ESER 2011-2012

Curs nr.1.
INTRODUCERE IN ENERGIILE REGENERABILE
(NECONVENTIONALE, ALTERNATIVE, VERZI)

1.1. DEFINITII. TIPURI DE SURSE DE ENERGIE REGENERABILA

Energia neregenerabila este produsa in mod traditional prin arderea combustibililor fosili, care
sunt resurse naturale sub forma de hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale rezultate din
rămăşiţele fosilizate ale plantelor si animalelor moarte. De asemenea, tot in aceasta categorie intra si
energia nucleara, obtinuta in reactoare nucleare in urma proceselor de fisiune si fuziune a
combustibililor nucleari (uraniu si plutoniu pentru fisiune, respectiv tritiu pentru fuziune).
Atributul “neregenerabila” asociat acestui tip de energie provine din faptul ca atat
combustibilii fosili cat si cei nucleari sunt folositi intr-un singur ciclu de productie. In plus, primul tip
este poluant si in curs de epuizare in prezent si al doilea este periculos pentru omenire (vezi Cernobal,
Fukushima etc), ambele avand astfel un impact negativ asupra mediului.
***
In contrast cu energia neregenerabila, ENERGIE REGENERABILA (numita uneori si
energie neconventionala, energie alternativa sau energie verde), se refera la surse netradiţionale de
producere si stocare a energiei care fie se regenereaza natural (de la sine) in scurt timp (pot fi folosite in
mai multe cicluri de productie), fie sunt surse practic inepuizabile de energie, diminuandu-se astfel
mult impactul negativ asupra mediul înconjurător. Tabelul 1.1 contine diferite definitii mai mult sau
mai putin complete ale energiei regenerabile, preluate de la diverse surse de informatie consacrate.

TABELUL 1.1. Definitii ale energiei regenerabile

SURSA DE
DEFINITIA ENERGIEI ALTERNATIVE
INFORMARE
energia obţinută prin metode ce nu folosesc resurse naturale sau care nu
Oxford Dictionary
afectează negativ mediul înconjurător
energie derivată din surse ce nu folosesc resurse naturale sau care nu
Princeton WordNet
afectează negativ mediul înconjurător
Responding to Climate energie derivată din surse netradiţionale (energie solară, energie eoliană,
Change 2007 energie hidraulică)
Greenopia Energie derivată din surse ca energia solară sau energia eoliană

Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transfer energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Mai precis, oamenii capteaza prin diverse procedee
energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale.
Astfel, sursele actuale de energie regenerabila includ:
• energia eoliană (energia produsa de vant)
• energia solară (energia produsa de Soare)
• energia apei, subclasificata la randul ei in:
o energia hidraulică (energia apelor curgătoare)
o energia mareelor (energia produsa de fluxul si refluxul mărilor şi oceanelor) si energia
valurilor
o energia potentiala osmotica (numita si energia gradientului de salinitate)

C1-1-ESER
 • energia geotermică (uzual exprimat - energie câştigată din căldura de adâncime a Pământului)
• energie de biomasă (biodiesel, biogaz, bioetanol)
Toate aceste forme de energie sunt valorificabile tehnologic, putând servi la generarea
curentului electric, producerea de apă calde, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate, dar
există o tendinţă certă şi concretă care arată că se investeşte insistent în această relativ nouă ramură
energetică.

1.2. GENERALITATI PRIVIND SURSELE DE ENERGIE REGENERABILA ACTUALE

1.2.1. ENERGIA EOLIANA

A. Cum se produce?
Energia eoliană este generată prin transferul energiei vântului unei turbine eoliene. Vânturile
se formează deorece Soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care creează mişcări de aer. Această
încălzire variabilă a straturilor de aer produce zone de aer de densităţi diferite, fapt care creează diferite
mişcări ale aerului. Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care
sunt capabile de a genera electricitate (fig.1.1). Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din
timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice. Unele turbine eoliene sunt
capabile de a produce până la 5 MW de energie electrică, deşi acestea necesită o viteză constantă a
vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe oră. În puţine zone ale Pământului există vânturi
având viteze constante de această valoare, deşi vânturi mai puternice se pot găsi la altitudine mai mare
şi în zonele oceanice.

