1

Spiru Haret : reformatorul şcolii şi al societăţii româneşti

Prof.dr.emeritus Leonard Olaru

Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi

Introducere

Cea mai puternică personalitate publică de la sfârşitul secolului XIX şi

începutul secolului XX este Spiru Haret, care s-a remarcat de-a lungul vieţii sale
printr-o vastă operă ce acoperă domenii diferite ca : ştiinţă, politică,
educaţie,cultură. Despre Spiru Haret se poate spune că este “omul şcolii” (9)
,ctitorul şcolii româneşti. Este omul pe care toţi elevii trebuie să-l cunoască drept
“ marele reformator al şcolii “ (7). Această mare valoare a activităţii sale a fost şi
este recunoscută pe parcursul a peste un secol, prin faptul că majoritatea
principiilor şi a conceptelor sale şi-au păstrat actualitatea şi aplicabilitatea până în
zilele noastre (9). Se neglijează însă faptul că Spiru Haret este în realitate un
reformator al întregii societăţi româneşti, prin reformarea componentelor sale ,
ştiinţa , educaţia şi cultura , pentru care a militat prin activitatea sa de pe parcursul
întregii vieţi (10).

Copilăria, tinereţea şi educaţia universitară

S-a născut la 15 februarie 1851 la Iaşi. Străbunicii săi au venit din sudul
Dunării pe la 1800, fiind probabil de origine aromână şi s-au stabilit în nordul
Moldovei. Tatăl, Costache Haret era “condicar la tribunalul criminalicesc” din Iaşi.
Mama, provenea din familia Ştefanovici din Bucovina (7;8;11).Boala tatălui şi
un conflict la locul de muncă, face ca Spiru Haret să înceapă şcoala mai târziu, la
15 mai 1859 la Dorohoi. Cu tot handicapul întârzierii începutului şcolii termină
clasa a I-a cu calificativul “ eminenţie”. Lipsurile materiale obligă familia să
plece din Dorohoi, iar copilul Spiru Haret este încredinţat unei mătuşi , care îl
înscrie la o şcoală din mahalaua oraşului Iaşi, din Sărărie, astăzi un cartier
modern al municipiului Iaşi . Fiind departe de căldura familiei, Spiru Haret se
dedică de mic, învăţăturii şi a treburilor suplimentare din şcoală (7;8). Directorul
şcolii îl considera un copil retras, liniştit, răspunzând promt când era întrebat. Era
prieten numai cu copiii buni din clasă. In şcoala primară l-a marcat inaugurarea
festivă a Universităţii din Iaşi, la 26 octombrie 1860 , la care a participat însuşi
 2

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (7;8). Pleacă în acelaşi an cu unchiul şi matuşa la

Bucureşti, iar în 1862 devine bursierul Colegiului Sf.Sava. Avea numai 14 ani,
când după moartea mamei în 1865 şi a tatălui în 1866 preia responsabilitatea de a
avea grijă de fratele şi cele două surori mai mici , pe care îi aduce în Bucureşti.
Rămâne însă premiant al clasei şi al colegiului . Colaborarea cu P.S. Aurelian la
Societatea cooperatistă “Economia” îl ajută să înţeleagă mai profund realităţile
unei lumi pline de convulsii, dar cu tendinţe de prosperitate (7;8).După terminarea
liceului în 1869, Spiru Haret se înscrie la Facultatea de Ştiinţe , secţia Fizico –
Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti , devenind licenţiat în
Metematici în anul 1874 (8). In acelaşi an ,Titu Maiorescu devenind Ministru al
Instrucţiunii Publice, îl trimite să studieze la Paris, cu o bursă dedicată tinerilor
studioşi, dar fără mijloace materiale. In 1875 obţine la Paris licenţa în Matematici,
iar în 1876 în Fizică. In 1878 obţine la Sorbona titlul de Doctor în Matematică, cu
teza întitulată “ Sur l’invariabilite’ des grandes axes des orbites planetaires “ fiind
primul român Doctor în Matematici, cu o teză din Mecanica cerească (6). Calitatea
tezei de doctorat a fost apreciată de mulţi oameni de ştiinţă ai timpului. Ulterior i
se oferă posibilitatea de a preda la o universitate din Paris şi din Grenoble, dar
tânărul savant a decis să se întoarcă în România pentru a-şi oferi capacităţile sale
ştiinţifice şi organizatorice statului român, care i-a asigurat cheltuielile ca bursier
în Franţa. Astfel acceptă mai întâi să predea la un gimnaziu, înainte de a începe o
carieră universitară. Devine profesor universitar la 27 de ani ; Membru
corespondent al Academiei Române la 28 de ani (1879); Inspector general al
şcolilor din Ministerul Instrucţiunii Publice (1883); Secretar general în acelaşi
minister (1885) ; Membru titular al Academiei Române (1892) şi mai târziu
Vicepreşedinte al Academiei Române (1904). Ocupă de trei ori, cu unele
întreruperi funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice , între anii 1897 şi 1910,
perioadă în care a avut ca obiectiv reforma educaţiei la orice nivel. Formaţia sa
enciclopedică, specifică savanţilor de la sârşitul secolului XIX şi începutul
secolului XX, ce acoperea domenii ştiinţifice importante şi variate ca matematica,
astronomia, fizica, ingineria mecanică, hidrotehnica, istoria, geografia,
geologia, fizica pământului , sociologia şi literatura , i-au permis să devină un
reformator de neegalat al educaţiei si al societăţii româneşti din acele vremuri (9).
El a intuit la fel cum au gândit predecesorii săi Cuza, Kogalniceanu, Maiorescu,
Eminescu şi alţii că “ o societate predominant agrară şi ţărănească trebuie
modernizată din interiorul ei de către instituţii adecvate” (9). Intre acestea Spiru
 3

