PSIHOLOGIE 23.09.

2020

Obedienta ; forta obedientei distructive referat

3. Etapa stiintifica

Evolutia psihologiei stiintifice cuprinde :

- Introspectionismul
- Behaviorismul
- Psihoanaliza

Psihologia contemporana
Psihicul , in definirea psihicului , psihologia se raporteaza la :
- Lumea externa : psihicul poate fi definit ca reflectare subiectiva a
obiectelor si fenomenelor si reprezinta o modalitate particulara de
 realizare si manifestare a informatiei la nivelul organismelor
animale care poseda system nervos
- Substratul material : psihicul este o functie a sistemului nervos si
depinde direct de gradul de dezvoltare si organizare a acestuia
- Factorul timp pune in evidenta natura dinamico-evolutiva a
psihicului :
-etapa ascendenta : 25 de ani
-etapa optimului functional : 65 de ani
-etapa regresiva dupa 65 de ani
- starile de necesitate si sarcinile de adaptare la mediu
Psihicul este o modalitate prin care omul exista ca fiinta bio-sociala si
care ii asigura omului adaptarea la conditiile de mediu prin conduite care
depend atat de schimbarile de mediu cat si de condiitile interne ale
individului respective.
Psihicul se manifeste prin procese psihice , stari psihice si prin insusiri
psihice .
-dupa gradul de complexitate avem comportamente simple si
complexe ,
-dupa nivelul integrare reflexa avem conditionate si neconditionate
-dupa prezenta sau absenta intentiei si controlului involuntar avem
neintentionate si involuntare
Dezvoltarea psihicului :
1.stadiul psihicului senzorial elementar : predomina reactiile
innascute
2.stadiul psihicului receptiv : sesizarea obiectelor in integralitatea lor
3. stadiul intelectual : nr relative redus de incercari pt rezolvarea unei
probleme
4.stadiul psihicului constient : ultima etapa a evolutiei specifica
omului

10.07.2020

Clasificarea reprezentarilor

1 .Prezenta elementului de noutate : reprezentari reproductive bazate

pe perceptiile anterioare si reprezentari anticipative care nu au fost
inca percepute
2. In functie de prodominarea unei modalitati senzoriale :reprezentari
vizuale, auditive, gustative si motorii
3. reprezentari individuale si generale
4. Dupa gradul de abstractizare : cu grad moderat de abstractizare si
grad inalt de abstractizare
5. Din perspectiva evolutiei ontogenetice : reprezentari primare (pana
al 3 ani ) , conceptuale (3-10 ani ) , reprezentari formale
Asemanarile dintre perceptie si reprezentare :
- Sunt procese de cunoastere
- Sunt fenomene intuitive
- Determina efecte fiziologice
- Sunt legate de miscare
- Au un anumit inteles si o anumita semnificatie
- Ofera informatii despre obiecte si fenomene
 Deosebiri intre perceptie si reprezentare :
- Perceptia se produce prin prezenta obiectului iar reprezentarea in
absenta lui
- Perceptia reflecta clar si precis obiectul, iar reprezentarea nu este o
reproducere fidela a datelor perceptive ci o prelucrare a lor
- Imaginea perceptiva este bagata in continut (cuprinde atat insusiri
esentiale cat si neesentiale ) iar reprezentarea este schematica
(cuprinde doar insusirile considerate importante )

PROPRIETATILE REPREZENTARII

1.Figurativitatea , reprezentarile redau cea ce este tipic pentru un

obiect , caracteristici care trec dincolo de anumite exemplare
2. Operativitatea , reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor
definitorii cea ce permite indepartarea de schema structurala a
obiectului
3. Panoramizarea , reprezentarea permite imbinarea in imaginea
mintala rezultata a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi
percepute la propriu decat succesiv
4. Integrarea , fiecarei figuri ii corespunde un sens si invers
5. Autonomia , capacitatea de desprindere a reprezentarilor de
purtatorul lor concret pentru a circula in mediul social al acestuia
6. Caracterul social , reprezentariile exprima intotdeauna un fond
cultural comun si astfel se pune in evidenta la nivelul lor
componentele sociale
 Rolul reprezentarilor in activitate

