Vadim Zeland

De ace!a~i autor
Auaparut: Transurfingul
Spatiu1 variantelor - Gradu! 1 realitatii
,
Murmurul stelelor diminetii - Gradu! 2
inainte spre trecut - Gradu! 3
MURMURUL
in curfuld: STELELOR DIMINETII
,
Directionarea realititi i - Gradul 4
Merele cad in cer- Gradul 5 Gradu12

Traducere din limba rosa de

Dr. st. fil. Aurica Bra~oveanu

Editura Dharana
Bucure~ti
2011
 Murmurul stelelor diminefii

© JIHCOBCKHH n. n., 2004

© O<l>opMJIeHlle. OAO «Ha,!(aTeJIbCKali rpynna
"Becb"», 2004
© 2009 Editura DHARANA Cuvant inainte
Traducere din limba rusa. Titlul original: .TpallceprjJullz
peaJIbll0Cmu. Cmynellb II: "meJIeCT YTPeHHllx 3Be3J1" de
BaJlHM 3eJIaHJI Draga Cititoruie,

Redactor: Georgeta Timcu Noi toti, intr-un fel sau altul, ne aflam sub imperiul
Coperta coCecpiei: :Miliai :Marinescu circumstantelor. Dorintele nu se realizeaza, visurile nu se
implinesc, in schimb, cele mai rele temeri, ca un tlicut, se
'E4ttura <Dliarana l}Jucuresti adeveresc. Oare nu se poate ~i invers? Se pare ca da_ ~i
Str. Sfiinta 'Ecaterina nr.15, sect.4, O.<P. 53 Yeti vedea cum.
'fef: 021-3372424 Cartea va dezvaluie 0 lume foarte stranie in care rea-
litatea de zi eu zi apare intr-un chip neeunoseut. Multe
e-1TUlif: ed'itura@81TUli[com
probleme de viata pe care Ie consideram importante sunt
www.sutletdecarte.ro
apreciate dintr-un alt punet de vedere, absolut inedit. Dar
cel mai mult uime~te nu atat ineditul noii realitati, cat mai
ales faptul ca ea poate fi "gestionatll".
Transurfingul este 0 tehnologie de dirijare a realitatii,
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
ZELAND, VADIM o dirijare destul de originala. Seopul nu-I obtinem, ei el se
Murmurul stelelor diminetii / Vadim Zeland ; trad.: dr. st. fil. realizeaza, in cea mai mare parte, de la sine. Suna ineredi-
Aurica B~oveanu. - Bucure~ti : Dharana, 20 II bil, daea avem in vedere numai coneeptia noastrii obi~nui­
ISBN 978-973-8975-40-8 Iii despre via\l'i. Va trebui sa diiramiim zidul stereotipurilor
~i falselor limitiiri.
I. Br~oveanu, Aurica (trad.)
Nu este deloe u~or, ba este chiar destul de complicat
159.9 sa subordonezi realitatea propriei vointe. Dorintele ~i visu-
rile cele mai tainice sunt intr-adeviir greu de realizat daca
_T"'_.JI~ ne ghidiim dupii normele ~i regulile unanim acceptate_Este
_ l ....... -'ooM ~

fedprint bine cunoscut cat de putin eficiente ~i chiar zadarnice sunt

I'PGlllrat • •
Jll.«lU(tlUUII . . . . . . . 5
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
incercarile de a ne schimba pe noi in~ine sau sa schimbam
lumea inconjuratoare. Transurfingul va propune 0 noua
modalitate de giindire ~i de actiune pentru a putea sa pri-
mim ceea ce ne dorim. Nu sa-I obtinem ci, efectiv, sa-I
primim. ~i nu schimbandu-ne, ci intorciindu-ne catre noi
in~ine. Capitolull
Ideea de bazii a Transurfingului se axeaza pe supozi-
ria ca existii un spatiu al variantelor in care sunt stocate
scenariile tuturor evenimentelor posibile. Numarul varian-
telor este infinit, cum infinita este ~i multimea pozitiilor
posibile ale unui punct in reteaua coordonatelo~. Acolo se
afla inregistrat tot ceea ce a fost, este ~i va fi. In anumite ,A
1NTENll
conditii, energia gandurilor omului este capabila sa mate-
rializeze un sector sau altul din spatiul variantelor. De unde apar visele? Sunt oare doar produsul ima-
Aceasta eventuala posibilitate se intruchipeaza in re- gina/iei rafiunii umane? Ce au comun visele ~i realitatea?
alitate asemanator cu reflectarea in oglinda a variantelor. Se fnltiturli u~or vlilurile de pe taina mirificli a magi/or
Omul este capabil sa-~i formeze propria realitate. Dar pen- veacurilor fndeplirtate care au construit piramidele egip-
tru aceasta este necesara respectarea anumitor reguli. Rati- tene ~i alte monumente asemlinlitoare.
unea umana se straduie~te, rara succes, sa actioneze asupra
imaginii reflectate in loc sa schimbe chipul.
Despre ce chip este yorba? Cum sa-I schimbi? Cum
sa procedezi cu aceasta oglinda stranie? Transurfingul ras-
punde la toate intrebarile acestea. Ramane doar un singur
lucru neelucidat: ce se ascunde dincolo, de partea cealalta
a oglinzii?
Cu tot caracterul fantastic al ideilor enuntate in carte,
acestea ~i-au gasit confirmarea in practica. Aceia care au
incercat sa practice Transurfingul au avut parte de 0 uimi-
re vecina cu extazul. Lumea inconjuratoare a transurfe-
rului se schimba chiar sub ochii lui, ceea ce este greu de
conceput. Aceasta nll mai este mistica virtual a, ci este rea-
litate ce poate fi dirijatii.