Haret aşează şcoala, concepută ca un mijloc fundamental al unor transformări în

mediul rural. El a considerat că poate demara reforma structurală a învăţământului
românesc şi că poate găsi căile optime de modernizare reală a acestuia. Astfel
rigurozitatea sa ştiinţifică se va regăsi în toate documentele şi actele ce îi vor purta
semnătura.

Spiru Haret reformatorul şcolii

Inţelegând din tinereţe că poate fi un important agent al reformelor

structurale ale procesului de educaţie, Spiru Haret şi-a pus la dispoziţie toată
capacitatea sa profesională pentru îndeplinirea acestui proiect de importanţă
naţională . Reforma şcolii avea loc într-o societate în care 78% era procentul total
al analfabeţilor, după recensământul din 1899. In mediul rural procentul
analfabeţilor se ridica la 84%. Acest procent al analfabetismului era după 35 de
ani de funcţionare a învăţământului obligatoriu, conform Legii instrucţiunii din
1864. Problema care se punea era asigurarea unei orientări realiste şi pragmatice
în educaţie şi instrucţie şi depăşirea condiţiei în care şcoala ca instituţie pregătea
tinerii numai pentru profesii bugetofore. De la început Spiru Haret a considerat că
“ învăţământul unei ţări este chemat să îndeplinească un întreit scop “ ( 1;9;10) :

1. Să formeze buni cetăţeni.

2. Să procure tuturor tinerilor fondul de cunoştinţe care este indispensabil oricărui

om în viaţă, fără deosebire de treaptă socială - acesta este învăţământul
obligatoriu .

3. Să formeze contigente pentru toate carierele necesare pentru viaţa completă şi

armonică a statului (1;9).

Incă de tânăr când a ocupat poziţii importante în Ministerul Instrucţiunii

Publice, Spiru Haret a început pregătirea reformei învăţământului pe care a
desăvârşit-o şi a pus-o în practică în perioadele ministeriatului. Astfel încă din 3
aprilie 1883, când a fost numit Inspector general al şcolilor s-a ocupat de
cunoaşterea stării reale din şcoală , prin vizite frecvente la unităţile şcolare din
ţară , prin inspectarea activităţii corpului didactic, apoi prin elaborarea de rapoarte
către ministru , pentru a-i aduce la cunoştinţă adevărata realitate a stării
învăţământului românesc. Când a ajuns ministru în 1897, Spiru Haret avea deja
 4

pregătit programul de reformă încă din 1884 .Spiru Haret a fost de trei ori
ministru al Instucţiunii Publice : 1897 – 1899/ 1901 – 1904 / 1907 – 1910 /. ( 1;9).

In prima etapă de ministeriat , 1897 – 1899, Spiru Haret pune în valoare

ideile gândite de-a lungul timpului : trece prin parlament două legi fundamentale
ale învăţământului secundar şi a învăţământului superior (1898) şi ulterior a
învăţământului profesional (1899). In acelaşi timp s-au elaborat regulamentele şi
programele şcolilor secundare, precum şi a celelalte trepte de învăţământ. Au fost
înfiinţate şcolile (cursurile) pentru adulţi,grădiniţele şi cantinele şcolare şi a fost
promovat turismul şcolar. A sprijinit apariţia revistei “Albina” şi a fost instituită
Medalia “Răsplata muncii” pentru învăţământul primar.