1. Permit progresul perceptiei si realizarea acesteia intr-o maniera

completa
2. Constituie materia prima pentru gandire si operatiile sale si pentru
imaginative si procedeele acesteia
3. Reprezinta un punct de plecare in evolutia gandirii
4. Permit concretizarea gandirii abstracte
5. Constituie una din cele mai importante surse de informatie pentru
individ
6. Sunt instrumente de planificare si reglare a conduitei umane prin
integrarea in diferite tipuri de activitati
7. Pot detine o functie de detensionare nervoasa
8. Reprezentarile definnesc cea ce este realitatea pentru subiect
9. Permit orientarea in spatiu

Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare si integrare a

informatiei despre lumea externa si despre noi insine , este
procesul psihic de reflectare mijlocita si generalizant abstracta (sub
forma notiunilor , judecatilor si rationamentelor ) a insusirilor
commune esentiale si necesare ale obiectelor si a relatiilor logice
cauzale dintr ele .
Gandirea are caracter mijlocit , nu opereaza direct asupra realitati
ci asupra informatiei furnizate .Caracterul general abstract rezulta
din faptul ca gandirea se desfasoara permanent in directi
evidentierii insusirilor generale si esentiale ale obiectelor si
fenemenelor si a subordonarii unor modele ideale generale .
Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme si din acest
punct de vedere se apropie de inteligenta . Inteligenta se dezvolta
 treptat , in anumite conditii de interactiune cu obiectele si
persoanele .
Howard Gardner
Dezvolta o noua teorie despre inteligenta : omul nu are o singura
inteligenta ci mai multe diferite intre ele cu dezvoltare proprie care
impreuna se imbina dand o matrice a inteligentelor unei persoane ,
toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogati
personalitatea conceptie care se numeste teoria inteligentelor
multiple .

14-10-2020

Gandirea se organizeaza ca un sistem multifazic care se intinde pe

toate cele 3 coordonate temporale , ea foloseste informatii despre
trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui si integreaza informatii
despre trecutul si prezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in
viitor .
Gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman si actioneaza ca
un mecanism de comanda si control asupra celorlalte procese psihice
conferindu-le dimensiunea rationalitatii
 STRUCTURA PSIHOLOGICA INTERNA A GANDIRII

Din puncte de vedere structural gandirea poate fi :

- Structuri de notiuni, judecati :latura de continut
- Sistem de operatii : latura relationala
- Sistem de produse : latura operatorie

Structura gandirii este formata din 3 componente :

- Operatii :evaluare , gandire convergenta, divergenta ,memorie si
cunoastere
- Continuturi : comportamental , semantic , simbolic si figural \
- Produsele : unitati, clase , relatii , sisteme , transformari si
implicatii

Trasaturi ale gandirii :

1.flexibilitatea
2. fluiditatea
3. originalitatea
4. elaborarea
 GANDIREA CA SISTEM DE NOTIUNI , JUDECATI SI
RATIONAMENTE

Unitatea informationala de baza a gandirii este notiunea care este un

construct mintal care include insusiri si proprietati comune esentiale si
necesare ale obiectelor si fenomenelor . Notiunea nu se aseamana cu
obiectul, este intotdeauna generala si se situeaza la un anumit nivel de
abstractizare
Dupa modul in care satisfac
criteriile necesalitati si esentialitatii notiunile pot fi empirice si stintifice
dupa natura insusirilor pe care le reflecta pot fi concrete si abstracte
Judecata este o structura informationala mai complexa care reflecta
obiectul in relatie cu alte obiecte .
Rationamentul este o structura discursiva si ierarhizata in care gandirea
porneste de la anumite date si ajunge la obtinerea altora noi .

