Sunteți pe pagina 1din 1

Ceea ce este specific didacticii este concentrarea pe conținuturi și pe relația

lor cu predarea și învățarea. Dar didactica nu trateaza doar materialul care trebuie
predat după modele prestabilite. Se pune accent in egala masura pe demersul
educatorului/profesorului de a reflecta asupra naturii cunoștințelor pe care va trebui
să le predea in raport cu reprezentările si cunoștințele epistemologice ale
învatacelului.
In primul rand, didactica este într-un fel o provocare, deoarece este adesea
necesară destabilizarea credințelor elevilor care se bazează pe intuiție. A provoca
copilul de a vedea dincolo de concepțiile sale înseamnă a-l obliga să se adapteze la
fenomene neprevăzute și chiar imprevizibile. „Cunoașterea este adaptare”, ne-a
învățat Piaget. Dar a te adapta înseamnă a te întâlni cu noul, iar este una dintre
principalele îndatoriri ale profesorului este să medieze această întâlnire a elevilor
cu noul.
In al doilea rand, didactica nu se opune pedagogiei, ci o completeaza, printr-o
preocupare mai mare pentru analiza conținuturilor, a activităților implicate în
învățare, în special a operațiilor de gândire pe care le implică aceste activități.
Acesta este motivul pentru care această disciplină se bazează pe de o parte pe
psihologia dezvoltării cognitive și, pe de altă parte, pe epistemologia disciplinelor,
esențială pentru analiza conținutului. Epistemologia este studiul cunoștințelor si
urmareste sa raspunda la doua întrebari: „Cum dobândește un individ cunoștințe de-
a lungul dezvoltării sale? "si "Cum se dezvoltă cunoașterea într-un anumit domeniu?
" Elaborarea metodelor didactice pare sa tina cont de aceste intrebari fundamentale.
Totodata, didactica este corelata cu psihologia dezvoltarii, deoarece
competențele formate treptat de copil în timpul învățării sale sunt parțial ordonate,
parțial independente, parțial complementare. Prin urmare, este esențial să avem o
descriere analitică a progresului copilului în diversitatea situațiilor și a
operațiunilor de gândire necesare pentru a face față acestora.
Dupa parerea mea, in educatia timpurie, este absolut necesar ca educatorul sa
fie constient de stadiul de dezvoltare cognitiva al fiecarui copil, tocmai pentru a-l
ajuta sa-si formeze concepte stabile si sa-si dezvolte capacitatea de a raţiona mintal.
Astfel, inca din stadiul preoperational, educatorul poate contribui la punerea
primelor pietre de temelie ale gândirii operaţionale.
Asadar didactica unei discipline nu poate fi redusă doar la metodele și
practicile de predare, nici la programele de scolare, nici la simpla cunoaștere a unei
discipline. Didactica este un domeniu de cercetare ce complementeaza pedagogia
si se intersecteaza cu alte domenii adiacente : epistemologia, psihologia,
psihosociologia, ontogenia.

S-ar putea să vă placă și