6 7
 Vadim Zeland
Posibi/itii{ile vii sunt limitate
numai de inten/ionalitatea
dumneavoastrii
Trezirea in somn
In acest capitol ne apropiem mai mult de rezolvarea
Ghicitorii Supraveghetorului: de ce putem sli ne alegem t<ro
ceea ce dorim ~i cum sa facerp? WI II ,. ch il " @I! f§Z? IU;.
.......
en _......
PO .+Ii:AiAA.PUd
cfl !;; A 0 I J* Ai I A
i I4 1"11 .m b .'b 0 muI petr ece
o treime din viata sa in somn. Tot ceea ce i se intamplli in
aceastli stare de granitli a rlimas deocamdata un mister. Din
plicate, cercetlirile ~tiintifice din acest domeniu ·explicll
foarte putin. Explicatiile filozofice trec ~i ele dintr-o ex-
trema in alta. Unele afirma ca visele sunt doar iluzii, alte-
Ie - ca ins~i viata noastra nu este nimic altceva deeiit
somn. Cine are dreptate? In cadrul modelului Transurfing,
niciuna dintre ele. Dar sa Ie luam in ordine.
Adultii, cand i~i amintesc visul, i~i dau seama ca in
realitate lucrurile nu s-au intamplat a~a. Ratiunea Ie tratea-
za ca fiind propriile ei fantezii aplirute in timpul odihnei ~i
cu aceasta se lini~te~te.
Se ~tie ca pana la patru ani copiii nu fac diferenla in-
tre vis ~i starea de veghe. Ei presupun cll vise Ie se petrec
in aceea~i lume ca ~i viata. Trezindu-se speriat dupa ce a
avut un co~mar, copilul crede ca mon~trii se afla acolo, in
camera lui. Asiguriirile pllrintilor ca n-a fost decat un vis
nu au nici un efect. Incetul cu incetul, parinlii Ii baga in
8 9
Murmurul stelelor diminefii
cap copilului ideea ca toate acele lucruri sunt ireale.
Am vorbit deja despre modul in care ratiunea a~eaza
toate datele noi, fiecare pe raftul cu semnificatia abstractli
respectiva. Ea opereaza repede ~i cu placere. Iar acum,
imagina\i-vll: pentru ca raliunea sa fie convinsll cil somnul
nu este realitate a fost nevoie de 4 ani. Este singurul lucru
cu care ea nu poate sll fie de acord. Intrucat nu linem min-
te ce s-a intamplat eu noi pana la varsta de 4 ani, nu putem
sa depunem nicio mi'irturie pentru ca, dupa trezire, ratiunea
noastra sa nu mai fie nedumeritil.
Dar ~i acum, deta~andu-se, ratiunea noastril cade in
fiecare zi in aeeea~i capcanil, cu aceea~i inocenla. In timp
ce dormim nu ne trece prin gand sa ne raportiim critic la ce
se petrece. ~i chiar dupil ce ne-am trezit, sU1}tem uimiti cat
de real ni s-a parut ce s-a petrecut in somn. In timpul som-
nului, realitatea virtualil se modeleaza uimitor de firesc.
eu toate cil in somn se petrec deseori lucruri uimitoare,
noi Ie percepem ca pe ceva obi~nuit. Aceasta capacitate se
bazeazl\ pe obiceiul raliunii de a gasi rlispuns la toate. Da-
di se intiimpla sa observam sau sa simtim ceva neobi~nuit,
in orice moment suntem capabili sa interpretllm lucrurile
in mod rational. ~i niei dupa aceea, con~tienli fiind, nu
suntem obi~nuili sa punem la indoiala realitatea celor pe-
trecute. De aceea, din inertie ~i in somn, percepem totul ca
fiind de la sine inleles. Ratiunea s-a obi~nuit sil controleze
situatiile. Exista insa 0 intrebare care de fiecare datil trece
prin control tara sa fie verificata. "Acest lucru se intampHi
oare in realitate?" Tocmai de aceea ratiunea cade perma-
nent in capcana visului.
Uneori, cu pulin noroc, se intiimpla minunea ~i ne
