Referat

Pe tema:
Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor
băneşti false sau a titlurilor de valoare false

Autor:Nicolau Maxim
Studentul grupei SP11M
 Introducere

Fără îndoială, banii reprezintă un capitol important în istoria omenirii.

Actualitatea incontestabilă a temei date reiese din faptul că de-a lungul
vremurilor – mai ales când se prezenta sub forma monedelor de aur, banul apare
ca simbol al bogăţiei, al traiului fără griji, „cheia” tuturor posibilităţilor.
Falsificarea banilor prezintă un dezavantaj enorm pentru societate, întrucît duce
la crearea unor dereglari în domeniul economic al unui stat. De aici reiese și
importanța temei date, întrucît combaterea săvîrșirii acestei infracțiuni reprezintă
una dintre premisele principale ale societății, iar pentru înfăptuirea eficientă a
acesteia, este necesar de a studia mai profund infracțiunea data.
Astfel la etapa actuală în circulaţia financiară globală se introduce până la
un miliard de bancnote falsificate. Falsificarea mijloacelor băneşti şi valorilor
mobiliare ca tip de infracţiune „latentă” este caracteristică pentru ţările cu o
economie de piaţă slabă. Odată cu apariţia banilor şi valorilor mobiliare,
falsificarea acestora a devenit o maladie din aria inechităţilor sociale şi a
violenţei.

2
 Obiectul infracțiuni
În Republica Moldova, numărul de cazuri de fabricare sau punere în
circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false, conform
datelor statistice oferite de Direcţia Informaţii şi Evidenţă Operativă (DIEO) a
MAI, în perioada anilor 2015-2017 se cifrează la 837 de infracţiuni înregistrate
de fabricare sau punere în circulaţie a semnelor bănești sau a titlurilor de valoare
false. Analizând datele statistice, se poate menţiona că în anul 2020 s-au
înregistrat cele mai puţine infracţiuni de acest tip.
Obiectul general al infracţiunii îl formează însăşi societatea concepută ca
ansamblu al relaţiilor sociale, mai bine zis întreaga ordine de drept a Republicii
Moldova, ocrotită prin legea penală. Infracţiunea ca act de conduită individual
nu poate fi îndreptat împotriva tuturor relaţiilor sociale.
Obiectul generic îl constituie sistemul relaţiilor sociale care asigură bazele
funcţionării normale ale economiei naţionale în ansamblu, precum şi a diferitor
ramuri în parte. Obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl formează relațiile
sociale cu privire la încrederea publică în autenticitatea semnelor bănești sau a
titlurilor de valoare.
Obiectul material (produsul) al infracţiunii analizate este descris prin
sintagma „semnele bănești (bancnotelor şi monedelor metalice, inclusiv a celor
jubiliare şi comemorative, emise de Banca Naţională a Moldovei sau de organul
autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine), valorile
mobiliare de stat sau alte titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea
plăţilor”.
Astfel, putem deosebi 4 noțiuni care desemnează obiectul material
(produsul) infracțiunii calificate la alin. (1) art. 236 CP al RM:
1) bancnotele emise de BNM său de organul autorizat al unui stat străin ori
al unei uniuni monetare de state străine, utilizate pentru efectuarea plăţilor
2) monedele metalice (inclusiv cele jubiliare şi comemorative) emise de
BNM sau de organul autorizat al unui stat străin ori al unei uniuni monetare de
state străine, utilizate pentru efectuarea plăţilor

3
 3) valorile mobiliare de stat, utilizate pentru efectuarea plăţilor
4) alte titluri de valoare, utilizaţe pentru efectuarea plăţilor

