LİNİİ İMPORTANTE ÎN TRİUNGHİ

ÎNÃLȚİMEA

Definiţie:

Înãlțimea este segmental de dreapta care uneşte vârful unui triunghi cu piciorul perpen-dicularei din acel vârf
pe latura opusã.

Teoremã : Dreptele care conţin înãlţimile unui triunghi sunt concurente ȋntr-un punct numit ortocentru şi se
noteazã cu H.
A

1) În cazul triunghiului AA’⊥ BC

ascuţitunghic. BB’ ⊥ AC => AA’⋂BB’⋂CC’ ={H}

H
C’ CC’ ⊥ AB

H se afla în interiorul △ABC.

B’

C'
B A’ C

2) În cazul triunghiului Avem : AA’ ⊥ BC si AC ⊥AB atunci

dreptunghic H= A cele trei ȋnã lţimi se intersecteazã în A .

Ortocentrul coincide cu Deci A coincide cu H.

vâ rful in care este unghiul A’

drept.

A C

3) atunci câ nd triunghiul este optuzunghic H se aflã ȋn afara triunghiului

AA’⊥ BC

BB’ ⊥ AC => AA’⋂ BB’⋂CC’ ={H} cu A Є CC’ şi A Є BB’

AC ⊥ AB

B’

C’ A

B A’ C

Vom demonstra teorema.

C1 A B1

B’

C’

Prin vafurile B A’ C

triunghiului ducem

paralele la laturile

triunghiului ABC .

A1

AC || A1 B => atunci A1 CAB este paralelogram =>[ A1 B ]≡[ AC ] (1)

AB || A1 C

AC A1 C 1 B
CB || C 1 A => atunci C 1 BCA este paralelogram =>[ B1 C ]≡[ AC ] (2)

Din (1) si (2) => B este mijlocul A1 C 1

AC || A1 C1 => BB’ mediatoarea laturii A1 C1 a triunghiului A1 B 1 C 1

BB’⊥ AC => BB’ ⊥ A1 C 1

Analog AA’ mediatoarea laturii B1 C 1 a triunghiului A1 B 1 C 1

CC ’ mediatoarea laturii A1 B 1 a triunghiului A1 B 1 C 1

Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente ,atunci şi înã lţimile unui triunghi sunt concurente.

Definiţie:

Triunghi ortic este triunghiul format de picioarele înãlţimilor unui triunghi.

Teoremã: Fie △ ABC si AA’ ,BB’, CC’ înã lţimi .

Atunci : a) Triunghiurile AB’C’ ,A’BC’ ,A’B’C sunt asemenea cu △ ABC.

b)[AA’ ,[BB’ ,[CC’ sunt bisectoarele triunghiului ortic.

A
H C’ Demonstraţie

B’ a) m(⊀BB’C)= m(⊀BC’C)= 90 o => BCB’C’

patrulater inscriptibil =>

m(⊀BB’C’)= m(⊀BCC’) (1)

B A’ C

Avem : În △BCC’ m(⊀B)+ m(⊀BCC’)= 90° (1) m(⊀B) = m(⊀AB’C’)

m(⊀BB’C’)+ m(⊀AB’C’ )= 90° △AB’C’ ∿ △ ABC

Analog: △BA’C’ ∿ △ BAC sau △ A’BC’ ∿ △ ABC

şi △ A’B’C ∿ △ ABC

b)Cum :
 m(⊀BA’C’)= m(⊀BAC)

m(⊀B’A’C)= m(⊀BAC) m(⊀BAC) + m(⊀AA’C’) = 90° m(⊀AA’C’)= m(⊀AA’B’)

m(⊀BA’C’) + m(⊀AA’C’) = 90° m(⊀BAC) + m(⊀AA’B’) = 90° adicã [AA’ bisectoarea

m(⊀B’A’C) + m(⊀AA’B’) = 90° ⊀B’A’C’

Analog ,[BB’ bisectoarea ⊀A’B’C’ si [CC’ bisectoarea ⊀A’C’B’ .

Teoremã ȋnãlţimii

① Într-un triunghi dreptunghic ,lungimea ȋnãltimii corespunzãtoare ipotenuzei este media

geometricã a lungimilor proiectiilor pe ipotenuzã.

C Demonstraţie:

În △ ABC avem m(⊀A )+ m(⊀B )+ m(⊀C )=180° ,

În △ DBA avem m(⊀ADB ) + m(⊀B )+ m(⊀DAB ) =180°

D În △ DAC avem m(⊀ADC ) + m(⊀DAC )+ m(⊀ACD ) =180° △ DAB ∿

m(⊀DBA )= m(⊀CAD ) △ DCA.

