Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 5: Diagnosticul situației patrimoniale

I. Diagnosticul evoluției patrimoniului în concordanță cu dinamica


veniturilor
II. Depistarea indicatorilor disciplinei financiare în baza diagnosticului
structural al patrimoniului net
III. Diagnostic factorial al rotației activelor

I. Diagnosticul evoluției patrimoniului în concordanță cu dinamica


veniturilor

Dimensiunea și evoluția patrimoniului se apreciază în baza bilanțului contabil. În


mod normal, în urma desfășurării reușite a activității sale, întreprinderea poate să obțină
creșterea activelor, ceea ce semnifică despre reînnoirea parcului de mașini și utilaje, cît
și despre procurarea materialelor necesare pentru producere.
În cazul cînd are loc diminuarea activelor, aceasta semnifică despre existența
tendințelor negative în activitatea întreprinderii, adică lipsa de comenzi din partea
clienților, majorarea pierderilor din cauza reducerii volumului vînzărilor, creșterea
sumei rambursate pentru creditele și împrumuturile atrase peste limita de siguranță. În
asemenea condiții ieșirea activelor de sub controlul întreprinderii poate avea diferite
forme:
Vînzarea activelor care nu se folosesc în activitatea întreprinderii;
Transferul activelor pentru stingerea datoriilor;
Repartizarea activelor între proprietarii întreprinderii.
În toate aceste cazuri reducerea patrimoniului semnifică despre incapacitatea
întreprinderii de a-și continua activitatea. În procesul diagnosticării situației
patrimoniale se compară evoluția activelor (patrimoniului) disponibile cu dinamica
veniturilor. Pentru evaluarea pot fi luați următorii indicatori:
1. valoarea activelor totale;
2. suma datoriilor totale (DTL+DTS);
3. veniturile din vînzări;
4. veniturile totale (în România se mai numește – cifra de afaceri):

În procesul diagnosticării se calculează pe fiecare din acești indicatori abaterea


absolută și ritmurile de creștere. În rezultatul diagnosticului pot apărea următoarele
situații:
dacă ritmul de creștere a veniturilor (VV și VT) depășește ritmul de creștere a
activelor (inclusiv și a datoriilor), aceasta semnifică că patrimoniul întreprinderii se
utilizează eficient și are loc reducerea gradului de îndatorare;
în caz cînd ritmul de creștere a activelor și a datoriilor totale este mai mare decît
ritmul de creștere a veniturilor, aceasta înseamnă încetinirea rotației patrimoniului
(scade suma veniturilor la un leu de active) și are loc creșterea gradului de îndatorare a
întreprinderii.

Tabelul 5.1 Diagnosticul concordanței dintre dinamica veniturilor cu dinamica


patrimoniului
La finele anului
Abaterea absolută, Ritmul de
Indicatori de
precedent ± mii lei creștere, %
gestiune
A 1 2 3=2-1 4=2/1x100
1. valoarea activelor
13062,7 39880,5 +26817,8 305,3
totale
2. suma datoriilor totale
77975,7 111277,8 +33852,1 143,41
(DTL+DTS)
3. veniturile din vînzări 73024,3 91926,9 +18902,6 125,88
4. veniturile totale 83900,8 97476,5 +13575,7 116,18

Conform calculelor efectuate în tabelul 5.1 se constată că la întreprindere VV s-au


majorat față de anul precedent cu 25,88 %, iar veniturile totale cu 16,18%. În același
timp valoarea activelor totale s-a majorat mai mult de 3 ori, iar a datoriilor totale mai
mult de 1,4 ori.
Comparînd ritmul de creștere a veniturilor cu cel a activelor observăm că activele au
avut un ritm mai intens față de creșterea veniturilor, astfel ritmul de creștere a activelor
a depășit ritmul de creștere a veniturilor din vînzări cu 179,42 p.p. Situația dată ne
atestă că la întreprindere patrimoniul nu se utilizează eficient, deoarece în anul de
gestiune față de cel precedent are loc reducerea numărului de rotații a activelor, ceea ce
va conduce la creșterea duratei unei rotații în zile.
Comparînd ritmul de creștere a veniturilor cu cel a datoriilor totale la fel se observă
că ritmul de creștere a datoriilor a depășit ritmul de creștere a VV cu 17,53 p.p. Aceasta
ne demonstrează că în dinamică are loc creșterea gradului de îndatorare a întreprinderii
analizate, fapt apreciat negativ.

