23r

rul trebuie s[ fie calibraiul axonilor motori ai nervului recurent. de excitabilitatea acestui
axoni pe st6ngul. nerv si. nu in ultimul rflnd. de tehnica verbo-vocali pe care o detine
asemenea, de un subiectul. Pentru c[ excitabilitatea recurentului noate fi antrenatfl si
tirime, proporfie) mlriti si prin studiu. Metoda Gafton-Creangd, dupd cum voi arita in
: in doud, trei sau continuare, are aceast[ capacitate de a mdri ambitusul oricdrui subiect, desigur
cardele fonatoare in cadrul ,,feslturii vocale" pe care o deline nativ. Deqi, mlrturisesc cE de-a
rntru ca in regim lungul practicii la catedrd timp de peste 30 de ani, am intAlnit gi elevi care au
fibrilelor sE fie reuqit s[ emitd sunete in ambele registre, monofazat qi bifazat, asta atdt in cazul
im[ a glotei. unor soprane care puteau cdnta la fel de bine qi in registrul monofazat, pe
strul bifazat sunt intinderea Do2 - Do4, cdt gi in cazul unor baritoni qi mai ales tenori, care intrau
..in falset" cu foarte mare uqurin![. $i c6nd spun asta m[ refer la o emisie
20 c/s); perfect[ atat din punctul de vedere al bagajului timbral, c6t qi din acela al
;i4 (960 cls); intonafiei. Cdci, rcalizarea exigenlei de frecvenld implici qi iustetea intonatiei.
250c/s). Justefea unui sunet in c0nt, respectiv intonarea lui corecti din punctul de
r.edere al frecvenfei, este dependentl de calitifile cortexului auditiv al
tlbifazat: subiectului qi de aparatul s6u de recepfie qi de transmisie care este urechea.
Intonarea corectd a sunetelor, altfel spus, auzul muzical reprezintl o calitate
nativd care se poate perfecfiona prin studiu. Dar, existd multe cazuri (qi am
intAlnit cdteva in practica mea pedagogic6) in care subiecli cu un auz semi-
{ung la 2.300 - tonal, reuqesc printr-un antrenament riguros qi avdnd ca suport tonal numai
at gi cvadrifazat. pianul, instrument cu sunete fixe, s[ intoneze corect o partiturd muzicald.
Reugesc, deci, si se,,tonalizeze", sd perceapl qi sd reproduc[ exact cu vocea
sunetele qi intervalele muzicale. Dar, repet, numai dup[ un antrenament
se produce c[tre susulinut qi frcut cu maxim[ seriozitate, gi doar cu ajutorul pianului, singurul
sau, dimpotrivE. instrument in stare s[ creeze pe cortexul auditiv scara muzicald tonal6.
cum este cazul Revenind la registrele vocii umane gi la ,,!es[tura vocal[" a fiecirui
zat chiar pdnl in interpret, adic[ la intreaga claviaturd de sunete, de la cel mai grav pdn6 la cel
rmat schimbarea mai acut, pe care le foloseqte in cdnt, este momentul s5 atrag atetlia asupra
sfhrqitul acestei faptului cd la inceputul studiilor vocale sunt rare cazurile in care elevul prezintd.
nrea ,,pasajelor" caracteristici vocale bine definite qi bine stabilite astfel incdt sE poat[ fi incadrat
lerite de notare a intr-unul din tipurile bine cunoscute de ,,fesiturS vocal[", gi anume: bas
usticienilor fiind profund, bas cantabil, bariton dramatic, bariton liric, tenor dramatic, liric Ai
lejer, contralto, mezzo-soprand, soprand dramatic5, liricd qi lejer6.
lar care pornegte Basul profund acoper6 cel mai grav registru qi este o voce rar int6lnit5, de
ri recurent. Cdnd volum mare, ampl5, nobild qi viguroasd. Ambitus-ul acestui tip de voce se
cea de cap", sau intinde de la Labl (La bemol 1, nota cea mai gravd), in cazrtri excepfionale,
rcular. De aceea p6ni la Re3 (nota cea mai acutl). in operS sau in genul musical o astfel de voce
l" qi ,,capul" nu se preteazi rolurilor de b6tr6ni, preo{i, regi, impdrati. Ca exemple din literatura
nalie qi nici de mtrzicald clasicd se pot da personajele ,,Osmin" din opera ,,Rdpirea din Serai"
de W. A. Mozart, sau ,,Ramfis" din opera ,,Aida" de G. Verdi, iar din genul
zat si. in cazuri musical personajul ,,Caiaphas" din musicalul ,,Jesus Christ Superstar" de
r de subiect. de Andrew Lloyd Webber.
 'r'!'tM@u

