1

PROIECT DE CERCETARE

IMPLICAREA FACTORULUI FAMILIAL ÎN PREVENIREA ABANDONULUI

ŞCOLAR

Moanţă Delia-Mădălina, PIPP, AN II

Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea

frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns,
înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii
actului de studii început. Cauzele principale ale abandonului şcolar sunt cele economice,
socioculturale sau religioase, psihologice şi pedagogice.

Elevii care abandonează şcoala sunt cei care s-au făcut remarcaţi pentru absenteism şi
alte dificultăţi de comportament, pentru care au fost sancţionaţi în repetate rânduri în şcoală.
Elevul care prezintă un risc înalt de abandon şcolar-incapabil să se adapteze şi să funcţioneze
adecvat în contextul clasei tradiţionale, rezultatele şcolare sub medie – nu-şi stabileşte
obiective profesionale, prezintă absenteism, ostilitate faţă de adulţi şi reprezentanţii autorităţii
şcolare, provine dintr-o familie ce experimentează un stres existenţial cu probleme economice
serioase, nu este implicat în nicio activitate organizată de şcoală, nonformală sau formală.

În prima parte a lucrării am prezentat fenomenul de abandon şcolar-statistici, etiologia,

proiecte de prevenire şi am arătat cum climatul socio-cultural familial are implicaţii asupra
integrării copilului în mediul şcolar, şi, mai precis, legat de tema lucrării, cum un mediu
familial dezorganizat poate duce la situaţia de abandon şcolar.In partea a doua, care cuprinde
partea de cercetare am analizat, pe baza bibliografiei studiate, cazul a zece copii aflaţi în
situaţia de abandon şcolar de la o şcoala gimnazială din Craiova.

1 PROBLEMATICA CERCETARII

Problema abandonului şcolar este de mare actualitate fiind pe agenda tuturor

guvernelor începând din anul 1990. La acest capitol ţara noastră se află mult sub nivelul
statelor membre UE. Cu toate acestea, subiectul este neglijat, lipsind bibliografia autohtonă pe
această temă. Se pot găsi cu mare dificultate câteva capitole în cărtile de profil care să
vorbească exclusiv despre abandonul şcolar. Fenomenul de abandon şcolar are repercusiuni
atât asupra individului, cât şi la nivelul societăţii datorită costurilor ridicate pe care le
presupune integrarea acestor indivizi în societate. In plus, riscul ca aceşti elevi scăpati de sub
controlul şcolii să recurgă la acte delincvente este foarte mare. Abandonul şcolar duce la
perpetuarea sărăciei.După cum am arătat şi în capitolul 2 din partea teoretică a lucrării
socializarea primară este o cauza majoră a inadaptării şcolare, respectiv a abandonului şcolar.
Socializarea primară îl urmăreşte pe individ pe tot parcursul vieţii, spre deosebire de
socializarea secundară. Din acest motiv este foarte importantă legătura familie-şcoala şi
diminuarea discrepanţelor dintre mediul familial şi cel şcolar.Asistenţa socială şcolara are un
rol deosebit în aceste cazuri, pentru că asistentul social poate fi liantul dintre şcoală şi familie
şi cel mai important reprezentantul copilului în relaţiile cu profesorii şi familia.

1
 2

2 SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI IPOTEZELE CERCETĂRII

Scopul cercetării: identificarea factorilor socio-culturali familiali care au contribuit

alături de alţi factori individuali sau/şi şcolari la situaţia de abandon şcolar al elevilor de la o
şcoală gimnazială.

Obiectivele cercetării

 Identificarea interesului părinţilor faţă de situaţia şcolarului;

 Identificarea factorilor socio-afectivi familiali care pot duce la situaţia de abandon
şcolar;
 Identificarea factorilor de sprijince pot constitui oportunităţi în prevenţia sau în situaţia
de abandon şcolar.

Ipotezele cercetării

 Climatul socio-afectiv familial precar este un factor important în apariția

abandonului şcolar;
 Modul în care părinţii valorizează şcoala reprezintă un factor determinant în ceea
ce priveşte rezultatele şcolare obţinute de copil.

3 LOCUL SI PERIOADA DESFASURARII CERCETARII

Cercetarea pe care am initiat-o in scopul redactarii lucrarii de fata s-a realizat la o

şcoală gimanzială din judeţul Dolj. Perioada cercetării este durata unui an şcolar.

4 LOTUL STUDIAT

Lotul elevilor insumeaza un numar de 10 subiecti din clasele V-VIII din cadrul şcolii.
Eşantionul de elevi se află sub coordonarea şi indrumarea profesorului psihopedagog.
- discutii cu psihologul scolii, cu asistentul social şi cu profesorii.
- Intervievarea a trei parinti privind problema abandonului scolar

5 PREZENTAREA METODELOR SI INSTRUMENTELOR FOLOSITE IN

CERCETARE

Reper bibliografic:Tratatul de Asistenta Sociala coordonat de George Neamtu, cap.

