Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Transilvania

din Braşov

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA


AFACERILOR

MARKETING SOCIAL-POLITIC

TEMA DE CONTROL 1

NUME: CANDEA GEORGE SEBASTIAN

MARKETING ID, ANUL III


MARKETING EDUCAȚIONAL

Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale și al dezvoltării, dar

pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă

posibilă dezvoltarea unei societăți echitabile , bazată pe cunoaștere. Ar trebui ca școala să

țină cont de marile schimbări ale lumii moderne și să recționeze prima, schimbând

sistemul educațional vechi cu unul modern. Este ciudat, dar sistemul educațional este

deosebit de inert și este cel care, de multe ori, se schimbă ultimul. Necesitatea de

adaptare a instituțiilor de învățămînt la schimbările mediului, la nevoile individuale ale

clienților presupune implimentarea marketingului în obiectul de activitate al acestora, cu

scopul îmbunătățirii serviciilor, menținerii și promovării acestor servicii în condiții de

maximă eficiență.

Marketingul este un ansamblu de principii care contribuie la realizarea pe piață a

producției, dar şi la satisfacerea pretențiilor consumatorilor. Marketingul educațional este

justificat prin aceea că educația, în general, trebuie să devină un domeniu rentabil, punând

în valoare ceea ce are de oferit, valorificând orice oportunitate. Educația este un fenomen

complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate în mod sistematic în vederea

formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor.

În marketingul educațional trebuie să se ţțină cont de calitatea actului educațional,

de investițiile făcute în asigurarea unor bune condiții de desfăşurare a activității, de

calitatea profesorilor care susțin educația ș.a. . Evaluarea calității o fac consumatorii, după

realizarea prestațiilor educaționale. Serviciul educațional odată evaluat, va determina o

afluență mai mică sau mai mare de “clienți”. Serviciile educaționale care pot fi oferite într-
o instituție şcolară sunt: cursuri, seminarii,conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole,

activități culturale în biblioteci, activități extraşcolare, ș.a. .

O școală trebuie să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și

orienteze activitatea în funcție de așteptările consumatorilor, mai precis a elevilor și a

părinților acestora. Marketingul este un demers științific care presupune nu numai

cunoașterea de cerințe de consum, ci și anticiparea lor, adaptarea permanentă la nevoile

consumatorilor în vederea păstrării unui parteneriat bine consolidat, bazat pe mulțumirea

familiilor. Acest demers presupune un ansamblu de metode și tehnici științifice care să

poată analiza cantitativ și calitativ fenomenul precum și previziunea pieței. De aceea,

marketingul devine o funcție a managementului. El este o știință care presupune

asimilarea la nivelul teoriei și acțiunii educaționale, a conceptelor semnificative din

domeniul educațional, crearea de concepte noi, generalizarea teoretică și reflecția

continuă asupra ideilor generate de practică, experimentarea unor idei noi de investigare a

consumului cultural și a comportamentului consumatorilor, elaborarea unor instrumente

de previziune a pieței educaționale.

O latură care trebuie avută în vedere când e vorba de marketing educațional este

satisfacția față de serviciile educaționale. În cadrul parteneriatului școală- familie, subiecții

pot fi întrebați direct dacă sunt sau nu satisfăcuți de serviciile educaționale oferite.

Afirmațiile acestora trebuie raportate la nivelul de aspirații sau la așteptările lor, dar și la

experiențele anterioare. Dacă se cunoaște ce anume așteaptă publicul de la procesul

educațional, atunci se pot elabora strategii de marketing care să asigure audiența maximă

a ofertei educaționale.

Funcțiile marketingului educational


Marketingul educational poate îndeplini patru mari funcții:

• Investigarea pieței, a consumului educației și al mediului

• Adaptarea politicilor de marketing educational la cerințele mediului

• Adaptarea serviciilor educaționale la interesele, preferințele, nevoile, așteptările

consumatorilor

• Practicarea unui management efficient al resurselor umane care, împreună cu

resursele materiale și informaționale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor și

serviciilor educaționale și să asigure realizarea obiectivelor prestabilite

Politicile de marketing educational

1. Politica de produs

Instituțiile deînvățământ realizează primul cintact cu piața în perioada de admitere.