Latura obiectivă a in infracțiuni

Latura obiectivă a infracţiunii reprezintă manifestarea exterioară a conduitei
socialpericuloase, constînd din fapta social-periculoasă, consecinţele negative,
precum şi timpul, locul, circumstanţele, metoda şi alte date detaliate, indicate
uneori în textul legii penale. 13 Respectiv latura obiectivă constă în fapta
prejudiciabilă exprimată în acţiune. Această acţiune se înfăţişează prin
intermediul celor două modalităţi normative cu caracter alternativ: 1) fabricare;
2) punere în circulaţie. La rândul său, modalitatea normativă de fabricare
presupune două modalităţi faptice cu caracter alternativ; a) contrafacere; b)
alterare.
Prin „contrafacere” se înţelege confecţionarea semnelor băneşti sau a
titlurilor de valoare false, care imită semnele băneşti autentice sau, respectiv,
titlurile de valoare autentice. Modalitatea faptică de contrafacere se realizează
diferit, după cum este vorba despre monede metalice (prin turnare, ştanţare,
galvanoplaştică etc.) sau despre semne băneşti de hârtie, ori despre valori
mobiliare (titluri de valoare) (prin poligrafie (tipărire), electrografie (utilizarea
copiatoarelor color), fotografie, desenare, copiere dublă (având la bază
principiul diluabiliţăţii coloranţilor), reprografie (utilizarea computerului şi a
dispozitivelor periferice) etc.). La rândul său, alterarea constă în modificarea
conţinutului sau a aspectului semnelor băneşti sau a titlurilor de valoare
autentice, creându-se, de regulă, aparenţa unei valori mai ridicate care i-ar
asigura făptuitorului avantaje materiale superioare celor care s-ar fi putut obţine
cu semnele băneşti sau cu titlurile de valoare iniţiale. Monedele metalice pot fi
alterate, de exemplu, prin modificare greutăţii sau a compoziţiei aliajului din
pare sunt confecţionate. Semnele băneşti de hârtie sau valorile mobiliare
(titlurile de valoare) vor fi alterate, de exemplu, atunci când este modificată
coloarea, semnele sau cifrele originale.

4
Pentru existenţa infracţiunii de fabricare a banilor falşi, legea penală cere
îndeplinirea cumulativă a două cerinţe esenţiale:
1)banul falsificat să corespundă uneia din monedele metalice sau de hîrtie
prevăzute de lege;
2)moneda falsificată - metalică sau de hîrtie - să aibă corespondent în monedele
de putere circulatorie;
Întrucît în dispoziţia art.236 este prevăzută sintagma fabricarea în scopul
punerii în circulaţie, nu va exista infracţiune fabricarea banilor pentru scopuri
personale (de exemplu, colecţie particulară). Deci pentru calificarea acţiunilor
conform art.236, este necesar, în primul rînd, ca banii falsificaţi să aibă
asemănări esenţiale cu banii autentici după forma, mărimea, culoarea şi restul
rechizitelor.
Deci puterea circulatorie a banilor trebuie raportată Ia produsul falsificării,
şi nu la obiectul material al infracţiunii. De aceea contrafacerea semnelor băneşti
scoase din circulaţie nu constituie infracţiunea prevăzută de art.236 CP RM
pentru că ea nu poate cauza prejudicii sistemului financiar.
Punerea în circulaţie a semnelor băneşti false presupune acţiunea de a
introduce produsul infracţiunii de falsificare în circulaţia monetară, ori,
respective, în circulaţia instrumentelor de credit şi plăţi. Legea nu enumeră, şi,
prin urmare, nu limitează procedeele de punere în circulaţie a banilor falşi. De
exemplu, aceasta se poate realiza prin: achitarea preţului unor mărfuri, plata sau
darea unui împrumut, donaţii, vinderea valutei străine la piaţă etc. însăşi simpla
transmitere a banilor falşi în calitate de plată constituie o infracţiune de punere
în circulaţie a acestora. Pentru existenţa infracţiunii nu contează cantitatea
semnelor băneşti falsificate puse în circulaţie. Astfel, punerea în circulaţie se
consideră o infracţiune consumată din momentul transmiterii de către vinovat
măcar a unei monede sau bancnote false.