In a doua etapă de ministeriat , 1901 – 1904, Spiru Haret a repus în vigoare

Legea învăţământului primar din 1896 ; Legea învăţământului secundar şi
superior din 1898; Legea învăţământului profesional din 1899 şi multe acte
legislative anulate anterior de guvernul P.P. Carp în 1900. Tot acum stabileşte baza
de calcul pentru micşorarea salariilor din cauza crizei economice puternice în care
a intrat ţara la începutul secolului XX. Acest document a fost numit “ Curba lui
Haret “ şi i-a adus multe critici. Tot în această perioadă Spiru Haret a acţionat
pentru restructurarea învăţământului în raport cu cerinţele de modernizare a
societăţii . Astfel a înfiinţat un număr mare de şcoli profesionale, elementare şi
inferioare. In toamna anului 1903 înaintează Regelui Carol I un “ Raport asupra
activităţii Ministerului de Instrucţie” în care prezintă toate legile şi alte acte
normative despre şcolă , în general, ca sistem de educaţie şi instrucţie , în
perioada 1 octombrie 1895 – 31 august 1903 (1;9). Tot în această perioadă de
ministeriat s-a ocupat în continuare de “ Reforma învăţământului secundar şi
superior “ prin modernizarea şi adaptrea acestor forme de învăţământ la cerinţele
societăţii. In 1904 înfiinţează Şcoala Superioară de Arhitectură şi Comisia
Monumentelor Istorice. Se ocupă de problematica introducerii instrucţiei militare
in şcoli (2;3) . Prin Circulara din 11 aprilie 1902 solicită unor revizori şcolari să
instruiască toţi învăţătorii pentru a aduna diverse obiecte, ţesături, cămăşi,
marame, etc., în vederea alcătuirii unui “Muzeu de artă naţională” . Spiru Haret
a dat o atenţie deosebită şcolilor normale de învăţători şi a programelor acestor
şcoli. El considera că programele şcolare trebuie să aibă un caracter realist şi
pragmatic . In programa şcolilor normale introduce lucrările practice agricole
considerând că “ învăţătorul sa fie săteanul însuşi şi prin urmare să păstreze
 5

iubirea pământului şi deprinderea de a-l lucra “(12). Invăţătorul trebuie să fie

modelul satului, intelectualul adevărat , omul de cultură, gospodarul exemplar (9).
In privinţa reorganizării învăţământului secundar a redus cursul liceului la 3 ani,
a păstrat profilele real, clasic şi modern, a desfiinţat examenul de absolvire de la
sfârşitul liceului şi a stabilit înscrierea la facultate in urma unui examen de
admitere. Spiru Haret a militat şi a introdus prin circularele sale ,ca ministru,
posibiliatea rotaţiei profesorilor secundari, de la o clasă la alta , pentru a putea
urmări elevii de la începutul până la sfârşitul şcolii. A susţinut ca învăţătorii şi
profesorii să fie selectaţi după valoare . El considera că un profesor sau un
învăţător valoros , poate să predea lecţiile mai bine şi pe înţelesul copiilor,
indiferent cum sunt alcătuite programele , de aceea selecţia pe criteriul valorii era
importantă şi pentru modernizarea învăţământului . In acest sens Spiru Haret
menţiona : “ Chestiunea personalului didactic este tot aşa de importantă, dacă nu
chiar mai importantă decât a programelor , căci un bun profesor cu o programă
mediocră dă tot mai bune rezultate decât un profesor mediocru cu cea mai
bună programă “ (2;3;4;10).

In ultima perioadă de ministeriat , 1907 – 1910, Spiru Haret a urmărit

aplicarea reformelor instituite anterior şi a pus accentul pe modernizarea
învăţământului şi alinierea lui cu învăţământul statelor occidentale avansate . Se
ocupă acum şi de modificarea legii clerului şi a seminariilor teologice , precum şi
de modificarea legii sinodale. Elaborează Legea Comisiei istorice (1910), care
avea datoria să publice cronici şi documente româneşti şi străine , precum şi vechi
documente literare. Comisia a editat Buletinul Comisiunii istorice a României şi
a funcţionat până în 1938 ( 1;9; 11). Pentru nevoia de infrormare a
învăţătorilor înfiinţează Biblioteca pedagogică ce tipăreşte prin Casa şcoalelor
traduceri din literatura pedagogică. Spiru Haret s-a implicat direct în construcţia
şcolilor primare şi secundare , în special a şcolilor normale ,prin întocmirea
proiectelor pentru clădiri, cât şi pentru clase şi mobilierul din clase. Tot mobilierul
şcolar a fost proiectat şi calculat , personal, în funcţie de caracteristicile
morfologice şi fiziologice specifice vârstei elevilor. Pentru clase şi spaţiile anexe
din şcoli, calculează dimensiunile acestora şi menţionează amplasarea optimă a
mobilierului în funcţie de destinaţia precisă a acestor spaţii. Elaborează un
regulament special şi urmăreşte personal aplicarea lui în construcţiile de şcoli. S-a
ocupat şi de rezolvarea internatelor pentru elevi, care să întrunească condiţii
 6