GANDIREA CA SISTEM DE OPERATII

Informatia si notiunile sunt transformate pentru a obtine cunosctinte noi

sau pentru a rezolva probleme
Avem 2 tipuri de operatii :
Fundamentale :sinteza comparatia ,abstractizare ,generalizare ,
concretizare
Instrumentale :algoritmice si euristic
 GANDIREA CA SISTEM DE PRODUSE
Intelegerea este functia care determina gradul de constientizare de catre
om de ea depind desfasurarea ulterioareaza a celorlalte faze
(interpretarea, explicarea si teoretizarea ).Realizarea ei se bazeaza pe
combinarea
Apartenenta la un tip de gandire este conditionata atat de genetic cat si
educational .

21-10-2020

MEMORIA

Este procesul psihic cognitiv superior care asigura intiparirea ,stocarea

si reactualizarea informatiei si experientei sub forma de amintiri .
Memoria este functia generala multumita careia omul magazioneaza ,
conserva si apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a
intalnit in experienta anterioara
Memoria este o capacitate psihica absolut necesara implicata in
comportamentul complex al vietii omului .Continutul ei este divers
cuprinzand imagini ,trairi afective, idei ,miscari si deprinderi , memoria
se afla in interactiune si interdependenta cu toate celelalte fenomene
psihice .Ea permite desfasurarea proceselor psihice contribuie la
constituirea si perfectionarea proceselor cognitive si reglatorii precum si
la formarea si dezvoltarea insusirilor personalitatii , este implicata in
toate formele de invatare si asigura identitatea eului
Memoria se caracterizeaza prin cateva trasaturi esentiale :
1. Este activa : poate prelucra ,evalua si reorganiza meterialul
memorat
2. Este selectiva
3. Este inteligibila : presupune intelegerea informatiilor memorate
4. Este situationala adica raportarea si incadrarea in anumite
coordonate de timp si spatiu
5. Este mijlocita : se utilizeaza procedee speciale
6. Este organizata logic si sistemic

Procesele si formele memoriei sunt :

1.memorarea : intiparirea informatiilor in mod activ ,selectiv si
inteligibil .Informatia se traduce intr-un cod (imagine , sunet,
propozitie ) astfel incat sa poata patrunde in sistemul memoriei .
De calitatea memorarii depinde celelalte procese ale memoriei .
Formele memorarii :
1. Dupa prezenta intentiei, scopului si efortului voluntar : memorie
voluntara si memorie involuntara
2. Dupa prezenta sau absenta gandirii : memorare mecanica si
memorare logica
Pastrarea informatiilor : durata pastrarii este dependenta de
particularitatile materialului memorat de conditiile in care a fost
achizitionat si de trasaturile psihofiziologice ale subiectului .
Informatiile pot fi pastrate in forma exacta sau modificate : dupa
durata pastrarii memoria este :
 1. Memorie senzoriala de foarte scurta durata cu durata de 0-5
secunde face posibila perceptia
2. Memoria de scurta durata este limitata in ceea ce priveste volumul
dar este foarte importanta pentru ca prin repetitie informatiile trec
din ea in memorita de lunga durata
3. Memoria de lunga durata : continutul ei poate fi reactivat in functie
de necesitatile subiectului , ea poate fi :
- Memorie episodica :evenimente traite personal de subiect
localizabile in timp si in spatiu
- Memorie semantica :idei , concepte, operatii , atitudini, deprinderi
, convingeri

Dupa modalitatea informationala preferentiala :

1. memorie perceptiva (informatii furnizare de memoria vizuala ,
auditiva etc )
2. memoria verbala : concepte, simboluri, argumente
3. memoria :actiuni si reguli
4. memoria afectiva :emotii, sentimente
Reactulizarea informatiei se realizeaza prin recunoastere in prezenta
obiectului si prin reproducere in absenta lui cu ajutorul limbajului .
Recunoasterea si reproducerea sea realizeaza voluntar sau involuntar
,eronat sau fidel , prompt sau lent .