A B m(⊀DAB )= m(⊀ACD)

AC AD CD
Atunci avem: = = AD·AD=DB·CD adica AD 2= DB·CD.
AB DB AD

② Într-un triunghi dreptunghic produsul dintre lungimea ȋnãltimii corespunzãtoare ipotenuzei si

ipotenuzã este egal cu produsul lungimilor catetelor.

AB ∙ AC AD ∙ BC
Într-un triunghi dreptunghic avem A= = atunci avem AB ∙ AC = AD ∙ BC .
2 2

PROBLEME

1) În triunghiul ABC ,fie M mijlocul laturii AC , B’ piciorul ȋnãltimii din B şi m(⊀ABB’ ) = m(⊀B’BM )=
m(MBC ). Determinaţi masurile unghiurilor triunghiului ABC.
 IP △ABC, AM ≡ MC ,

B m(⊀B’BM )= m(MBC ) = m(ABB’ ),

h C. mas. unghiurilor △ABC =?

h N

A a B’ a M 2a C

Demonstratie:

BB’⊥AM si m(⊀ABB’ ) = m(⊀B’BM) ⇒ BB’ este înã ltime şi bisectoare atunci △BAM este isoscel ⇒AB’ ≡ B’M.

Notam AB’ = a si BB’ = h.

Construim MN ⊥ BC atunci m(⊀BNM )=90°

BM ipotenuza comuna

m(⊀B’BM )= m(⊀MBC ) I.U. △B’BM ≡ △N’BM atunci BN = B’B =h si B’M =NM = a.

m(⊀BNM )=90°= m(⊀BB’M ) m(⊀BNM ) = m(⊀BMB’)

BM linie mijlocie in △ABC

A ABM = A BMC h·2a= MN·BC sau h·2a= a (h+CN) ⇒2h =h+CN ⇒ CN=h
BB’·AM=MN·BC Deci MN este inaltime si bisectoare , atunci △BMN ≡ △CMNM

Avem m(⊀NMC ) = m(⊀NMB) = m(⊀BMA ) adiacente si suplementare ,atunci fiecare masoara 30° .

Deci avem △B’BM ≡ △NBM≡ △NCM≡△B’BA ⇒m(⊀C)= m(ABB’ ) =m(⊀B’BM )= m(MBC ) .

A vem in △ABC m(⊀C)=30° , m(⊀A)=60° si m(⊀B)=90°.

2) În triunghiul echilateral ABC ,fie H’ simetricul ortocentrului triunghiului fata de BC . Atunci:

a) Triunghiul BHH’ este echilateral ,

b) BH este jumatate din AH’.

Demonstratie :

a) H este ortocentrul △ABC ⇒ AD⊥BC si triunghiul este echilateral ⇒AD mediatoarea laturii BC ,deci
BD=DC.

H’ este simetricul lui H fata de BC atunci HD =DH’.

 A

B 30° C

H’

△HBD ≡ △H’BD (C.C) ⇒∢HBD≡∢H’BD

BH≡BH’ m(∢HBH’)=60° si △HBH’ isoscel ⇒ △HBH’ echilateral.

60°
m(∢HBD) = pentru ca BH bisectoare.
2

b) H = G in triunghiul echilateral .

AH=2·H’D AH’ =AH+HD+H’D=AH +HH’ =2·AH

HD=H’D

1 1
⇒AH = AH’ Atunci BH = AH’ .
2 2
si BH≡AH

3) Se se demonstreze ca o inaltime a unui triunghi este mai mica decat semisuma laturilor care pleaca
din acelasi varf.

Demonstratie: A

Construim simetricul varfului a fata de BC.

Avem AA’≡A’A’’.

In △ABA’’ avem AA’’ <AB+BA’’ adunam relatiile si obtinem

B A’ C △ACA’’ avem AA’’ <AC+CA’’ 2·AA’’ <AC+ CA’’+AB+BA’’(1)

Avem AB≡ BA’’( BA’ mediatoarea lui AA’’) si

A’’ AC≡ CA’’( CA’ mediatoarea lui AA’’)

Atunci relatia (1) devine 2·AA’’ <2·AC+ 2·AB ⇒ AA’’<AC+ AB 2·<AC+ AB <AC+ AB adica
 AC+ AB
AA’’= 2·AA’ AA’ < .
2