Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti

Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

Tema 1
Solut, ii

Exercit, iul 1

a) A singur se realizează: A ∩ B c ∩ C c
b) A şi C se realizează dar nu şi B: A ∩ B c ∩ C
c) cele trei evenimente se produc: A ∩ B ∩ C
d) cel puţin unul dintre cele trei evenimente se produce: A ∪ B ∪ C
e) cel puţin două evenimente din cele trei se produc: (Ac ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B c ∩ C) ∪ (Ac ∩ B ∩ C c ) ∪
(A ∩ B ∩ C)
f) cel mult un eveniment se produce: (Ac ∩ B c ∩ C) ∪ (Ac ∩ B ∩ C c ) ∪ (A ∩ B c ∩ C c ) ∪ (Ac ∩ B c ∩ C c )
g) niciunul din cele trei evenimente nu se produce: Ac ∩ B c ∩ C c
h) exact două evenimente din cele trei se produc: (Ac ∩ B ∩ C) ∪ (A ∩ B c ∩ C) ∪ (Ac ∩ B ∩ C c )

Exercit, iul 2

Evenimentele A, B, C s, i D se pot exprima în modul următor:

A = (A1 ∩ Ac2 ∩ Ac3 ∩ Ac4 ∩ Ac5 ) ∪ (Ac1 ∩ A2 ∩ Ac3 ∩ Ac4 ∩ Ac5 ) ∪ (Ac1 ∩ Ac2 ∩ A3 ∩ Ac4 ∩ Ac5 )
∪ (Ac1 ∩ Ac2 ∩ Ac3 ∩ A4 ∩ Ac5 ) ∪ (Ac1 ∩ Ac2 ∩ Ac3 ∩ Ac4 ∩ A5 ) ,
B = (Ac1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ A4 ∩ A5 ) ∪ (A1 ∩ Ac2 ∩ A3 ∩ A4 ∩ A5 ) ∪ (A1 ∩ A2 ∩ Ac3 ∩ A4 ∩ A5 )
∪ (A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ Ac4 ∩ A5 ) ∪ (A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ A4 ∩ Ac5 ) ,
[
C = (Ac1 ∩ Ac2 ∩ Ac3 ∩ Ac4 ∩ Ac5 ) ∪ A Ai1 ∩ Ai2 ∩ Aci3 ∩ Aci4 ∩ Aci5 ,


i1 ,i2 ,i3 ,i4 ,i5
[
Ai1 ∩ Ai2 ∩ Ai3 ∩ Aci4 ∩ Aci5 ,


D = (A1 ∩ A2 ∩ A3 ∩ A4 ∩ A5 ) ∪ B
i1 ,i2 ,i3 ,i4 ,i5
[
Ai1 ∩ Ai2 ∩ Ai3 ∩ Aci4 ∩ Aci5 .


E=
i1 ,i2 ,i3 ,i4 ,i5

Exercit, iul 3

1. (a) Spaţiul stărilor Ω este Ω = {(O, b), (O, m), (O, s), (N, b), (N, m), (N, s)}.
(b) Avem

A = starea de sănătate a pacientului este serioasă = {(O, s), (N, s)},

B = pacientul nu este asigurat = {(N, b), (N, m), (N, s)},
c
B ∪ A = sau pacientul este asigurat sau starea acestuia este serioasă
= {O, b), (O, m), (O, s), (N, s)}.

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 1

Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti
Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

2. Cum măsura de probabilitate P corespunde echiprobabilităţii pe Ω avem că P((O, b)) = P((O, m)) =
P((O, s)) = P((N, b)) = P((N, m)) = P((N, s)) = 16 , deci

1
P(A) = P((O, s)) + P((N, s)) = ,
3
1
P(B) = P((N, b)) + P((N, m)) + P((N, s)) = ,
2
2
P(B c ∪ A) = P((O, b)) + P((O, m)) + P((O, s)) + P((N, s)) = .
3

3. In acest caz avem

P(A) = P((O, s)) + P((N, s)) = 0.1 + 0.1 = 0.2,

P(B) = P((N, b)) + P((N, m)) + P((N, s)) = 0.1 + 0.3 + 0.1 = 0.5,
c
P(B ∪ A) = P((O, b)) + P((O, m)) + P((O, s)) + P((N, s)) = 0.2 + 02 + 0.1 + 0.1 = 0.6.

