Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

PROCEDURĂ DE RECUPERARE A BOLŢURILOR DETERIORATE ÎN

PROCESUL DE SUDARE CU ARCUL ELECTRIC

RECOVERING PROCEDURE FOR BOLTS DAMAGED BY THE ARC

WELDING

Ş .l. dr. ing. Mircea BURCĂ - Universitatea POLITEHNICA din Timişoara

Conf. dr. ing. Traian BUIDOŞ, Dr. fiz. Mircea Petru URSU - Universitatea din Oradea

Rezumat
În procesul de sudare a bolţurilor cu arcul electric pot rezulta rateuri care conduc la pericolul
nesudării bolţurilor şi la deteriorarea vârfului acestora, ceea ce implică importante pierderi avînd în
vedere preţul de cost relativ mare al bolţurilor.
Bolţurile cu bilă deteriorate în procesul de sudare pot fi recuperate prin prelucrarea mecanică prin
aşchiere a vârfului bolţului, sub formă conică.
Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor efectuate la solicitarea firmei S.C. AUTOHTON Alpic –
S.A. Timişoara pentru recuperarea bolţurilor, de diametre mari utilizate în procesul de fabricaţie a
construcţiilor metalice din cadrul firmei, sudate cu arc electric normal tras cu amorsare prin
ridicare, cod 783.
Cercetările efectuate au permis obţinerea unor îmbinări sudate la nivelul bolţurilor originale atât din
punct de vedere calitativ cît şi al încercărilor mecanice de rupere prin îndoire.
Implemetarea acestei proceduri în cadrul firmei va conduce la recuperarea unor pierderi inerente,
prin reutilizarea bolţurilor deteriorate. Tehnologia propusă este mai eficientă economic decât
înlocuirea bolţurilor uzate prin cumpărarea de bolţuri noi.
Studiul prezintă o soluţie tehnică relativ simplă de recuperare a bolţurilor degradate prin refacerea
vârfului, suprafeţei active cea care favorizează amorsarea iniţială a arcului electric, pornind de la
principiul sudării bolţurilor cu procedeul amintit prin prelucrarea mecanică a vârfului prin strunjire la
un unghi bine determinat.
Având în vedere numărul mare de bolţuri care se estimează să se sudeze şi în viitor în cadrul
firmei S.C. Autohton Timişoara se justifică interesul firmei pentru găsirea unei soluţii tehnice de
recuperare a acestor bolţuri şi de reintroducere a lor în procesul de fabricaţie a structurilor sudate.

Abstract
During the arc welding of bolts, failures may occur that lead to the danger of incomplete welding
and deterioration of the bolts tips, which imply important losses because of the relative high prices
of bolts. The pinballs damaged in the arc welding process can be recovered by mechanical
chipping of the bolt tip in a cone shape.
This paper presents the results of the research carried out by the authors at the request of
company S.C. AUTOHTON Alpic – S.A. Timişoara in order to recover large-diameter bolts used in
the fabrication of metallic constructions within the company, arc welded with XXXXXXXXXXXX,
code 783.
The research allowed to attain welds as good as with the original bolts, from both qualitative and
mechanical bending break-down tests points of view. The implementation of this procedure in the
company will lead to the recovery of some inherent losses, by means of re-use of damaged bolts.
The proposed technology is economically more efficient than the purchase of new replacement
bolts.
The study presents a relatively simple procedure for the recovery of damaged bolts by the
reconstruction of the tip, which is the active surface that triggers the initial arc, starting from the
principle of bolts welding with this procedure by means of mechanical work of the tip, by turning to
a well determined angle.

93
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

Taking into account the large estimated number of bolts to be welded by S.C. Autohton Timişoara,
this company is interested find technical solutions for the recovery of damaged bolts and their re-
use in the fabrication process of welded structures.

Introducere

Sudarea bolţurilor cu arcul electric (SBAE) este un procedeu de sudare larg răspândit pe
plan mondial (tot mai frecvent şi în România) utilizat la fixarea nedemontabilă a unor
repere de tipul bolţurilor sau elemente asemănătoare pe o varietate mare de produse. La
ora actuală este considerat procedeul de sudare cel mai performant pentru astfel de
aplicaţii, caracterizându-se în principal prin simplitate, productivitate mare la sudare,
calitate foarte bună a îmbinării sudate, echipamente de sudare simple şi uşor de
manipulat, flexibilitate ridicată.