optime de odihnă şi igienă pentru aceştia. Multe şcoli actuale (în special cele
normale) păstrează acest tip de construcţie haretian, unic în felul lui. (1;9;12). O
astfel de construcţie şcolară este şi clădirea Şcolii Normale din Buzău
( actualmente Liceul Pedagogic din Buzău ) dotată cu cele necesare pentru
învăţământ , practică, hrană , internat şi recreierea copiilor ce învaţă aici. Aceste
tipuri de şcoli erau destinate în special fiilor de ţărani, care în majoritate erau
interni şi care urmau a deveni învăţători şi intelectuali ai satelor. Elaborează în
această perioadă o lucrare unică “Mecanica socială “(1910) , care a apărut la Paris
şi la Bucureşti şi în care utilizează pentru prima oară matematica şi fizica în
explicarea şi modelarea fenomenelor sociale.Ţine legătura cu ţara prin audienţe
acordate la minister şi la propria locuinţă. Orice cerere era satisfăcută , dacă era în
acord cu legea şi nu ţinea cont de apartenenţa politică a petenţilor.Astfel unii
membri ai partidului său (PNL) i-au devenit adversari (5). Toate iniţiativele sale
dovedesc un comportament de demnitar, preocupat de tot ce se întâmplă în jurul
său. Ideile sale, denumite ideile haretiene, mai ales in domeniul educţional şi
social, au dăinuit peste vremuri , iar unele au rămas valabile şi astăzi. Ulterior
spiritul său haretian a pătruns şi în cultură prin proiectele sale novatoare sub
semnul unei resurecţii a spiritului public . Sintagma “ spirit public “ circula în
epocă fiind învestită cu un prestigiu european. Colaborarea cu Nicolae Iorga şi
A.D.Xenopol în acest domeniu , îl califică şi un reformator şi în domeniul culturii
româneşti (11). El a căutat să cunoască România reală, România profundă,
adică România rurală, baza fundamentală a societăţii româneşti ,unde schimbările
de tip modern se produceau lent şi fără efecte asupra populaţiei ţărăneşti (4;5).

Spiru Haret reformatorul societăţii

Spiru Haret reformatorul şcolii a fost şi reformatorul societăţii pentru că el

credea că un popor instruit şi educat prin şcoală este motorul evoluţiei moderne a
societăţii. De aici legătura pe care Spiru Haret o avea permanent cu ţara, cu
poporul, cu oamenii satelor şi a oraşelor, iar toate reformele intuite şi aplicate de
el erau în sprijinul acestora. Modernizarea societăţii româneşti s-a produs de sus în
jos ,de la grupurile conducătoare , către toate celelalte grupuri sociale. (1). S- a
creiat astfel organismul instituţional politic şi juridic modern, necesar în
susţinerea spiritului naţional, în lipsa unei baze economice de tip capitalist . Incă
din 1906 în lucrarea “ Pagini de istorie” Haret aminteşte de situaţia financiară
dezastruoasă de la începutul anului 1900 , fapt ce a avut consecinţe economice şi
 7

politice grave (1).Printre acestea s-a numărat pericolul dependenţei statului

român de organizaţii financiare internaţionale şi anume “Controlul european”,
care se menţine şi în zilele noastre (9).Nu este greu de observat că situaţia se
repetă ciclic, când în perioadele de criză (ca şi în prezent ) creşte presiunea
instituţiilor internaţionale financiare asupre societăţii româneşti ( 9). Modernizarea
societăţii româneşti este benefică , spunea Spiru Haret numai dacă produce mutaţii
şi în gândirea morală individuală şi colectivă. Pătrunderea în lumea civilizată nu se
face numai cu strălucirea palatelor construite şi a lungimii căilor ferate ce străbat
ţara , ci prin reforma stării morale a populaţiei şi a nivelului de trai. (1;2;3;9; 10).
Marele savant a lăsat o operă teoretică şi practică pentru reformarea societăţii
româneşti, el însuşi reprezentând un model de comportament şi gândire modernă
într-o societate înscrisă pe calea recuperării unor decalaje istorice , spirituale,
economice şi culturale (1;9). Viziunea sa , spiritul haretian , în reformarea
societăţii este de o incontestabilă actualitate în orice societate în tranziţie cum este
cea românească (1;9;10). Ca operă teoretică în acest sens stă “ Mecanica socială”
(1910) în care Spiru Haret consideră fenomenele sociale ca fenomene continui ,
ce se pot descrie prin ecuaţii cu două variabile , sau sisteme de ecuaţii cu trei
necunoscute , putând fi reprezentate şi grafic în sisteme de coordonate cu două
sau trei dimensiuni . Discontinuităţile din dinamica fenomenelor sociale sunt rare,
în general fiind rezultatul unor cauze naturale de mari proporţii (cutremure,
inundaţii, epidemii ). Haret foloseşte în modelarea fenomenelor sociale conceptul
aproximărilor sugestive , iar pentru modelarea dinamicii fenomenelor sociale
foloseşte concepte din fizică ( centrul gravitaţional al unui corp social, principiul
vitezelor virtuale , principiul acţiunii şi a reacţiunii ). Este un deschizător de drum
în abordarea interdisciplinară a cercetării fenomenelor sociale (6; 7). Reformele
sale privind învăţământul ,cultura, activitatea clericală şi sinodală , asistenţa
socială, modernizarea satelor, pe scurt , reforma întregii societăţi a deschis calea
formării României moderne şi a genereţiei de aur ,de oameni de cultură din
perioada interbelică. Prin Circulara din 1908 dată către revizorii şcolari institue
obligativitatea acestora de a efectua anchete sociale amănunţite asupra familiilor
elevilor din cursul primar . El cerea cunoaşterea stării intelectuale , economice ,
morale şi sanitare a familiei, iar ca mijloc de cunoaştere sarcina era îndeplinită de
fiecare institutor şi diriginte de clasă. Toate datele erau centralizate la minister .
Spiru Haret pune astfel bazele asistenţei sociale în România. Prin Circulara din 27
aprilie 1909 adresată direcţiilor şcoalelor primare din Bucureşti reia ancheta
 8

