UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI ,FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE

EDUCAȚIEI,ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGICE

REFERAT:

Învățământul din România și cel din Finlanda

„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a
schimba lumea” - Nelson Mandela.

Disciplina:Politici educaționale

Profesor univ:Jianu Eugenia

Studente: Linca Steluta

Manea Cristiana Daniela

Gheorghiceanu Lorena

Alexandria , PIPP,an III

1
 Învățământul din Romania și cel din Finlanda
Educația are și a avut dintotdeauna roluri multiple pentru individ și pentru societate.

1. În primul rând, educația are implicații semnificative în prosperitatea economică a fiecărui

individ în parte, a fiecărei comunități, a fiecărei națiuni.O forță de muncă bine educată este
crucială în lumea contemporană, iar lupta pentru resursele naturale ocupă azi un loc secund,
fiind devansată de lupta pentru resurse umane. Astfel educația a devenit treptat una dintre cele
mai mari afaceri la nivel mondial și sectorul privat a preluat treptat o mare parte din
responsabilitatea educației pe tot parcursul vieții.

2. Educația are apoi un rol și implicații culturale esențiale. Rămâne principala cale prin care
valorile și tradițiile se transmit din generație în generație, se modelează pentru a reflecta
evoluțiile culturale și economice și se ancorează în realitățile sociale contemporane.

3. Un alt rol al educației este cel social. Educația oferă fiecărui individ oportunitatea de a
acumula cunoștințele și de a își dezvolta atitudinile și abilitățile necesare pentru a deveni un
cetățean informat și activ, care contribuie la propășirea comunității sale și a națiunii. Educația
asigură astfel stabilitatea și dezvoltarea socială.

4. Un rol fundamental al educației se referă la dezvoltarea personală. Fiecare individ trebuie să

aibă posibilitatea de a se dezvolta potrivit potențialului propriu, astfel încât să poată asigura
independența și prosperitatea lui, a familiei pe care eventual decide să și-o întemeieze și a
grupurilor din care decide să facă parte.

Dezvoltarea personală continuă prin învățare pe tot parcursul vieții este esențială în societatea
contemporană. Pornind de la aceste roluri, întotdeauna și peste tot au existat și există discuții cu
referire la scopul și obiectivele educației, la ceea ce trebuie să se învețe și cum să se învețe.
Guvernele multor țări înscriu în programele lor educația drept o prioritate absolută, iar
Organizația Națiunilor Unite a inclus-o în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă centrale Agendei
2030.

Finlanda are unul dintre cele mai performante sisteme de învăţământ din lume, iar secretul stă
în importantele reforme educaţionale, implementate în urmă cu 40 de ani. Nu se dau teme şi nu
se fac evaluări până în adolescenţă. Primul test adevărat elevul îl dă la 16 ani. Copiii din
Finlanda nu încep şcoala până nu împlinesc vârsta de şapte ani şi toţi învaţă în aceeaşi clasă.

Sistemul educational din Romania ,se bazeaza pe urmatoarele aspecte:

 Educatie generala obligatorie, licee si scoli profesionale, invatamant superior.

 Educatie – in limba romana.

2
  Minoritatile au dreptul să invete si sa fie educate in limba lor materna.
 Educatia oferita de stat – gratuita.
 Educatia la toate nivelurile trebuie sa aiba loc in institutii publice, private sau
confesionale.
 Autonomia universitatilor.
 Libertatea educatiei religioase.

Conform legii Educatiei, sistemul educational romanesc este organizat dupa cum
urmeaza:gradinita,scoala primara,scoala gimnaziala,liceul,scoala de arte si meserii,scoala
postliceala,invatamantul superior.

Gradinita

Aceasta forma de invatamant ofera posibilitatea tuturor copiilor cu varsta cuprinsa intre 3 si 6-
7 ani sa beneficieze de invatamant prescolar cu extindere pana in clasa pregatitoare. Sistemul de
invatamant prescolar cuprinde 4 etape:

 grupa mica (in care se vor regasi copiii de 3 – 4 ani)

 grupa mijlocie (pentru copiii de 4 – 5 ani)
 grupa mare (pentru copiii de 5 – 6 ani)
 clasa pregatitoare (cu scopul clar de a pregati cat mai bine trecerea copiilor catre
scoala primara)

La gradinita, copiii servesc micul dejun si pranzul, iar in unele cazuri pot sa se odihneasca pana
dupa amiaza (somnul de dupa amiaza).