Procedeul este aplicat cu succes în cadrul firmei S.C. Autohton Alpic S.A. Timişoara
pentru fixarea bolţurilor de dimensiuni mari, Ø19x100mm, pe unele subansamble de tipul
grinzilor, stâlpilor sau cadrelor din oţel, figura 1, utilizate la execuţia unor construcţii
metalice de dimensiuni mari, firma dispunând de proceduri de sudare şi personal calificat
pentru astfel de aplicaţii. Zeci de mii de bolţuri au fost sudate folosind tehnica de sudare cu
arc normal tras şi amorsare prin ridicare.

Figura 1. Aplicaţii ale sudării bolţurilor

În procesul de sudare au fost deteriorate în timp, un procent de peste 10% din bolţuri,
făcându-le improprii pentru aplicaţii în condiţiile specificate prin procedura de sudare
utilizată. În cazul nerecuperării lor aceasta ar fi dus la importante pierderi, având în vedere
costul relativ ridicat al acestor bolţuri, estimându-se pierderi de mii de euro, doar în
această fază a lucrărilor.

Având în vedere numărul mare de bolţuri care se estimează să se sudeze şi în viitor în

cadrul firmei se justifică interesul pentru găsirea unei soluţii tehnice de recuperare a
acestor bolţuri şi de reintroducere a lor în procesul de fabricaţie a structurilor sudate.
Studiul prezintă o soluţie tehnică relativ simplă de recuperare a bolţurilor degradate prin
refacerea vârfului (suprafeţei active), cea care favorizează amorsarea iniţială a arcului
electric, pornind de la principiul sudării bolţurilor cu procedeul amintit, prin prelucrarea
mecanică a vârfului prin strunjire la un unghi bine determinat.

94
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

1. Cauzele deteriorării bolţurilor la sudare

În cazul sudării bolţurilor de diametre mari, peste 16mm, se recomandă varianta de sudare
cu arc normal tras cu amorsare prin ridicare, pregătirea vârfului în vederea amorsării
arcului constând în general în fixarea unei bile din aluminiu pe suprafaţa frontală plană a
bolţului, figura 2.

Figura 2. Pregătirea suprafeţei bolţului cu bilă

Utilizarea bilei de aluminiu conferă următoarele avantaje:

- amorsare mai uşoară a arcului având în vedere temperatura de topire mai mică a
materialului (Ttop. Al =660°C);
- actiunea de dezoxidare a băii metalice;
- preţ de cost mai redus al bolţului.
Deteriorarea în timpul procesului de sudare constă în distrugerea formei la vârf a bolţului
prin topirea bilei de amorsare din aluminiu sau chiar topirea parţială a vârfului bolţului fără
ca să se producă sudarea bolţului pe tablă sau această sudare să fie necorespunzătoare
din punct de vedere calitativ şi a condiţiilor de acceptare impuse prin documentaţia
tehnică. În figura 3 se prezintă o parte din bolţurile deteriorate în procesul de sudare.

Figura 3. Bolţuri deteriorate la sudare

95
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

Cauzele deteriorării bolţurilor sau nesudării acestora sunt multiple:

parametri tehnologici de sudare principali, curent de sudare – timp de sudare
necorespunzători;

parametri tehnologici secundari de sudare, înălţime de ridicare – adâncime de
plonjare necorespunzători;

neridicarea bolţului de pe piesă la sudare;

ridicare exagerată a bolţului de pe piesă la sudare;

reglarea necorespunzătoare a vitezei de plonjare în baia metalică;

blocarea bolţului în faza de plonjare datorită stropilor sau frecărilor din inelul
ceramic sau din sistemul de frânare;

manifestarea suflajului magnetic cu devierea arcului electric;

deteriorarea pistoletului de sudare;

deteriorarea sistemului de frînare sau afectării lui de către condiţiile de mediu,,
temperatură scăzută;

contactele de masă amplasate necorespunzător;

poziţionare greşită a pistoletului de sudare pe piesă;

mişcarea pistoletului de sudare în timpul procesului de sudare;

ridicarea pistoletului de sudare de pe piesă înainte de solidificarea băii metalice
(min. 5 secunde);

necunoaşterea de către personalul operator a cauzelor care conduc la apariţia
defectelor specifice sudării bolţurilor în general şi a nesudării lor în special;

nu în ultimul rând folosirea la operaţiile de sudare a bolţurilor a unor operatori
necalificaţi (interzis de normativul SR EN 14455) sau cu calificare
necorespunzătoare, atât din punct de vedere teoretic cât mai ales practic;