Fig.1.2. Puterea eoliană instalată 1997-2010

Fig. 1.1. Camp de turbine eoliene
(Sursa: World Wind Energy Association)

B. Evolutia productiei de energie eoliana in perioada 1997-2010

Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se construiesc în
toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani (fig.1.2).
Deşi este încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor, producţia energiei
eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele ţări, ponderea
energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%),
Germania (6%). La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de
73 904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial de energie electrică. Se
crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă energie
decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafaţă Pământul
(excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vânt pe fiecare kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea
randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate.

C1-2-ESER
C. Avantaje
• Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
• Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează
aplicaţiilor la scară redusă.
• Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de
seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
• Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de
deşeuri.
• Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele
eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici
decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare
externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici. În 2004 preţul energiei eoliene
ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de continuare a scăderii
acestora deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai
mulţi megawaţi.
• Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în
cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de
funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

D. Dezavantaje
• Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei
vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pământ oferă
posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.
• La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare
de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de
producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră
• Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de asemenea
produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
• De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând
păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora
sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe
păsări pe an decât turbinele şi că alte surse de energie (precum generarea de electricitate
folosind cărbunele) sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc
la efectul de seră.
• Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului
depăşeşte limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există
posibilitatea ca ea să fie depăşită.
• Necesita service datorita uzurii.

E. Energia eoliana in Romania

Firma portugheză Martifier, al treilea cel mai mare investitor în energie eoliană la nivel
mondial, a terminat construcţia unui parc eolian de 69 MW la Cernavodă în mai 2011. Energia generata
poate alimenta 70 000 de gospodării şi a costat 200 milioane de dolari. La această dată în Dobrogea
sunt construite deja parcuri eoliene care însumează 600MW.

C1-3-ESER
1.2.2. ENERGIA SOLARA

A. Cum se produce?
Energia solară este energia emisă de Soare pe întreg domeniul radiaţiei sale electromagnetice
şi stă la baza celor mai multe forme de energie de pe Pământ: energia hidraulică, energia eoliană,
energia combustibililor etc.

B. Utilizari
Energia solară poate fi folosită să:
• genereze electricitate prin intermediul conversiei energie solara-energie electrica folosind celule
solare (fotovoltaice) si centrale fotovoltaice (heliocentrale)
• genereze caldura (încălzească clădiri), direct sau prin pompe de căldură si încălzească clădiri
precum şi să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice (adica cu stocare
termica)
Panourile solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore)
Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică si în acelasi timp înmagazinează
energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.
Dupa cum se poate observa, instalaţiile solare sunt de două tipuri: termice şi fotovoltaice.
Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică fără costuri de combustibil. Panourile solare
fotovoltaice produc energie electrică luata in calcul de 4 h/zi (calculul se face pe minim: orele de
lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electrică care
poate fi stocată în acumulatori, pentru a fi folosită de-a lungul nopţii, la casele izolate, fără legatură la
reţeaua electrică naţională.

b) camp (parc) de panouri solare c) camp (parc) de panouri solare

a) panou solar fotovoltaic
implementation. © European Communities, 2007)
fotovoltaice termice parabolice
(50 MW parabolic trough plant with thermal
(aerial view of 11 MW PS10 solar tower plant at
storage at Andasol, Spain - Reproduced from
Sanlúcar la Mayor, Spain – Reproduced from
Concentrating Solar Power – from research
Concentrating Solar Power – from research to
to implementation. © European
Communities, 2007)
Fig.1.3. Panouri solare

C. Avantaje
• energia solară este reînnoibilă
• energia solara este usor de produs
• instalatiile solare fotovoltaice produc energie electrica GRATIS
• instalatiile solare termice ajuta la economisirea gazului in proportie de 75% pe an

