VIDEO 11:43 MIN – ORGANELE SI FORMATIUNILE LIMFOPIOETICE

Foto 1 – 00:00

Colorația H.E. – ob.60 mare pentru corpusculi Hassal - TESUT LINFOID cu distribuția LINFOCITELOR, într-o zona
corticala, zona mai închisa si o zona centrala cu presetarea unui structura numita CORPUSCOLI HASSAL. Prezenta
corpusculi Hassal in zona medulara stabilește diagnosticul de timus, pentru ca reprezintă zone de degenerescenta ale
STROMEI CITORETICULARE (stroma timusului, organ limfoid primar, este cito-reticulare. Nu exista fibre de
reticulina, exista doar celule reticulare prin prelungirile lor, aceste sunt de susținere. Se găsesc elementele parenchim
reprezentate de limfocit de care T (timo-dependente), antigenul-independente. Așa cum organ limfoid secundar, găsim
zone timo-dependente. Limfocitelor din acest nivel sunt si ele antigenul-independent dar programate ca in contat cu
anticorp sa devine antigenul-dependente.

Foto 2 – 01:50

LOBUL TIMIC din SITEM LIMFOID – H.E. – ob. 40 - LOBUL TIMIC (zona scura) + PARENCHIM format din
ZONA CORTICALA (meno scura) si ZONA MEDULARA (chiara) cu CORPUSCULI HASSAL. CAPSULA (in alto
a sx) din care se formeaza SEPTUL CONJUNCTIV ce compartimentaza lobul + TRAVE CONJUNCTIVO-
VASCULARE). STROMA CONJUNCTIVA cu celulele reticulare nu se evidentiaza (se vede cu impregnare
argentica).

se poate spune că este timusul deoarece se pot vedea toate secțiunile, inclusiv o capsulă de țesut conjunctiv din care se
formează secțiunile și acoperă lobulul. Există o zonă intens colorată, care este corticala și o zonă centrală mai deschisă
în care poate fi văzut corpusculul Hassal, care reprezintă un produs de regenerare al stromei citeteticulare. Aici
timusul are un H.E.

Foto 3 – 03:44

TESUT LIMFOID – ob. 60-90 – se vad elementele PARENCHIMULUI si CELULELE EPITELIALE RETICULARE
STROMALE care produc degenerescenta. CITOPLASMASMA clara si celule mare. LIMFOCITELE T apar cum
obișnuite, si ele nu pot fi diferentiate prin technici clasice.

aici nu observăm imediat că timusul este prezent în această secțiune, întrucât nu vedem populația de limfocite, una
mai intensă din punct de vedere cromatic, dispusă periferic și una mai completă, mai clară. În această secțiune putem
vedea câteva celule epiteliale, dar nu și organisme concentrice care arrecrea lobulul tipic al corpusculului Hassal al
timusului.
Foto 4 – 4:31

TIMUS - Este o zona corticala (nu este medulara pentru ca nu avem corpuscol hassal, care se gasesc in zona medulara
si sunt produse de degenerescenta al celulele epiteliale stromale).

în același mod ca și imaginea anterioară, nu se poate spune imediat că aceasta reprezintă o secțiune a timusului, dar se
poate spune că este o parte mai întunecată a țesutului limfoid, probabil zona corticală. aici nu avem organizarea
nodulară tipică și printre ele se află celule epiteliale și limfocite cu dispoziție difuză

Foto 5 - 4:53
TIMUS – corticala si medulara

și aici puteți vedea un țesut limfoid difuz aranjat într-o zonă corticală mai întunecată în exterior; este o zonă mai
internă, mai ușoară. h.e. coloratie

Foto 6 – 05:00

Tot tesut limfoid – organizat sub forma de folicul limfoid secundar (uno la struttura chiusa, uno l’esterno), cu centru
clar germinativ (parte centrale chiara) si zona corticala (parte attorno piu scura). Au structura de tip ganglioni limfatic,
avem o capsula intre cele doua foliculi alăturați prin corticalele lor. Elementele sunt: CAPSULA CONJUNCTIVA
VASCULARA din care se formează septul care compartimentează componentele organul; ZONA CORTICALA
(dentro il „cerchio” - organizzata sub forma de foliculi limfoid secundar, WURST-DEPENDENTA???); ZONA
MEDULARA (in alto a sx, la parte bianca – organizat sub forma de cordoane, retea, zona WURST-
DEPENDENTA???) si ZONA PARACORTICALA (parte centrale tra corticale e medulare - zona TIMO-
DEPENDENTA). Se mai vede un spațiu sub capsular (scritta SLS) numit SINUSUL LIMFATIC PERIFOLICULAR.

în această imagine puteți vedea o secțiune a ganglionului limfatic. în partea dreaptă a imaginii de mai sus puteți vedea
foliculul secundar al ganglionilor limfatici, deoarece aveți Centrul de germinare FLEMING, definit și ca centru
reactiv. puteți observa, de asemenea, foliculii limfoizi agminați și apoi puteți vedea capsula conjunctivă vasculară, din
care sunt formate septurile care acoperă organul (sinusurile limfatice perifoliculare). În stânga imaginii, se poate
observa țesut limfoid difuz organizat sub formă de rețea. În centru se află zona paracorticală care împarte ganglionul
de țesutul reticular

Foto 7 – 06:29

GANGLION LIMFATIC cu zona CORTICALA SUPERFICIALE si PROFUNDA – col. H.E. – imediat sub capsula
se afla foliculi limfoide

această imagine reprezintă clar în dreapta capsula ganglionului limfatic; imediat dedesubt puteți vedea zona corticală
superficială a ganglionului limfatic (de fapt puteți vedea țesutul limfoid); Și sub zona corticală profundă (deoarece
țesutul limfoid nu este organizat nodular)

Foto 8 – 06:50
TESUT LIMFOID – nu pot vorbesc de foliculi pentru ca nu au o zona clara germinativa – vad celulele dispuse in
cordoanele sau dispuse difuz, cu ob. mare 60 – ZONA PARACORTICALA respectiv zona RETICULARA.

în această imagine puteți vedea ganglionul limfatic în care în dreapta puteți vedea zona paracorticală A din stânga
zona medulară. Se înțelege că este un ganglion limfatic din țesutul limfoid difuz și țesutul reticular.