Metodologia cercetarii socialului. Repere pentru asistentii sociali si Constructia
metodologica a asistentei sociale si lucrarea Educatia si mizele ei sociale, autor Denizia Gal.

Metodele: observatia, studiul documentelor si interviul semistructurat.

Observatia

Am utilizat observatia participativa pentru a putea sa observ mai bine conduitele

elevilor, relatiile care exista intre personal si elevi, relatiile dintre elevi. Integrarea in
comunitatea şcolii m-a ajutat sa obtin informatii oficiale si neoficiale, sa-mi fac o imagine
despre modul cum functioneaza aceasta organizatie si m-a ajutat sa inteleg mai bine
problemele cu care se confrunta acesti elevi.

2
 3

In timpul interviurilor am observat compotamentele nonverbale, discrepanta dintre cele spuse

si gesturile si mimica intervievatilor, lucru care m-a ajutat sa aflu cand am atins unele subiecte
dificile pentru elev.

Studiul documentelor

Documentele studiate in etapa de cercetare au fost anchetele sociale ale elevilor, fisele
lor psihologice, legislatia in domeniu si referate si insemnari ale personalului.

Interviul

Am utilizat interviul semistructurat cu intrebari deschise pentru a-i da intervievatului

libertatea de exprimare. Ghidul de interviu l-am prezentat in partea „Rezultatele cercetarii”.
Cadrul de desfasurare a interviurilor a fost in una din salile de clasa. Fiecare interviu a durat
aproximativ o jumatate de ora. La sfarsitul fiecarui interviu am intocmit rapoarte de interviu
in care am notat modul in care a decurs interviul, continutul informational dobandit, lucruri
care mi-au atras atentia, ca de exemplu expresii folosite, facilitatea exprimarii,
comportamentul nonverbal.

6 ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII

In analiza rezultatelor am procedat prin realizarea unor conexiuni intre raspunsurile

primite la interviuri si am grupat raspunsurile in cateva teme pe care urmeaza sa le prezint.
Intrebarile folosite au fost intrebari inchise si deschise.

Dupa cum am mentionat in partea de metodologie a cercetarii am folosit un interviu

semistructurat, insa am utilizat un plan de discutie mai detaliat pentru a putea atinge toate
aspectele de interes pentru ancheta. O sa prezint in continuare ghidul de interviu si factorii de
climat familial pe care i-am identificat ca au contribuit la situatia de abandon scolar al
copilului.

Nivelul de instruire al parintilor este intre 7 clase si scoala profesionala, prin aceasta
aflandu-se in categoria celor cu un capital educational submediu. Nivelul educational al
parintilor are o influenta considerabila asupra copiilor dupa cum arata si Jigau Mihaela in
cartea sa „Factorii reusitei scolare”, mai ales in cazul copiilor de gimnaziu.

Statutul profesional al parintilor urmeaza in general o structura conforma cu nivelul de

instruire, manifestand ca urmare influente asemanatoare. Paleta de profesii a parintilor celor
intervievati sunt: confectioner incaltaminte, maistru sef, sofer, muncitori necalificati, zugrav,
vanzatoare, tinichigeriu auto.

In ceea ce priveste starea materiala a familiei nu am putut obtine date concrete, pentru
a-mi completa imaginea asupra starii materiale astfel ca le-am cerut elevilor o apreciere
generala, iar raspunsurile au fost: situatie materiala „ buna”, „ne descurcam”, „banii sunt
suficienti”
Dimensiunea familiei
M-a interesat daca se confirma afirmatia ca rezultatele scolare obtinute sunt cu atat
mai bune cu cat numarul copiilor este mai mic. Din analiza interviurilor a reiesit ca
majoritatea copiilor erau fie singuri la parinti, fie locuiau impreuna cu familia extinsa.

3
 4

Conditiile de viata si de studiu din familie

In urma analizei interviurilor a reiesit ca acest aspect este unul problematic,
majoritatea copiilor provenind din familii care locuiesc intr-un spatiu prea mic comparativ cu
numarul de persoane. Numai doi copii din zece au propria lor camera, iar trei copii traiesc cu
parintii in aceeasi camera. Din aceste date reiese ca nu au un spatiu adecvat de invatare.

Tipul familiei ( dezorganizata, reorganizata sau carentata) este o alta problema care
mi-a atras atentia. Astfel, 6 copii din 10 provin din familii dezorganizate. De altfel, literatura
sociologica mentioneaza efectele negative ale unor medii familiale dezorganizate nu numai
asupra performantei dar si asupra copilului in general.