Calitatile memoriei :
1. volumul
2. mobilitatea : capacitatea de a acumula noi cunostinte de a le corela
cu altele , de a le reorganiza si de a le modifica pe cele existente
3. rapiditatea fixarii
4. trainicia pastrarii
 5. fidelitatea reactualizarii
6. promptitudinea reactualizarii

Factori care optimizeaza functionarea memoriei

Factori subiectivi : interesele, gradul de implicare , aspiratii

Factori obiectivi : tin de material
1. natura materialului
2. gradul de organizare si sistematizare a materialului
3. gradul de noutate a materialului
4. modul de prezentare

Organizarea si omogenitatea materialului

Locul pe care il ocupa materialul in cadrul activitatii
Pozitia materialului in structura seriei
Memorie si uitare : uitarea este un fenomen psihic, natural si necesar
care are menirea de a evita supraincarcarea , exista mai multe teorii ale
uitarii :
1. teoria uitarii motivate : oamenii uita informatii asociate cu
evenimente neplacute sau dureroase
2. teoria stergerii urmelor : anumite cunostinte se deterioreaza si
dispar din memorie ca urmare a trecerii timpului si neutilizarii
informatiei
3. teoria interferentei : explica uitarea prin efectele negative pe care le
au cunostintele invatate unele asupra altora , avem interferenta
retroactiva (informatia noua ) influenteaza negativ informatia
invatata anterior si interferenta proactiva in care informatia
anterioara influenteaza negativ pe cea noua
 Uitarea se manifesta in mai multe forme , uitare totala , partiala,
sau situationala .
Cauzele uitarii pot fi nesolicitarea indelungata a informatiilor ,
insuficienta consolidare in perioada memorarii , lipsa de interes ,
de efort voluntar , starea de oboseala , consum de alcool si
medicamente , varsta

18 – 11 – 2020

Motivatia reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei fie

ca sunt innascute sau dobandite , constientizate sau nu , simple trebuinte
fiziologice sau idealuri abstracte . Orice activitate a organismului uman
este orientata spre satisfacerea necesitatilor acestuia pentru mentinerea
vietii . Comportamentul este dependent atat de modificarile interne cat si
de stimulii externi care actioneaza asupra individului motivatia
constituind elementul care pune in miscare organismul motivatia fiind
cauza interna a comportamentului .
Putine din formele motivatiei reltiv simple sunt innascute in timp ce
numeroase forme complexe ale motivatiei se formeaza pe parcursul
vietii fiind dependente de particularitatile de mediu dar si de specificul
starilor de necesitate interne deja existente (impulsuri,tendinte , intentii).
Influenta factorilor externi va fi modelata si integrata de organizarea
externa a subiectului care poseda o selectiviate bine structurata . Pe
masura dezvoltarii psihice si alergirii interactiunii cu mediul socio –
cultural se vor diferentia si structura forme noi ale motivatiei legate pe
de o parte de asigurarea si afirmarea statutului propriului Eu in lume iar
pe de alta parte de continutul activitatilor si al valorilor sociale in care
individul trebuie sa se integreze ca membru al unei colectivitati .
 Motivatia este un filtru al influentelor externe, o parghie a autoreglarii
individului si forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane .
Functiile motivatiei :
1. functia de selectare, activare si semnalizare a unor dezechilibre
fiziologice sau psihologice
2. functia de orientare sau directionare a actiunii
3. functia de sustinere a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei

Niveluri structurale ale sistemului motivational

1. Stari motivationale simple slab organizate cuprind tendinte,

impulsuri
2. Trebuintele sunt forme relativ complexe bine organizate si puternic
integrate care pot fi primare innascute sau secundare dobandite
Abraham Maslow clasificate care respecta o anumita ierarhie , la baza
piramidei stau trebuintele inferioare intalnite si la animale .