Foto 9 – 07:26
TESUT LIMFOID – organizat difuz sub forma de rețea. Poate fi ZONA MEDULARA si respectiv ZONA
PARACORTICALA, LIMFOGANGLIONI. Col. H.E., ob. 40

Această altă imagine poate fi văzută în ganglionul limfatic din zona sa medulară ȘI zona corticală profundă

Foto 10 – 07:45

CORDOANE MEDULARE – SINUSURI LIMFATICE – sunt capilare sinusoide. Limfocite organizate fie sub forma
difuz fie sub forma de cordoane medulare. Col. HE

în această imagine puteți vedea corzile medulare ȘI sinusurile limfatice medulare

Foto 11 – 08:02
CAPSULA CONJUNCTIVA VASCULARA, din care pornesc SEPTURI, SINUS LIMFATIC SUBCAPSULAR si
SINUS LIMFATIC PERIFOLICULAR (înconjoară foliculul) + avem un FOLICUL LIMFOID SECUNDAR pentru
ca avem un CENTRU CLAR GERMINATIV FLEMMING.

în acest cancer limfatic remarcăm foliculul ganglionar limfatic acoperit de capsula E de foliculul secundar cu sens
marginal și perifolicular. poate fi zona superficială a ganglionului limfatic. coloratie H.E.

Foto 12 – 08:27
TESUT LIMFOID, splina – este clar care este un tesut limfoid pentru ca vad o aglomerare de limfocite cu centru clar
in zona periferica (parte viola a sx). Vad in zona corticala (sotto la parte viola) un vas de sange, daca este un vas de
sange in zona corticala de un folicul limfoid secundar mă duce la fapt care poate sa fie o structura splenica, splenic
Malpighi.

în această imagine avem splina. puteți vedea capsula și trabeculele cu septele care nu acoperă organul Și puteți, de
asemenea, întrezări foliculii limfoizi secundari, dar care au o secțiune prin vasele de sânge din zona corticală, de unde
aveți corpusculul splenic Malpighi

Foto 13 – 09:05

FOLICULI LIMFOID SECUNDAR – ZONA CORTICALA (in basso a sx viola), ARTERIOLA care formeaza
structura splenica

foliculul splenic al lui Malpighi cu arteriolele din zona periferică și septurile conjunctive vasculare care formează
elementele stromei Și prin acestea nu vedem corzi Billroth, creând o „circulație deschisă”. Și atunci se pot remarca
simțurile albe splenice.

Foto 14 – 09:30
 à

TOTI TESUTI LIMFOID si un tesut conjunctiv la nivelul CAPSULEI din care pornesc SEPTUL CONJUNCTIV care
formeaza TRAFEE (?? Min. 9:44) ce nu compartimenteaza organul. SEPTUL CONJUNCTIV VASCULARE, FIBRE
DE COLLAGENE si LIMFOCITE dispuse difus (nu vad nicio organizarea)

în această imagine puteți vedea o secțiune a splinei în care atât septul conjunctiv vascular cu cordoanele Billroth
sinusoidale splenice, cât și capsula din dreapta sus

Foto 15 – min 10:03

SECTIUNEA TRANSVERSALA LA NIVELUL UNUI VAS DE SANGE – ob foarte mare, TEACA

PERIARTERIOLARA col. H.E. – structura unui CORPUSCUL SPLENIC MALPIGHI, este un FOLICUL LIMFOID
SECUNDAR – componenta PARTI ALBE SPLENICE si care prezinta in periferie din zona corticala MANSOANE
LIMFOIDE PERIARTERIOLARE (este o zona TIMO-DEPENDENTA).

în această imagine a secțiunii splinei zonei periferice, se vede partea periarteriolară a foliculului splenic. aici notăm
mânecile limfoide periarteriolare ale zonei dependente de timus la nivelul foliculului splenic Malpighi.

Foto 16 – min 10:42

FOLICULI LIMFOIDI – sectiunea longitudinala (se vad din arteriola sectionata longitudinala) – organizarea foliculi
limfoid secondar este difusa. Faptul ca ELEMENTELE PULPE ALBE se amesteca cu ELEMENTELE CU PULPE
ROSI înseamnă CORDOANELE BILROS, adica CORDOANE DE CELULE. Având prezenta din capilarele
sinusoide putem spune ca suntem in presenta de PARENCHIM SPLENIC.

secțiunea pulpei albe ȘI pulpa roșie. pulpa albă este alcătuită din corpusculul splenic al lui Malpighi alcătuit din țesut
limfoid peroarteriolar și pulpa roșie alcătuită din corzi Billroth.

Foto 17 – min 11:28

TESUT LIMFOID – multe limfocite si capilarele sinusoid

sinusurile splenice și corzdoane Billroth.

Tiroida – capsulă, H.E.

A livello della capsula è presente il tessuto congiuntivo-vascolare e il tessuto adiposo, elementi congiutivo-
vascolari, follicoli linfoidi con una parete che presenta un epitelio semplice cubico e all’interno si trova il coloid
tiroidiano, vescicole tiroidiene con un’affinità tintoriale variabile

Sectiunea prin glanda de tip vezicular- glanda tiroidiena; se vede coloidul tiroidian si ep. Simplu cubic.
Sectiunea prin tesutul adipos la nivelul capsulei; sectiunea prin coloratie H.E.
Tiroida – celule C, T.S.

Follicolo tiroidieo , vescicola tiroidiana, epitelio semplice cubico, tireociti, cellule grandi con un citoplasma
chiaro, sono cellule C che elaborano il calcio per la calcitonina.

Le cellule C (parafollicolari) si trovano sia nei follicoli tiroidei, sia negli interstizi tra i follicoli tiroidei
formando le “isole Wolfler”

Aceasta imaginea are o obiectivul mare cu col. TRICOMIC GOLDEN, in care se vede ep. De acoperire,
tireocite si cel. Foliculare si parafoliculare care secreta calcitonina in interstitiu dsintre foliculi tiroidien

Tiroidă – H.E.
Sezione di una ghiandola vescicolare, tiroide, follicoli tiroidei, coloid tiroidian, epitelio semplice cubico

glande de tip vescicular. In aceasta imaginea vedem vezicule tiroidiene cu ep. Simplu cubic si coloic tiroidian;

Paratiroida – H.E.

