Sunteți pe pagina 1din 2

Structuri demografice

Mediul rezidenţial – se deosebesc două grupe principale de locuire (1. satul şi 2. oraşul)

1. Populaţia rurală – populaţia care îşi are reşedinţa într-o aşezare din categoria
satelor;
2. Populaţia urbană – se bucură de o serie de privilegii faţă de pop. din mediul rural:
- nivelul mai ridicat de instruire;
- mobilitatea profesională şi socială mai ridicată;
- condiţii mai bune de locuire;
- igienă şi asistenţă sanitară.

Structura pe grupe de vârste şi sexe


1. La naştere, nr. persoanelor de sex masculin este mai mare decât a persoanelor de
sex feminin (150-100) – „Legea biologică a asigurării raportului de
supravieţuire”.Diferenţierile între sexe sub aspect numeric au mai multe cauze:
- de factură biologică;
- de factură social-culturală;
- de factură economică.

2. Ex categorii:
- pop. cuprinsă între 0-14 ani;
- pop. cuprinsă între 15-59 ani;
- pop. peste 59 ani.

- pe glob domină populaţia curpinsă între 0-14 ani;

- pop. unui continent este bătrână când nr. populaţiei de peste 60 de ani depăşeşte
13% din totalul populaţiei;

- Europa – cel mai bătrân continent

- Africa – cel mai tânăr continent

- Reprezentarea grafică a pop pe gr. De vârstă – piramida populaţiei.

Ex. 4 tipuri majore de pop:


1. de tip progresiv – pondere directă a pop tinere.
2. de tip staţionar – echilibru instabil între gr majore de vârste.
3. de tip regresiv – pop tânără slab reprezentată.
4. în proces de reîntinerire – după o perioadă de repaus se evidenţiază o creştere
destul de semnificativă a natalităţii.

Structura pe sectoare economice / domenii de activitate


- pop. activă – pop. neocupată (şomerii)
= populaţia ocupată
- pop. inactivă –vârstnicii şi copii
Pop. neocupată, vârstnicii şi copii rep. Pop. întreţinută.

Sectoarele de activitate
1. sectorul primar – pop. ocupată în agricultură, sivicultură, pescuit, vânătoare
2. sectorul secundar – industrie, construcţii, comunicaţii, transporturi
3. sectorul terţiar (de serviciu) – pers. ocupate în sănătate, învăţământ, comerţ, bănci,
turism, culte, politică, administraţie.

În sectoarele de activitate există un anumit raport care indică gradul de dezvoltare social-
economic al unei ţări.
Ţările slabe-dezvoltate au între 80-90% din pop. ocupată în domeniul agricol
Ţările mediu dezvoltate au între 10-30% din pop. ocupată în sectorul primar.
Ţările puternic dezvoltate au între 2,5-10% din pop. ocupată în agricultură.

Ţările care deţin un sector secundar important cu 30-45% sunt ţările din fostul sistem
socialist în care s-a făcut o industrializare forţată sau ţări precum Japonia, Germania,
Coreea de Sud cu o puternică tradiţie industrială. Sectorul terţial este bine reprezentat în
ţările puternic dezvoltate cu tradiţie în acest domeniu.

Structura confesională

În evoluţia istorică a omului s-au cristalizat mai multe credinţe religioase ca o formă a
conştiinţei sociale de descoperire a spiritului.

Cea mai imp. grupare este creştinismul cu aproape 35% din pop. globului. Grupaţi în
catolici (800 mil.), ortodocşi (250 mil.) şi protestanţi (250 mil.); neprotestanţi în jur de
250 mil.

Pe locul II religia islamică sunt în jur de 1 miliard de pers predominant în lumea arabă.
Pe locul III hinduismul care este o religie pluralistă, tolerantă şi perceptele religioase
derivă din scrierile sanscrite.
Iudaismul (mozaică) – rel. evreilor.

Alte credinţe religioase sunt cele de factură totemică sau idolatrică.

Structura lingvistică:
După limba maternă:
1. chineza mandarin – 885 mil. pers.
2. spaniola – 332 mil. pers – pred. În america latină.
3. engleza – 322 mil. pers – S.U.A., Marea britanie, australia, însă împortanţa lb.
engleze a crescut în ultimii 50 de ani dat întrebuinţării frecvente a acesteia.
4. portugheza şi rusa cu aprox. 170 mil de loc vorbitori fiecare.
5. japoneza – 125 mil.
6. germana – 100 mil.