In urma discutiei cu psihologul scolii aceasta mi-a spus ca la 4 dintre copiii care mi-au
descris relatia cu parintii ca fiind „buna’ exista foarte multe certuri si tensiuni.
In ceea ce priveste atmosfera din familie, copiii au descris-o ca fiind ”intre”.
Majoritatea au zis ca este calma, dar ca mai sunt certuri.
Datorita contradictiilor dintre cele spuse de copii si situatia familiala descrisa de
psiholog reiese ca s-au simtit incomodati sa vorbeasca despre relatiile din familie, acest
subiect fiind cel mai putin dezvoltat.

Dimensiunea capacitatii parentale

Satisfacerea nevoilor emotionale a copiilor – m-a interesat daca parintii isi petrec timp
cu copiiii, le cunosc prietenii, asteptarile. Rezultate: nici unul dintre copiii nu a putut sa-mi
exemplifice o activitate pe care o desfasoara cu parintiii. Unul din 10 copii mi-a spus ca au
obiceiul sa ia cina impreuna.

In ceea ce priveste interesul acordat de parinti instruirii am folosit urmatoarele

intrebari: ”Cine te ajuta la teme?” Raspuns: - nu ma mai ajuta nimeni, ma ajuta mama dar a
murit, ma ajuta buniculm dar a murit, ma ajuta mama dar numai la inceput
„Parintii merg la sedintele cu parintii?” Raspuns: toti copiii au raspuns afirmativ
„Parintii iti spun sa citesti?Iti cumpara carti?” -nici un elev nu a raspuns afirmativ.
Majoritatea parintilor sunt indiferenti fata de situatia copilului si mai preocupati de
propriile probleme.
In ceea ce priveste modelarea comportamentala (pedepsele si recompensele) raspunsurile
au fost: - nu ma mai pedepseste, nu ma lasa la calculator, nu mai imi da bani nu ma mai lasa
afara. Iar la recompense:- bani sau obiecte (calculator, telefon)

Dezvoltarea minorului
Starea de sanatate a copilului - doar doi copiii au probleme de sanatate. Unul are probleme
cu inima, astm bronsic si a avut hepatita cand a avut 3 ani, celalalt are probleme cu memoria
si a facut 2 ani tratament. In ceea ce priveste prietenii, raspunsurile au fost: 2,3 prieteni buni,
numai un prieten, foarte multi prieteni ”in cartier toata lumea ma cunoaste”
Petrecerea timpului liber: în preajma casei, în parc, în excursii, la un suc
Majoritatea copiilor nu au o ora fixa de intoarcere acasa si orele sunt destul de tarzii,
dupa miezul noptii.
Relatia cu scoala
1. Crezi ca e importanta scoala pentru reusita in viata?
Toti copiii au raspuns afirmativ
2. Esti optimist in ceea ce priveste examenele de sfarsit de clasa a 8-a?
Raspuns: - 8 din 10 copiii au raspuns afirmativ
- 2 „nu stiu”

4
 5

3. Ce planuri ai de viitor?
Raspuns: - sa-mi continui scoala (5 copii)
- nu stiu (3 copii)
- sa ma angajez (2 copii)
4. In ceea ce priveste cauza abandonului scolar raspunsurile au fost:
- din cauza absentelor
- nu mi-a placut sa invat
- tata m-a obligat sa abandonez ca sa muncesc
- din cauza profesorilor

7 CONCLUZIILE CERCETARII

Rezultatele cercetarii au confirmat ipotezele de la care am pornit in urma cercetarii

teoretice, astfel ca din analiza interviurilor cu cei zece elevi aflati in situatia de abandon scolar
a reiesit: climatul socio-cultural familial si interesul acordat de parinti instruirii copilului au
un impact semnificativ asupra parcursului scolar al elevului. Factorii ce apartin de climatul
familial care au contribuit la situatia de abandon scolar al copiilor conform cercetarii sunt:
tipul familial (dezorganizat, reorganizat sau carentat), spatiu de locuit impropriu, relatiile
nefunctionale dintre membrii familiei si, nu in ultimul rand, de o mare importanta dezinteresul
parintilor fata de copil si situatia scolara a acestuia.

Contributia şcolii la imbunatatirea situatiei acestor copii este foarte mare. Prin
intermediul Asociatiei de Părinţi li se mai ofera o sansa acestor copii care au fost alungati din
sistemul de invatamant de zi, poate uneori prea usor, pentru ca este mai usor sa scapi de un
copil cu probleme decat sa investesti timp si resurse pentru a-l ajuta. La şcoala li se va oferi
un mediu asemanator cu cel scolar, un program pentru copiii care urmeaza cursurile la
distanta, pentru a le oferi o alternativa de petrecere a timpului. Şcoala nu reuseste întotdeauna
sa reduca diferentele de natura individuala si sociala ale copiilor care se constata la momentul
debutului scolar, la o parte dintre elevi acestea continuand sa persiste pe tot parcursul
scolarizarii, dar, prin intermediul profesorului psihopedagog şi al Asociaţiei de Părinţi, se pot
desfăşura activităţi de suştinere a demersului educative în astfel de cazuri.