Ghiandola cordonale
Tiroida – coloid tiroidian, H.E.

Ghiandola vescicolare, epitelio semplice cubico, coloid tiroidian

Paratiroida – celule principale, H.E.

Ghiandola cordonale, si vedono le cellule principali in col HE

Suprarenala – capsulă (c), glomerulată (g), fasciculată (f), reticulată (r), H.E.

Sezione di una ghiandola surrenale (zona cordonale) con le tre zone, rivestita all’esterno da una capsula
congiuntivo-fibrosa.

Nella zona glomerulare le cellule si dispongono in cordoni (rasucite) con aspetto di glomeruli.

Nella zona fascicolata i cordoni sono larghi e le cellule presentano un citoplasma chiaro, per evidenziare queste
zone si utilizzano delle colorazioni specifiche per i lipidi; prende il nome di zona “sudanofila”

Nella zona reticolare i cordoni sono disposti in rete.

AMIGDALA PALATINĂ

Ob 60, col HE, tessuto linfoide organizzato sotto forma di follicoli linfoidi secondari agmnitati (uno accanto all’altro).

AMIGDALA PALATINĂ- ZONĂ T-INDEPENDENTĂ

Follicolo linfoide secondario vicino ad altri due, tessuto linfoide organizzato sotto forma nodulare
AMIGDALA PALATINĂ-CRIPTĂ- col HE

Epitelio pavimentoso stratificato fara kerat, corion che contiene i follicoli linfoidi agminati, insieme di cripte che sono
presenti solo nell’amigdala.

GLANDA PALATINA COL HE

Porzione di corion ghiandolare, ghiandola salivare, adenomeri mucosi, tessuto linfoide organizzato sotto forma di
noduli o sotto forma diffusa, elementi congiuntivo-vascolari, adenomeri di una ghiandola acinosa, mucosa, mista,
elementi vascolari e follicoli linfoidi.

Può essere la sezione di un canale escretore!

AMIGDALA PALATINA, CRIPTA, COL HE

Epitelio pavimentoso stratificato fara kerat, corion con molte infiltrazioni linfoidi, cripte (segno di riconoscimento
dell’amigdala

LIMBA COL HE

Sezione della mucosa linguale perchè si vedono le papille, epitelio pavimentoso stratificato fara keratinizare,

corion superficiale = tessuto lasso

corion profondo = contiene ghiandole, tessuto adiposo, elementi di fibre muscolari striate

Piano mucoso e piano muscolare

LIMBA,PAPILA CIRCUMVALARA, COL HE

Papille fungiformi, epitelio pavimentoso stratificato fara keratinizare, con mugurii gustativi nel margine laterale della
lingua (papilla), corion, mucosa linguale

LIMBA,PAPILA FILIFORMA, COL HE

Epitelio pavimentoso stratificato fara kera, asso centrale congiuntivo-vascolare, epitelio di rivestimento malpighiano
senza kerat, aspetto ascutit=papilla filiforme
LIMBA – GLANDA VON EBNER, COL HE

Sezione con ob 20 perchè si vedono molte strutture, papilla con mugurii gustativi nel margine laterale, corion, tessuto
lax, corion profund con ghiandole sierose pure

LIMBA – PAPILA FUNGIFORMA, COL HE

Papila fara mugurii gustativi

LIMBA- GLANDA SALIVARA MUCOASA MINORA, COL HE

Sezione della lingua, epitelio di tipo bucale con zone di orto e para keratinizare, nuclei nell’ultimo strato picnotici,
corion costituito da tessuto lax vascolarizzato e innervato, adenomeri di ghiandola acinosa mucosa, può essere una
„ghiandola Weber”
Canale extralobulare, epiteliu cubic bistratificat.

Sectiune prin trahee. Este trahee pentru ca recunosc epiteliu de tip respirator pseudostratificat cilindric ciliat cu celule
caliciforme si presenta cartilajul de tip hialin, presenta schimba in corionul mucoasei traheale a glandelor de tip
seromucos.
Tunica mucoasa cu reprezentare a epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat cu celule caliciforme si glande de tip mucos
si tesut cartilaginos.
Tesut cartilaginos, tunica mucoasa si tunica medie fibro muscolo cartilaginos care este format din inele incomplete (in
sens care vorbim de muschiul traheal posterior) de cartilaj hialin.

Am un tesut lax deci nu poate fi decat adventice si aici este un tesut cartilaginos de tip hialin de ce am tunica fibra
musculo cartilaginos si adventice.
Tunica mucoasa, epiteliu si corion. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat cu celule caliciforme si in corion glande
de tip seromucos. La nivelul trahee, coloratia tricromic masson.

Parenchim de pulmon. Se vede alveole pulmunare de fapt canalele alveolare, saci alveolari si alveolele pulmonare si
bronhiola respiratorie care se recunosc pe discontinuitate peretelui.
Sectiunea prin pulmon, parenchim pulmonar cu vizualizarea a trei elemente principale si a nume saci alveolare sau
alveole pulmonare, vase de sange, arteriola si bronhie supra lobulare pe care o recunosc prin presenta insulelor de
cartilaj hialin si a glandelor in corion. Epiteliu este de tip respirator pseudostratificat cilindric. Insula de cartilaj:
infiltratile linfoide din corion si glandele sa vilez diagnosticul de bronhie supralobular.

BUZA, Col Tricromic Masso

Este o sectiune printr-un tesut conjunctiv si epitelialo mucoasa. Epiteliu este pavimentos stratificat DOAR CU
keratinizare, sub epiteliu membrana bazala separa epiteliu de tesut conjunctiv subiacent si membrana bazala are aspect
foarte sinuos. Derm este papilar (tesut lax), un derm profund cu glande sebacee si sectiune longitudinali de foliculi
pilosi. Sa fie buza noi trebuie sa avem plan de fibre musculare striate.
Aici avem o sectiune trasversale prin musculatura de tip striat care se asociaza direct de planul mucos subiacent.
Avem glande de tip mucos (salivare, optic clar- a sx) si planuri musculare (a dx). Avem asociera de glande salivare +
tesut muscular striat in axul central. Lumen este neregulat-> sectiune printr-un tesut senzitiv. Avem lamele cu
fibrocite, poate fi versant intern al buzei.
Avem vase de sange, elemente conjunctive vasculare, tesut lax.
In cavitatea orala epiteliu pavimentos stratificat FARA kerat. Cu glande minore. COL. HE.

