Masterand JIGNEA CRISTIAN

SARCINA LA TEMA V

1. Argumentați necesitatea schimbarilor ăn procesul decizional

2. Analizați etapele de perfecționare a sistemului decizional

3. Argumentați necesitatea întocmirii listelor de decizii pe nivele de

conducere

4. Corelația dintre atribuții și decizii

5. Analizați metodele și tehnicile de fundamentare a deciziilor in diferite

condiții (de risc, de incertitudine

6. Metode de fundamentare a deciziilor de grup

1.Argumentați necesitatea schimbarilor ăn procesul decizional

în practica organizaţiilor, procesele tehnologice, informaţionale sau decizionale se
succed, se înlănţuie şi se intercondiţionează, formând reţele complexe. Rolul
organizatorului este de a identifica cele mai importante procese, a căror desfăşurare
nu suportă amânări, pentru a stabili desfăşurarea lor în condiţii bune, dacă nu optime.
Importanţa deosebită a proceselor decizionale în ansamblul proceselor de
management impune o permanentă preocupare pentru perfecţionarea acestora, pentru
întărirea capacităţii organizaţiei de a elabora decizii de calitate, care să conducă la o
eficienţă şi la o competitivitate sporite. Calitatea deciziilor fundamentate şi elaborate
într-o organizaţie depinde de foarte multe variabile, de la nivelul de pregătire al
managerilor, până la modul de structurare a autorităţii în cadrul organizaţiei
respective.

2.Analizați etapele de perfecționare a sistemului decizional

Perfecţionarea sistemului decizional al unei organizaţii poate fi declanşată dc
numeroase disfuncţionalităţi care apar în activitatea acesteia, dar şi de schimbările
care sc operează la alte componente ale sistemului de management, cum sunt
organizarea structurală, sistemul informaţional sau trecerea la aplicarea unor sisteme,
metode şi tehnici de management. Odată declanşată schimbarea în domeniul
fundamentării şi elaborării deciziilor, managerii, specialiştii din afara organizaţiei sau
o echipă formată din combinarea celor două categorii mai sus-menţionate trebuie să
dcslăşoarc diferite lucrări, care pot fi grupate după omogenitate lor, după scopurile
urmărite etc., în ceea ce numim etapele metodologiei de perfecţionare a sistemului
decizional.

Indiferent de specificul organizaţiei, de domeniul dc activitate în cadrul căreia

aceasta funcţionează, sau de structura echipei desemnate să desfăşoare astfel de
activităţi. în general trebuie parcurse aceleaşi etape. Trebuie făcută distincţie între
etapele procesului de fundamentare a deciziilor, mai ales a celor strategico-tacticc, şi
etapele metodologiei dc perfecţionare a sistemului decizional, care se referă nu numai
la specificul procesului decizional, ci şi la structura organismelor de management
participativ şi a managerilor care fundamentează şi elaborează decizii.

O variantă dc etapizare cuprinde: descrierea sistemului decizional actual al

organizaţiei, analiza sistemului decizional actual al organizaţiei, perfecţionarea
sistemului decizional actual al organizaţiei şi stabilirea efectelor economice ale
măsurilor de perfecţionare.

3.Argumentați necesitatea întocmirii listelor de decizii pe nivele de

conducere
Scopul acestei etape este evidenţierea punctelor forte şi slabe din domeniul
structurării autorităţii în cadrul organizaţiei, al componenţei organismelor de
management participativ, al cunoştinţelor, calităţilor şi deprinderilor managerilor, al
respectării etapelor dc fundamentare şi elaborare a deciziilor strategico-tactice. al
metodelor utilizate în fundamentarea deciziilor, precum şi a altor aspecte legate de
procesul de elaborare şi fundamentare a deciziilor în respectiva organizaţie. Această
analiză presupune mai multe lucrări, între care cele prezentate mai jos. O astfel de
analiză se poate face pornind de la atribuţiile organismelor de management
participativ şi sarcinile managerilor situaţi pe diferite niveluri ierarhice ale
managementului organizaţiei. întrucât în etapa anterioară, din lipsă de spaţiu, am
prezentat numai atribuţiile Consiliului de administraţie şi sarcinile managerului
general, analiza se va limita la aceste centre dc decizie, deşi în realitate ar trebui să fie
analizate toate centrele decizionale dc pe toate nivelurile ierarhice

5.Analizați metodele și tehnicile de fundamentare a deciziilor in diferite

condiții (de risc, de incertitudine
Utilizarea metodelor cercetării operaţionale în raţionalizarea deciziilor
microeconomice presupune ca specialiştii, fie să cerceteze situaţia dcci/.ională pentru
a fi încadrată într-un model clasic, fie pornind de la situaţia concretă să studieze
posibilitatea creării unor modele noi. Având în vedere dezvoltarea pe care a luat-o
cercetarea operaţională în ultima perioadă, probabilitatea ca problemele concrete de
decizie microeconomică să poată fi soluţionate cu metode consacrate este foarte marc.
Dar. nu trebuie neglijată nici activitatea de elaborare a unor noi modele pentru
soluţionarea unor situaţii decizionale complexe, care nu poate fi realizată cu
metodele .şi modelele existente. Metodele cercetării operaţionale sunt divizate, în
general. în mai multe grupe, între care enumerăm: programarea matematică, teoria
stocurilor, teoria grafurilor. teoria firelor de aşteptare, teoria jocurilor, simularea
decizionalâ, teoria echipamentelor.

in condiţii de certitudine, manifestându-sc o singură stare a condiţiilor obiective,

pentru fiecare variantă se va determina o singură consecinţă, în cadrul fiecărui criteriu
de decizie. Astfel de decizii pot fi fundamentate după un singur criteriu sau după mai
multe criterii. Atunci când se foloseşte un singur criteriu, se impune alegerea
criteriului celui mai important, pcntpj situaţia dccizională respectivă. în cazul
fundamentării deciziilor în condiţii de certitudine după un singur criteriu se va
considera varianta optimă aceea care aduce cele mai mar. avantaje, prin prisma
criteriului ales. in condiţiile deciziilor multicriteriale se ridică problema exprimării
unitare a consecinţelor variantelor decizionale în cadrul criteriilor de decizie, întrucât
acestea sunt exprimate diferit (prin unităţi de măsură diferite). Teoria şi practica
managerială au impus folosirea utilităţii pentru a exprima consecinţele variantelor prin
prisma diverselor criterii decizionale

6.Metode de fundamentare a deciziilor de grup