Activitatile de baza pe care copiii le desfasoara la Gradinita sunt urmatoarele:

 Arta creativa (desen, pictura, mestesuguri)

 Intra in diferite roluri si construiesc (blocuri de constructie, lego)
 Educatie sociala
 Educatie culturala
 Educatie pentru sanatate
 Educatie religioasa
 Educatie ecologica
 Limbi straine (engleza, germana) si comunicare
 Matematica (notiuni introductive)
 Invata despre mediul inconjurator
 Muzica
 Educatie practica
 Educatie fizica (dans, inot)

3
 Scoala primara

Scoala primara este forma de invatamant care se adreseaza copiilor din clasele I – IV.
Programul scolar incepe de dimineata si se termina la orele Pranzului. Copiii care se incadreaza
aici au varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. Pentru majoritatea materiilor, copiii beneficiaza de un
singur cadru didactic si de produse educationale adecvate. Doar la anumite materii mai
specializate, copiii vor fi instruiti de catre alte cadre didactice. La sfarsitul claselor a II-a si a IV-
a, copiii vor trebui sa sustina examene pentru evaluarea cunostintelor acumulate la limba romana
si matematica.

Copiii din scoala primara vor pune accent in special pe urmatoarele materii: matematica, limba
romana, istorie, geografie, stiinte, arta (desen si lucru manual), limbi straine (engleza, franceza,
germana), educatie civica, religie, muzica si introducere in domeniul utilizarii calculatoarelor.

Scoala gimnaziala

Aceasta forma de invatamant functioneaza pe timp de zi, de dimineata pana la orele pranzului.
Dureaza 4 ani, intre clasa V-a si a VIII-a. Copii care se incadreaza aici au varsta cuprinsa intre 11
si 14 ani. Organizarea salilor de clasa este readaptata pentru a raspunde cat mai bine nevoilor
copiilor si a profesorilor. Multe scoli au clase speciale, cum ar fi clase care au cursuri intensive
de engleza sau de informatica.

Elevii au la fiecare materie cate un cadru didactic diferit. Deasemenea, la fiecare clasa este
desemnat un Diriginte, care are rolul de a monitoriza mai de aproape fiecare copil si de a
organiza si sustine orele de dirigentie.

Materiile principale in scoala gimnaziala sunt: matematica, limba romana, istorie, geografie,
biologie, 2 limbi straine, fizica, chimie, limba latina, arta si muzica, religie, educatie civica,
educatie tehnologica, informatica, sport.

La sfarsitul claselor a VI-a si a VIII-a elevii sunt nevoiti sa sustina examene din matematica,
limba romana, geografie/istorie. La sfarsitul clasei a VIII-a se sustine un examen la nivel
national, examenul de capacitate. Acest examen este obligatoriu pentru toti elevii.

Liceul

Acesta cuprinde urmatoarele programe:

 Programul teoretic – știinta si umanistica

 Programul tehnologic – tehnica, servicii, protectia naturii si a mediului
 Programul vocational – militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic

4
 Liceul se desfasoara pe o perioada de 4 ani, din care 2 ani sunt obligatorii (clasele IX si X),
urmatorii 2 ani nefiind obligatorii (clasele XI si XII).

Tipurile de Licee sunt:

 Colegiul National
 Colegiul Militar
 Colegiul Economic sau Tehnologic
 Liceul Standard
 Grupul Scolar

In cadrul Liceului se desfasoara mai multe tipuri de programe academice, cum ar fi:

PROGRAM TEORETIC, care are 2 componente:

 Stiinte – Matematica si Programare Calculatoare sau Studii Geologice

 Umanist – Studii sociale sau limbi străine (3-4 limbi moderne, 4 ani de limba latina /
greaca antica, literatura, stiinte sociale, istorie, geografie)

PROGRAM TEHNIC, care inseamna calificarea intr-un domeniu tehnic: electrician, operator
de masini industriale, sofer mecanic, mecanic.