C1-4-ESER
 • o casă ce are la dispozitie ambele tipuri de instalatii solare (cu panouri fotovoltaice si termice
în vid) este considerată "FARA FACTURI" deoarece energia acumulată ziua în baterii este
trimisă în retea)
• Instalatiile solare functionează chiar si atunci când cerul este înnorat
• Instalatiile solare sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri)

D. Dezavantaje
• problema principală este că soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ
datorită rotatiei Pământului în jurul axei sale, si deci a alternantei zi-noapte, motiv pentru care
lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricitătii decât pentru un timp limitat în
fiecare zi
• panourile necesită spaţiu de instalare orientat convenabil, iar fără un sistem de stocare (care, la
rândul său, necesită investiţii şi întreţinere) energia generată este disponibilă doar în miezul
zilei, cand consumul e mic
• O altă limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existenta zilelor noroase, când
potentialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui, limitând
aplicatiile acestei forme de energie reînnoibilă
• Comparativ cu puterea furnizată şi durata de viaţă, investiţia necesară în panourile fotovoltaice
este mare

1.2.3. ENERGIA APEI

1.2.3.1. Energia hidraulică

A. Ce este?
Energia hidraulica reprezinta energia produsa de apele curgatoare si se bazeaza pe capacitatea
unui sistem fizic (in cazul de fata apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă
stare (prin curgere). Datorită circuitului apei în natură întretinut de energia Soarelui, este considerată o
formă de energie regenerabilă.
Energia hidraulică este de fapt o energie mecanică, formată din energia potentială a apei dată
de diferenta de nivel între lacul de acumulare si centrală, respectiv din energia cinetică a apei în
miscare. Exploatarea acestei energii se face curent în hidrocentrale, care transformă energia potentială
a apei în energie cinetică, pe care apoi o captează cu ajutorul unor turbine hidraulice care actionează
generatoare electrice care o transformă în energie electrică.
În zilele de azi utilizarea curentă a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului
electric, care este produs în acest caz cu costuri relativ reduse, iar energia produsă poate fi utilizată
relativ departe de surse.

C1-5-ESER
 Fig.1.4. Barajul Hoover

B. Hidrocentrale, microcentrale, picocentrale

• Hidrocentralele utilizează amenajări ale râurilor sub formă de baraje, în scopul producerii
energiei electrice. Potentialul unei exploatări hidroelectrice depinde atât de cădere, cât si de
debitul de apă disponibil. Cu cât căderea si debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate
obtine mai multă energie electrică. Energia hidraulică este captată cu turbine.

Fig.1.6. Microcentrală la Jagniatkow, Jelenia Góra,

Fig.1.5. Hidrocentrala de la Porţile de Fier
Polonia

Potentialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în proportie de cca. 40 %. Centrale

hidroelectrice aveau o putere instalată de 5,8 GW, reprezentând circa 40% din puterea instalată
în România. Productia efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13 TWh,
reprezentând circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalată
depăseste 6 GW iar productia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electrică produsă pe
bază de energie hidraulică este de cca. 22 - 33 %.

C1-6-ESER
 • Microcentrala hidraulică este o hidrocentrală cu puterea instalată de 5 - 100 kW, iar o
picocentrală hidraulică are o putere instalată de 1 - 5 kW. O microcentrală poate alimenta o
mică asezare iar o picocentrală doar un grup de câteva case,.
Deoarece consumul de curent electric are variatii mari, pentru stabilizarea functionării se pot
folosi baterii de acumulatori, care se încarcă în momentele de consum redus si asigură
consumul în perioadele de vârf. Datorită faptului că curentul de joasă tensiune produs de
generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distantă, acumulatorii trebuie
plasati lângă turbină. Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice - mai putin
barajul - adică sistemul de captare, conductele de aductiune, turbina, generatorul, acumulatori,
regulatoare, invertoare care ridică tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea
amenajări nu este mic si solutia este recomandabilă doar pentru zone izolate, care nu dispun de
linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe râuri relativ mici, dar, datorită fluctuatiilor sezoniere de debit
ale râurilor, în lipsa barajului debitul râului trebuie să fie considerabil mai mare decât cel
prelevat pentru hidrocentrală. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o cădere de 100 m un
debit de 1 l/s. În practică, datorită randamentelor de transformare, este nevoie de un debit
aproape dublu, randamentul uzual fiind putin peste 50 %.

