Farkas Janos

Specializarea: SIAM
Master Anul I.

Lean Manufacturing vs Six Sigma

Introducere
Definiția Lean
Producție de tip lean (engleză: lean production sau pur și simplu lean) este un
concept de administrare a întreprinderii, care consideră că cheltuielile de resurse
pentru orice alt scop decât crearea de valoare pentru clientul final este o risipă și
astfel, o țintă pentru eliminare. Lucrul trebuie analizat din punctul de vedere al
clientului care consumă un produs sau un serviciu, iar "valoarea" este definită ca
fiind orice acțiune sau proces pentru care clienții ar fi dispuși să plătească. În esență,
lean este orientat spre păstrarea valorii cu mai puțină muncă.

Definiția Six Sigma

Six Sigma este o technică de management care are ca obiectiv îmbunătățirea
proceselor de business pentru a crea și livra produse și servicii aproape perfecte.
Termenul Six Sigma se referă și la abilitatea activităților de business și a proceselor
performante de a produce rezultate conforme cu așteptările clienților. În particular,
procesele de business care sunt la nivelul de six sigma produc rezultate cu un nivel al
defectelor sub 3.4 defecte per 1 milion de oportunități (DPMO). Obiectivele
proiectelor Six Sigma sunt de a îmbunătăți activitățile și procesele dintr-o
organizație.

Cerinţele pieţei nu sunt legate doar de capacitatea Companiei de a livra

produsele la timp: componenta importantă a produsului este reprezentată de
calitatea acestuia, de răspunsul la rolul funcţional. În acest sens, Six Sigma pune
accentul pe capabilitatea procesului. Este metodologia complementară Lean
Manufacturing, prin care procesele se stabilizează rapid, îşi reduc variaţia şi conferă
produselor stabilitate şi robusteţe.
Metodologia Six Sigma se bazează pe metode mai tehnice şi anume cele
statistice. În teorie statistica în calitate, este ca un panaceu universal: Deming era
atât de pătruns de statistică, încât nu putea considera că există calitate în lipsa
statisticii. Această teorie a fost demontată de Juran, pentru că el a intuit unde lipsea
esenţa, iar japonezii au pus în practică cea mai puternică mişcare revoluţionară în
domeniu, mişcare pe care aş numi-o vulgarizarea statisticii.
Marea diferenţă a fost aceea de abordare: multă vreme, americanii au
păstrat aceste tehnici la nivelul ,,gulerelor albe”; japonezii au realizat o străpungere
fără precedent, prin mediatizarea acestor tehnici: totul trebuia să fie atât de simplu,
încât maistrul, tehnicianul, şeful de echipă, să le poată utiliza. Teoria spunea că totul
e statistică, dar nu enunţa problema: procesele se desfăşoară în secţie, coboară
metoda în gemba (locul unde se desfăşoară procesul).
În acelaşi timp, sistemul occidental, avea o meteahnă: aplicarea lean,
focalizarea pe producţie, presiunea asupra cantităţii, ducea la neglijarea calităţii; la
fel, pentru six sigma: focalizarea pe calitate, pe capabilitatea prea mare şi costisi-
toare a proceselor, ducea la scăderea cantităţii!

1
Farkas Janos
Specializarea: SIAM
Master Anul I.

Diferențe cheie între Lean și Six Sigma

Următoarele sunt diferențele majore dintre Lean și Six Sigma:
1. Lean este definit ca o modalitate sistematică de a elimina deșeurile din
sistemele de organizare. Six Sigma se referă la un proces în care o anumită calitate
este menținută în produs, urmând anumiți pași în acea direcție.
2. Conceptul principal al gândirii Lean este eliminarea deșeurilor, în timp ce
Six Sigme sunt centrate pe eliminarea variațiilor proceselor.
3. Lean a fost dezvoltat de Toyota, în timp ce Motorola a introdus Six Sigma.
4. Lean este concentrat pe flux, dar Six Sigma este focalizată pe probleme.
5. Instrumentele folosite de Lean sunt bazate pe imagini vizuale, în timp ce
instrumentele folosite de Six Sigma se bazează pe matematică și statistici.
6. Punerea în aplicare a Lean-ului va duce la uniformitatea producției
procesului. Pe de altă parte, implementarea tehnici de Six Sigma va duce la
reducerea timpului de curgere a operațiunilor.
7. Scopul Lean este de a îmbunătăți producția prin creșterea productivității.
Pe de altă parte, Six Sigma își propune să îndeplinească cerințele clientului.