PROGRAM VOCATIONAL, care inseamna calificarea intr-un domeniu non-tehnic: educator

gradinita, asistent arhitect, pedagog.

PROGRAM DE SERVICII SI ECONOMIE, care inseamna calificarea in domeniul

serviciilor: chelner, bucatar, operator de turism.

La sfarsitul clasei a XII-a, sfarsitul Liceului, elevii sunt nevoiti sa sustina examenul national
de Bacalaureat, care cuprinde 2 sau 3 probe orale, precum si 4 sau 5 probe scrise. Pentru a putea
trece de acest examen, elevii sunt nevoiti sa obtina o medie generala de 6, si cel putin nota 5 la
fiecare proba individuala.

Scoala de Arte si Meserii

Aceasta forma de invatamant se organizeaza in scoli profesionale subordonate liceelor

tehnologice de stat sau private. Inscrierea intr-un liceu profesional trebuie să fie precedata de un
test de aptitudini (de exemplu: artistic, sportiv).

Programele disponibile in Romania sunt:

5
  Programul Sportiv
 Programul Militar
 Programul Teologic
 Programul Arta
 Programul Pedagogic

Invatamantul Superior

Aceasta forma de invatamant cuprinde universitati si colegii de invatamant superior.

Universitatile și colegiile de stat primesc finanțare din partea guvernului central.

Programele universitare și postuniversitare cuprind toate domeniile de studiu. Durata

programelor de licenta variaza, astfel:

 6-8 semestre: Știinte, Stiinte Umane, Economice, Știinte Sociale, Drept, Știinte ale
Comunicarii
 10 semestre: Inginerie, Agricultura si Silvicultura
 12 semestre: Arhitectura, Medicina si Stiinte Veterinare

Metodele de predare in universitati și colegii constau in: prelegeri, seminarii, eseuri pentru
studenti, activitati de cercetare. Anul universitar se desfasoara intre 1 octombrie și iunie si este
impartit in semestre de aproximativ 14 saptamani fiecare. Sistemul de evaluare din Romania este
de la 1 la 10, cu 10 cel mai mare punctaj și 5 punctajul minim pentru a promova.

Finlanda
  Este o tara cu 5,4 milioane de locuitori, bugetul alocat de guvern educatiei fiind echivalent cu
6% din PIB sau aproximativ 10 miliarde de euro, 10% din suma avand drept sursa de finantare
bugetul central, iar restul de 90% bugetele locale. Desi procentul din PIB alocat educatiei este
relativ similar Romaniei, gradul de dezvoltare economica net superior face ca finantarea per elev
sa fie de aproximativ 7.000 de euro/an, suma de 7 ori mai mare in comparatie cu suma alocata de
Romania.
 
 
     Sistemul educational
   Sistemul educational finlandez este alcatuit astfel:
 1. Anul pregatitor: pentru copiii de 6 ani, optional, consta in activitati  desfasurate in centrele de
zi
 2. Scoala primara: clasele I-VI
 3. Gimnaziu: clasele VII-IX
 4. Liceu sau scoala vocationala: clasele X-XII
 5. Universitate
 
 
  Educatia obligatorie este de 9 ani si este gratuita.

6
 
      Anul scolar preuniversitar finlandez este impartit in 2 semestre. Semestrul 1 incepe la
mijlocul lunii august si se incheie la sfarsitul lunii decembrie (cu o saptamana de vacanta in luna
octombrie). Semestrul 2 incepe in a doua saptamana a lunii ianuarie si se incheie in luna iunie, cu
o saptamana de vacanta in luna februarie si una in luna aprilie. Vacanta de vara dureaza 2 luni.
 
     Masa si transportul elevilor
  Toti elevii primesc gratuit masa de pranz la cantina scolii. Aceasta face parte din educatia
pentru sanatate si obligatoriu se serveste mancare  de viata sanatoase pe termen lung.
 