1.2.3.2. Energia mareelor si a valurilor

• Energia mareelor este energia produsa de fluxul si refluxul mărilor şi oceanelor ce se
recupereaza in centralele mareomotrice: in zonele cu maree, acestea se petrec de două ori pe zi,
producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei.
Există două moduri de exploatare a energiei mareelor:
o Centrale fără baraj, care utilizează numai energia cinetică a apei
o Centrale cu baraj, care exploatează energia potentială a apei, obtinută prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câtiva centimetri, România nu are potential
pentru astfel de centrale.
• Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt putin
eficiente.
Un obiect care pluteste pe valuri execută o miscare cu o traiectorie eliptică. Cea mai simplă
formă de valorificare a acestei miscări pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele
articulate. O constructie modernă este cea de tip Pelamis formată din mai multi cilindri
articulati, care, sub actiunea valurilor au miscări relative care actionează niste pistoane.
Pistoanele pompează ulei sub presiune prin motoare hidraulice care actionează generatoare
electrice.

C1-7-ESER
 b) Centrale cu baraj, care exploatează energia
a) Centrale fără baraj, care utilizează energia
potentială a apei
cinetică a apei
(Pelamis la Peniche, Portugalia)
Fig.1.7. Tipuri de instalaţii de recuperare a energiei mareelor si valurilor

1.2.3.3. Energia potentiala osmotica

A. Ce sunt osmoza directa si osmoza inversa?

Osmoza este un fenomen fizic ce rezultă din tendinţa de egalizare a concentraţiilor a două
soluţii de concentraţii diferite separate de o membrană semipermeabilă (perete separator semipermeabil
al caror microorificii au un diametru foarte mic, de aproximativ 0,0001 microni).
Osmoza directa (numita si osmoza naturala) este procesul natural de egalizare a concentraţiilor
celor doua solutii, prin trecerea moleculelor de apă din soluţia de concentraţie mai mică în soluţia de
concentraţie mai mare prin membrana semipermeabilă. Dacă asupra membranei semipermeabile
(numită membrană osmotică) se aplică o presiune ce depăşeşte o anumită valoare (prag de presiune
osmotică), trecerea moleculelor de apă se face în sens invers de cum se produce natural la osmoza
directa, fenomenul fiind numit osmoza inversa. Astfel, se obţine o soluţie din ce în ce mai slab
concentrată, ajungându-se la obţinerea de molecule de apă fără nici o altă impuritate fizico-chimică în
preajmă. Se poate obţine in final apă pură de cea mai buna calitate, acest procedeu concurând in
prezent cu procedeul de distilare pentru obţinerea aceluiaşi grad foarte înalt de puritate dar cu un
consum de energie neglijabil.