232

Basul cantabil sau lejer se caracterizeazd, printr-un timbru bogat, amplu. Tenorr
generos, mai maleabil dec6t cel profund, gi are ambitus-ul situat intre Fai : ,.Dresivitate
(limita grav[) gi Fa3 (limita acutd), Ca exemple din literaturamuzicald clasicd ::inderea s
se pot da personajele ,,Mefisto" din opera ,,Faust" de C. Gounod, sau ,,Rocco" ::uzical[ cla
din opera ,,Fidelio" de tudwig van Beethoven. iar din genul musical personajul :e W. A. Iv
,,Pilat" din musicalul ,,Jesus Christ Superstar" de A. L. Webber. .enul music
Basul buf, comic sau de caracter, (in limba italiane buffo inseamn1t ,-Tesus" din .
comic), are vocea obiqnuit[ a basului cantabil, interpretarea sa fiind dublata qi Tenorr
'--rcd
de un talent actoricesc deosebit. in general, sub denumirea de buffi se cu mul
intituleazd cAntdrelii comici, de compozilie gi de caracter dintr-o operi. Ca :recUta mUl
exemple din literatufi, muzicald, clasicd se pot da personajele ,,Doctorul" din :.rprinsd intr
opera ,,Elixirul dragostei" de Gaetano Donizetti sau ,,Doctorul Bartholo" din .remple din
opera,,Bdrbierul din Sevilla" de G. Rossini.
-lan"
de W.
Vocea de bariton reprezintd o voce b[rbdteascd pentru registrul mediu, cu ;enul music
bogate resurse sonore gi un ambitus mare care-i permite si abordeze aproape (ander gi Frr
toate genurile muzicii vocale, de la piesele grave gi dramatice (baritonul -:rpd numele
dramatic), pdnd la cele patetice qi sentimentale (baritonul liric). intinderea Contrat
aproximativd a vocii este cuprinsd intre La1 gi So13. ..ind cuprins
Baritonul dramatic, wagnerian interpreteazd in general piese cu o :Jeast[ categr
puternic6 inclrc[tur5 dramaticS, qi are un timbru penetrant, amplu, impunitor. Contrat
ca exemple din literatura muzicald, clasic6 se pot da personajele ,,Amonasro" :isericeascd d
din opera ,,Aida", sau ,,Rigoletto" din opera cu acelapi titlu" ambele de Trebuie
compozitorul italian Giuseppe Verdi, ,,Oedip" din opera cu acelaqi nume de G, , castralilor.
Enescu, sau ,,Iago" din opera ,,Othello" de G. Verdi, iar din genul musical l.laillico, Caf
personajul ,,Javert" din musicalul ,,Mizerabilii" de Claude- Michel Schcinberg. rai cu seaml
Baritonul liric sau baritonul verdian are un timbru asem6ndtor tenorului. Odat[ c
,,rotund", ,,cald", ,,catife1at", qi interpreteazl piese mai sentimentale, pline de :ubertate, adir
patos. in general, majoritatea rolurilor din aceaiti categorie se gisesc in operele :eilal1i b[ie!i,
lui G. Verdi, Alte exemple din literatura muzicald. clasicl sunt personajele .rarte inaltd
,,Figaro" din opera ,,B6rbierul din Sevilla" de G. Rossini, sau ,,Oneghin" din :re$tere, nu m
opera ,,Evgheni Oneghin" de P. I. Ceaikovski, iar din genul musical personajul :ctivare puten
,,Pharaon" din musicalul ,,Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat" de :lungire a oasr
A. L. Webber. sudeazd ?ntre e

Tenorul dramatic, numit de italieni diforza, iar de germani Heldentenor, Ceea ce

are o voce puternicS, ,,metalic6", foarte potrivitl pentru momentele de un intens rod normal,
dramatism. intinderea vocald se situeazd intre Do2 (limita gravi) qi Sib3 (Si :roporfie mai I

bemol 3), limita acut6, put6nd urca, in cazuri exceplionale pdn[ la Do4. Ca :rmbrul vocii.
modele din literatura muzicald, clasicl se pot da personajul ,,Othello" din opera ,or fonatoare
cu acelaqi titlu de G. Verdi, sau ,,Tristan" din opera ,,Tristan gi Izolda" de R, :ezonator este.
Wagner, iar din genul musical pesonajul ,,Jean Valjean" din musicalul armonicelor ac
,,Mizerabilii" de Claude- Michel Schonberg. Laringelr
de cel al fen
 233