  Acest pranz echilibrat este alcatuit din: salata proaspata, legume, paine de secara si unt, plus
felul principal cald, care consta in cartofi fierti sau orez sau paste (cu sau fara carne). Se adauga
lapte , iaurt, apa sau suc de fructe neindulcit. La sfarsit, fiecare copil isi strange masa, iar prin
rotatie ajuta la bucatarie la spalat vasele

     Copiii incep scoala la 7 ani

    Copiii intra in clasa intai in anul in care implinesc 7 ani si sunt inscrisi la scoala cea mai
apropiata de domiciliu. Daca un copil nu este inscris la scoala sau nu studiaza (cazuri extrem de
rare), reprezentantii legali ai copilului pot fi amendati.
In clasele I-VI elevii au toti acelasi curriculum, insa la gimnaziu apar mai multe materii
optionale, care sunt alese impreuna cu parintii si consilierul scolar.
Materiile comune sunt : cele 2 limbi oficiale (finlandeza si suedeza), o limba straina, studii de
mediu, educatia pentru sanatate, religie sau
etica, istorie, studii sociale, matematica, fizica, chimie, biologie, geografie, educatie fizica,
muzica, arta si lucru manual, economie domestica. Notele sunt de la 4 la 10, nota minima de
trecere fiind nota 5.
 
      Evaluarea elevilor

    In Finlanda se pune mare accent pe autoevaluare, elevii fiind pusi in situatia de a isi da ei
insisi calificative. In primele clase nu se dau note, ci se fac doar evaluari verbale, ramanand la
decizia locala anul de studiu de la care este introdus si sistemul de notare. La sfirsitul fiecarui an
de studiu, elevii primesc un certificat de absolvire. Daca elevul nu a reusit sa
acumuleze suficiente cunostinte, acesta sustine o noua examinare la sfarsitul verii, iar daca nu
reuseste sa treaca nici acest examen poate repeta anul, insa aceste cazuri sunt foarte rare, iar
decizia de a repeta anul este luata de catre profesori impreuna cu directorul scolii numai dupa ce
are loc un interviu cu elevul si parintii acestuia.
 
    Un accent deosebit se pune pe ritmul propriu de invatare al fiecarui elev in parte, iar
competitia intre copii nu este stimulata in niciun fel! In scoala sunt angajati mai multi profesori
de sprijin, care lucreaza cu copiii cu dificultati de invatare, fie in cabinetul propriu, fie la clasa, in
timpul in care materia respectiva este predata. Elevii sunt incurajati permanent sa gandeasca
liber, sa dezbata subiecte, sa puna intrebari, sa lucreze in echipa, sa inteleaga ceea ce invata si
pentru ce invata.

7
 
    Elevii finlandezi petrec in scoala aproximativ 600 de ore pe an, mult mai putin in comparatie
cu cele 800 de ore petrecute de francezi, iar temele pentru acasa sunt foarte putine. De ce? Ni s-a
spus ca, predand mai putin, elevii pot sa-si consolideze mai bine informatia , iar timpul liber
pentru joaca (extra play) este de fapt unul dintre factorii care stau la baza succesului scolar!
 
  Materiile optionale
 Trebuie subliniat faptul ca materiile optionale sunt intr-adevar optionale si se stabilesc in functie
de nevoile elevilor, scoala fiind obligata sa gaseasca solutii pentru a le satisface.

Diferențele enorme dintre sistemul de învățământ finlandez și cel

românesc

La ultima evaluare PISA la care a participat, România a ocupat locul 48 din 72. Programul
măsoară nivelul de bază al cunoştinţelor elevilor de 15 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Nu
este deloc un rezultat onorabil. În Europa, cel mai bun scor îl înregistrează Finlanda, ţara
cunoscută pentru faptul că elevii nu au cărţi şi nu primesc aproape nicioadată teme pentru
acasă.
În Finlanda, şcoala e un teren de joacă pentru copii: elevii nu au uniforme, stau desculţi,
învaţă în curte şi nu sună niciun clopoţel. Râd, vorbesc tare, neîntrebaţi şi nimeni nu îi ceartă.
Profesorii sunt parteneri de joacă, nu îi evaluează şi nu le pun note. “Copiii merg la şcoală cu
plăcere. În clasele primare ziua este scurtă, cu pauze la fiecare 45 de minute şi o pauză mai lungă
sau siesta în care copilul primeşte o masă caldă. Sunt învățați să nu risipească mâncarea. Temele
sunt puţine şi de multe ori sunt sub forma unor experimente pe care elevul le face acasă.