Fig.1.8. Ilustrarea fenomenelor de osmozelor naturala si osmoza inversa

C1-8-ESER
B. Ce este energia potentiala osmotica si cum se obtine?
Energia potențială osmotică (numita si energia gradientului de salinitate) este energia
disponibilă din diferența de concentrație de sare între apa de mare și apa de râu. Este o energie
regenerabilă.
Două metode practice pentru acest lucru sunt electrodializa inversă (EDÎ - Electrodializa este
un proces de dializă produs sub actiunea unei diferente de potential electric, în care electrozii sunt
atasati de o parte si de alta a unei membrane. Electrodializa este folosită la purificarea apei, la
impregnarea stofelor, la tăbăcirea pieilor etc.) si osmoza întârziată de presiune (OÎP). Ambele procese
se bazează pe osmoza cu membrane ion-specifice. Produsul rezidual cheie este apa salmastră, care
reprezinta un amestec de apa sarata (de mare) si de apa dulce in diferite proportii. Cele doua procedee
de obtinere a energiei osmotice au fost confirmate în conditii de laborator. Acestea sunt dezvoltate în
utilizarea comercială în Tările de Jos (EDÎ) si Norvegia (OÎP). Costul membranei a fost un obstacol.
Membrane noi, ieftine, pe baza unui material plastic din polietilenă modificată electric, au făcut
potrivite procedeele pentru uz comercial potential. Alte metode au fost propuse si sunt în prezent în
curs de dezvoltare. Printre ele, o metodă bazată pe tehnologia condensatorilor dublu strat electric si o
metodă bazată pe diferenta de presiune de vapori.
Principiul de functionare al unei uzine osmotice este acela ca apa dulce circula de-a lungul
membranei, ceea ce creeaza presiune asupra apei sarate, care la randul ei pune in functiune o turbina ce
transforma presiunea in electricitate. În lume, prima uzină osmotică prototip cu o putere instalată de 4
kW fost deschisă de Statkraft la 24 noiembrie 2009 în Tofte, Norvegia. Această uzină foloseste o
membrana poliimidică si este capabilă să producă 1W / m² de membrană, avand ca scop initial
producerea de electricitate suficientă pentru a lumina si încălzi un mic oras pe termen de cinci ani, prin
osmoză. Această putere se obtine la 10 l pe secundă de apă care curge prin membrană la o presiune de
10 bar. Atât cresterea presiunii, precum si debitul de apă ar permite să crească puterea obtinută,
obiectivul vizat in 2015 este de 25 de megawati - la fel ca unei ferme eoliene de mici dimensiuni.

C. Potentialul Romaniei privind energia potentiala osmotica

Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate si cu
o faună ce a fost supusă unor transformări continue, datorate puternicelor influente exercitate de apele
dulci si de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare
variabilitate a salinității totale în corelatie cu suprafata, adâncimea si sezonul, o puternică variabilitate
ionică, nu numai fată de Mediterana, dar si de diferitele sale părti. Salinitatea apei în Marea Neagră este
de S=1 …18 ‰, în timp ce în Marea Mediterană S=37 ‰. Aproape toate lacurile litorale ale României
contin, în prezent, apă salmastră, cu exceptia lacului Techirghiol.

1.2.4. ENERGIA GEOTERMICA

A. Ce este?
Energia geotermică este o formă de energie obtinută din căldura aflată în interiorul
Pamântului. Apa fierbinte si aburii, captati în zonele cu activitate vulcanică si tectonică, sunt utilizati
pentru încălzirea locuintelor si pentru producerea electricitătii. Este o formă de energie regenerabilă.

B. Tipuri de centrale geotermice

Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceasta data pe glob pentru
transformarea puterea apei geotermala in electricitate: „uscat”; „flash” si „binar”, depinzand dupa
starea fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.
• centralele „uscate” au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaza abur din izvorul
geotermal.
C1-9-ESER
 • centralele „flash” sunt cele mai raspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de
182° C, injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
• centralele „cu ciclu binar” difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine in contact cu turbina, respectiv cu generatorul electric. Apa folosita
atinge temperaturi de pana la 200 °C.

1.2.5. ENERGIA DE BIOMASA

A. Ce este biomasa?
In conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizării
biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, prin definitie biomasa este partea
biodegradabilă a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultură, inclusiv substantele vegetale si
animale.
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include
absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este
prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.

B. Tipuri de biocarburanti
Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, se
reduc la procesul chimic de ardere.
Formele de valorificare energetică a biomasei (cu obtinere de biocarburanti) sunt:
• Arderea directă cu generare de energie termică.
• Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - în cazul fermentării
produsilor zaharati, apoi arderea directa a biogazului sau dupa amestecul cu benzina a
bioetanolului acesta putand fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
• Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de
esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se
poate arde în motoarele diesel.
• Degradarea enzimatică a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi
degradată enzimatic la monomerii săi, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la etanol.