Este o sectiune prin tegument, straturile profunde a dermului, avem sectiune prin foliculi pilosi si glande sebacee
sudoripare.
Epiteliu pavimentos stratificat cu zone keratinizate si fara ker. Avem si glande salivare de tip mucos. Din acest motiv
este un segment de cavitatea orala, pentru prezenta glande salivare
Foto 1 – 00:00

STOMAC – TUNICA SUBMUCOASA si TUNICA MUSCULARA. Se vad diferența intre doua tuniche, pentru ca țesutul din
SUBMUCOASA este un TESUT CONJUNCTIV LAX, țesutul din MUSCULARA este format din FIBRE MUSCULARE
NETEDE.

Foto 2 - 00:19

STOMAC – MUCOASA SI SUBMUCOASA. Este evident cum epiteliu se invaginează si formează CRIPTE, si la baza al
cărora se deschid GLANDELE GASTRICE. Se vad musculara si mucoasa si urmează submucoasa, care este un țesut lax.
Foto 3 – 00:41

STOMAC – PLEX AUERBACH (no??)

Foto 4 – 00:46

DUODEN – este duodenul pentru ca in submucoasa au GLANDE BRUNNER, care sunt glande de tip mucos. La
suprafata vad o structura cu vilozitate, cu functia de absorbtie. Sunt VILOZITATI INTESTINALE. TUNICA MUCOASA
formata din VILOZITATE cu EPITELIU SIMPLU CILINDRIC POLIMORF + CELULE CALICIFORME + AXUL CENTRAL
CONJUNCTIV VASCULAR + CORIONUL care contine GLANDE LIEBERKUHN (glande tubulare dreapte). Urmeaza un
strat de FIBRE MUSCULARE NETEDE, MUSCULARIS-MUCOASA si SUBMUCOASA cu GLANDE. DOUA STRUCTURE
GLANDULARE DE TIP MUCOASA, SEPARATE PRINTR-UN MUSCULARIS-MUCOASA stabileste diagnosticul de DUODEN.
Presenta GLANDELOR BRUNNER care sunt glande de tip mucos dar care se gaseste in submucoasa  DUODEN.
**FOLICULI LIMFOIZI  ILEON TERMINAL

Foto 5 – 02:15

JEJUN – in jejun NU AM NIMIC IN SUBMUCOASA, de fapt nu pot schimba cu ileon sau duoden. Am vilozitate prin
GLANDE LIEBERKUHN, foarte lung si ramificate si TUNICA MUCOASA, imediat sub epiteliu se afla CORIONUL si
MUSCULARIS-MUCOASA.

Foto 6 – 03:01
DUODEN – GLANDE LIEBERKUHN (sopra, viola scura, SUNT IN CORION) si GLANDE BRUNNER (SUNT IN
SUBMUCOASA), separate din MUSCULARIS-MUCOASA.

Foto 7 – 03:24

JEJUN – TUNICA MUCOASA (GLANDELE LIEBERKUHN), SUBMUCOASA (TESUT LAX) si MUSCULARA. In submucoasa nu
am NIMIC  ESTE CU SIGURANTA JEJUN.

Foto 8 – 04:00
DUODEN – MUCOASA, SUBMUCOASA, MUSCULARA. Presenta SUBMUCOASA GLANDELOR BRUNNER  DUODEN

FOTO 9 – 04:26

JEJUN – este o structura vilozitara, cu doua vilozitati in care AXUL CENTRAL ESTE CONJUNCTIV-VASCULAR. Se vad
FIBRELE MUSCULARE NETEDE, se vad FIBROCITLE, TESUT LAX, LIMFOCITE si EPITELIU DE SUPRAFATA (simplu cilindric
polimorf cu celulele caliciforme) separat din tesut conjunctiv printr-o MEMBRANA BASALA. Structura de vilozitate
intestinala, col. H.E.
Foto 10 – 05:04

JEJUN - Ob. 60-90 – CELULELE CALICIFORME, se vad diferentiere la polului apical. La nivelul intestinului
ENTEROCITELE prezinta MICROVILOZITATII sub forma de PLATEAU STRIAT.

Foto 11 – 06:07

JEJUN – submucoasa, musculara

Foto 12 – 06:19
JEJUN – GLANDE LIEBERKUHN – TESUT GLANDULAR, GLANDE TUBULARE DREAPTE, la nivelul la INTESTINUL SUBTILE.
Este jejun pentru ca in submucoasa nu este nimic.

**ricorda: la submucosa presenta:

- Duodeno  GLANDE BRUNNER
- Ileo  PLACILE LUI PEYER
- Digiuno  NIMIC
Foto 13 – 07:17
JEJUN – TUNICA SUBMUCOASA care nu contine NIMIC, numai tesut lax

Foto 14 – 07:25

JEJUN – GLANDE LIEBERKUHN – glande tubulari dreapte. Se recunoaște din celule caliciforme si lumenul este drept,
rettilineo

JEJUN - Tunica sierosa e tunica muscolare con fibre muscolari netede con aspetto fusiforme e un solo nucleo ben
rappresentato,
Ileon – mucoasa (mc), submucoasa (sm), H.E.

Tunica mucosa con follicoli linfoidi agminati, ghiandole caliciforme LIEBERKUHN si tratta di intestino. Nella
submucosa è presente il corion, epitelio e muscularis mucoasa, follicoli linfoidi secondari con un centro chiaro
germinativo e una zona periferica.La submucosa è situata sotto la tunica mucosa.

Ileon – submucoasa (sm), musculară (m), H.E.

Follicoli linfoidi agminati nella submucosa, ileon terminal

Colon – tunica mucoasă (mc) și submucoasă (sm), H.E.

Muscularis mucoasa, tunica mucoasa, tunica submucoasa, è presente il corion, epitelio semplice cilindrico polimorfo
senza villi, ghiandole LIEBERKUHN sezionate longitudinali e trasversali. Predominano al 90% le cellule caliciformi. Nel
colon le ghiandole del LIEBERKUHN sono più larghe che occupano la zona della mucosa e poi arrivano nella
submucosa.