La liceu se munceşte. În broşura fiecărui liceu scrie că liceul nu este obligatoriu iar atunci
când vii la liceu îţi iei responsabilitatea învăţării. Elevii de liceu au câteva materii obligatorii iar
restul le aleg în funcţie de interese. De exemplu, Bacalaureatul în limba engleză are cel mai
ridicat nivel de dificultate din Europa”, afirmă Bianca Biro, profesoară în Finlanda..

8
 În Finlanda, elevii pleacă toţi cu aceeaşi şansă la educaţie indiferent din ce familie provin.
Primesc o masă caldă în fiecare zi, sunt încurajaţi şi responsabilizaţi. La finalul anilor de studii,
ştiu şi ce le rezervă viitorul. Aşa se face că abandonul şcolar nu prea există, iar finlandezii şi-au
adus copiii să studieze acasă.

„Dacă nu am fi avut acest sistem de educaţie de calitate, am fi forţat oamenii să plece. În 1970,
Finlanda suferea de un fenomen al migrării. Mulţi finlandezi s-au mutat în Suedia, le-a fost
mai bine atunci. Iar la începutul anilor 1970 s-a decis să se facă această reformă majoră în
educaţie. Desigur, economia s-a dezvoltat în aceaşi timp, iar majoritatea oamenilor s-a întors
înapoi în Finlanda. Ştiu că în acest moment aproximativ 11% se duce către educaţie, iar asta
vă spune multe. Chiar am creat un slogan în Finlanda, este printre cele mai repetate: Cea mai
bună investiţie pentru ca o societate să prospere în viitor este să educi toţi copiii ei”, afirmă
Paivi Pohjanheimo, ambasadorul Finlandei în România.

Astfel vorbind, România investeşte puţin peste 3% din în educaţie, deşi Legea prevede un
procent dublu.

Sistemul de învăţământ reprezintă subsistemul principal al sistemului de educaţie. Structura

sistemului de învăţământ din România cuprinde: învăţământul preşcolar, învăţământul primar,
învăţământul secundar inferior, învăţământul general obligatoriu, învăţământul secundar
superior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de ucenici, învăţământul post-liceal şi învăţământul
superior.

Învăţământul românesc după anul 1990 a trecut printr-o serie de transformări care par
interminabile, căutându-se acele soluţii care vor oferi un proces educaţional de calitate, raportat
la actualele cerinţe din Uniunea Europeană.

Procesul educaţional, în general, apare drept un proces complex, cadrele didactice se lovesc de
probleme ale căror abordări, de multe ori nu sunt la îndemână. În condiţiile date un cadru
didactic modern, ca ,,piesă dintr-un uriaş puzzle’’, trebuie să înţeleagă necesitatea perceperii
fiecărei etape din cadrul actului instructiv-educativ, ca pe o componentă cu rol primordial în
bunul mers al întregului mecanism.

9
 Pe scurt, se poate spune că procesul educativ are trei trepte care trebuie tratate unitar: predarea,
învăţarea şi evaluarea.
În Finlanda meseria de dascăl e una din cele mai respectate, alături de cea de doctor sau de
avocat. Toţi profesorii au cel puţin un masterat, subvenţionat 100% de stat. Competiţia e dură.
Doar 10 la sută dintre absolvenţi ajung la catedră. Şi continuă să înveţe. Profesorii merg la
cursuri de dezvoltare personală două ore pe săptămână.

În timp ce noi am schimbat legea educaţiei de 61 de ori în 28 de ani, finlandezii au un plan clar:
lucrează la marea reformă pentru a-şi pregăti tinerii pentru cerinţele anului 2050.

Şi totuşi România a fost mai mereu în urma ţărilor dezvoltate.

Învățământul Finlandez reușește să se evidențieze față de învățământul

românesc
Deși este aproape imposibil să spunem că școlile unei singure națiuni sunt cele mai bune din
lume, faptul că o țară se prezintă cu rezultate extrem de bune în mod constant la examenele
Programului de Evaluare Internațională a Studenților la matematică, citire și științe, poate fi o
surpriză pentru mulți.
Menționăm primele zece motive pentru care sistemul școlar finlandez produce rezultate
excelente.
 