Exercit, iul 4
(13 12 4
1 )( 1 )(1) 624
a) Careu: 52 = 2598960 = 0.024%
(5)
(13 4 12 4
1 )(3)( 1 )(2) 3744
b) Full-house: 52 = 2598960 = 0.14%
(5)
(13 4 12 4 4
1 )(3)( 2 )(1)(1) 54912
c) Trei cărţi de acelaşi tip: 52 = 2598960 = 2.1%
(5)
(13 4 4 11 4
2 )(2)(2)( 1 )(1) 123552
d) Două perechi: 52 = 2598960 = 4.75%
(5)
3
(13 4 12 4
1 )(2)( 3 )((1)) 1098240
e) O pereche: 52 = 2598960 = 42.26%
(5)

Exercit, iul 5

Pentru a avea rădăcini reale, ecuat, ia trebuie să verifice ∆ ≥ 0, cu alte cuvinte

b4
ac ≤ .
4
Cazurile favorabile pentru produsul ac sunt date în tabelul de mai jos
Valori pentru b: 2 3 4 5 6
Cazuri favorabile: 1 3 8 14 17
Prin urmare numărul cazurilor favorabile este 43 iar cel al cazurilor posibile este de 63 = 216 de unde
43
probabilitatea ca ecuat, ia să aibă rădăcini reale este 216 iar rădăcini complexe (nereale) este 173
216 .

Exercit, iul 6

Fie Ai s, i Bi evenimentele prin care Maria este la zi cu materia, respectiv a rămas în urmă, după i săptămâni.
Conform formulei probabilităt, ii totale avem

P(A3 ) = P(A2 )P(A3 |A2 ) + P(B2 )P(A3 |B2 ) = P(A2 ) · 0.8 + P(B2 ) · 0.4

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 2

Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti
Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

Probabilităt, ile P(A2 ) s, i P(B2 ) pot fi calculate în acelas, i mod:

P(A2 ) = P(A1 )P(A2 |A1 ) + P(B1 )P(A2 |B1 ) = P(A1 ) · 0.8 + P(B1 ) · 0.4
P(B2 ) = P(A1 )P(B2 |A1 ) + P(B1 )P(B2 |B1 ) = P(A1 ) · 0.2 + P(B1 ) · 0.6

s, i t, inând cont de ipoteză (Maria începe semestrul cu materia la zi) avem P(A1 ) = 0.8 s, i P(B1 ) = 0.2 de unde
concluzionăm că P(A2 ) = 0.72, P(B2 ) = 0.28 s, i prin urmare P(A3 ) = 0.688.
În general avem că după i + 1 săptămâni

P(Ai+1 ) = P(Ai ) · 0.8 + P(Bi ) · 0.4

P(Bi+1 ) = P(Ai ) · 0.2 + P(Bi ) · 0.6

cu valorile init, iale P(A1 ) = 0.8 s, i P(B1 ) = 0.2.

Exercit, iul 7

Considerăm evenimentele următoare:

- A = {testul considerat este pozitiv}
- B = {automobilistul a depăşit nivelul de alcool autorizat}
1. Din ipoteză ştim că P(B) = 0.005, P(A|B) = P(Ac |B c ) = 0.99. Vrem să găsim probabilitatea P(B|A).
Avem
P(A ∩ B) P(A|B)P(B) P(A|B)P(B)
P(B|A) = = =
P(B) P(B) P(A|B)P(B) + P(A|B c )P(B c )
P(A|B)P(B) 0.99 × 0.005
= c c
= ≈ 0.332.
P(A|B)P(B) + [1 − P(A |B )] (1 − P(B)) 0.99 × 0.005 + 0.01 × 0.995

pP(B)
2. Căutăm p aşa incat P(B|A) = 0.95. Am văzut că P(B|A) = pP(B)+(1−p)(1−P(B)) de unde

(1 − P(B))P(B|A) 0.995 × 0.95

p= = ≈ 0.99973.
(1 − P(B))P(B|A) + (1 − P(B|A))P(B) 0.995 × 0.95 + 0.05 × 0.005

3. Ştim că P(B) = 0.3, prin urmare P(A) = P(A|B)P(B) + P(A|B c )P(B c ) = 0.99 × 0.3 + 0.01 × 0.7 ≈ 0.304
şi
P(A|B)P(B)
P(B|A) = ≈ 0.9769,
P(A|B)P(B) + P(A|B c )P(B c )
de unde tragem concluzia că testul este mult mai fiabil in această situaţie.