Colon – glande Lieberkühn, H.E.

Predominano le cellule caliciformi, ghiandole LIEBERKUHN

Colon – glande Lieberkühn, H.E.

Mancano i villi, epitelio rettilineo, ghiandole LIEBERKUHN

Colon – tunica mucoasă (mc), submucoasă (sm), musculară (m), H.E.

Ghiandola Lieberkuhn perché abbiamo molte cellule caliciformi, muscularis mucoasa, submucoasa, tunica
muscolare.

Quando predomina la cellula caliciforme all’interno di una ghiandola si tratta di COLON.

Apendice ileo-cecal – tunica mucoasă (mc), și submucoasă (sm), H.E.

Epitelio semplice cilindrico polimorfo, non sono presenti i villi, sono presenti molte ghiandole Lieberkuhn nella tunica
mucosa, mentre nella submucosa sono presenti delle infiltrazioni linfoidi sotto forma di follicoli.
Apendice ileo-cecal – tunica submucoasă (sm), și musculară (m),

Presenza di noduli o follicoli linfoidi nella submucosa

Apendice ileo-cecal – folicul limfatic secundar, T.S.

Follicolo linfatico secondario accanto alle ghiandole, col TRICROMIC

Secțiune din zona corticosuprarenala cu evidențierea capsulei conjunctivo-vasculare și zona glomerulate, in care
cordoane de celule sunt dispuse sub forma de glomerule.

Zona de suprarenala cu representarea ultimei componente a corticosuprarenalei și a medulosuprarenalei. Se vede

diferențierea de afinitate tinctoriale, modul de organizare similar, cordonal.

De data asta în rețea de zona reticulată și sub forma de cordoane separate prin capilare sinusoide cu perete discontinuu
la medulosuprarenala.
Secțiune printr-o glanda mixtă, poate fi pancreas pentru ca vedem insulele Langherhans sub forma a unor campuri
palide printr-e componente excretori (reprezentați sub forma de acini seroși). Acini seroși puri și glanda de tip
cordonal cu insule Langherhans.

Se observa acini seroși puri și canal extralobular cu epiteliu simplu cubic. Col HE.
Acini seroși puri pot fi fie în pancreas exocrin fie în glanda parotida. Nu am de unde sa știu, daca nu am ansamblu de
campuri ca sa văd și alte structuri. Componenta centro-acinara și lipsa canalelor se văd numai printr-o analiza foarte
detailata a structurilor și cu obiective mari.

Canal intralobular, canal extralobular și acini seroși.

Canal intercalar, componenta adenomeri, acinoasa pura și capilare sangvine.

Glanda de tip cordonal, celule separate prin capilare sinusoide cu aspect palid intr-un ansamblu de acini seroși puri.
Parenchim hepatic. De ce? Pentru ca organizeze lobul hepatic clasic centrat de vena centrolobulara spre care converg
cordoane de hepatocite separate prin capilare sinusoide. La intersecția a trei lobuli hepatici clasici se vede o zona care
cuprinde mai multe elemente. Se numește spațiul porto-biliar Kiernan care cuprinde o arteriola, o venula și un
canalicul biliar.

Imagine marita din spațiul Kiernan. Canalicul biliar, epiteliu simplu cubic, venula și arteriola. Una, doua arteriole/
una, doua venule, canalicul biliar și primul segment cu perete propriu al cailor biliare intra-hepatice. Pasajul biliar
reprezinta primul segment și este lipsit de perete propriu, se afla la interfața a doua celule/a doua hepatocite vecine.
MADUVA SPINARII ASPECT GENERAL

Substanța albă (este la periferia substanței cenușii), in coarnele anterioare se vad neuroni multipolari, motoneuroni
alpha si canalul ependimar.

MADUVA SPINARI- CORNUL ANTERIOR, COL HE

Este o imagine microscopica dintr-un testu nervos la interfata intre substanta alba si cenusie. In Substanta alba
predomina elementele fibrillare (axoni cu taca de mielina). In sustanta cenuseie predomina pericanioni neuronilor.
Este cornul anterior al maduvei pentru ca sunt motorneuroni alpha, daca sunt neuroni cu pericarionul de piramida sunt
neuroni Betz, daca sunt neuroni cu pericarionul cu aspect filiform vorbesc de neuroni Purkinje.
Coloratia HE dar prelungurile neuronale sunt Impregnare argentica.
In imagina in jos sunt evidentiati in pericarionul corupusculi Nissl sau corpi tigroizi in VIOLET DE CRESYL, tesutul
conjunctiv vascular, elemente de tip capilar (arteriole si venule), corpi de celule gliale.
CEREBELUL, col. Impregnare Argentica

Impregnare argentica. Substanta cenusie este la exterior si substanta alba la interior. Aspectul fibrilar lipsit de corpi
neuronali.
SCOARTA CEREBALOASA, col HE (Substanza cenusie)

Sunt trei tipuri specifici de neuroni, stratul molecular predominant estre fibrilar, avem axoni in plan orizontal si
elemente fibrilare, apoi neuroni Purkinje in stratul ganglionar. In jos avem stratul granular, in ultimul strat avem
neuroni multipolari cu nucleu mare.
Prelungirile sunt in inpregnare argentica, restul HE.
SCOARTA CEREBRALA - ORGANIZAREA

10 straturi, neuroni specifici (Betz), stratul motor.

In stratul molecolar predominant fibrilar avem pia mater, in stratul granular extern format din neuron granular,
piramidal extern format din neuroni piramidali mici si rar neuroni granulari din straturile superioare, stratul granular
intern in care predomina neuroni granulari si neuroni din straturile superioare, in stratul motor cu neuroni piramidali
mare (Betz), in stratul multiform avem toate tipurile de neuroni. Col. I.A.

SCOARTA CEREBRALA – STRATUL PIRAMIDAL INTERN

Avem Neuroni Betz, pericarionul de forma triungulara, nevroglile specifice, elemente conjunctive vasculare, venule.
In pericariunul sunt neuroni Betz, neurofibrilele care strabat percariunul. Col. I.A.

3 staturi: dura mater, aracnoida, pia mater care forman plexuri coroide
Sunt delimitate din epiteliu simplu cubic. Aici are loc producerea lichidului cefalorachidian

Morfologia este specifica si se visualizeaza prin microscop electronic.