2. Procedură de sudare alternativă

O problemă tehnologică importantă la sudarea bolţurilor cu arcul electric o constituie faza

de amorsare a arcului electric. Aceasta depinde în principal de varianta de sudare utilizată
determinată la rândul ei de diametrul bolţului şi care determină modul de pregătire a
vârfului acestuia care trebuie să se asigure condiţiile de amorsare uşoară a arcului
electric. Aceasta presupune încălzirea rapidă şi facilă a vârfului bolţului pentru creerea
premiselor de amorsare a arcului electric la ridicarea bolţului de pe piesă prin apariţia
emisiei termoelectronică care apare din vârful bolţului. Acest lucru se realizează prin
încălzirea pentru scurt timp, de ordinul milisecundelor, a vârfului bolţului, încălzire realizată
ca urmare a trecerii unui curent de scurtcircuit prin contactul punctiform de rezistenţă
electrică mare dintre bolţ şi piesă. Are loc astfel încălzirea prin efect Joule –Lenz a vârfului
bolţului la temperaturi ridicate ceea ce crează premisele emisiei termoelectronice din vârful
incandescent al bolţului.

Pentru realizarea premiselor de amorsare a arcului electric prezentate mai sus se propune
ca alternativă la soluţia constructivă a bolţului cu bilă utilizate la sudare, pentru
recondiţionarea bolţurilor uzate, bolţul cu vârf conic. In acest caz pentru uşurarea
amorsării arcului electric se procedează la prelucrarea vârfului bolţului deteriorat, prin
ascuţirea conică la un unghi de 125±5`, figura 4.

96
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

Figura 4. Forma bolţului cu vârf conic

Prin această operaţie de ascuţire se realizează acea condiţie de încălzire a vârfului bolţului
la trecerea curentului de scurtcircuit prin contactul punctiform dintre vârful bolţului şi
suprafaţa tablei. Incălzirea prin efect Joule-Lenz în acest caz este foarte puternică, astfel
că vârful incandesct al bolţului produce o emisie termoelectronică inerentă pentru
amorsarea arcului electric. Încălzirea nu s-ar putea obţine dacă suprafaţa bolţului la vârf ar
fi plană de exemplu.

Această variantă prezintă ca dezavantaj comparativ cu varianta cu bilă un preţ de cost mai
ridicat datorită faptului că obţinerea vârfului conului se face prin prelucrare mecanică prin
aşchiere (strunjire), operaţie mai costisitoare şi implicit mai scumpă. De aceea la bolţurile
de dimensiuni mari se preferă varianta cu bilă. Totuşi în cazul bolţurilor deteriorate la
sudare, din motivele prezentate anterior, este soluţia cea mai viabilă şi cea mai utilizată în
practică cu rezultate calitative la nivelul sudării bolţurilor cu bilă.

Refacerea prin aşchiere a vârfului bolţului este oricum mai acceptabilă din punct de vedere
economic decât renunţarea la bolţurile uzate şi achiziţionarea de bolţuri noi, evident mai
scumpe. Condiţia care ar putea să apară şi care nu ar face fezabilă soluţia propusă este
cea legată de lungimea bolţului care în acest caz va fi mai mică decât lungimea iniţială. De
cele mai multe ori însă această condiţie nu se pune la bolţurile de dimensiuni mari care în
general sunt folosite pentru fixarea betoanelor pe structurile metalice, aşa cum este şi în
cazul de faţă, unde lungimea bolţului nu este o condiţie restrictivă.

3. Cercetări experimentale

Cercetările experimentale au urmărit stabilirea unei tehnologii de sudare a bolţurilor

recuperate şi prelucrate, cu vârf conic, care să asigure un nivel calitativ şi de rezistenţă a
sudurilor realizate, la nivelul bolţurilor cu bilă utilizate în fază iniţială.

Încercările experimentale s-au efectuat pe o instalaţie modernă de sudare cu invertor tip

BMH 22-i ( Soyer).

Pentru încercări s-a propus, pornind de la dimensiunile bolţurilor, tot varianta de sudare cu
arc normal tras şi amorsare prin ridicare care se pretează şi în acest caz.