Exercit, iul 8

a) In acest caz probabilitatea pe care o căutăm este P(2b), unde 2b inseamnă că a doua bilă a fost albastră.
Din formula probabilităţii totale avem:

b r b+d b b
P(2b) = P(2b|1r)P(r) + P(2b|1b)P(b) = · + · = .
r+b+d r+b r+b+d r+b b+r

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 3

Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti
Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

b) Trebuie să calculăm probabilitatea:

b+d b
P(2b|1b)P(1b) r+b+d · r+b b+d
P(1b|2b) = = b
= .
P(2b) b+r
r+b+d

c) Folosim inducţie. Pentru n = 2 am văzut că propoziţia este adevărată din punctele precedente. Să
presupunem acum că P(Bk ) = P(B1 ) pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n − 1} şi vrem să arătăm că relaţia
rămane adevărată şi pentru k = n. Observăm că dacă Nk (b) reprezintă numărul de bile albastre la
pasul k atunci:

c c
P(Bn ) = P(Bn |Bn−1 )P(Bn−1 ) + P(Bn |Bn−1 )P(Bn−1 )
Nn−2 (b) + d b Nn−2 (b) r
= · + · ,
r + b + (n − 1)d r + b r + b + (n − 1)d r + b

b
unde am folosit pasul de inducţie (P(Bn−1 ) = r+b ). Folosind din nou ipoteza de inducţie avem

Nn−2 (b) b
P(Bn−2 ) = =
r + b + (n − 2)d r+b
b
de unde găsim Nn−2 (b) = r+b · [r + b + (n − 2)d]. Inlucuind această relaţie in expresia lui P(Bn ) obţinem:

b
Nn−2 (b)(b + r) + bd · [r + b + (n − 2)d](b + r) + bd
P(Bn ) = = r+b
(b + r)[r + b + (n − 1)d] (b + r)[r + b + (n − 1)d]
b[r + b + (n − 1)d] b
= = = P(B1 ).
(b + r)[r + b + (n − 1)d] b+r
P(B1 ,...,Bn+1 )
d) Trebuie să găsim probabilitatea P(B1 |B2 , . . . Bn+1 ) = P(B2 ,...,Bn+1 ) . Avem din formula probabilităţii
totale că:

P(B1 , . . . , Bn+1 ) = P(Bn+1 |B1 , . . . , Bn )P(Bn |B1 , . . . , Bn−1 ) . . . P(B2 |B1 )P(B1 )
b + nd b + (n − 1)d b+d b
= · ... ·
b + r + nd b + r + (n − 1)d b+r+d b+r
b(b + d) . . . (b + nd)
=
(b + r)(b + r + d) . . . (b + r + nd)

şi

P(B2 , . . . , Bn+1 ) = P(B1 , B2 , . . . , Bn+1 ) + P(B1c , B2 , . . . , Bn+1 )

= P(Bn+1 |B1 , . . . , Bn )P(Bn |B1 , . . . , Bn−1 ) . . . P(B2 |B1 )P(B1 )+
+ P(Bn+1 |B1c , . . . , Bn )P(Bn |B1c , . . . , Bn−1 ) . . . P(B2 |B1c )P(B1c )
b + nd b + (n − 1)d b+d b
= · ... · +
b + r + nd b + r + (n − 1)d b+r+d b+r
b + (n − 1)d b r
+ ... ·
b + r + nd b+r+d b+r
b(b + d) . . . [b + (n − 1)d](b + r + nd)
= .
(b + r)(b + r + d) . . . (b + r + nd)

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 4

Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti
Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