Delimitat la exterior de capsula, neuroni pseudounipolari sunt dispusi subcapsular, in zona centrala sunt dispuse
elementele fibrilare

Imagina mai mare, se vede o portiune din pericariuonul cu neuroni pseudounipolari cu dispositie subcapsulara si
distributia centrala a elementelor fibrilare. Nevroglile sunt situate perineuronale.
Pericarioni sunt situati intr-o parte (in sus) si axoni/elementele fibrilare in opus (in jos)

OB 60, se vede capsula conjunctiva vasculara si neuroni multipolari care se intrica cu prelungirile.
Sunt rapresentati epinervul, perinervul si endonervul. Sun inconjurati prin taca de mielina. Are elemente vasculare si
tesut adipos

Lobuli testiculari sunt alcatuiți din epiteliu structuri rutundu/ovalare , organizați sub forma unui epiteliu stratificat
(epiteliu seminal) cu polimorfism cellular specific.
Este vorba de celule in diferite stadi evolutive ale linei seminale (este vorba de spermatogoni, spermatocite de ordin I ,
spermatide și spermatozoizi ).

Printre aceste celule ale linei seminale se află și celulele Sertoli, celule de suștinere, în concavitațiile carora se află
celulele linei seminale.

Intregi tubi seminiferi sunt inconjurați de o rețea conjunctivo-vasculara inclusiv cu celule mioide (celule musculare
modificate). Din categoria celulelor linei seminale, spermatogoniile se divid mitotic și dau naștere la spermatocite de
ordinul I, spermatocite de II, care suferă divisiuni de tip meiotic, spermatidele fiind celule care nu se mai divide și se
modifica morfologic in spermatozoizi.

In interstițiu intre doi tubi seminiferi se află celule cu funcție endocrine (este vorba de celule Leydig aflate in
apropierea capilarelor sangvine).

Parenchimul testicular este representat de tubi seminiferi și glanda interstițiala (care este representata de celule Leydig
care sunt respunzatoare de elaborarea de hormoni).

Spermatogonii, spermatocite, spermatide și spermatozoizi reprezintă stadiile evolutive ale același celule.
In această imagine se văd celula Sertoli

Imagine de tubi seminiferi cu celule Leydig.

Testicol : interstițiu tubilor siminiferi , celulele Leydig

Secțiune prin tubi seminiferi

Secțiune prin interstițiul testicular in care se observa tubi seminiferi cu epiteliul seminal, stratificat și interstițiu cu
celule Leydig, glanda de tip interstitiala.
Secțiune prin epididim in care se observa epiteliu pseudostratificat, columnar, cu stereocili la polul apical, iar in
interstițiu tesutul conjunctiv.

Așa țesutul conjunctiv lax cu celule mioide care inconjoară aceste structuri tubulare.

Atat canal epididimar. Epiteliu pseudo stratificat cu stereocili și fibre muscuculare netede și în jurul lor țesut
conjunctiv/ conjunctiv-vascular.
Secțiune prin prostata, glanda de tip alveolar cu alveole goale in care se observa alveola prostatica delimitata de
epiteliu pseudostratificat sau cilindric înalt cu celule inegale, celulele fiind respunzatoare din producerea unei secreții
transparente cu aspect mucoid ( ceea ce conferă aspectul de glandă goală). Diagnostivul positiv se stabilesțte pe basa
aceste formațiuni calcare, numite corpuri amylacea.

Tesut conjunctivo-vasculara formeaza stroma fibro-musculara.

Col HE.

Vezicule seminale in care se observa cele trei tunici: mucoasa, musculara și adventicea. Epiteliu este simplu cilindric.
Tunica musculara: fibre musculare netede. Adventicea la exterior : țesut lax.
Cilindric sau pseudostratificat, depinde. Ambele variante sunt corecte.

Secțiune prin testicul, tubi seminiferi, interstițiu tubilor seminiferi, celulele Leydig și epiteliul seminal.
Dacă predomină în campul microscopi spațiul interstițial descrieți celulele Leydig , glanda interstițiala, capilare și
vezicula seminală.

Prostata. Secțiune prin glanda alveolară cu alveole goale. Se vede epiteliu cilindric inalt sau pseudostratificat .
OVARUL

Gonada feminina rivestita all’esterno da un epitelio semplice cubico germinativo asezat pe o tunica di tessuto
congiuntivo denso che forma la tunica albuginea.

Zona medulare e zona corticale

CORTICALE OVARIANA

Stroma congiuntivo-vascolare, Parenchima formato dai follicoli ovarici e dai loro derivati (che si trovano nella zona
corticale)
FOLLICOLI OVARICI nei diversi stadi evolutivi con i loro derivati.
FOLLICOLI PRIMARI dove si osserva l’ovocita rivestito dalle cellule follicolari disposte in vari strati formando il
follicolo primordiale o follicolo primario.

I follicoli primordiali sono costituiti dall’ovocita rivestito da un solo strato di cellule follicolari pavimentose;
rappresenta l’unico follicolo presente nella zona corticale ovarica (ovariena)

Quando le cellule pavimentose diventano cubiche si parla di follicoli primari unilamellari.

Quando le cellule sono disposte in diversi strati si parla di follicoli primari multilamellari.

Tra l’ovocita e il primo strato di cellule follicolari si trova una zona chiara chiamata PELLUCIDA, zona fortemente
acidofila e pas positiva.
STRUTTURA DELLA CORTICARE OVARICA

Si osservano i follicoli primordiali, i follicoli primari unilamellari e follicoli primari multilamellari.

Le cellule follicolari elaborano un liquido follicolare che si organizza sotto forma di corpo che forma un antro che
permette all’ovocita di raggiungere la periferia.

Il legame tra le cellule granulose e l’ovocita avviene attravesro un’agglomerazione di cellule chiamate cumulus
oophorus (cumulo ooforo) all’esterno si organizzano assumendo una forma radiata formando la corona radiata.

FOLLICOLO TERZIARIO

Presenta il follicolo maturo de GRAAF, cumulus oophorus, corona radiata, antro follicolare,

teca esterna ha una funzione di protezioen,

teca interna presenta la ghiandola tecale con secrezione endocrina, cellule Leydig dei tubuli seminiferi
FOLLICOLI OVARICI NEI DIVERSI STADI EVOLUTIVI

Zona corticale colarata in HE, ob 60

Follicolo primario multilamellare, follicolo primordiale, follicolo secondario.

