui test, specialistul injecteaza o substanta de contrast catre arterele inimii printr-un
tub lung si subtire (cateter) care este introdus printr-o artera, de obicei de la nivelul piciorului.
Datorita substantei, arterele vor fi vizibile pe radiografie, dezvaluind zonele cu blocaje sau
ingustate.
TRATAMENT:
Tratamentul de soc cardiogen se concentreaza pe minimizarea daunelor cauzate de lipsa de
oxigen la muschiul inimii si la alte organe.
SOC CARDIOGEN TRATAMENT
PRIM AJUTOR:
Primul ajutor acordat unui bolnav in soc cardiogen consta in verificarea semnelor vitale ale
acestuia si, daca este nevoie, de efectuarea manevrelor de resuscitare.
ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA
Majoritatea persoanelor care sufera un soc cardiogen au nevoie de administrare de oxigen
suplimentar. Daca este necesar, pacientul este conectat la ventilator. In plus, va primi intravenos
medicamente si lichide hranitoare.
MEDICAMENTE
Lichidele si plasma, administrate intravenos, si medicamentele de tratare a socului cardiogen, au
rolul de a creste capacitatea de pompare a inimii.
Agenti inotropi
Pacientului i s-ar putea administra medicamente care imbunatatesc functia inimii, cum ar fi
norepinefrina sau dopamina, pana cand alte tratamente incep sa dea roade.
Acid acetilsalicilic (aspirina)
De asemenea, persoana in cauza ar putea primi imediat aspirina pentru a fi redusa coagularea
sangelui. Astfel, medicii se asigura ca sangele curge printr-o artera ingustata. Luati de unii
singuri aspirina pana sosesc ajutoarele doar daca medicul v-a spus anterior sa faceti acest lucru
daca apar simptomele unui atac de cord.
Trombolitice
Aceste medicamente, denumite de asemenea fibrinolitice, ajuta la dizolvarea unui cheag de sange
care blocheaza fluxul sanguin catre inima. Cu cat pacientul primeste mai devreme un
medicament trombolitic dupa un atac de cord, cu atat sansele de supravietuire sunt mai mari. Cel
mai probabil, persoana va primi trombolitice, cum ar fi alteplaza sau reteplaza, in cazul in care
cateterizarea cardiaca de urgenta nu este disponibila.
Medicamente antitrombotice
Medicii de la camera de garda ar putea, de asemenea, sa administreze medicamente similare
aspirinei pentru a ajuta la prevenirea formarii de noi cheaguri. Printre acestea se numara
medicamente, cum ar fi clopidogrelul oral si inhibitori ai receptorilor de glicoproteina IIb / IIIa,
cum ar fi abciximab, tirofiban si eptifibatida, care sunt administrate intravenos.
Alte anticoagulante
Exista posibilitatea ca pacientului sa i se administreze alte medicamente, cum ar fi heparina,
recunoscuta pentru ca subtiaza sangele si previne formarea de cheaguri. Heparina injectabila se
administreaza de obicei in primele zile dupa un atac de cord.
PROCEDURI MEDICALE:
Procedurile medicale pentru tratarea socului cardiogen se concentreaza, de obicei, pe refacerea
fluxului de sange prin inima. Printre aceste proceduri se numara:
Angioplastie si operatie de montare a unui stent
Daca descopera un blocaj arterial in timpul unei cateterizari cardiace, medicul poate apela la
angioplastie. In timpul acestei proceduri, specialistul introduce un tub lung, subtire (cateter) dotat
cu un balon special, printr-o artera, de obicei la nivelul piciorului, pentru a debloca artera
afectata. Odata pozitionat, balonul este umflat scurt pentru a deschide blocajul.
In alte cazuri, doctorul introduce un stent din plasa metalica in artera pentru a o mentine deschisa
in timp. De cele mai multe ori, medicul amplaseaza un stent acoperit cu un medicament cu
eliberare lenta pentru a mentine artera deschisa.
Pompa cu balon
Medicul introduce o pompa cu balon in artera principala a inimii, aorta. Pompa se umfla si se
dezumfla in interiorul aortei, imbunatatind curgerea sangelui si preluand o parte din volumul de
munca al inimii.
Suport circulator mecanic
Exista si metode mai noi decat pompa cu balon care pot imbunatati fluxul de sange si
alimentarea cu oxigen a organismului, cum ar fi oxigenarea extracorporeala cu membrana
(ECMO).
INTERVENTIE CHIRURGICALA:
Daca medicamentele si procedurile medicale nu pot trata socul cardiogen, medicul poate
recomanda interventia chirurgicala.
Chirurgie de bypass coronarian
In timpul acestei operatii, o vena sau o artera sanatoasa este recoltata dintr-o alta parte a corpului
si grefata pe artera bolnava. Este posibil ca medicul sa propuna aceasta procedura dupa ce inima
s-a recuperat in urma unui atac de cord. Ocazional, operatia de bypass este efectuata de urgenta.
Operatie de reparare a unei daune a inimii
Uneori, socul cardiogen poate fi provocat de o vatamare, cum ar fi o ruptura produsa intr-una din
camerele inimii sau de o valva cardiaca deteriorata. Operatia ar putea corecta problema.
Dispozitiv de asistare ventriculara
Un dispozitiv mecanic poate fi implantat in abdomen si atasat la inima pentru a o ajuta sa
pompeze. Acest lucru ar putea extinde si imbunatati viata unor persoane cu insuficienta
cardiaca in stadiu final, care asteapta o inima noua sau care nu sunt candidate pentru un
transplant de inima.
Transplant de inima
Daca inima este atat de deteriorata incat niciun alt tratament nu functioneaza, transplantul de
inima poate reprezenta ultima solutie.
COMPLICATII:
Daca nu este tratat imediat, socul cardiogen poate fi fatal. O alta complicatie grava este
deteriorarea ficatului, a rinichilor sau a altor organe din cauza lipsei de oxigen. Aceste daune pot
fi permanente.
PREVENIRE:
Cea mai buna modalitate de a preveni socul cardiogen este reprezentata de schimbarea stilului de
viata pentru a mentine inima sanatoasa si tensiunea arteriala sub control.
Nu fumati si evitati fumatul pasiv sau ocazional
Dupa cativa ani de la renuntarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral este acelasi cu cel
al unui nefumator.
Mentineti o greutate sanatoasa
Greutatea excesiva poate cauza alti factori de risc pentru atac de cord si soc cardiogen, cum ar fi
hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare si diabetul. Pierderea a doar 4,5 kilograme poate
scadea tensiunea arteriala si poate imbunatati nivelul colesterolului.
Consumati mai putin colesterol si grasimi saturate
Limitarea acestora, in special a grasimilor saturate, va poate reduce riscul de boli de inima.
Evitati grasimile trans.
Limitati zaharul adaugat si alcoolul
Acest lucru va va ajuta sa evitati caloriile sarace in nutrienti si sa mentineti un nivel sanatos al
greutatii.
Faceti sport in mod regulat
Exercitiile fizice pot scadea tensiunea arteriala, pot creste nivelul de lipoproteine de inalta
densitate (HDL sau ”colesterol bun”) si pot imbunatati starea de sanatate a vaselor de sange si a
inimii. Faceti treptat pana la 30 de minute de activitate – cum ar fi mersul pe jos, jogging-
ul, inotul sau mersul pe bicicleta – in majoritatea zilelor saptamanii, daca nu chiar toate.
Persoanele care resimt semnele unui atac de cord trebuie sa actioneze rapid pentru a preveni
socul cardiogen. De aceea, solicitati ajutor medical de urgenta daca banuiti ca ati putea avea un
atac de cord.