socială asupra stării culturale şi materiale a familiilor copiilor din capitală ( 5).
La fel Haret se adresează , tot printr- o circulară către directorii şcoalelor
normale şi primare din oraşele ţării (12). Zilnic fiecare învăţător , institutor sau
profesor era obligat ca la intrarea în clasă să întrebe copiii cine este bolnav , de
ce boală suferă (dacă se poate ) şi la nevoie să anunţe medicul . Este o măsură
eficace pentru descoperirea bolilor molipsitoare ( măsură prin care se revenea la
instrucţiunile din 1898 ). In afară de legile privind reforma învăţământului
secundar şi superior , Spiru Haret în calitatea de Ministru al Instrucţiunii Publice
şi a Cultelor este preocupat şi de alte probleme ca : rolul preoţilor şi al
învăţătorilor în răscoalele ţărăneşti ; probleme privind conducerea Teatrului
Naţional; modificările succesive a le legii clerului şi a seminariilor teologice ,
precum şi a legii sinodale ,etc. Spiru Haret considera că reforma învăţământului
nu însemnă numai modernizarea programelor şi cunoştinţelor din şcoli şi din
întreg sistemul de învăţământ, ci şi eradicarea analfabetismului , în special la sate
şi ridicarea nivelului de cultură şi educaţie, moralitate şi civilizaţie a populaţiei
(11). Şcoala în viziunea lui Spiru Haret este un instrument de acţiune socială , nu
numai de a instrui elevii, ci şi a-i educa şi forma ca viitori adulţi responsabili de
ei înşişi şi faţă de semenii lor. Astfel prin Circulara din 3 decembrie 1909
înfiinţează casele de economie şcolară , pentru a învăţa copiii ca din puţinul lor să
economisească bani print-un sacrificiu , căci toate faptele mari se pregătesc în
virtutea unui sacrificiu. Spiru Haret spunea astfel : “ Când un individ este econom,
atunci el este moderat în plăceri, muncitor, cinstit, om de inimă, bun tată de
familie şi bun cetăţean “(5). Spiru Haret a fost un exmplar om al dialogului şi al
dezbaterilor publice. A fost interesat de opiniile şi ideile tuturor celor interesaţi de
schimbări structurale . Multe din deciziile sale aveau la bază lungi studii şi
dezbateri cu actorii sociali din şcoli .Profesorii din şcolile secundare şi învăţătorii
din şcolile primare şi rurale intrau în categoria de primi actori angajaţi în
reforma şcolii şi a societăţii din România. Peste tot unde a fost , a lăsat amprenta
puternicii sale personalităţi , dând astfel sens concret lucrului făcut cu temeinicie.
Astfel ,el s-a implicat direct în aplicarea întocmai a deciziilor sale, ce au susţinut
reformele şcolii şi a societăţii româneşti .

Activitatea ştiinţifică a lui Spiru Haret

Spiru Haret a pus la baza reformelor sale spiritul său de pregătire exactă,
matematica , fizica şi autoexigenţa în aplicarea ideilor sale (1;6;9). El a militat
 9

pentru extensia cercetării de la ştiinţele pozitive la practica curentă, pentru

aprofundarea spaţiului social, pe linia aşezămintelor cu caracter educativ , între
care : şcoala, societăţile culturale, presa (10;11). El a militat de asemenea pentru
un raport mai just între cunoaşterea teoretică şi practică, pentru inocularea
spiritului de cooperare în societate şi în special în lumea satului , pentru reforme
fundamentale. Toate aceste idei erau întemeiate pe o “mecanică socială”, ştiinţă
căreia s-a silit să-i analizeze şi să-i fundamenteze bazele (6;9;10) .In acest concept
ştiinţific Spiru Haret opinia că reforma educaţiei avea nevoie nu de o lege, ci de
legiferări în etape, prin măsuri cu caracter limitat, secvenţial, pentru a reduce din
tensiunile existente în diverse zone ale societăţii româneşti .Se observă şi în
acest domeniu spiritul haretian ce a stat la baza reformelor sale (1;6;7;9:10;11).
Lucrările ştiinţifice ale mareui savant dovedesc o mare uşurinţă în abordarea
diferitelor ramuri ale ştiinţei precum : matematica, fizica, ingineria , astronomia,
hidrotehnica, geologia,geografia, ştiinţele naturii , sociologia şi realizarea
conexiunilor interdisciplinare între acestea .Intre operele ştiinţifice ale lui Spiru
Haret se pot aminti următoarele (1;6;9) :

- Sur l’invariabilite’ des grands axes des orbites planetaires (1878) ce a

reprezentat teza sa de doctorat de la Sorbona.

