Sunteți pe pagina 1din 7

Motorul Diesel

Scurtă cronologie

1862 - Nicolaus Otto dezvoltă motorul pe bază de gaz de carbune, similar unui motor
pe benzină modern.
1891 - Herbert Akroyd-Stuart îmbunatăţeşte motorul său pe bază de ulei si cedează

Motorul Diesel drepturile către Hornsby din Anglia pentru construcţia motoarelor. Aceştia au
construit primul motor cu aprindere prin compresie cu start rece.
1892 - Motorul Hornsby cu numărul 101 este construit şi instalat într-o casă de apă.
Acesta se află în muzeul camioanelor MAN din nordul Angliei.
Numele motorului a fost dat1892după
- Rudolf Dieselgerman
inginerul dezvoltă versiunea
Rudolf Diesel,sacare
de motor având la bază principiile
motorului Carnot alimentat cu praf de carbune. El este angajat de geniul refrigerării
l-a inventat în 1892 şi l-a patentat pe 23
Carl von februarie
Linde, apoi de 1893. IntenţiadeluifierDiesel
producătorul MAN AG din München şi mai tărziu de
Sulzer, companie de motoare din
a fost ca motorul său să utilizeze o varitate largă de combustibili Elveţia. Diesel împrumută idei de la fiecare şi lasă o
moştenire bogată firmelor.
inclusiv praful de cărbune. Diesel şi-a
1892 prezentat
- John Froelich invenţia funcţionând
construieşte în 1900
un un tractor cu motor avănd combustibil petrolul.
la Expoziţia Universală (World's1894
Fair) utilizănd
- Witte, Reid, ulei de alune încep
and Fairbanks . construcţia de motoare pe baza de petrol cu o
varietate de sisteme de aprindere.
1896 - Hornsby construieşte tractoare diesel şi motoare pentru locomotive.
1897 - Winton produce şi conduce primul automobil pe benzină din Statele Unite; mai
tărziu construieşte fabrici de motoare diesel.
1897 - Mirrlees, Watson & Yaryan construiesc primul motor diesel englez cu licenţă
Rudolf Diesel. Acesta este expus în Science Museum din South Kensington, Londra.

Scurtă cronologie ( click )


Acest motor nu are sistem de
aprindere şi nici carburator,
combustibilul ( motorina) fiind
injectat în cilindri cu presiune foarte
înaltă, la sfârşitul cursei de
compresie de către o pompă de
injecţie ( ce înlocuieşte bujia de la
motorul cu explozie).
Această pompă de injecţie
pulverizează foarte fin motorina în
cilindru şi reprezintă soluţia
preconizată de inginerul german
Rudolf Diesel pentru îmbunătăţirea
randamentului motorului
Otto-Rochas implică mărimea
gradului de compresie ε care, dacă
este mai mare decât 7, produce
autoaprinderea prematură. Pentru a
evita această autoaprindere Diesel a
avut ideea a a aspira în cilindru în
cursa de admisie numai aer. În rest
construcţia motorului Diesel este Ciclul teoretic Diesel în 4 timpi este format din două adiabate, o izocoră şi o izobară.
asemănătoare cu a motorului
Otto-Rochas.
Timpul 2-Compresia
Timpul1-AdmisiaTimpul 4-Evacuarea
Timpul 3-Arderea si detenta Supapa de evacuare se
Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe sa se
deschide, iar cea de admisie ramane
deplaseze dinspre punctul mort inferior spre cel superior
inchisa si, prin deplasarea
comprimand aerul supapei
Prin deschiderea din piston.de Laadmisie,
un anumit moment al
pistonului din punctul mort inferior
compresiei,
pistonul se duce in prinjos injector este introdus,
deplasandu-se de lasunt inevacuate
cilindru,
in cel superior,
punctul mort superior
combustibilul
Introducerea (pulverizarea) pulverizat. . mort
in punctul
gazele
combustibilului
inferior
in arse
cilindru sedinface cu
cilindru.
si se introduce aer in cilindru.
ajutorul injectorului. Presiunea necesara pentru pulverizarea
Presiunea aerului comprimat este cuprinsa intre 30 si 60
combustibilului se realizeaza cu o pompa de injectie. Combustibilul,
at. si temperatura 500°C si 700°C, corespunzator unui
introdus prin injectare in cilindru, se autoaprinde venind in contact cu
aerul, comprimat raport volumetric
in prealabil in de comprimare
cilindrul cuprins datorita
motorului, intre 12:1 si 22:1.
temperaturii inalte realizate prin comprimare.

Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat intr-un timp


foarte scurt, explodeaza, impingand pistonul din punctul mort
superior in punctul mort inferior.
Timpul 1 – admisia

Timpul 2 – compresia

Timpul 3 – arderea şi detenta

Timpul 4 - evacuarea

https://www.vascak.cz/data/android/physicsatschool/template.php?s=mf_diesel&l=en
Randamentul motorului Diesel

Se introduc notaţiile:

▪ gradul de compresie:

▪ gradul de injecţie:

▪ exponentul adiabatic:

Transformarea Legea Căldura schimbată

1-2 (adiabatică)

2-3 (izobară)

3-4 (adiabatică)

4-1 (izocoră)
Analizând relaţia randamentului ciclului Diesel se constată că:
• randamentul creşte odată cu creşterea gradului de compresie ε dacă gradul de injecţie ρ rămâne
constant;
• randamentul creşte când gradul de injecţie ρ descreşte.

Pentru a ameliora randamentul ciclului Diesel trebuie deci scurtată arderea ( izobara 2-3 ), adică
micşorat ρ; când arderea este redusă la zero ( ceea ce este practic imposibil ), adică ρ = 1 iar adiabata de
compresie 1-2 este aceeaşi ca la ciclul Otto-Rochas, se poate demonstra matematic egalitatea randamentelor
ciclurilor Diesel şi Otto-Rochas.
Această egalitate a randamentelor se mai poate obţine dacă detenta adiabatică devine completă ( nu se
opreşte la presiunea p4 ci continuă până la presiunea atmoeferică p1 ); un asemenea deziderat este însă dificil
de obţinut în practică.
În concluzie, ciclul Diesel la compresie adiabatică egală cu ciclul Otto-Rochas este inferior din punct de
vedere economic Otto-Rochas.

http://animatedengines.com/
https://prezi.com/p/ivray_w7hcxt/evolutia-motoarelor-termice/