Tenorul liric are un timbru p16cut, ,,catifelat", 9i o voce cu mult6

-
r- q1
L
1
expresivitate, potrivitS pentru seenele lirice, sentimentale, pline de patos'
intinderea sa vocald se afl6 intre Mi2 gi Do4. Ca exemple din literatura
.]CCO muzicalE clasicd se pot da personajele ,,Tamino" din opera ,,Flautul fermecat"
:,:ai ri. de W. A. Mozart, sau ,,Rodolfo" din opera ,,Boema" de G. Puccini, iar din
genul musical ,,Fantoma" din musicalul ,,The Phantom of the Opera", sau
,.Jesus" din,,Jesus Christ Superstar", ambele de Andrew Lloyd Webber.
,ati ;t Tenorul leier define o voce micb dar foarte flexibila qi un timbru pl[cut.
fose UrcE cu multd lejeritate in registrul extrem acut al vocilor b[rbiteqti qi poate
r1. Ca executa multe virtuozit[1i tehnice in acest registru. lntinderea vocii este
, i dlt] cuprinsd intre Sol2 qi Do4 gi in cazuri exceplionale urcd p6,nb la Mi4. Ca
rl dlll exemple din muzica clasicd se pot da personajele ,,Ottavio" din opeta ,,Don
Juan" de W. A.Mozart, sau ,,Fenton" din opera ,"Falstaff' de G' Verdi, iar din
jir,r. cu genul musical ,,Maestrul de ceremonii" din musicalul ,,Cabaret" de John
i:roape Kander gi Fred Ebb. Tenorul lejer se mai numegte gi tenor trial (tenor comic),
:litonul dup6 numeie tenorului francez Antoine Trial (1736-1795).
inderea Contratenorul emite cu uqurin!6 sunete in registrul bifazal, ambitusul sdu
fiind cuprins intre Sol2 gi So14. Celebrul cdntire! rus Vitas face parte din
ecu0 aceastd categorie.
:undtor. Contratenorii erau foiosili in sec. al XVIII-1ea cu precddere in muzica
tnasro' bisericeascd deoarece evocau vocile ingereqti.
:e1e de Trebuie amintitd aici qi situalia foarte specialS din punct de vedere vocal
re de G. a castralilor. Cei mai mul1i au fost in Italia secolelor XVIi qi XVIII: Feni,
musical Maillico, Caffarelli, Gadagni, Crescentini, Mattenccio, Ranzzini, Marchesi qi
inberg.
mai cu seamd Farinelli, pe numeie lui adev6rat Cario Broschi.
:noru1ui.
Odatd castrat, copilul nu mai suporti schimbarea de voce care are loc la
pubertate, adic[ vocea lui nu mai coboar6 cu o octavh a$a cum se intAmplS la
pline de
r operele ceilalli bdieli, ci rdm6ne inait5. Castratii, in marea lor majoritate, sunt de talie
:sonajele
foarte inalti deoarece activitatea hipofizei, cea care secretd hormonii de
creqtere, nu mai este inhibatd qi echilibratb de testosteron, ceea ce provoacd o
lhrn dln
activare putemicd hormonilor de cregtere. Totodati, iipsa pubertdlii produce o
:rsonajul
alungire a oaselor intrucdt cartilajeie de conjugare nu se mai intiresc, nu se mai
icoat" de
sudeazdintre ele, ala cum se intAmpl6 la ceilalli b[ie1i dupd pubertate.
Ceea ce este incd specifrc castralilor este forma gi pozilia laringelui. in
ilentenor,
mod normal, dup[ pubertate, laringele coboar6, chiar 9i la femei, deqi in
un intens
proporlie mai mic6 decdt la b6rbafi, producAnd o modificare ?n ceea ce priveqte
sib,3 (si
timbrul vocii. La castrati aceast6 cobor6re nu mai are locastfelincAtcoa
Do4. Ca
1or fonatoare rdmAn foarte aproape de cavitatea de rezonantS. Conductul
din opera
rezonator este. astfel" mai scurt la castrati" fapt care produce o selectare a
da" de R.
armonicelor acute in favoarea claritdtii si ..str[lucirii" vocale.
musicalul
Laringele castralilor se apropie ca form6, dimensiuni qi constitulie osoas6
de cel al femeilor, cartilajul tiroid (,,mirul lui Adam") fiind mai pulin
 234

