Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie Stiinte ale Educatiei Sociologie si Asistenta Sociala

Departamentul Psihologie

Lucru individual
Laturie si formele educatie

La disciplina : Psihopedagogie

Studenta gr.12 : Liulceac Marionela

Lect.univ.: Goncear.V

Chisinau 2018
 FORMELE SI LATURILE EDUCAŢIEI

Actiunea educationala, ce vizeaza formarea si dezvoltarea personalitatii individului, isi

propune concomitent scopuri culturale, moral-civice si scopuri referitoare la calificarea
fortei de munca, in vederea integrarii acestuia in viata sociala. Prin intermediul valorilor
de tot felul educatia stimuleaza consolidarea structurii Bio-psiho-sociale a personalitatii
umane, stimulare ce se realizeaza prin diversitatea si unitatea diferitelor componente ale
sale.

Educaţia contemporană, pentru realizarea idealului educaţiei, cuprinde următoarele

laturi (dimensiuni): 1. Educaţia intelectuală; 2. Educaţia tehnologică; 3. Educaţia
profesională; 4. Educaţia morală; 5. Educaţia juridică; 6. Educaţia religioasă; 7. Educaţia
estetică; 8. Educaţia fizică, educaţia igienico-sanitară şi educaţia sexuală; 9. Educaţia
economică; 10. Educaţia ecologică şi 11. Educaţia militară.

Idealul educational ofera un model proiectiv al personalitatii in care se intrepatrund

resursele interne ale acesteia cu dezideratele dinamicii sociale in care permeabilitatea este
implicata ca subiect creator. Acest model sintetic urmeaza sa fie detaliat prin
circumscrierea unor aspecte concrete ale personalitatii care urmeaza sa devina obiecte ale
actiunii educationale.

Pentru delimitarea lor, literatura de specialitate distinge laturile educatiei. Referitor la

ponderea si semnificatia acestor laturi, specialistii nu au ajuns la un consens deplin. Ba
dimpotriva, parerile prezinta un spectru foarte divers. Pedagogul francez Rene Hubert
distinge urmatoarele laturi (sau „discipline educative') : educatia intelectuala, educatia
morala, educatia estetica (in care o include si pe cea religioasa), educatia profesionala si
educatia corporala (fizica).Prezentam, in continuare, punctul de vedere al acestui pedagog
privind obiectivele si continutul laturilor educatiei.

Educatia intelectuala urmareste asimilarea unui sistem de cunostinte din diverse

domenii ale naturii si socioumane, concomitent cu dezvoltarea structurii psihologice a
personalitatii umane si a formarii unei viziuni asupra lumii.Dezvoltarea structurii
psihologice se refera la un ansamblu de capacitati, procese, deprinderi si aptitudini
intelectuale (inteligenta, gandire, imaginatie, memorie etc), la diferite tehnici de munca
intelectuala, precum si la anumite mobiluri ale activitatii intelectuale (interese, aspi ratii,
pasiuni etc). Aceasta latura faciliteaza, dupa cum sustine R. Hubert, adaptarea individului
la cele trei planuri ale realitatii: fizic, social si spiritual.

Educatia morala are in vedere, in conceptia pedagogului francez, formarea profilului

moral, a constiintei si conduitei morale in concordanta cu cerintele si valorile morale ale
societatii. Structura acestui profil moral include un ansamblu de reprezentari si cunostinte
morale, sentimente morale, obisnuinte morale, trasaturi de vointa si caracter. Este vorba
de integrarea in stuctura interna a personalitatii a valorilor morale promovate de societate.
Valorile morale exercita, prin insasi functionalitatea lor, o „presiune normativa' asupra
membrilor societatii.Numai „presiunea' nu este suficienta. Imperativele acestor valori
urmeaza sa devina, prin actiunea dirijata a educatiei, mobiluri subiective interne care sa
declanseze apoi o conduita adecvata. Interiorizarea lor este in esenta expresia unei
socializari. „Pentru a fi constient de sine, trebuie sa te distingi de altul, iar pentru a te
distinge de altul, trebuie sa te reprezinti impreuna cu el' (R. Hubert).Educatia estetica
urmareste cunoasterea valorilor estetice, formarea capacitatii de a aprecia frumosul,
dezvoltarea aptitudinilor artistice. Prin continutul lor, valorile estetice contribuie la
largirea sferei de cunoastere a realitatii, la educarea aspiratiei si a dorintei de a introduce
elemente ale frumosului in viata cotidiana, in adoptarea unei atitudini civilizate si
sensibile in relatiile cu ceilalti.

Educatia profesionala urmareste pregatirea omului pentru integrarea sa in sistemul

tehnico economic si social-cultural. Finalitatea acestei laturi consta deci in formarea
omului pentru o anumita meserie. R. Hubert considera ca disciplinele pur intelectuale nu
dispun de resurse suficiente pentru a oferi indivizilor sensul vietii concrete, dupa cum dis-
ciplinele pur tehnice nu ofera prilejul depasirii orizontului profesiunii. Solutia nu poate fi
alta decat in complementaritatea dintre cultura intelectuala si cea profesionala. Pentru
toate meseriile, cultura intelectuala constituie substratul culturii profesionale „nu numai
prin cunostintele utile pe care le comporta, ci, mai ales, prin calitatile spiritului pe care le
angreneaza'.

Profesorul Howard Gardner a revolutionat modul de a privi inteligenta umana odata cu

publicarea rezultatelor studiilor sale in celebra sa carte “Frames of Mind” din 1983. El
releva faptul ca nu exista un singur tip de inteligenta responsabil de succesul nostru in
viata, testul IQ nefiind singurul factor care determina inteligenta umana ; el sustine ca
inteligenta inseamna invatare si adaptare si ca acest lucru include mai multe aspecte.

Howard Gardner a formulat initial o lista cu 7 tipuri de inteligenta : inteligenta

lingvistica, inteligenta logico matematica, inteligenta spatiala, inteligenta muzicala,
inteligenta chinestezica, inteligenta intrapersonala si inteligenta interpersonala.
Primele 2 tipuri de inteligenta sunt utilizate frecvent in programele educationale din scoli
si sunt masurate prin testul IQ, urmatoarele trei au fost asociate cu arta ( pe acestea, eu
personal le –as numit talente artistice) iar pe ultimele ultimele 2 Howard le-a numit
“inteligenta personala”, acestea din urma formand Inteligenta Emotionala, masurata prin
EQ.

Gardner afirma ca psihologia nu dicteaza educatia in mod direct, ea ajuta la intelegerea

conditiilor in care are loc educatia.In urma unui test care determina tipul de temperament
in rezultat am obtinut ca mie imi apartite inteligenta csi inteligenta muzicala.Inteligenta
muzicala reprezinta abilitatea de a recunoaste si de a gandi in sunete, ritmuri, melodii şi
rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului, abilitatea de a
recunoaste, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implica ascultare
activa şi presupune o legatura puternica intre muzica si emotii. Este specifică cantaretilor,
muzicienilor, dansatorilor