1) Unul dintre motivele pentru care școlile finlandeze sunt capabile de rezultate atât de bune este
faptul că în Finlanda copiii vin la școală cu o bază solidă. Guvernul finlandez are numeroase
programe de sprijin pentru familii. În cazul în care părinții aleg creșa, guvernul subvenționează
facilități cu un personal foarte instruit (educatotoarele de creșă au diplome de licență. Programul
preșcolar de zi este gratuit și de înaltă calitate și este utilizat de majoritatea părinților finlandezi,
ceea ce înseamnă că atunci când copiii încep școala la vârsta de 7 ani ei vin cu o bază solidă. 
In Romania nu se intampla acest lucru, de multi ani, scolarii romani beneficiaza de un
voucher cu o suma de bani , pentru a-si achiziona un calculator .
Având o forță de predare compusă din cei mai buni și cei mai străluciți, educați pe scară largă
pentru rolurile lor, este mai ușor pentru guvernul finlandez (și pentru societate) să acorde
profesorilor o mai mare autonomie în sălile de clasă. Profesorii au o libertate mare în a testa
abordările inovatoare ale instruirii, cum ar fi dezvoltarea unui curriculum de „matematică în aer
liber” sau parteneriatul cu alți profesori pentru a angaja o structură didactică bazată pe echipă.
   În același timp, Finlanda are un curriculum național foarte scurt: obiectivele matematice
naționale pentru clasele 1-9 ocupă doar 10 pagini. Majoritatea deciziilor curriculare se fac pe
plan local, de către profesori și directori, iar profesorii și elevii sunt evaluați în mod holistic, de
către colegii și directorii lor. În general, profesorii finlandezi primesc mai multă libertate decât
majoritatea profesorilor din întreaga lume, în ceea ce privește conținutul lor de instruire și modul
în care aceasta este livrată.

10
 Fără bani, fără materiale didactice, fără tehnologie, profesorii români se bazează pe talentul
oratoric pentru a-i captiva pe elevi. Cu atât mai mult cu cât la orele de biologie de pildă nu vin
doar cei pasionaţi de domeniu, ci toţi copiii. Obligatoriu.

Aproape toți copiii finlandezi au acces la alimente, locuințe și îngrijiri medicale adecvate. Cu
toate acestea, populația Finlandei este din ce în ce mai diversă .
Unul dintre factorii care ajută școlile finlandeze să funcționeze atât de bine este accentul pus la
nivel național în ceea ce privește egalitatea atât între școli, cât și în rândul elevilor. Când elevii se
străduiesc, statul este rapid în a le oferi resurse pentru a-i ajuta să recupereze, un obiectiv pe care
și profesorii îl adoptă.
Aproape 30% din copiii finlandezi primesc un fel de ajutor suplimentar înainte de liceu.
Scopul este de a educa toți copiii, chiar și cei cu nevoi speciale, în aceleași clase .Sălile de clasă
nu sunt urmărite sau sortate după nivelul de capacitate, ceea ce contribuie la asigurarea faptului
că standardele și așteptările elevilor sunt ridicate în toate sălile de clasă și că toți profesorii sunt
pregătiți să lucreze pentru a ajuta elevii care se străduiesc să ajungă la nivelul colegilor de clasă.
Acest accent pe egalitate dă roade; un studiu recent a constatat că Finlanda a avut cea mai mică
diferență dintre cei mai slabi și cei mai puternici elevi ai săi.
In Romania elevii nu sunt ajutati material pentru a-si finaliza studiile. Recent,in pandemie
majoritatea nu au avut acces la internet. Satele au fost defavorizate ,deoarece posibillitatile
parintilor sunt reduse,iar copiii pleaca inca de la varste fragete cu lipsa cunostintelor.
În ciuda faptului că, în Finlanda, copiii obțin în mod obișnuit cele mai bune scoruri la testele
internaționale de matematică și citire, testările nu fac parte din sistemul educațional finlandez.
Singurul test pentru elevii finlandezi se face la sfârșitul liceului.  Înainte de acesta, pot exista
teste la nivel regional, dar rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt subliniate de către
profesori, școli, părinți sau mass-media.
Lipsa accentului pe teste standardizate înseamnă că profesorii finlandezi au o mare
flexibilitate în modul în care își structurează lecțiile (adică un profesor de școală elementară
poate să se concentreze într-o anumită săptămână în primul rând asupra științei, în cazul în care
copiii manifestă mai mult interes față de acest subiect) și au libertatea de a evalua progresul
elevilor lor folosind metode mai personalizate.
In Romania se evalueaza inca de la gradinita pana la terminarea studiilor. Probele scrise sunt
elaborate aproape la toate materiile parcurse de scolari.
De asemenea, elevii au 5 examene naţionale în 12 ani de şcoală. Primul, în clasa a II-a, altele
în clasa a IV-a, a VI-a şi a VIII-a, şi marele test, Bacalaureatul. Nu e de mirare că mulţi copii
români își iau diplome în afară.