Caracterizarea succintă a acestei variante de sudare este prezentată mai jos:

Diametrul bolţului: db = 3 D 25 (30) mm;

Curentul de sudare: Is = 200 D 3000 A;

97
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

Timpul de sudare: ts = 100 D 3000 ms;

Protecţia arcului electric şi a băii:

Cu gaz de protecţie (CORGON 18) pentru db = 3 D16 mm;

Cu inel ceramic pentru db = 3 D25 (30) mm;

Grosimea minimă a tablei (suportului):
- 1/4 db la sudarea cu inel ceramic;
- 1/8 db la sudarea cu gaz de protecţie;

smin = 1 mm;

Materialul bolţului: oţel carbon, oţel înalt aliat (INOX), cupru, aluminiu, alamă,
titan;

Gradul de mecanizare: manual, mecanizat, automatizat.
În figura 3 se prezintă etapele desfăşurării procesului de sudare:

Figura 3. Fazele sudării bolţului

a. Se aduce bolţul în poziţie verticala la suprafaţa piesei pe care urmează a fi sudat;

bolţul este apăsat pe piesa de către o forţă Fr dată de un resort din interiorul pistoletului.
b. Se apasă butonul de începere a procesului de sudare, bolţul fiind retras de către o
forţă electromagnetică FEM dată de o bobină din interiorul pistoletului. Se amorsează arcul
pilot între vârful conic al bolţului şi suprafaţa piesei.
c. Are loc amorsarea arcului principal de sudare care va produce topirea părţii frontale
a bolţului şi local a componentei pe care urmează a fi sudat, rezultând astfel baia de
sudură.
d. Întreruperea curentului de sudare urmată de plonjarea bolţului în baia de metal topit,
bolţul fiind împins în baie cu forţa Fr de resortul comprimat din interiorul pistoletului.
e. Solidificarea băii de metal topit şi formarea îmbinării sudate.

Din punct de vedere tehnologic, modificarea formei vârfului bolţului impune implicit
modificarea unor parametri tehnologici de sudare.

Asupra parametrilor tehnologici de sudare principali curent de sudare – timp de sudare în

general se poate să nu se acţioneze pentru un diametru de bolţ dat, deoarece presupune
aceeaşi energie necesară la sudare.

Modificări importante se impun însă în ceea ce priveşte parametrii tehnologici secundari,

înălţimea de ridicare – adâncimea de plonjare, figura 4, pentru obţinerea unor suduri

98
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

corespunzătoare. Acest lucru este determinat de forma bolţului şi anume de condiţia de

topire a vârfului conic în procesul de sudare.

Înălţimea de ridicare determină lungimea arcului electric şi influenţează stabilitatea şi

extinderea lui pe suprafaţa tablei asigurând topirea acesteia, iar adâncimea de scufundare
determină formarea corectă şi sigură a îmbinării sudate, fără stropiri respectiv cu guler
estetic. Reglarea cea mai precisă o impune înălţimea de ridicare care trebuie realizată în
limite relativ strânse de la un diametru la altul. Acest lucru se realizează uşor cu ajutorul
şabloanelor sau calibrelor pentru fiecare diametru de bolţ, figura 5.

Figura 4. Definirea parametrilor tehnologici secundari P respectiv L

Figura 5. Şabloane pentru reglarea parametrilor secundari de sudare

Această condiţie are următoarele consecinţe: pe de o parte topirea unei lungimi mai mari
din bolţ, iar pe de altă parte creşterea semnificativă a lungimii arcului electric în timpul
sudării prin topirea vârfului conic. Aceasta impune acţionarea asupra celor doi parametri
tehnologici secundari în direcţia creşterii adâncimii de plonjare respectiv a diminuării
înălţimii de ridicare, comparativ cu sudarea bolţurilor bilă.

In tabelul 1 se prezintă valorile comparative ale celor doi parametri tehnologici secundari
de sudare corespunzători bolţului cu diametrul de 19mm pentru care se propune
tehnologia de sudare.

Pentru îmbunătăţirea amorsării arcului se recomandă în cazul bolţurilor cu vârf conic şi

creşterea corespunzătoare a timpului arcului pilot, în cazul surselor de sudare care dispun
de această funcţie tehnologică. Creşterea timpului arcului pilot conduce la îmbunătăţirea
emisiei termoelectronice din vârful bolţului şi prin aceasta la o amorsare mai uşoară şi
sigură. Valoarea efectivă a acestui timp se va determina experimental.