- Despre măsura capacităţii buţilor (1878).

- Cercetări asupra părţii financiare a proiectului de răscumpărare a căilor ferate

(1880).

- Acceleraţiunea seculară a mişcării medii a lunii (1880).

- Morişcă cu indicaţiuni electrice , indicator electric şi sistemul de suspensie a

moriştii –pentru a putea măsura iuţeala unui curent lichid într-un punct dat
oarecare (1882).

- Cosideraţiuni relative la studiul experimental al mişcării apei în canale

descoperite şi al constituţiunii intime a fluidelor (1883).

- Teorema ariilor în mişcarea sistemelor materiale (1884).

- Notă asupra poporaţiunii României (1903).

 10

- Observaţiuni ştiinţifice : Obsevaţiuni asupra formării grindinii ; Observaţiuni

asupra cutremurilor de pământ (1905).

- Despre mecanica socială (1911).

- Raport despre aeroplanul Vlaicu (1912).

- Pata cea mare roşie de pe planeta Jupiter (1912).

Spiru Haret a depus eforturi susţinute pentru răspândirea ştiinţei în cadrul

societăţii româneşti , conştient că educaţia trebuie să continue şi dincolo de
băncile şcolii. Din toate lucrările se detaşează principiile care au stat la baza
gândirii şi activităţii sale. Acestea pot fi rezumate astfel (6;7):

- Incredere în izbânda binelui asupra răului, iar “binele public” revine mereu în
textele sale fie cu caracter ştiinţific , academic sau administrativ şi politic .
(10;11).

- Indemnul la ataşament patriotic şi al urmăririi binelui ţării , concept de viaţă

alimentat de tradiţie , cultură, istorie, ce poate fi o sursă pentru obţiuni civice
şi profesionale (11).

- Legarea învăţământului de practică idee ce revine mereu la “omul şcolii “

(1;7;9), care este convins că societatea românească are nevoie de oameni
pregătiţi de la nivelul primar până la cel academic, pentru a obţine rezultate
optime în orice domeniu (11;12).

Activitatea culturală a lui Spiru Haret

Dacă este să privim asupra activităţii complexe a savantului Spiru Haret,

atunci definim şi fondul cultural către care a militat savantul , întru
implementarea reformelor sale. Scopul său a fost multiplu “ o societate mai cultă,
mai dreaptă, mai avută, mai sensibilă la morală şi la datoria civică, una în stare să
realizeze finalmente idealul naţional “(11). In reuşita lui Spiru Haret de reformare
a societăţii şi culturii, ca parte a acesteia a fost faptul ca a avut alături figuri
savante de talia lui Nicolae Iorga, Titu Maiorescu , Simion Mehedinţi, Petru Poni,
D.A.Sturdza , V.A,Urechia, A.D.Xenopol, legaţi şi ei adânc de sistemul
educativ şi de schimbare socio – culturală. Iniţiativele lui Spiru Haret de
 11

revigorare economică şi culturală a societăţii şi în special a satului românesc, s-au

bucurat de succes la începutul secolului XX, în pofida crizelor şi aconvulsiilor din
mediul rural. Spiritul asociativ , fecund în lumea apuseană , dădea semne să
rodească şi la noi, în zona Dunării de jos, unde se vorbea de mişcarea haretiană
ca un fenomen cu promisiuni de viitor, dar periculoasă pentru ordinea existentă
(11). Haret era adesea asociat cu poporanismul lui Stere şi cu alte orientări ale
epocii (11. El considera esenţial apostolatul în slujba lumii rurale , folosirea
corpului didactic pentru obţinerea de progrese în orice domeniu , ceea ce
impunea pregătirea unui corp didactic valoros şi activ în domeniul reformelor
(7;9). Meritul său este că a “ introdus în societatea românească , cu mare
autoritate şi cu dezinteres personal, instituţii de tip nou, participativ şi un alt tip de
acţiuni cu caracter obştesc solidarist şi acţional “ (11). Haret era convins că
învăţământul joacă un rol de regulator social şi de remediu la numeroase carenţe
plasându-l în miezul preocupărilor de reformă şi de remodelare “ ştiinţifică
statului”(7;10).Ca şi multor intelectuali din epocă, lui Haret îi repugna
diletantismul şi improvizaţia legislativă, căutând să pună la temelia reformelor un
sistem coerent de gândire definit magistral ca o “ mecanică socială “ în acord cu
tendinţele timpului său ( 5;6;10;11;12). Pentru nevoia de informare a
intelectualilor satului, învăţătorii , Haret creiază Biblioteca pedagogică în cadrul
căreia tipăreşte prin intermediul Casei şcoalelor mai ales traduceri din literatura
pedagogică . In 1887 a fondat săptămânalul “Albina” , devenit ulterior , de-a
lungul multor decenii , până în zilele noastre foarte popular şi citit de mulţi
intelectuali .A infiinţat în 1900 Societatea “Steaua” . In 1905 înfiinţează “
Revista generală a învăţământului “ în care au apărut reformele pe care le-a pus în
practică. In 1906 a editat “ Pagini de istorie” în care aminteşte de situaţia
dezastruoasă a ţării, cu consecinţe grave economice şi politice .In sfârşit în 1911
apare lucrarea “Mecanica socială” la Paris şi la Bucureşti în care analizează şi
modelează pentru prima dată fenomenele sociale, pe baza ecuaţiilor matematice şi
a principiilor fizicii (1;6;7;9). Spiru Haret a colaborat cu mulţi intelectuali în
demersul său de reformă academică , socială , având sorginte paşoptistă comună ,
dar cu nuanţe impuse de noile împrejurări (5). Poate cel mai aproape în această
colaborare s-a situat A.D.Xenopol, istoric ,filolog şi sociolog de marcă, ce
debutase cu studii de cultură naţională şi a civilizaţiilor lumii , pentru a-şi încheia
spectaculos cariera cu o valoroasă teorie a istoriei (11). Cu toate acestea cei doi s-
au înfruntat public pe tema reformelor şcolare, cadru de discuţii şi în prezent (11).
 12