CORP GALBEN

E’ una ghiandola endocrina transitoria che produce progesterone

CORP GALBEN

Sono presenti due tipi di cellule:

cellule luteinice tecali sono localizzate alla periferia e producono estrogeni

cellule granulose le quali sono situate centrali e producono progesterone

Dopo la fecondaizone corpul galben funzione sino al 3 mese di gravidanza “corpul galben de sarcina”

Se la fecondazione non ha avuto luogo, corpul galben rimane attivo “corpul galben de menstruatie”
CORP GALBEN

Cellule luteiniche tecali situate in periferia

Cellule luteiniche granulose situate all’interno

Tra le due cellule sono presenti i capillari

CORP ALBICANS

Derivato del follicolo ovarico

Tessuto congiuntivo fibroso, si forma dopo che degenera il corp galben

MEDULARA OVARULUI

Tessuto lasso che contiene vasi di sangue con traiettoria sinuosa, vasi linfatici e fibre nervose.
Nell’ilio ovarico persistono i resti fetali che costituiscono la rete ovarica, le cellule ovariche di questa zona producono
ormoni androgeni

MUCOASA TROMPEI UTERINE

Si osserva l’epitelio cilindrico semplice con ciglia e le cellule secretorie di muco, cellule cilindriche

situate nel polo apicali. La mucosa è costituita da epitelio semplice cilindrio e un corion (tessuto lasso aglandulare)
senza la presenza di ghiandole.

Aspetto “faldurato” della mucosa e tunica muscolare formata da due piani di fibre muscolari netede

TROMPA UTERINA

Aspetto faldurat della mucosa, epitelio cilindrico semplice e tonaca (tunica) muscolare
UTERUL

Endometrio è una mucosa uterina con epitelio semplice cilndrico, corion citogen si glandular con le ghiandole in fase
proliferativa e in fase secretoria (con aspetto tirbusonat)

Miometrio

OVARUL

Zona corticale e zona medulare

FOLLICOLI PRIMORDIALI

Zona cortiacale, tunica albuginea, epitelio germinativ

FOLLICOLI PRIMORDIALI

Ovocita e cellule pavimentose

CORP ALBICANS

Tessuto hialinizat, follicolo primordiale

FOLLICOLO PRIMARIO MULTILAMELLARE

Perché le cellule granulose sono disposte in diversi strati

FOLLICOLO MATURO DE GRAAF

Ovocita con corona radiata e antro

CORPO LUTEO
Con cellule luteiniche tecali e le cellule luteiniche granulose

CORP ALBICANS

Con la presenza della cicatrice ialinizzata

TROMPE UTERINE

Aspetto faldurat, epitelio cilindrico semplice, corion senza ghiandole, muscolatura divisa in due piani

UTER

ENDOMETRIO, Mucosa endometriale in fase secretoria, epitelio cilindrico semplice, corion citogen e ghiandolare
con ghiandole dall’aspetto tirbusonat
FASE SECRETORIA

UTER

Ghiandole, epitelio cilindrico semplice, corion citogen e ghiandole tubulari

UTER

Fase secretoria con aspetto modificato

ZONA CORTICALA ESTE LOCALIZATA SUB CAPSULA CONTINE CORPUSCULI RENALI, FORMATI DIN
PIRAMIDELE FERREIN SI MALPIGHI.

ZONA MEDULARA ESTE ZONA AFLATA SUB CORTICALA FORMATA DIN PIRAMIDELE MALPIGHI SI
DIN COLOANE BERTEIN
SE VEDE CA ZONA CORTICALA SE GASESC NUMAI CORPUSCULI RENALI SI IN ZONA MEDULARA SE
GASESC TUBI URINIFERI

VORBIM DE STROMA SI PARENCHIM, UNITATEA MORFO FUNTIONAL ESTE NEFRON

ESTE COSTITUIT DIN CORPUSCULI RENALI SI SECTIUNEA TRASVERSALA PRIN CORPUSCULI RENALI
SI TUBI URINIFERI
IN ZONA MEDULARA SE GGASESC TUBI URINIFERI ESTE SECTIUNEA LONGITUDINALA SI
TRASVERSALA

SECTIUNEA TRASVERSALA DIN MEDULA PRIN TUBI URINIFERI ESTE FORMA DE TUBI CONTORTI
PROXIMALI, DISTALI SI ANSA HENLE.
SECTIUNEA PRIN CORPUSCUL RENAL MALPIGHI, EVIDENTIERE CAPSULE BOWMAN SI FOITA
ESTERNA A CAPSULEI BOWMAN, CAPILARE CARE FORMEAZA RETEA ADMIRABILA CARE SE
FORMEAZA PRIN CAPILARIZARE ARTERIOLE

ELEMENTE CONJUNCTIVO ASCULARE, STROMA CONJUNCTIVO VASCULARE

SECTIUNEA PRIN TUBI CONTORTI PROXIMALI SI DISTALI. CE LE DIFERENTIAZA ESTE ASPECTUL

CELULELOR CARE IN CASUL TUBI CONTORT PROXIMAL SUNT INALTE, IN CASUL TUBI CONTORTI
DISTALI SUNT MAI JOASE. IN PLUS CITOPLASMA BASALA PREZINTA STRIAITII LONGITUDINALE, LA
TUB CONTORT DISTAL NU. LA POLUL APICAL AL CELULEI PREZINTA MICROVILLOZITATII CU
ASPECT DE MARGINE IN PERIE NU SE INTALNESTE LA TUB CONTORT DISTAL. CU ASPECT STRIAT SI
MICROVILLOZITATI SUB FORMA DE PLATOU STRIAT.
TUB CONTORT DISTAL ARE LUMEN MAI LARG, CELULE SUNT MAI JOASE TUB CONTORT PROXIMAL
ARE LUMENUL INGUST, CELULELE SUNT INALTE, SI SUNT CAPILARE. SECTIUNEA TRASVERSALE