proeminent. Deqi pdstreazd, de asemenea, qi pozilia, forma gi plasticitatea Mez,

laringelui de copil, coardele fonatoare ale castralilor sunt foarte dezvoltate qi putemicd,
puternice datoritd antrenamentelor vocale prelungite, (de la 4 la 6 ore pe zi), grav, cdt gi
frcute de-a lungul anilor. La4. Ca ex
Coardele fonatoare ale unui c6nt6re! castrat sunt, in general mai scurte din opera c
decAt ale birbafilor, dar mai lungi decAt ale femeilor qi mai mari ca masl ,,Klitemnes
musculard, iar sunetele emise au suavitatea vocii de copil. Putem spune cd un Sopri
cdntire! castrat este o trinitate inedit[: adult, femeie gi copil din care rezult6 o un timbru
entitate asexuati cu o voce ingereasc[, divin[ gi senzual5 in acelagi timp. Este vocea
Celebrul castrat Farinelli (1705-1782) avea o capacitate de suslinere a profunzime
respiraliei cu totul exceplionald, put6nd si prelungeasc6 sunetul timp de un Sib2(Si ben
minut fEri si inspire. Vocea sa era foarte lejerd, foarte flexibili, qi, totodat[, personajele
foarte puternic[ qi expresivi. Tehnica cu totul special[ pe care o delinea i-a ,,Brunhilde'
conferit o musculatur[ laringiani de adult, un ambitus de 3 octave (Do2 - Do5), opera,,Fide
o execulie impecabilS a ornamentelor muzicale, triluri, grupete, vocalize rapide, Sopra
mult6 agilitate vocald qi posibilitatea de a micqora intensitatea sonord pdn6 la timbru clar,
un pianissimo abia perceptibil qi apoi de a o mdri, pe acelaqi sunet, pdnd la gi o cantabil
forte, gi toate astea dintr-o singur[ inspirafie. Prin gradarea foarte frnd' a solicitati vo
intensitdlilor, prin geniul pe care-l ayea in domeniul improvizaliilor precum gi n
ornamentale, prin ambitusul generos, forla sonor6 qi capacitatea de a prelungi modele pers,
p6n[ la un minut qi chiar mai mult expiralia, Farinelli a r[mas unic in istoria ,,Michaela"
cdntului. ,,Sa voix - spune Mancini, citat de Patrik Barbier in lucrarea Histoires Oneghin" de
des castrats, p. 100 - 6tait consid6rde comme une merveille car elle 6tait si ..Mimi" din
parfaite, si puissante, si sonore, si riche dans son 6tendue, d la fois dans les ambele de G
registres aigus et graves, que son dgale n'a jamais 6td entendue de nos jours." Soprar
[,,Vocea sa era consideratl ca o minune c6ci ea eta atdt de perfect6, atdt de pldcut, cu o I
puternicS, atAt de sonor[, atAt de bogatd in intinderea sa, deopotrivd in registrele voci constau
inalte qi graye,incAt ceva care s-o egaleze n-a fost niciodat6 auzitpdnd in zilele cromatice, tr
noastre."] lejeritate in rr
Contraltele dramatic[ si liricb au o voce gravd,,,caldd", cu volum mare, ln acea
ampl6, ,,catifelatd", dar totodatd foarte puternic[, acoperind intregul registru cea mai inal
grav feminin, respectiv intregul registru unu, monofazat. Ambitusul acestei extrem acut.
voci se intinde de la Do2, uneori chiar mai jos, pana la Lal qi La3, put6nd ..cristalin". A
dep69i chiar gi aceasti limit[ superioar[ pdn6 inspre Do4 9i Re4. Este tipul de Do5, urcdnd l
voce al cdntdrelelor de cabaret, de jazz, de muzic6 pop dance, rock, eurodisco, Pentru
R&B, a$a cum erau celebrele Shirley Bassey din anii '60, AmandaLear a anilor personajele ,,J
'70, sau Tony Braxton din anii '90, qi inci multe altele apar{indnd genurilor ..Violeta" din
amintite mai sus. Din literatura muzicalS clasici se pot da ca exemple .,Semiramida'
personajul ,,Sfinxul" din opera,,Oedip" de G. Enescu, pesonajul ,,Azucena" din acelagi titlu d
opera,,Trubadurul" de G. Verdi, sau ,,Dalila" din opera ,,Samson qi Dalila" de spre exemplu,
Camille Saint-Sadns. o soprand Ieje
 235