Acelaşi lucru se poate spune şi de relaţia cu Nicolae Iorga , a cărui atitudine

critică faţă de contemporani l-a pus de multe ori în situaţii conflictuale (11). Cu
toate acestea Iorga spunea : “ să profităm de acest secol pentru a desăvârşi
organizarea noastră, pentru a învia idealismul nostru , pentru a învăţa să muncim,
fiindcă din munca fiecăruia adunată la un loc, se întrupează măreţia unui popor “
(11). Spiru Haret se gândea : “ studiul istoriei trebuie să fie un mijloc de a infiltra
în sufletul copiilor conştiinţa naţională , de a-i face să înţeleagă rostul chemării în
lume a poporului din care face parte ; de a le insufla încredere într-însul, iubire de
ţară şi dorinţa de a se devota pentru dânsa. Istoria trebuie să le arate suferinţele
trecute ale poporului român, venite toate din neunirea dinăuntru sau din vrăjmăşia
celor din afară ; ea trebuie să-i facă să înţeleagă deosebirea dintre azi şi ieri,
virtutea şi înţelepciunea naţiunii , care a ştiut să se înalţe acolo unde este , prin
înţelepciunea şi vitejia ei şi a conducătorilor ei “ (1;3;4;5;10;11). In acest
context Spiru Haret emite legea privind înfiinţarea Comisiei istorice (1910)
având ca obiectiv publicarea de cronici şi documente româneşti şi străine , în
legătură cu relaţiile dintre România şi ţările străine , precum şi vechi documente
literare . Comisia istorică a funcţionat până în 1938 editând Buletinul
Comisiunii istorice a României (10;11). Haret ia iniţiativa de înfiinţare a
Muzeului de artă naţională , iar prin Circulara din 11 aprilie 1902 trimite către
revizorii şcolari ai unor judeţe din România să înceapă a pune bazele acestui
muzeu de artă naţională , prin antrenarea tuturor învăţătorilor să adune obiecte ,
precum cusături de lână, cu arnici, cu fir sau cu mătase, cămăşi bărbăteşti şi
femeieşti, ştergare, ţesături de lână, in, cânepâ, pături,brâuri, lucrări cioplite în
lemn, vase de pământ, ouă încondeiate ,etc. Pe lângă acestea se solicitau notiţe
despre diferite obiceiuri şi porturi din partea locurilor, etc. (10;11). Se spune că
în ultimii ani ai secolului XIX Haret a fost o chintesenţă a “spiritului public” ce
viza o mulţime de proiecte novatoare, legate de sfera educaţională, dar definitorii
şi pentru lumea românească în ansamblu (11). El a însemnat nu numai legislaţie şi
organizare şcolară şi socială, într-o epocă de mari convulsii , ci şi emitent de
soluţii de redresare a satului românesc , prin măsuri pragmatice şi mereu
actuale . Toate reformele au influenţat implicit cultura acelor vremuri . I s-a spus
acestui spirit “ spirit haretian” , întrucât Spiru Haret a fost unul din vârfurile
“pragmatice” de implementare practică şi vizibilă a reformelor sale. Se pot da
acestui spirit şi alte definiţii , deoarece în cercul Junimii de la Iaşi exista tot un
asemenea spirit , din care făcuseră parte Maiorescu , Xenopol, Conta,Eminescu, de
 13

al căror nume este strâns legată istoria şcolii (11). Planul de primenire a şcolii şi a
societăţii implementat de Haret , prin reformele sale nu s-a născut pe loc gol .
Eforturi diseminate de-a lungul câtorva generaţii le-au depus Asachi,
Kogălniceanu, Urechia, Maiorescu şi alţi contemporani. Haret a fost sprijinit pe
linie de învăţământ şi la Academia Română de personalităţi de marcă, precum
P.S.Aurelian, Dr,C. Istrati, P.Poni, D.A.Sturdza, A.D. Xenopol implicaţi şi ei în
acest efort de schimbare benefică socio –culturală (11).