Six Sigma este un set de instrumente utilizate pentru a controla procesele de

afaceri prin reducerea defectelor și îmbunătățirea calității. Se bazează pe ideea că
defectele rezultă din abatere și că, prin urmare, nu ar trebui să existe mai mult de
șase sigma (abateri standard) între un proces și norma sa. Six Sigma implică
înțelegerea nevoilor clienților, analizarea datelor și îmbunătățirea proceselor. O
centură Six Sigma (galben, verde sau negru) denotă un anumit nivel de expertiză.

Lean se referă la un set de instrumente care sunt proiectate să

îmbunătățească fluxul și să reducă pierderile în timpul procesului de afaceri sau al
producției materiale. Acestea pot fi utilizate în eforturile Six Sigma sau pe cont
propriu.
Lean Six Sigma combină cele două metodologii. În primul rând, metodologiile
Lean sunt utilizate pentru a îmbunătăți procesele. Apoi, se aplică șase instrumente
Sigma pentru a reduce abaterile și defectele.
Designul pentru Six Sigma (DSS) și Design pentru Lean Six Sigma (DLSS) sunt
metodologii folosite pentru a proiecta (sau re-proiecta) produse și procese de la zero
utilizând Six Sigma sau o combinație de șase instrumente Sigma și Lean. Aceste
metodologii se concentrează pe obținerea corectă a acesteia pentru prima dată, în
loc să o îmbunătățească mai târziu.

Concluzie
Ca o primă concluzie: deşi producţia este prima vizată, întreaga organizaţie
este implicată pentru deservirea lanţului ce creează valoare. Această concluzie este
din păcate, din nou teoretică. Practica ne spune că nu se întâmplă deloc aşa, pentru
că producţia are nevoie de procese suport, care nu adaugă valoare, dar sunt nece-
sare. Să vedem, de fapt, care sunt problemele acestora:

2
Farkas Janos
Specializarea: SIAM
Master Anul I.
- planificarea producţiei duce lipsă de obiective şi indicatori clari,
- cerinţele clientului nu sunt cunoscute,
- proiectele, inclusiv cele de inginerie, întârzie,
- laboratoarele nu au finalizat testele de fiabilitate/anduranţă, calitate,
funcţionalitate,
- materia primă şi materialele întârzie şi ele (uneori e vorba şi de
solvabilitatea firmei) etc
Motivat de cele de mai sus, ceea ce ne interesează, nu este de fapt
eficientizarea producţiei propriu-zise, (nu creşterea productivităţii pe angajat) ci
creşterea productivităţii pe organizaţie. Din acest motiv, apare şi conceptul lead-time
sau timp conducător, acesta reprezentând timpul scurs de la comandă şi până la
livrare.
Aplicarea ambelor sau oricare dintre aceste două metodologii în cadrul
organizației va avea un rezultat foarte pozitiv. Rezultatele pot fi sub forma reducerii
pierderilor, variațiilor și defectelor, reducerii timpului ciclului, improvizării calității,
creșterii nivelului satisfacției clienților, reducerii costurilor, trecerii rapide,
oportunităților de a intra pe noi piețe etc.

Bibliografie
Constantin Ioan Gligor, Contribuții și dezvoltări privind implementarea
tehnicilor Lean Manufacturing și Six Sigma în industria metalurgică. Rezumatul tezei
de doctorat. Conducător științific prof dr. ing Mihăilă Ioan, Universitatea din Oradea,
2013

https://www.traininguri.ro/lean-vs-six-sigma/

Breyfogle, Forrest W. III (1999). Implementing Six Sigma: Smarter Solutions

Using Statistical Methods. New York

https://tallyfy.com/lean-vs-six-sigma/