99
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

Tabelul 1. Valorile parametrilor tehnologici secundari, P respectiv L

Nr. Adîncimea de plonjare Înălţimea de ridicare
dbolţ (mm) Tipul bolţului
crt. P (mm) L (mm)
1. 19 3,5 3,5 Bolţ cu bilă
2. 19 5,5 2,5 Bolţ cu vîrf conic
* Is = 1600A; ts = 800ms; (valori constante); vpl = max. 100mm/s

Pe baza încercărilor efectuate la firma S.C. Autohton s-a stabilit o tehnologie de sudare a
bolţurilor recondiţionate cu vârf conic, tabelul 1, care au corespuns atât din punct de
vedere calitativ cât şi al încercărilor tehnologice de îndoire.

În figura 6 se prezintă aspectul vizual al gulerului sudurii. Se observă că acesta este

uniform, de înălţime constantă fără oxidări excesive şi fără defecte.

În figura 7 se prezintă incercarea tehnologică de rupere la îndoire prin lovire cu ciocanul.

Acceptarea probei este condiţionată de îndoirea la un unghi minim de 60⁰ fără ruperea
probei sau apariţia unor fisuri pe fibra întinsă.

Figura 6. Aspectul vizual al sudurii (gulerului)

Figura 7. Încercarea tehnologică de rupere

Ca o observaţie se poate constata din figura 7 unele diferenţe estetice privind aspectul
gulerului la bolţurile din exterior faţă de bolţul din mijloc care a fost sudat primul. Acestea

100
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

sunt determinate de influenţarea arcului electric (suflaj magnetic) la sudarea celor două
bolţuri, datorită apropierii lor faţă de bolţul central, dar care nu afectează rezistenţa
mecanică a sudurii. Oricum de acest aspect trebuie ţinut cont la sudarea reală pe
subansamble prin respectarea distanţei minime dintre bolţuri.

In urma acestor încercări se poate propune o procedură preliminară de sudare pWPS, care poate
sta la baza calificării ulterioare a procedurii de sudare a bolţurilor cu vârf conic recuperate în cadrul
firmei S.C. Autohton S.A.

4. Itinerar tehnologic de recuperare a bolţurilor

Pentru recuperarea bolţurilor deteriorate în procesul de sudare şi prelucrarea lor în

vederea reutilizării se recomandă parcurgerea următoarele etape tehnologice:

1. Colectarea şi stocarea bolţurilor deteriorate la sudare

Acţiunea se justifică pentru rentabilizarea operaţiei de prelucrare a bolţurilor prin
mecanizarea şi dsipozitivarea acestor operaţii. Prelucrarea în regim de serie întotdeauna
este mai rentabilă dpdv economic.

2. Sortarea bolţurilor pe lungimi în funcţie de amploarea zonei deteriorate sau

topiteAnvergura deteriorării bolţurilor depinde de cauza apariţiei acestor defecte. Prin
urmare se recomandă o sortare a bolţurilor pentru simplificarea operaţiei de
recondiţionare, respectiv pentru obţinerea unor dimensiuni de bolţuri cât mai apropiate de
dimensiunea nominală înainte de sudare.

3. Tăierea prealabilă a bolţurilor sortate la dimensiunea cea mai economică

Pentru obţinerea unei eficienţe maxime a tehnologiei de recuperare se propune
prelucrarea la dimensiunea stabilită a bolţurilor în două etape.

Prima etapă constă în tăierea la lungime a bolţurilor cu ferăstrăul mecanic cu pînză,

procedeu caracterizat prin productivitate mare, calitate bună şi precizie dimensională. O
precizie de ±1 mm în această fază este convenabilă, ceea ce procedeul asigură. Pentru
eficientizare se propune tăierea simultană a mai multor bolţuri, 10 ... 20 bolţuri, prin
montarea şi fixarea lor într-un dispozitiv de strîngere de tip bridă.

4. Prelucrarea suprafeţei frontale a bolţului la dimensiunea impusă Este cea de-a doua
etapă a prelucrării la dimensiunea finală a bolţurilor cu o precizie de ±0,1mm impusă de
performanţele procedeului. Această operaţie se face prin strunjire frontală, iar precizia
dimensională se asigură relativ simplu cu ajutorul opritoarelor montate ori in arborele
principal al strungului (cel mai bine) ori pe cremaliera caruciorului. Marele avantaj al
acestei prelucrări este că adaosul de prelucrare fiind mic de ordinul zecimilor de mm,
operaţia decurge repede, practic dintr-o singură trecere.