Observăm că

b(b+d)...(b+nd)
P(B1 , . . . , Bn+1 ) (b+r)(b+r+d)...(b+r+nd) b + nd
P(B1 |B2 , . . . , Bn+1 ) = = b(b+d)...[b+(n−1)d](b+r+nd)
= → 1.
P(B2 , . . . , Bn+1 ) b + r + nd
(b+r)(b+r+d)...(b+r+nd)

Exercit, iul 9

1. Considerăm evenimentele următoare:

- Ai = {suma celor două zaruri la cea de- a i-a aruncare este 5}
- Bi = {suma celor două zaruri la cea de- a i-a aruncare este 7}
Evenimentul En se scrie

En = (Ac1 ∩ B1c ) ∩ (Ac2 ∩ B2c ) ∩ · · · ∩ (Acn−1 ∩ Bn−1

c
) ∩ An .

Aplicand independenţa avem că

P(En ) = P((Ac1 ∩ B1c ) ∩ (Ac2 ∩ B2c ) ∩ · · · ∩ (Acn−1 ∩ Bn−1

c
) ∩ An )
indep.
= P(Ac1 ∩ B1c ) × P(Ac2 ∩ B2c ) × · · · × P(Acn−1 ∩ Bn−1
c
) × P(An )
= P(Ac1 ∩ B1c )n−1 P(An ).

Observăm că spaţiul stărilor la cea de-a n-a lansare este Ω = {(i, j)|1 ≤ i, j ≤ 6} şi probabilitatea ca suma
4
celor două zaruri să fie 5 este P(An ) = 36 , deoarece cazurile favorabile sunt {(1, 4), (2, 3), (4, 1), (3, 2)}.
Obţinem de asemenea că probabilitatea ca suma să nu fie nici 5 şi nici 7 la prima lansare este
26
P(Ac1 ∩ B1c ) = 36 , deoarece situaţiile in care suma este 7 sunt {(1, 6), (2, 3), (3, 4), (4, 3), (5, 2), (6, 1)}.
In concluzie, probabilitatea evenimentului

A = {suma 5 (a feţelor celor două zaruri) să apară inaintea sumei 7}

este
∞ ∞ ∞ 
! n−1
[ X X 26 4
P(A) = P En = P(En ) =
n=1 n=1 n=1
36 36
∞  n
1 X 13 1 1 2
=
9 n=0 18
= 13 = 5 .
9 1 − 18

2. Fie Fn evenimentul ce corespunde la: in primele n − 1 aruncări nu a apărut nici suma 2 şi nici suma 7
iar in a n-a aruncare a apărut suma 2 şi Ci evenimentul ce corespunde la suma celor două zaruri la cea
de-a i-a aruncare este 2. Avem

Fn = (C1c ∩ B1c ) ∩ (C2c ∩ B2c ) ∩ · · · ∩ (Cn−1

c c
∩ Bn−1 ) ∩ Cn

şi probabilitatea lui P(Fn ) este

P(Fn ) = P((C1c ∩ B1c ) ∩ (C2c ∩ B2c ) ∩ · · · ∩ (Cn−1

c c
∩ Bn−1 ) ∩ Cn )
indep.
= P(C1c ∩ B1c ) × P(C2c ∩ B2c ) × · · · × P(Cn−1
c c
∩ Bn−1 ) × P(Cn )
= P(C1c ∩ B1c )n−1 P(Cn ).

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 5

Curs: Probabilităţi şi Statistică (2017-2018) Universitatea din Bucureşti
Instructor: A. Amărioarei Facultatea de Matematică şi Informatică

1
Avem P(Cn ) = 36 (deoarece doar (1, 1) ne dă suma 2) şi P(C1c ∩ B1c ) = 36−7
36 = 29
36 . Prin urmare
probabilitatea evenimentului căutat, pe care il notă cu B, este
∞ ∞ ∞ 
! n−1
[ X X 29 1
P(B) = P Fn = P(Fn ) =
n=1 n=1 n=1
36 36
∞   n
1 X 29 1 1 1
= = 29 = .
36 n=0 36 36 1 − 36 7

Grupele: 241, 242, 243, 244 Pagina 6