1.3. LEGISLATIA PRIVIND ENERGIA REGENERABILA

Investitiile anuale la nivel mondial în energia regenerabilă au avut urmatorul ritm de crestere:
- 39 miliarde de dolari în anul 2005
- 55 miliarde de dolari în anul 2006
- 100 miliarde dolari in anul 2007.

1.3.1. Energia regenerabilă în cadrul legislaţiei europene privind schimbările climatice (01.04.2008)
Pornind de la realitatea ca Soarele, vântul şi căldura geotermală sunt surse de energie care nu
riscă să fie epuizate în viitorul apropiat şi nu emit gaze cu efect de seră, Comisia Europeană a propus
un pachet de legi în care solicita ca până în anul 2020 energia regenerabilă să reprezinte 20% din
consumul total de energie din UE. Raportorul Parlamentului European pentru energia regenerabilă
spune că UE se îndreaptă în direcţia bună, dar că există încă puncte slabe. Dumnealui este împotriva
biocombustibililor.

C1-10-ESER
 În martie 2007, Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrială şi
abordare a schimbărilor climatice, în care propunea creşterea eficienţei energetice cu 20%, reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabilă în procent de
20% din totalul de energie până în 2020 şi folosirea combustibililor biologici în procent de 10% din
totalul de combustibili. De asemenea, statele Uniunii Europene trebuie să amestece treptat
combustibilul traditional utilizat în transport cu biocombustibil, astfel încât, până în 2010, biodieselul
să reprezinte 5,75% din motorina de pe piată, urmând ca în 2020 ponderea să crească la 20%.
În ianuarie 2008, Comisia Europeană a propus o directivă privind energia regenerabilă,
electricitatea, sistemele de încălzire şi răcire şi combustibilii biologici. Textul Comisiei propune ca
statele membre să prezinte planuri de acţiune naţionale, care să monitorizeze progresul fiecăruia către
obiectivele individuale, reguli legate de garanţia originii energiei în sursele regenerabile şi un sistem
de durabilitate a combustibililor biologici.
Uniunea Europeană foloseşte energia regenerabilă în proporţie de 8,5% din totalul de energie
(procentul variază în statele membre de la 0% - Malta - până la 39% - Suedia). Procentul vizat de 20%
ar scădea emisiile de CO2 cu 600-900 de milioane de tone pe an şi ar reduce consumul de combustibil
fosil cu 200-300 de milioane de tone pe an, conform Comisiei Europene. În acelaşi timp, acesta ar duce
la crearea a un milion de locuri de muncă.
In particular, cercetări ştiinţifice recente au demonstrat echilibrul nefast de CO2 al culturilor de
sfeclă de zahăr şi grâu utilizate pentru producerea de combustibili biologici. Biomasa din Europa poate
fi folosită mult mai bine în sistemele de încălzire şi de producere a energiei electrice. Spre deosebire de
combustibilii biologici, folosirea biomasei în locul cărbunelui pentru generarea de energie şi căldură
emite de trei sau patru ori mai puţin CO2.

1.3.2. Hotararea Guvernului Romaniei HG 1535/2003 privind aprobarea strategiei de valorificare a

surselor regenerabile de energie

HG 1535/2003 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.8 de miercuri 7 ianuarie

2004, paginile 6-45 (vezi documentul MOF8-HG1535.pdf)

1.3.3. Politica S.C. Enel Energie Muntenia S.A. privind energiile regenerabile

A.Pagina de web www.enel.ro

Politica Enel este prezenta pe pagina de web www.enel.ro, la rubrica „Protejarea mediului
inconjurator”, apoi „Energii regenerabile”, mesajul fiind urmatorul:

Energii regenerabile

Pentru Enel dezvoltarea de energie solară, geotermală și hidroelectrică este esențială pentru
consolidarea sistemului de producție, pentru securitatea furnizării de energie și pentru
protejarea mediului.