5
Latura subiectivă a infracțiuni
Latura subiectivă - atitudinea psihică a persoanei faţă de fapta social-
periculoasă comisă, precum şi faţă de consecinţele ei. Ea se caracterizează prin
vinovăţie, motiv şi scop. Vinovăţia este atitudinea psihică a persoanei, prevăzută
de legea penală, sub formă de intenţie sau imprudenţă, faţă de fapta săvîrşită şi
consecinţele acesteia.28 Combinările raportului intelectual volitiv faţă de faptă
şi consecinţele acesteia creează temeiul pentru diferenţierea vinovăţiei în forme
(intenţie şi imprudenţă) iar în continuare pe tipuri (intenţie directă şi indirectă,
sine încrederea exagerată şi neglijenţa). Motivul infracţiunii este imboldul care a
stat la baza comiterii infracţiunii. Motivul este unul cupidant, adică persoana
urmăreşte obţinerea ilegală a unui profit, tendinţa de a-şi satisface necesităţile
sale materiale într-un mod legal.
Scopul infracţiunii constă în acţiunea de fabricare, contrafacere şi de punere
în ciculaţie a banilor sau titlurilor de valoare false, rezultatul spre care tinde
făptuitorul, săvîrşind infracţiunea.29 Latura subiectivă a impactului prevăzute de
art. 236 CP se caracterizează prin intenţie directă - toate infracţiunile de fals au
ca formă de vinovăţie intenţia30 şi scopul punerii în circulaţie a semnelor
băneşti şi valorilor mobilare false. Făptuitorul trebuie să-şi dea seama că: fabrică
semne băneşti şi valori mobilare false şi doreşte să le pună în circulaţie ori că
pune în circulaţie semne băneşti şi valori mobiliare false şi doreşte să facă
aceasta.31 Prevederea consecinţelor negative sub forma prejudiciului material
cauzat, nu este un element obligatoriu al laturii subiective a infracţiunii
analizate. Este necesar ca la infractor în timpul fabricării falsului să existe
scopul de punere în circulaţie. în cazul cînd acest scop lipseşte fapta dată nu
întruneşte semnele componente de infracţiune. De exemplu, fabricarea banilor
pentru decorarea scenei unui teatru pentru spectacol exclude răspunderea
penală.32 Nu este supusă răspunderii penale persoana, care nu ştia că bancnotele
sau valorile mobiliare materializate puse în circulaţie de el sînt falşi.

6
Subiectul Infracțiuni
Subiectul infracţiunii potrivit regulii generale, este recunoscut individul
caracterizat prin două aspecte ale personalităţii - vîrsta şi starea sănătăţii
psihice.33 Sunt pasibile de răspundere penală persoanele fizice responsabile care
la momentul săvîrşirii infracţiunii, au atins vîrsta de 16 ani şi persoana juridică
care desfăşoară activitate de întreprinzător potrivit alin. (4) art. 21 CP RM.
Stabilind răspunderea penală pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 236
CP al RM de la vîrsta de 16 ani, legislatorul a pornit de la următoarele premise:
în primul rînd, pericolul social sporit al acestei infracţiuni, în al doilea rînd, cînd
acest pericol este evident, persoana îşi poate da seama că aceste acţiuni ale lui
(de exemplu, de punere în circulaţie a unei bancnote falsificate) sunt periculoase
pentru societate. Legislatorul stabileşte răspundere penală pentru această
infracţiune de la vîrsta de 16 ani, bazîndu-se pe faptul că, pentru săvîrşirea ei, nu
se cere o iscusinţă deosebită, o mobilizare a intelectului, adică ea este pe deplin
posibilă şi pentru minori.
Deci, responsabilitatea poate fi definită ca fiind starea psihologică a
persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul faptelor sale, de a-şi da
seama de valoarea şi de urmările lor, precum şi capacitatea de a-şi determina şi
dirija, în mod normal, voinţa în raport cu acţiunile proprii.

7
 Recomandări
Luînd în consideraţie faptul că infracţiunea dată prezintă un nivel înalt al
pericolului social, este esenţial de aplicat în practică o serie de măsuri de
prevenire:
Măsurile preventive constau, în primul rînd, în popularizarea consecventă
a caracteristicilor bancnotelor emise, prin mass-media, în scopul cunoaşterii
acestora de către toată populaţia. Popularizarea trebuie sa vizeze, în mod special,
elementele de siguranţă si protecţie ale bancnotelor.
O altă măsura constă în instruirea şi testarea funcţionarilor bancari şi a
celor ce au ca atribuţii de serviciu colectarea bancnotelor, cu privire la
manipularea şi posibilităţile de depistare a bancnotelor false, în paralel, este
necesară dotarea tehnică adecvată a fiecărui centru de colectare aşa încît, pe
lîngă rapiditatea examinării, să se asigure şi depistarea falsurilor.