Percepţia actuală a lui Spiru Haret de către români

La data de 17 decembrie 1912 Spiru Haret se stinge din viaţă , la numai 61

de ani, fiind unul dintre cei mai mari români, patriot, deosebit om de ştiinţă şi
cultură, academician recunoscut în toate mediile academice şi universitare ca “
omul şcolii “ , care a reformat educaţia şi societatea românescă la sfârşitul
secolului XIX şi începutul secolului XX (7;8) . Astăzi Spiru Haret este perceput
mai mult prin numele pe care îl poartă unele instituţii de învăţământ secundar şi
universitar din ţară şi din Bucureşti. (9). Remarcăm aici că patronul Liceului
Pedagogic din Buzău este Spiru Haret, al cărui bust este amplasat în faţa clădirii
instituţiei ( una dintre cele mai vechi şcoli pedagogice din ţară ) şi unde este
venerat în fiecare an de “ Ziua şcolii “. De menţionat că în emisiunea
Televiziunii Române “Mari români” din 2006 , numele lui Spiru Haret lipseşte
(9). Credem că este o regretabilă eroare!. In perioada comunistă însă s-a scris
despre opera lui Spiru Haret şi s-a revenit parţial la învăţământul haretian după
1963, cu mijloacele specifice epocii . S-a urmărit lichidarea analfabetismului , în
special în mediul rural şi s-a continuat costrucţia de şcoli înainte de 1989( 9).
Revista “Albina” a continuat să apară şi în perioada comunistă şi i s-a recunoscut
lui Spiru Haret valoarea ştiinţifică în matematică. Astfel în 1976 , cu prilejul
împlinirii a 125 de ani de la naştere, Uniunea Internaţională a Astronomilor a dat
numele de “ Haret” unui crater de pe faţa invizibilă a Lunii (5;6;9). In regimul
comunist însă nu a fost acceptat haretismul ca doctrină socială şi politică, la
realizarea căreia trebuiau să participe toate clasele şi categoriile sociale, printr-un
program de emancipare a ţărănimii, în cadrul unui proiect de educaţie şi strategie
de dezvoltare a satului. După cum se ştie însă regimul comunist a avut ca ţintă
industrializarea rapidă a economiei şi colectivizarea forţată a agriculturii, cu efecte
nefaste asupra societăţii româneşti, care se văd şi astăzi (9).
 14

Bibliografie

1. Dabu Cristina - Maria : Cultura şi genialitatea condiţii ale progresului. Spiru

Haret- un reformator al societăţii româneşti.
www.studii.crisfst.ro./doc/2012/2012_4_08_pdf.

2. Haret C.Spiru :Operele lui Spiru Haret ,Volumul I Oficiale,pref.:Remus

Pricopie, Constantin Schifirneţ,Ed.Comunicare.ro, 2009.

3. Haret C.Spiru : Operele lui Spiru Haret, Volumul II Oficiale,pref.:Remus

Pricopie, Constantin Schifirneţ, Ed.Comunicare. ro, 2009.

4. Haret C .Spiru : Operele lui Spiru Haret, Volumul III Oficiale, pref.:Remus
Pricopie, Constantin Schifirneţ, Ed.Comunicare.ro, 2009.

5. Haret C.Spiru :Operele lui Spiru Haret,Volumul IX Polemice şi politice,

pref.:Remus Pricopie, Constantin Schifirneţ, Ed.Comunicare.ro,2009.

6. Haret C.Spiru : Operele lui Spiru Haret ,Volumul X, Operele

ştiinţifice,1872 - 1912, pref.:Remus Pricopie, Constantin Schifirneţ ,
Ed.Comunicare.ro, 2009.

7. Manolea Gheorghe : Spiru Haret reformatorul învăţământului românesc .

Gazeta de Sud .File de istoria ştiinţei. Cultura .(Ediţie de arhivă) Anul
16,nr.5040, 2011.

8. Popoiu Gabriel : 17 Decembrie 2011 – 99 de ani de la moartea lui Spiru

Haret la vârsta de 61 de ani. Cultura, 2011.

9. Schifirneţ Constantin : Spiru Haret “ un reformator al societăţii româneşti

“. Ed.Comunicare.ro, 2009 – 2010. Note pentru 11 volume “Operele lui
SpiruHaret” 2011.

10.Zub Alexandru : Spiru Haret (1811 -1912 ) . Spiru Haret : Lecţia

reformatorului. Luceafărul, Anul 4, 2012 .

11.Zub Alexandru : Spiru Haret (1851 – 1912 ) III ,Spiritul haretian în cultura
română. Luceafărul, Anul 4, 2012.
 15

12.Zub Alexandru : Spiritul normalian şi pepiniera de la Şendriceni.Luceafărul

, Anul 4, 2012 .