„Ceea ce îmi displace la şcoală este că există perioade în care nu primeşti niciun test, nu este
nimic de învăţat şi apoi urmează două săptămâni în care ai teze, teste şi ascultări pe bandă
rulantă”, afirmă un elev roman .

Acesta copiii din Finlanda nu încep școala până la vârsta de 7 ani (deși, in Romania, educația
școlară trebuie începută la vârsta de 6 ani). 

11
  Cu toate acestea, înainte de vârsta de 7 ani, accentul se pune pe învățarea prin experiență, prin
joc și mișcare. Cu excepția cazului în care copiii manifestă interes și dorință, nu se așteaptă să
învețe să citească în grădiniță, o abordare susținută de cercetări care arată o lipsă de beneficii pe
termen lung pentru copiii care sunt învățați să citească în grădiniță.
  Un director finlandez afirmă că această abordare relaxată a învățării reprezintă o potrivire mai
bună pentru nevoile și abilitățile celor mai tineri elevi, spunând: „Nu ne grăbim. Copiii învață
mai bine atunci când sunt gata. De ce să-i stresăm?”. Copiii sunt mai fericiți și, pentru că toate
școlile finlandeze împărtășesc această filosofie, părinții finlandezi nu sunt îngrijorați dacă uneori
copiii lor se află în spatele colegilor lor în ceea ce privește dobândirea de competențe.
Consilier pentru Consiliul Național Finlandez pentru Educație, scoate în evidență importanța
pe care școlile finlandeze o plasează plăcerii copiilor de a învăța, subliniind: „Există o veche
vorbă finlandeză. Lucrurile pe care le învățați fără bucurie le veți uita cu ușurință”. În
conformitate cu această filozofie, fiecare școală finlandeză are o echipă de bunăstare dedicată
promovării fericirii copiilor în școală.
Pe lângă orele standard de limbă, matematică și știință, copiii frecventează o gamă largă de
ore suplimentare ca limba a doua, educație fizică, arte și meserii, etică și muzică. Între ore, copiii
sunt trimiși afară pentru 15 minute de joc liber, de câte patru ori pe zi, indiferent de vreme.
Cadrele didactice și părinții finlandezi consideră aceste plimbări neorganizate ca fiind o parte
necesară a procesului de învățare.
  Accentul pe bucurie se extinde dincolo de sala de clasă. În timp, volumul temelor variază în
funcție de profesor, copiii finlandezi au, în general, mai puține teme decât colegii lor din alte țări
dezvoltate, ceea ce le oferă mai mult timp pentru joacă și bucurie, acasă și la școală.
In invatamantul romanesc bazele sunt materiile principale, nu se pune accept pe domeniul
estetic si creativ. In multe cazuri, invatatorii recupereaza materiile de baza in orele de desen si
muzica.
Activitatea educativă extrașcolară organizată și desfășurată în alte unități/instituții de stat sau
private acreditate care oferă educație nonformală poate consta în: proiecte și programe educative,
concursuri, festivaluri, expoziții, campanii, schimburi culturale de elevi, excursii, serbări,
expediții, școli, tabere și caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de
studiu, ateliere deschise etc 