CARE PREZINTA O RAMURA GROASA SI O RAMURA SUBTIRE, PREZINTA UN EPITELIU SIMPLU

PAVIMENTOS RESPECTIV UN EPITELIU SIMPLU CUBIC. RAMURA GROASA ARE EPITELIU SIMPLU
CUBIC, RAMURA SUBTIRE PREZINTA EPIT SIMPLU PAVIMENTOS
PREZINTA UN EPITELIU SIMPLU CUBIC SI PAVIMMENTOS AL ANSEI HENLE

PREZINTA O MUCOASA CU UN EPITELIU DE TRANZITIE, URETERUL, CORION AGLANDULAR SI DE

RESISTENTA DE ASEMENA TUNIC MUSCULARA ESTE BINE REPREZENTATA SI FIBRE MUSCULARE
BINE DISPUSE PLEXIFORME.
LA NIVELUL URETREI EPITELIU ESTE DE TRANZITIE, MUCOASA URETERALA PREZENTA DIVERS TIP
DE EPITELI DACA ESTE FEMININA SAU MASCULINA SI AVEM LUMEN STELAT. LA NIVELUL
STRUCTURA PREZINTA O MUCOASA, MUSCULARA SI TUNICA SEROASA

EPITELIU ESTE DIFERIT: LA NIVEL PROSTATICEI VORBIM DE EPIT DE TRANZITIE SAU UROTELIU
(URETRA MASCULINA ARE 3 ZONE URERA PROSTATICA PREZINTA UN EPIT DE TRANZITIE,
MEMBRANOASA PREZINTA UN EPIT STRATIFICAT CILINDRIC SI SPONGIOSA PREZINTA UN EPITELIU
CILINDRIC SAU PAVIMENTOS STRATIFICAT.

IN CASUL URETREI FEMININE EPIT ESTE PAVIMENTOS STRATIFICAT FARA KERATINIZARE,

CORIONUL ESTE AGLANDULARE SI CONTINE BOGAT PLEXI VENOS, TUNICA MUSCULARA ESTE
REPREZENTATA DE FIBRE MUSCULARE NETEDE. TESUT LAX ESTE REPREZENTAT DE ADVENTICE.SI
TESUT CONJUNCTIV CONJURATOR.

ESTE ALCATUIT DE MACULA DENSA ADICA UN GRUP

DE CELULE EPITELIALE MODIFICATE DIN PERETELE
TUBULUI CONTORT PROXIMAL, LACISUL SAU
CELULELE MESANGIALE EXTRAGLOMERULARE
CARE SUNT CELULE DE SUSTINERE ALE
APARATULUI JUXSTAMEDULARE SI CELULE
JUXSTAGOLMERULARE CARE SUNT CELULE
MUSCULARE NETEDE DIN PERETELE ARTERIOLE
AFERENTE RESPECTIV EFERENTE MODIFICATE IN
SENS SECRETOR SE PRODUC RENINA CARE ESTE
RESPINSABILA DE SCADERE PRESIUNI SANGUIN SI
ERITROPOIETINA HORMON CE STIMULEAZA
ERITROPOIEZA LA NIVELUL MADUVA EMATOCENE
GLANDA SEBACEA ALVEOLARE

CU ALVEOLE PLINE, COL TRICROMIC

MUSCHIUL ERECTOR AL FIRULUI DE PAR

Accanto alla ghiandola sebacea si vedono sezioni di tessuto muscolare

muscolatura liscia

si trova nei follicoli pilosi.

COL HE
DERMUL SUPERFICIAL SI DERMUL PROFUND AL PIELII

EPIDERMIDE

Ep pavimentoso stratificato con kerat.

DERM SUPERFICIAL = tessuto lasso

DERM PROFUND = tessuto cong dens semiordonat

BULB PILOS

col TRICROMIC

Sezione di follicoli pilosi, con le loro teche, si vedono le papille si radacina a foliculi pilosi,

tessuto congiuntivo subiacent

FOLLICOLI PILOSI

Sezione trasversale, glanda sebacee, epiderm, derm superficial, derm profund,

col TRICROMIC MASSON, ob 20

GLANDA SUDORIPARA

Sezione trasversale adunate, adenomeri raggruppati, ghiandola sudoripara, ep semplice cubico

NEURON MOTOR

Motoneuroni din corn anteriori del midollo spinale, HE, cellule gliali, capillari sanguigni

MADUVA SPINARII

Sezione trasversale di sostanza bianca e sostanza grigia nella quale si vedono i pericarioni dei neuroni multipolari
delle corna anteriori del midollo,

cellule gliali e sezioni trasversali prin fibre nervoase mielinice.

SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN MADUVA SPINARII

Le corna hanno una forma di lettera H,

con sostanza bianca all’esterno e sostanza grigia all’interno.

SCOARTA CEREBRALA

Citoarchitectonia della scorta celebrale,

6 strati

Strato molecolare,granulare esterno, piramidale interno, piramidale esterno, granulare interno con presenza dei
neuroni B, e lo strato polimorfo, impregazione argentica perche si vedono i prolungamenti nervosi mielinizzati.
NEURON PIRAMIDAL

Impregnazione argentica, stratul 5 este stratul motor a scorta celebrale ,sono presenti i neuroni b che hanno una forma
piramidale.

Dai vertici delle piramidi emergono i dendriti, mentre dalla base gli assoni,

elementi congiuntivo-vasculare.

SCOARTA CEREBELOASA

Sezione prin metoda Cajal, impregnazione argentica prin scoarta cerebeloasa, citoarchitectonia con 3: strato
molecolare, ganglionare, granulare.
GANGLION SPINAL

Ganglion spinale per la presenza di una forma ovale, capsula all’esterno e sotto la capsula si trova il pericarion dei
neuroni pseudounipolari,

ripartizione a zone (zonale).

CORNEEA

HE, ep anteriore al cornului, capsula BAWMANN, membrana DESCEMET ,

tessuto proprio corneano, epiteliale posteriore alla cornea.

COROIDA SI RETINA

COL HE

S-au descris mai multe straturi: partendo dallo strato delle cellule pigmentari, cellule con il corno e con bastonas

fino allo strato limitante con fibre ottiche

RETINA

COL HE , 10 strati
ORGANUL LUI CORTI

Nel quale si osserva l’aspetto di un tunnel per la membrana basilare,

presenza di cellule sensoriali