Obs. Dacă prelucrarea la cota finală s-ar fi făcut de la început pe strung fără o tăiere
prealabilă, ar fi impus o manoperă mult mai mare şi costisitoare, necesitând de cele mai
multe ori folosirea mai multor adaosuri de aşchiere în funcţie de mărimea defectului.
Operaţia ar fi cu atât mai dificilă în cazul când în urma sudării s-ar produce o oarecare
durificare a materialului bolţului la vârf, dacă sudarea s-a făcut în condiţii de temperatură

101
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

scăzută. Tendinţa de durificare însă în acest caz este mică deoarece materialul bolţului
este un oţel nealiat cu puţin carbon.

5. Prelucrarea vârfului conic al bolţului prin strunjire la unghiul de 125±5O. Această

operaţie se face de obicei simplu prin folosirea unui cuţit profilat, înclinat la unghiul
prescris de 125±5`; Operaţiile 4 şi 5 pot fi realizate folosind un singur cuţit. Aceasta
depinde însă de fazele impuse de către tehnolog sau strungar pentru simplificarea
procedurii.

6. Verificarea dimensională a bolţului (lungimea bolţului) Este o operaţie necesară pentru

evitarea amestecării bolţurilor de diferite dimensiuni (lungimi), respectiv pentru încadrarea
în abaterile de toleranţă impuse de precizia dimensională. Se poate realiza cu sublerul sau
prin folosirea unor calibre “trece-nu trece”.

7. Marcarea şi stocarea bolţurilor prelucrate în funcţii de seria de dimensiuni

Pentru sudare se vor folosi bolţuri din aceeaşi serie de dimensiuni pentru evitarea
operaţiilor de reglare repetate dacă dimensiunile bolţurilor diferă, ceea ce duce la pierderi
de timp si uzura sistemului de reglare al pistoletului sau chiar la tehnologii de sudare
greşite sau necorespunzătoare, practic la o nouă rebutare.

5. Concluzii

În procesul de sudare a bolţurilor cu arcul electric pot rezulta rateuri care conduc la
pericolul nesudării bolţurilor şi la deteriorarea vârfului acestora, ceea ce implică importante
pierderi avînd în vedere preţul de cost relativ mare al bolţurilor.

Bolţurile cu bilă deteriorate în procesul de sudare pot fi recuperate prin prelucrarea

mecanică prin aşchiere a vârfului bolţului, sub formă conică.

Cercetările efectuate la firma S.C. Autohton S.A. Timişoara au permis obţinerea unor
îmbinări sudate la nivelul bolţurilor originale atât din punct de vedere calitativ cît şi al
încercărilor mecanice de rupere prin îndoire.
Implemetarea acestei proceduri în cadrul firmei va conduce la recuperarea unor pierderi
inerente, prin reutilizarea bolţurilor deteriorate. Tehnologia propusă este mai eficientă
economic decât înlocuirea bolţurilor uzate prin cumpărarea de bolţuri noi.

Nu în ultimul rând se propune o analiză mai atentă de către responsabilii cu sudura din
firma S.C. Autohton S.A. a cauzelor care conduc la rebutarea sudurilor şi la deteriorarea
bolţurilor, în primul rând prin creşterea nivelului de calificare a operatorilor sudori respectiv
prin verificarea periodică a performanţelor echipamentelor conform normativului SR EN
14555 care reglementează sudare bolţurilor cu arcul electric.

Bibliografie
1. Burcă, M. - Aspecte tehnologice ale sudării bolţurilor cu arcul electric, Vol. Lucrările
conferinţei ASR “Sudura – Perspective pentru noul mileniu”, Editura “SUDURA”, 2001, Cluj
Napoca, pag. 172 – 180.
2. *** AWS Welding Handbook, Eighth Edition, Volume 2.
3. *** SR EN ISO 14555/2007 - Sudarea bolţurilor pe materiale metalice
4. *** SR EN ISO 13918/2001 – Bolţuri şi inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a
bolţurilor

102
 Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice

5. *** SR EN ISO 4063/2000 – Sudarea şi procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor şi

numerele de referinţă
6. *** Sursa de sudare bolţuri BMH-22i –m Instrucţiuni de utilizare

103