Și aceasta pentru ca soarele, vântul, apa și căldura Pământului sunt surse inepuizabile de energie, care nu au
impact negativ asupra mediului. Din acest motiv am creat Enel Green Power, compania Grupului Enel dedicată dezvoltării și
administrării energiei provenite din surse regenerabile. Este prima companie italiană cu prezență internațională în acest
domeniu și prima din Europa în funcție de capacitate. Cu circa 4,300 MW de capacitate instalată și peste 17 miliarde kWh,
acoperă nevoia de electricitate pentru aproximativ 6.500.000 de consumatori și evită emisia în atmosfera a 13 milioane tone
de CO2 anual. Datorită Enel Green Power, suntem lideri pe piața globală de energie regenerabilă, cu peste 4.700 MW
capacitate instalată în întreaga lume.

C1-11-ESER
 În ciuda progresului de până acum, vrem să asigurăm o creștere continuă a surselor curate, în acord cu obiectivele
europene. De aceea, considerăm că este esențial să investim în cercetare și inovație iar în acest sens am dezvoltat un plan
în vederea creșterii capacitații instalate cu 1.700 MW de energie regenerabilă în lume, pentru o investiție de 3,3 miliarde euro
în proiecte inovatoare.
Enel Green Power este prezentă la nivel global, astfel:
• Italia
2.513 MW putere instalată, din care 331 MW energie eoliană, 671 MW energie geotermală, 4 MW energie solară și
fotovoltaică, 1.507 MW hidroelectricitate.
• Spania
374 MW putere instalată, din care 322 MW energie eoliană, 26 MW hidroelectrică și 26 MW electricitate în cogenerare.
• America de Nord
573 MW putere instalată, din care 231 MW energie eoliana, 7 MW energie geotermală, 314 MW hidroelectricitate și 21
MW energie din biomasă.
• America Latină
664 MW putere instalată, din care 24 MW energie eoliană și 640 MW hidroelectricitate.
Circa 100 MW de energie eoliană au fost instalați în Franța și Grecia, în timp ce în Romania și Bulgaria sunt dezvoltate
proiecte importante. Cât privește România, proiectele eoliene ale Enel Green Power România din regiunea Dobrogea se află
în stadii avansate în prezent, iar o parte din acestea va deveni operațională în 2010.

***
Comunication
ENEL GREEN POWER STARTS UP AN ADDITIONAL 40 MW OF WIND POWER IN ROMANIA
06/30/2011
The new Salbatica I plant enters into operation, raising EGP’s installed wind power capacity in Romania to 104 MW
Rome, June 30th, 2011 – Enel Green Power added another 40 MW to its network thanks to the Salbatica I wind farm,
which has a total installed capacity of 70 MW. The initial 30 MW were connected to the grid in December last year.
The Salbatica wind farm was built near Tulcea (North Dobrogea) in Romania and consists of thirty-five 2 MW wind turbines.
The estimated annual output of the entire plant is around 200 million kWh, enough to meet the needs of 66 thousand
households and avoid the emission of about 140 thousand metric tons of CO2 per year.
Salbatica joins the Agighiol field, the first of EGP’s wind farms in Romania which came into operation last December. With a
total installed capacity of 104 MW, the two plants will generate over 290 million kWh per year, enough to meet the needs of
some 97 thousand households and avoid the emission of more that 200 thousand metric tons of CO2.

“We keep expanding our presence in Romania at a rapid pace, starting from the opening of the first plant in Agighiol just a
few months ago,” commented Francesco Starace, CEO of Enel Green Power. “Among renewable technologies, wind
energy is certainly the most promising one for generating electricity in this country”. Enel Green Power will continue
to invest in Romania, focusing primarily on this resource, while evaluating other technologies.”

B. Informatii distribuite prin facturile Enel

C1-12-ESER
C1-13-ESER