sticitatea Mezzo-soprana dramaticd $i lirici se caracterizeazil printr-o voce

ioitate ;i puternic[, vibranti, impun6toare, cu timbru bogat, care acoperd atdt registrul
:e pe zi), grav, cdt gi o parte ?nsemnat[ din cel acut. intinderea vocald se afl6 intre La2 qi
La4. Ca exemple din literaturamuzicald clasicd se pot da personajele ,,Carmen"
rai scurte din opera omonimd de G. Bizet, ,,Amneris" din opera ,,Aida" de G. Verdi, sau
ca mas6 ,,Klitemnestra" din opera,,Electra" de R, Strauss.
"lne ca un Soprana dramatic[ sau spinto are o ]/oce puternicE, energici, ,,plind", cu
rezulta o un timbru penetrant, ,,metalic", ,,str5lucitor", impresionant, cu voium mare.
rp. Este vocea preferatd in dramele muzicale care cer fo46 gi volum, in rolurile de
tslinere a profunzime gi intens conflict dramatic. Ambitusul acestei voci se afl5 intre
np de un Sib2(Si bemol 2) gi Si4, iar ca exemple din literatura muzicald clasicd se pot da
totodata, personajele ,,Santuzza" din opera ,,Cavalleria Rusticana" de P' Mascagni,
lelinea i-a ,,Brunhilde" din opera ,,Inelul Nibelungilor" de R. Wagner, sau ,,Leonora" din
r2 - Do5), opera ,,Fidelio" de L. van Beethoven.
lze rapide, Soprana liricd deline o voce mai pulin plin6 decdt cea dramaticS, cu un
ra pdn[ la timbru clar, ,,rotund" qi ,,strilucitor" in toate registrele, cu un volum apreciabil
:t. p8nd la qi o cantabilitate bogat[. Este o voce ,,plin5", expresiv[. ,,caldd". Este cea mai
rte finS a solicitati voce in crealia de operi deoarece se potrivegte ariilor lirice, expresive,
ovizaliilor precum gi multor stiluri qi genuri. Din literatura muzicald clasicl se pot da ca
a prelungi modele personajele .,Cherubino" din opera,,Nunta lui Figaro" de W'A' Mozart,
: in istoria ,,Michaela" din opera ,,Carmen" de G. Bizet, ,,Tatiana" din opera ,,Evgheni
a Histoires Oneghin" de P,I. Ceaikovski, ,,Margareta" din opera,,Faust" de C. Gounod, sau
i1e 6tait si ,,Mimi" din opera ,,Boema" qi ,,Cio-Cio-San" din opera ,,Madame Butterfly",
is dans les ambele de G. Puccini.
nos jours." Soprana lejerd deline o voce cu un voium mic dar cu un timbru foarte
:t6, at6t de pl6cut, cu o bogatd mlddiere gi flexibilitate, Caracteristica qi frumuselea acestei
n registrele voci constau in virtuozit6tile tehnice pe care le poate realiza, gi anume: pasaje
nd in zilele cromatice, triluri, arpegii, ,,broderii", pe care le executd cu mare uqurinli 9i
lejeritate in registrul acut al vocii.
olum mare, in aceast6 categorie de voce intrd gi vocea de coloraturd, o voce mai tard,
ru1 registru cea mai inalti voce feminin[, cu mari posibilitdli de evoluare in registrul
:sul acestei extrem acut. Timbrul unei soprane de coloraturd este foarte ,,luminos", ,,pur",
-a3, putdnd ,,cristalin". Ambitusul sopranei lejere gi de coloraturi este cuprins intre Mi3 qi
ste tipul de Do5, urcdnd in cazuri exceplionale p6ni la Fa5 qi chiar mai sus.
. eurodisco, Pentru soprana lejerd se pot da ca exemple din literaturamuzicald, clasicd
-ear a anilor personajele ,,Regina nopfii" din opera ,,Fiautul fermecat" de W. A. Mozart sau
rd genurilor .,Violeta" din opera ,,Trayiata" de G. Verdi, iar pentru soprana de coloraturd,
;a exemple ,,Semiramida" din opera omonimd de G. Rossini gi ,,Lakm6" din opera cu
.zucena" din acelaqi titlu de L6o Delibes. Cdt priveqte genul musical, personajul ,,Cristine",
;i Dalila" de spre exemplu, din musicalul ,,The Phantom of the Opera" de A. L. Webber este
o soprand lejerS.
 23t