Trebuinte fiziologice ,trebuinte de securitate ,trebuinte de iubire

si apartenenta la grup , trebuinte de stima de sine , trebuinte
cognitive , trebuinte estetice si trebuinte de autorealizare .
O trebuinta este cu atat mai improbabila cu cat este mai continuu
satisfacuta . Exista o anumita ordine in satisfacerea trebuintelor .
Cu cat se afla mai aproape de varful piramidei cu atat o trebuinta
este mai specific umana .
Efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai
mare cu cat ea se afla la baza piramidei
3. Interesele sunt forme bine structurate dar mai putin stabile si
consolidate decat trebuintele , ele asigura o legatura selectiva si
 activa cu un obiect sau domeniu de activitate . In structura psihica
a intereselor intra elemente cognitive , afective si volitive .
Interesele pot fi generale-personale,pozitive-negative si in functie
de domeniul de activitate .
4. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care il propulseaza
pe om catre un ideal
5. Idealurile isi au originea in sistemul de valori personale sau ale
grupului prefigurand in functie de conditiile prezente scopul final
al actiunii care are valoare centrata pe devenirea ulterioara a
propriei personalitati sau a grupului .
6. Convingerile sunt idei cu caracter subiectiv adanc implantate in
structura personalitatii si care impulsioneaza spre actiune cu
intreaga personalitate intensitatea lor putand fi foarte mare chiar
impotriva instinctului de autoconservare .
7. Conceptia despre lume si viata reprezinta ansamblul ideilor si
teoriilor despre om, natura si societate care se formeaza sub
incidenta conditiilor de viata , culturii , educatiei . Ea are rol de
orientare a comportamentului reunind cognitivul cu valorile .
8. Motivele sunt considerate un ansamblu de factori dinamici care
determina conduita unui individ , motivul este mobilul care
declanseaza , sustine energetic si orienteaza actiunea pe intreaga
durata a desfasurarii ei . Spre deosebire de trebuinte care nu
declanseaza intotdeauna actiunea motivul determina adoptarea
unor comportamente de satisfacere .
Motivele pot fi individuale si generale , poztive-negative ,
majore-minore ,intrinseci-extrinseci, altruiste-egoiste dar nici un
motiv nu actioneaza singur , el interactionand cu alte motive . In
situatii complexe motivele se sustin unele cu altele contribuind la
intarirea motivatiei .
 Formele motivatiei

1. Motivatie pozitiva-negativa
2. Motivatie intrinseca-extrinseca
3. Motivatia cognitiva-afectiva
Formele motivatiei sunt inegal productive
Optimul motivational , relatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul
performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul o are de
indeplinit, eficienta activitatii depinde si de relatia dintre intensitatea
motivatiei si gradul de dificultate al sarcinii . Intensitatea optima a
motivatiei este acea care permite obtinerea unor performante inalte , de
optim motivational se poate vorbi in 2 situatii :
1. Cand dificultatea sarcinii este corect apreciata si subiectul adopta
motivatia corespunzatoare
2. Cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata :
a.)Subaprecierea dificultatii
b.)Supraaprecierea dificultatii
Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese si
autodepasiri evidente se numeste aspiratie (nivel de aspiratie ) . Nivelul
de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile si aptitudinile subiectului ,
pentru a avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie
stabilit cu putin peste posibilitatile de moment ale subiectului dar trebuie
sa tina cont si de aptitudinile si intersele acestuia si de cerintele
societatii.
Tematici ale existentei :
1. Tematica reglativa : domeniul trebuintelor vitale
2. Tematica integrarii sociale : nevoia de societate, de comunicare, de
colaborare
3. Tematica de afirmare sociala , ambitia, dorinta de a conduce
 4. Activarea existentei : nevoia de varietate, fuga de plictiseala si
monotonie , dorinta de a calatorii ,de aventura
5. Tematica creativa sau a realizarii de sine : nevoia de a fi
competent, de a cunoaste, de a crea
6. Tematica normativa : tendinta supunerii la normele si regulile
sociale .

