REGIUNEA AXILARĂ

Regiunea axilară este o regiune topografică pereche şi simetrică a regiunilor pectorale, situată
medial de articulaţia scapulohumerală, la joncţiunea dintre trunchi şi membrul superior. Are
forma unei piramide patrulatere cu baza orientată inferior şi lateral şi cu vârful orientat
superior şi medial. Axul axilei este oblic de sus în jos şi dinspre medial spre lateral.
Axila prezintă: 4 pereţi, 4 margini, un vârf trunchiat şi o bază.

Peretele anterior este format din piele, ţesut celular subcutanat, muşchiul pectoral mare cu fascia sa de
înveliş, muşchiul subclavicular, muşchiul pectoral mic şi fascia clavicoracopectoroaxilară.
Pielea este mobilă, lipsită de peri. La nivelul pielii se marchează şi limita superficială a regiunii axilare.
Extremitatea superioară a şanţului deltopectoral se lărgeşte imediat sub claviculă determinând fosa lui
Mohrenheim sau fosa subclaviculară a lui Gerdy. La nivelul acestei fose se află: vena cefalică care se varsă
în vena axilară; 1,2 mici noduri limfatice (Aubry şi Morestin); artera descendentă a şanţului deltopectoral
(Dujarier)(inconstantă).

1
Ţesutul celular subcutanat conţine glanda mamară. Între glanda mamară şi fascia de înveliş
a muşchiului pectoral mare, ţesutul celular subcutanat devine lax şi formează bursa seroasă
retromamară a lui Chassaignac, aceasta conferă glandei mamare o foarte mare mobilitate. În
caz de neoplasm mamar, prin apariţia aderenţelor mobilitatea glandei mamare diminuă mult
(până la dispariţie). Mobilitatea glandei mamare poate fi explorată prin manevra lui Velpeau.
Muşchiul pectoral mare este învelit de o fascie numită fascia de înveliş a muşchiului
pectoral mare, atât pe faţa anterioară cât şi pe faţa posterioară. De la nivelul extremităţii
inferioare a fasciei de înveliş a muşchiului pectoral mare se desprinde fascia axilară.
Muşchiul subclavicular situat imediat sub claviculă, înapoia muşchiului pectoral mare.
Muşchiul pectoral mic se află situat înapoia porţiunii mijlocii a muşchiului pectoral mare.

2
Fascia clavicoracopectoroaxilară (Richet- fascia clavicoracoaxilară, Rouviere - fascia
clavipectoroaxilară) prezintă 4 porţiuni:

Ligamentul suspensor anterior al axilei ridică fascia axilară şi odată cu ea ţesutul celular
subcutanat şi pielea determinând şanţul axilar anterior care este situat imediat înapoia
marginii inferioare a muşchiului pectoral mare.

3
Între componentele peretelui anteriorse formează 3 loji:
- loja axilară superficială - comunică cu regiunile învecinate;
- loja axilară mijlocie - intermusculară este loja la nivelul căreia infecţiile rămân cantonate;
- loja axilară profundă corespunde cavităţii axilare.

Peretele posterior este reprezentat de scapulă, muşchiul subscapular, muşchiul rotund mare,
muşchiul dorsal mare împreună cu fasciile de înveliş ale acestor muşchi. Din fascia de înveliş
a muşchiului dorsal mare se desprinde ligamentul suspensor posterior al axilei al lui Leblanc,
care ridică fascia axilară şi odată cu ea ţesutul elular subcutanat şi pielea determinând şanţul
axilar posterior care este mult mai redus decât cel anterior.
La nivelul peretelui posterior al axilei, între muşchii rotunzi, capul lung al muşchiului triceps
brahial şi humerus se formează un patrulater şi 2 triunghiuri, prin care trec vase şi nervi:

4
Peretele medial este alcătuit din primele coaste, primele spaţii intercostale, primii muşchi
intercostali, primele digitaţiuni ale muşchiului dinţat anterior. Ceva mai jos digitaţiile
muşchiului dinţat anterior se întrepătrund cu digitaţiile muşchiului oblic extern şi dau naştere
liniei în tranşee a lui Gerdy.

5
6
Peretele lateral este format din scapulă, humerus, articulaţia scapulohumerală, muşchiul
coracobrahial şi capul scurt al muchiului biceps brahial. Muşchiul coracobrahial şi capul
scurt al muşchiului biceps brahial determină un relief care proemină spre interiorul axilei, în
unghiul diedru format de pereţii anterior şi posterior.

Peretele lateral este foarte îngust, motiv pentru care unii autori nu îl consideră ca un veritabil
perete ci îl etichetează ca o margine mai lăţită. În accepţiunea acestora, axila are forma unei
piramide triunghiulare.

Marginile axilei se află la locul de întâlnire al pereţilor şi poartă denumirea acestora.

Vârful axilei este trunchiat şi este reprezentat de triunghiul coracocostoclavicular.

Reprezintă hilul membrului superior, deoarece la acest nivel trec vasele şi nervii pentru
membrul superior.

7
Baza axilei este reprezntată de fascia axilară, ţesut celular subcutanat şi piele.
Fascia axilară se întinde de la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare la muşchiul
dorsal mare şi prezintă o foiţă superficială şi alta profundă. Cele două foiţe, dar mai ales cea
superficială sunt presărate cu nemeroase orificii determinate de dinamica articulaţiei
scapulohumerale. Fascia axilară este ridicată anterior de ligamentul suspensor anterior, iar
posterior de ligamentul suspensor posterior care determină şanţurile axilare, unul anterior
mai mare şi altul posterior mai mic.

Fascia axilară se continuă anterior cu fascia muşchiului pectoral mare, posterior cu fascia
muşchiului dorsal mare, medial cu fascia ce tapetează peretele medial şi lateral cu fascia
brahială. La locul unde fascia axilară întâlneşte fascia brahială se găseşte un orificiu mai
mare de formă ovalară care este mărginit superior de arcul axilar şi inferior de arcul brahial.
Prin acest orificiu se observă pachetul vasculonervos care descinde mai departe la nivelul
braţului prin canalul bicipital medial al lui Cruveihier, ce corespunde la exterior şanţului
bicipital medial.
Ţesutul celular subcutanat este slab reprezentat.
Pielea este fină, subţire, mai pigmentată, cu peri şi bogată în glande sudoripare şi sebacee.
Secreţia glandelor sudoripare, odorantă poate deveni foarte abundentă ceeace duce la o
iritaţie exematoasă a pielii numită intertrigo. La acest nivel poate apare hidrosadenita. Fiind
un mediu umed se pot localiza ciupercile (pitiriazis verzicolor). Existenţa glandelor sebacee
poate fi cauza apariţiei furunculelor, abceselor, flegmoanelor.

8
Conţinutul axilei Întro masă de ţesut celuloadipos, axila conţine:
- artera axilară cu ramurile ei;
- vena axilară cu afluenţii omonimi ramurilor arterei axilare la care se adaugă vena cefalică;
- noduri limfatice axilare;
- ramurile plexului brahial.

9
10
11