rebuie sifie calibraiul axonilor motori ai nervului recurent. de excitabilitatea acestui

ri pe st0ngul, nerv si. nu in ultimul rflnd. de tehnica verbo-vocali pe care o detine
nenea, de un subiectul. Pentru cI excitabilitatea recurentului poate fi antrenat[ si
re, propo(ie) miriti si prin studiu. Metoda Gafton-Creangd, dup[ cum voi ardta in
Coui, trei sau continuare, are aceast[ capacitate de a mSri ambitusul oric[rui subiect, desigur
ele fonatoare in cadrul ,,fesiturii vocale" pe care o deline nativ. De;i, mlrturisesc ci de-a
r ca in regim lungul practicii la catedrd timp de peste 30 de ani, am intAlnit qi elevi care au
ile1or sd fie reuqit sd emiti sunete in ambele registre, monofazat qi bifazat, asta at6t in cazul
a glotei. unor soprane care puteau cdnta Ia fel de bine qi in registrul monofazat, pe
i bifazat sunt intinderea Do2 -Do4, cdl qi in cazul unor baritoni gi mai ales tenori, care intrau
,,?n falset" cu foarte mare ugurintA. $i c0nd spun asta m[ refer la o emisie
I s)l perfect6 atat din punctul de vedere al bagajului timbral, cdt qi din acela al
960 cis); intonaliei. Cdci, reallzarea exigenlei de frecvenld implici gi iustetea intonatiei.
C S). Justelea unui sunet in cdnt, respectiv intonarea lui corect[ din punctul de
vedere al frecvenlei, este dependent6 de calitSlile cortexului auditiv al
iazat: subiectului gi de aparatul siu de receplie qi de transmisie care este urechea.
Intonarea corectd a sunetelor, altfel spus, auzul muzical reprezinti o calitate
nativ[ care se poate perfecliona prin studiu. Dar, existi multe cazutl (qi am
intAlnit cdteva in practica mea pedagogicd) ?n care subiecli cu un auz semi-
rg la 2.300 - tonal, reugesc printr-un antrenament riguros qi avdnd ca suport tonal numai
;i cvadrifazat. p!anu], instrument cu sunete fixe, s[ intoneze corect o partiturl muzicald.
Reugesc, deci, si se,,tonalizeze", sh perceapd qi sd reproducd exact cu vocea
sunetele qi intervalele muzicale. Dar, repet, numai dup[ un antrenament
produce citre susulinut qi fEcut cu maximd seriozitate, 9i doar cu ajutorul pianului, singurul
.r. dimpotrivl, instrument in stare sd creeze pe cortexul auditiv scara muzicali tonal[.
im este cazul Revenind la registrele vocii umane 9i la ,,lesitura vocalS" a fiecdrui
: chiar pdn6 in interpret, adicS la intreaga claviaturd de sunete, de la cel mai grav p6ni la cel
at schimbarea mai acut, pe care le folosegte in cdnt, este momentul sd attag atenlta asupra
idrqitul acestei faptului cE la inceputul studiilor vocale sunt rare cazurile in care elevul preztntd
ea .,pasajelor" caracteristici vocale bine definite qi bine stabilite astfel incdt sd poatd fi incadrat
ite de notare a intr-unul din tipurile bine cunoscute de ,,lesdturd vocal6", qi anume: bas
ticienilor fiind profund, bas cantabil, bariton dramatic, bariton liric, tenor dramatic, liric qi
lej er, contra lto, mezzo -sopran5, s oprand dr amaticd, I iric 5 q i I ej erd'

_ care porneqte Basul profund acoper[ cel mai grav registru gi este o yoce rar intAlnitd, de
recurent. C6nd volum mare, ampl5, nobil[ qi viguroasd. Ambitus-ul acestui tip de voce se
:a de cap", sau intinde de la Labl (La bemol 1, nota cea mai gravd), in cazuri excepfionale,
q!q. De aceea pAnI la Re3 (nota cea mai acut[). In operd sau in genul musical o astfel de voce
gi .,capul" nu se preteazi rolurilor de bdtrdni, preoli, regi, impdrati. Ca exemple din literatura
atie qi nici de muzicald clasicd se pot da personajele ,,Osmin" din opera ,,R[pirea din Serai"
de W. A. Mozart, sau ,,Ramfis" din opera ,,Aida" de G. Verdi, iar din genul
rt si. in cazuri musical personajul ,,Caiaphas" din musicalul ,,Jesus Christ Superstar" de
de subiect. de Andrew Lloyd Webber.