25-11-2020
Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta intre
starile interne ale subiectului (factori motivationali ) si factorii externi
sub forma unor trairi specifice . Daca satisfacerea trebuintelor genereaza
bucurie , placere, etc nesatisfacerea lor genereaza tristete , neplacere . In
candrul proceselor afective in prim plan se afla valorea si semnificatia pe
care o are obiectul pentru subiect . Relatia dintre subiect si obiect este
mai importanta decat obiectul in sine deorece in functie de gradul si
durata satisfacerii trebuintelor unul si acelasi obiect poate sa genereze
trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar acelasi obiect
poate sa genereze trairi afective diferite aceleasi persoane .
Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia ci cu
toate celelalte procese psihice , ele fiind prezente atat in domeniul
constientului cat si al inconstientului .
Particularitatile afectivitatii :
1. Procesele afective au valoarea motivationala pentru ca trebuinta si
starea afectiva pot indeplinii rolul de cauza si efect
2. Procesele afective sunt subiective , adica apartin unui subiect si
exprima ce are el definitoriu
3. Procesele afective se manifesta cu o anumita forta , intensitate si
durata
4. Polaritatea proceselor afective exprima tendinta acestora de a
gravita fie in jurul polului pozitiv , fie a celui negativ in functie de
satisfacerea trebuintelor
5. Mobilitatea proceselor afective exprima fie trecerea de la o traire
afectiva la alta (emotie, sentiment ) fie trecerea de la o faza la alta
in cadrul aceluiasi proces afectiv .Daca o persoana trece cu
rapiditate de la o traire afectiva la alta inseamna ca nu este
maturizata din punct de vedere afectiv sau poate sa fie vorba
despre patologia proceselor afective
6. Ambivalenta proceselor psihice (insusirea de a include 2 tipuri de
trairi diferite in raport cu acelasi obiect si expresivitatea proceselor
afective

Clasificarea proceselor afective :

1. Procese si trairi afective primare, sunt innascute , au caracter

involuntar ,spontan si sunt conditionate din punct de vedere
biologic, ele cuprind :
a. Tonul emotional: reactiile emotionale care insotesc orice act
de cunoastere
b. Trairile de natura organica determinate de functionarea buna
sau defectuoasa a organelor interne generand stari de confort
sau disconfort fiziologic
c. Starile de afect : sunt trairi impulsive, violente de scurta
durata care pot scapa de sub controlul constientuluicu aparitie
brusca si desfasurare tumultoasa (furia, groaza )
2. Procesele si starile afective complexe sunt de regula dobandite ,
se caracterizeaza printr-un grad mare de constientizare si
cuprind :
a. Emotiile situationale curente :trairi afective de scurta
durata , intense cu desfasurarea calma sau tumultoasa fiind
determinate de insusirile singulare ale obiectelor si avand o
 orientare bine determinata , cele 8 emotii de baza sunt
:teama, supriza, tristetea, dezgustul, furia, anticiparea,
acceptul si bucuria celelalte emotii rezultand din
combinarea acestora
b. Emotiile integrate principalelor forme de activitate presupun
evaluari si acordari de semnificatii valorice activitatilor
desfasurate
c. Dispozitiile sunt stari afective generalizate difuze relativ
stabile si cu intensitati moderate , atat buna cat si proasta
dispozitie se pot manifesta pe o perioada mai scurta sau mai
lunga de timp transformandu-se in acest caz in trasaturi de
caracter
3. Procesele si starile afective superioare , se raporteaza nu la nivel
de obiect sau activitate ci la nivel de personalitate ele cuprind :
a. Sentimentele : trairi afective complexe de lunga durata,
stabile si cu intensitate moderata care orienteaza
,organizeaza, declanseaza si regleaza conduita .Sentimentele
nu trebuie confundate cu emotiile chiar daca se nasc din
ele .Sentimentele sunt emotii repetate care rezista la factori
perturbatori . Formarea sentimentelor urmeaza un anumit
proces :faza de cristalizare ,faza de maturizare, faza de
decristalizare si de dezorganizare .Sentimentele pot fi
intelectuale (curiozitate ), morale (patriotism , datorie ),
estetice (admiratia ).
b. Pasiunile : trairi afective foarte intense de lunga durata care
antreneaza intreaga personalitate .Din punct de vedere valoric
pasiunile pot fi pozitive-constructive si negative-vicii. Viciile
pot fi grupate in 3 centre de interes , Eul , Altul si lumea

Rolul proceselor afective