II. Depistarea indicatorilor disciplinei financiare în baza diagnosticului


structural al patrimoniului net

Evaluarea activelor nete (a patrimoniului net) poate fi efectuată după valoarea de


bilanț sau după valoarea de piață. În cazul aprecierii după bilanț valoarea activelor nete
trebuie să fie egală cu capital propriu, iar în cazul aprecierii după valoarea de piață
această egalitate nu se obține.
Valoarea de bilanț=TA(470)-(DTL(770)+DTS(970))=Cpr
PN Valoarea de piață=TAv. de p.-(DTL(770)+DTS(970))≠Cpr

Conform regulei de aur a managementului financiar finanțarea investițiilor în


activele pe termen lung trebuie efectuată pe seama datoriilor pe termen lung, iar
finanțarea investițiilor în activele curente – pe seama datoriilor pe termen scurt.
Respectarea acestei reguli se verifică în cadrul diagnosticului structural al patrimoniului
net. În rezultatul diagnosticului structural al patrimoniului net pot exista 2 situații:
1. valoarea totală a patrimoniului net poate fi negativă și aceasta înseamnă că
întreprinderea este insolvabilă. Apariția valorilor negative în cadrul patrimoniului net
înseamnă că întreprinderea încalcă regula de finanțare a activelor.
În cazul în care activele pe termen lung nete au valori negative aceasta înseamnă că
încălcarea s-a manifestat în felul următor: întreprinderea a folosit surse de finanțare pe
termen lung pentru desfășurarea activității curente, ceea ce va crea dificultăți la
rambursarea datoriilor pe termen lung.
Dacă se formează valoarea negativă a activelor curente nete putem constata că
entitatea a folosit pe seama surselor de finanțare pe termen scurt investiții în active pe
termen lung. În acest caz poate avea un risc a principiului continuității activității.

Tabelul 5.2 Diagnosticul structural al patrimoniului net în dinamică


Suma la fin. an., mii Suma la fin. an., Patrimoniul net
lei mii lei Anul prec. Anul de gest.
Active Datorii
Suma, mii Pond., Suma, Pond.,
prec. de gest. prec. de gest.
lei % mii lei %
A 1 2 B 3 4 5=1-3 6 7=2-4 8
1.ATL(180) 85284,69 89549,22 1.DTL(770) 2534,86 1864,6 82713,83 39,93 87684,62 38,61
2.AC(460) 203218,57 178065,6 2.DTS(970) 78794,63 38660,25 124423,89 60,07 139405,35 61,39
227089,9
3.TA(470) 288467,21 267614,84 3.TD(1+2) 81329,49 40524,85 207137,72 100,0 100,0
7

În baza calculeor efectuate în tabelul 5.2 putem constata că la întreprindere


patrimoniul net are o tendință de creștere în dinamică. Astfel în anul de gestiune față de
anul precedent patrimoniul net s-a majorat cu 9,63%. Această situație se apreciază
pozitiv ceea ce înseamnă că averea întreprinderii a crescut pe parcursul anului cu
aproximativ 10%.
Din datele tabelului se observă că atît în anul precedent, cît și în anul de gestiune
valoarea patrimoniului net este pozitivă pe total cît și pe grupe de active, aceasta
înseamnă că la întreprindere se respectă principiul echilibrului financiar privind
formarea activelor din contul surselor respective, adică finanțarea ATL pe seama DTL,
iar finanțarea AC pe seama DTS.
Analizînd structura patrimoniului net menționăm că la întreprindere cota
preponderentă o dețin active curente nete, care la finele anului de gestiune constituie
61,39% sau cu o creștere față de anul precedent de 1,32 p.p. Această situație se
apreciază pozitiv, deoarece ponderea majorată a AC va contribui la accelerarea rotației
patrimoniului întreprinderii.

III. Diagnostic factorial al rotației activelor

Diagnostic factorial al rotației activelor se efectuează în 2 etape.