Candidații admiși vor devein elevi la licee sau studenți în cadrul unor facultăți și așteaptă

ca cererea lor de educație, instruire să fie satisfăcută într-un corp profesoral competent și

exigent, prin servicii de învățământ adecvate. Dar, conform așteptărilor, unitățile de

învățământ , în vederea amplificării gradului de satisfacere a cererii, vor oferi și presta și o

serie de alte servicii, cele suplimentare, cum ar fi: cercetarea științifică, îndrumarea

practicii elevilor sau studenților, ș.a. De asemenea, se vor oferi și servicii de cazare,

alimentație, de divertisment și alte servicii social-culturale, în special de către instituțiile

care atrag candidați nu doar dintr-o localitate, ci dintr-un perimetru geographic mai larg.

Cele 3 categorii de servicii formează serviciul global al instituției de învățământ.

Definirea produsului educațional porneşte de la sensul cel mai larg atribuit

acestuia, exprimat de absolvenții livrați pe piața forței de muncă, fiind un proces complex

în cadrul căruia se regăsesc atât activitățile desfăşurate de către instituțiile de învățământ,


cât şi eforturile proprii (şi ale familiei). În sens restrâns produsul cuprinde numai activitățile

prin care se asigură instruirea studenților.

Proiectarea produsului educațional se realizează pe baza următoarelor elemente

esențiale: definirea profilului şi a specializărilor, stabilirea conținutului planului de

învățământ, elaborarea programelor analitice, a modalităților de desfăşurare a activităților

didactice şi de susținere a examenelor.

2. Politica de preț

În cadrul învățământului public, costurile sunt suportate în cea mai mare parte de

stat, și o mica parte prin taxele suportate de către o parte a studenților care au fost admiși

la forma de învățământ cu plată. În cazul învățământului particular, plata se efectuează de

către studenți și din alte surse: activități comerciale, prestații de alte servicii, ș.a.

3. Politica de distribuție

Activitatea de distribuȚie în învăȚământ are o amploare redusă comparativ cu alte

sectoare de activitate. Datorită acestui lucru, strategiile de distribuție au la bază utilizarea

a două criterii și anume: numărul intermediarilor și comportamentul lor față piață.

Numărul intermediarilor diferențiază alternativele strategice astfel: distribuție direct, prin

intermediari și mixtă.

În cazul distribuției directe, unitatea de învățământ, se realizează un contact direct

cu agenții de piață efectivi și potențiali.


Distribuția prin intermediari presupune desfășurarea tuturor activitaților prin

intermediul instituțiilor specializate în plasarea forței de muncă, fie contactând o serie de

instituții de reprezentarea a agenților economici.

4. Politica de promovare

Prin politica de promovare , instituțiile de învățământ își propun crearea,

întreținerea și cultivarea unei imagini pozitive, favorabile, de prestigiu, care facilitează

comunicarea și acceptarea de către public a unei anumite poziții a instituției, în cadrul

rețelei de învățământ, al mediului în general. Construirea imaginii este un proces de

durată. Prestigiul dobândit de unele instituții de învățământ cu vechime, tradițiile cultivate,

încrederea și respectul s-a format în mediu față de anumite instituții, le facilitează

acestora atât atragerea unor elevi și/sau studenți cu un potențial intelectual ridicat, cât și

orientarea absolvenților către instituții de prestigiu, unde își pot continua studiile sau spre

domenii de activitate unde își pot valorifica în cele mai bune condiții cunoștințele teoretice

și aptitudinile pe care le-au dobândit.

Strategii de marketing educațional

• Prezentarea activităților din școală în mass media

• Crearea unei piețe educaționale – prin segmentare

• Realizarea unor parteneriate cu mediul de afaceri, dezvoltarea unei culturi a

inovării și noi abordări pentru evaluarea calități

• Implementarea strategiilor de internaționalizare, care presupune

promovarea mobilității cadrelor didactice, a cercetătorilor și a studenților,


dezvoltarea unor programe online, creșterea cooperării la nivel internațional

în domeniul inovării și creșterea calității învățământului superior European

• Implementarea sistemelor de schimburi de experiență cu țările străine

(Erasmus +, ICAM, ș.a.)

• Crearea unei asociații educaționale – crearea unor concursuri/olimpiade

extracuriculare ;

• Realizarea de acte caritabile pentru copiii din medii dezavantajate

S-ar putea să vă placă și