12
 Unul dintre cele mai neobișnuite și, s-ar putea spune, unul dintre cele mai uitate aspecte ale
sistemului școlar finlandez, este frecventarea aproape unanimă a școlilor publice. Există foarte
puține școli independente în Finlanda - chiar și acestea sunt finanțate din fonduri publice - și sunt
interzise taxele de școlarizare.
În Finlanda, toată lumea este investită în succesul și calitatea școlilor publice ale națiunii.
Ceva care funcționează bine la o școală este rapid împărțit cu ceilalți, astfel încât cele mai bune
practici să ajungă la fiecare student, deoarece școlile nu se consideră a fi în competiție pentru
elevi sau scoruri de testare.
In Romania sunt din ce in ce mai multe scoli private si gradinite. Costurile sunt suportate de
parinti si nu sunt putine.
Diferentele sunt enorme intre scoala private si cea de stat :
 Dimensiunea clasei în școlile publice urbane poate fi de până la 25-30 de elevi (sau mai
mulți), în timp ce majoritatea școlilor private își păstrează clasele mai aproape de o medie
de 10-15 elevi, în funcție de școală.
 În timp ce profesorii din școlile publice trebuie întotdeauna să fie certificați, profesorii
din scolile private de multe ori nu au nevoie de certificare formal
 Deoarece școlile private nu trebuie să respecte legile statului cu privire la ce să predea,
pot oferi programe unice și specializate
 Majoritatea școlilor private pregătitoare pentru facultate fac o treabă temeinică de
pregătire a absolvenților pentru a reuși la facultate
 
Copiii finlandezi au un viitor luminos, adaptat la forțele și interesele lor
Sistemul școlar finlandez este extrem de bun pentru a asigura elevilor educație liceală
completă; 93% dintre elevii finlandezi sunt absolvenți ai unei școli profesionale sau ai unui liceu,
o rată semnificativ mai mare decât cea a Romaniei. La vârsta de 16 ani, copiii finlandezi, care
au fost în aceleași „școli multilaterale” de la vârsta de 7 ani, au posibilitatea de a continua
programele de învățământ profesional, care îi pregătesc pentru a lucra în domeniul construcțiilor,
al sănătății, în restaurante și în birouri.. Aproximativ 43% dintre elevi aleg calea vocațională
In Romania in mediul rural , copii nu termina nici cele 8 clase essential. Exista posibilitatea ca
unii sa nu citeasca sau sa scrie correct.
Examenul cel mai important de bacalaureat are o rata de promovare in scadere . De exemplu,
doula licee din Alexandria , au la baza o meserie , o profesie de viitor pentru liceanti , dar rata la
bacalaureat este redusa la minimum .

Egalitatea dintre școli

13
 O importanta de multă vreme în cultura finlandeză, este unul dintre motivele principale pentru
care școlile au succes atât de mare. Dar ideea de egalitate în cadrul sistemului școlar finlandez
merge cu mult dincolo de faptul că toți copiii au un început bun în viață și lucrează în mod
energic pentru a ajuta elevii mai slabi să recupereze. Asta  înseamnă nu numai minimizarea
diferențelor dintre elevi, ci și minimizarea diferențelor dintre școli, asigurându-se că toate școlile
din Finlanda sunt la fel de puternice. 
De ce este important ca școlile finlandeze să ofere astfel de rezultate și resurse educaționale
similare? Pentru că împiedică ideea de alegere a unei școli - atunci când părinții, administratorii
și profesorii se concentrează asupra școlilor performante, ceea ce atrage resursele către școlile
„bune” și creează o „spirală a morții” pentru școlile mai slabe, care pierd resurse, inclusiv elevi,
deoarece părinții caută opțiuni mai bune pentru copiii lor, iar cei mai buni profesori „fug” la
programe cu mai multe resurse. 
 Romania se confrunta din totdeaua cu inegalitatea in scola si dintre scoli . Elevii slabi in clasa
sunt desconsiderati de elevi, chiar si de profesori. Acest lucru va avea repercursiuni si in viata de
zi de zi a copiilor , deoarece vor devein timizi , retrasi si nu se vor integra in grupurile sociale.
Scolile de rang inald sunt favorizare fata de scolile normale, chiar daca elevii sunt mai bine
educati si cuprind mai multe informatii.

14
 Bibliografie:

http://www.toptenz.net/10-reasons-finland-worlds-best-school-system.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda

https://en.wikipedia.org/wiki/Romania

15