La I etapă se calculează influența factorilor asupra modificării duratei de rotație a
activelor totale. Durata de rotație a activelor totale se calculează după formula:
(1)

- numărul de rotații a activelor,


(2)
La modificarea duratei de rotație a activelor totale influențează următorii factori:
1) ponderea activelor curente în valoarea activelor totale
(3)
2) durata de rotație a activelor curente
(4)
Legătura duratei de rotație a activelor totale cu acești factori se exprimă:
(5)
Pentru a calcula influența factorilor se utilizează relațiile 5.1 și 5.2:
(5.1)

(5.2)

Problemă: La întreprindere indicatorii rotației activelor au constituit:


1) (anul precedent)=23,65%; (anul de gestiune)=27,45%
2) (anul precedent)=702 zile; (anul de gestiune)=947 zile
3) (anul precedent)=166 zile; (anul de gestiune)=260 zile
Să se calculeze influența factorilor la modificarea duratei de rotație a activelor totale.
Rezolvare: 1) calculăm influența factorilor:

Bif: 947-702=+342+(-97)
+245=+245 zile
Concluzie: Din calculele efectuate observăm că încetinirea rotației activelor totale
față de anul precedent a constituit 245 zile. Această încetinire a rotației activelor totale a
fost determinată de încetinirea rotației activelor curente. Sub influența acestui factor
rotația activelor totale a încetinit cu 342 zile. Concomitent creșterea ponderii activelor
curente în componența patrimoniului cu 3,8 p.p. a contrinuit la accelerarea rotației
activelor totale cu 97 zile.

La etapa a II diagnosticul prevede calculul influenței factorilor la modificarea duratei


de rotație a activelor curente. Acești factori sunt:
1. modificarea valorii medii (sau totale) a activelor curente;
2. modificarea volumului vînzărilor
Formula dependenței factoriale se va exprima:
(6)
Pentru a calcula influența factorilor se aplică metoda recalculării indicatorilor. În
acest caz recalcularea se calculează după formula:
(7)
Calculul influenței factorilor se efectuează după următoarele formule:
(8)

(9)

Problemă: În baza calculelor din tabelul 4.3 să se aprecieze modificarea duratei de


rotație a activelor curente sub acțiunea factorilor.

Tabelul 5.3 Modificarea duratei de rotație a activelor curente sub acțiunea factorilor
Valoarea, mii VV(sau CV), mii Abat. inclusiv
Elem. Durata de rotație
lei lei dur. de sub infl.:
compo-
A. A. de A. de A. Recal- A. de rot., ± ΔVV
nente A. prec ΔAC
prec gest. gest. prec culat gest. zile (CV)
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.SMM 123,2 323,3 2365,39 1804,2 18,7 49,2 64,5 +45,8 30,5 15,3
2. CTS 190,7 429,0 2998,54 2511,93 22,9 51,5 61,5 +38,6 28,6 10
3. MB 72,1 83,6 2998,54 2511,93 8,7 10,0 12 +3,3 1,3 2
4. etc. - - - - - - - - - -
5. TAC 394,0 848,1 2998,54 2511,93 47,3 101,8 121,5 +74,2 54,5 19,7

Concluzie: Din calculele efectuate în tabel se constată că la întreprindere are loc


încetinirea rotației activelor curente totale, cît și a elementelor componente (vezi col. 8).
Astfel, față de anul precedent durata de rotație a activelor curente totale a încetinit cu
74,2 zile, inclusiv a SMM cu 45,8 zile, a CTS cu 38,6 zile și a MB cu 3,3 zile.
Încetinirea rotației activelor curente totale a fost determinată de influența negativă a
ambilor factori. Astfel, creșterea valorii AC de la 394 pînă la 848,1 mii lei a cauzat
încetinirea rotației cu 54,5 zile. În același timp reducerea VV cu 486,61 mii lei a cauzat
încetinirea rotației cu 19,7 zile. În aceiași direcție au acționat factorii la încetinirea
rotației tuturor elementelor componente a activelor curente. Pentru a stopa procesul de
încetinire sunt necesare măsuri ce ar asigura creșterea VV.

S-ar putea să vă placă și