dam seama eil dormim. Cel mai frecvent aceasta se intam-
pIa cand visam ceva absolut incredibil sau cand avem un
 Vadim Zeland
eo~mar. Atunei eontrolul rapunii se restabil~te ~i ne dlim
seama ee trebuie sli faeem in eontinuare. in aeest eaz,
somnul ineon~tient se transformli in vis eon~tient. in visul
eon~tient, omul partieipli la un joe virtual ~i i~i dii seama
eli este doar somn. Daeli nu vi s-a intamplat nieiodatli a~a
eeva ~i auziti pentru prima oarli sa nu aveti niei un dubiu -
nu este fantezie. S-au seris multe el\rti despre visele eon-
~tiente ~i in lume existli amatori care se oeupa eu aeeastli
praetieli in mod permanent.
Nu vreti sli ineereati? Da, visul eon~tient poate intr-
adevlir sa fie indus intentionat. Pentru aeeasta trebuie sa vli
invli a i ra iunea sli- i puna intrebarea: ,Se intampla oare
luerul acesta aievea?' Nu este ehiar atat e eomp lea a-
ea dorip eu adevlirat. Procedeul este simplu, nu necesitli 0
atenpe direetionatli. in cursul unei zile trebuie sa va puneti
de minimum zeee ori intrebarea de mai SUSl Va va ajuta
Supraveghetorul dumneavoastra interior. Ordonati-i sa va
batli la cap eu intrebarea: "dormiti sau nu?" Raspunde\i
eand sunteti cat se poate de con~tient pentru ea sa existe
intr-adevar un control ~i sa nu fie 0 procedurli de rutina.
Seuturati-va, privip in jur, apreciati situatia: totul dec urge
normal sau eeva vi se pare suspect? Daca sunteti sufieient
de tenace, va Yeti trezi in somn.
o sa vedeli ca este destul de greu sa va puneti intre-
barea de eel putin zeee ori pe zi. Pur ~i simplu 0 sa uitati.
Ca sa va iasa, trebuie sa va dori(i foarte mult. in funetie de
cat de putemica este intenpa dumneavoastra, visul con~ti­
ent poate sa aparli dupa cateva zile, dar, s-ar putea sa apara
~i dupa cateva luni.
Dac~ aveti acasa un eeas eu pendula, el va poate fi
de ajutor. In cursul zilei, de fiecare data eand bate eeasul
"bagati-I in prizii" pe Supraveghetor sa va intrebe dac~
10
Murmurul stelelor diminelii
donniti sau nu. Lovitura pendulei va fi ea 0 ancora, ca ~
clirlig de care se agatli putere~ du~eav?astrli de ~ ~even~
con~tient. In somn, eand vetl auzI biital~ ceasulul, II .vetl
altai din obi~nuintli pe Supraveghetor ~I el va va trezl ra-
zg
tiunea... . Puteti gasi ~i aIt ,e
&0 I d • IIge
. e ,,~ar · " cu con d·Itla
. c.a. •In
timpul somnului sa Ie putetl aUZI. Nu are ro.st sa.l;gatl In-
trebarea de ni~te semnale pe care nu Ie putetl aUZI In somn.
De exemplu daca va legati intrebarea de soneria telefonu-
lui, nu 0 sa puteti pune in somn acea intrebare pana cand
nu visati ea a sunat telefonul.
in general, . ..
automat - eon~tIent.
rre"oer-smme care viseazii, factorul care determi-
na trezirea 11 constituie recunoasterea in somn a anomalii-
lor. neconeordantelor §i ciudateniilor. in majoritatea cazu-
rilor, asemenea lueruri nu sunt observate ~i sunt interpreta-
te de cel care doarme ca fenomene perfect normale. Toc-
mai de aceea trebuie sa ne invatam sa apreciem in mod
critic situatia ~i sa rlispundem eo~tiineios la intrebare.
De ee? in primul rand, pentru eli este interesant ~i
nostim ea somnul sa nu "aiba loc", ~i dumneavoastra, in
mod con~tient, sa va jueati cu el virtual. Realitatea virtuala
deja nu mai este ceva de domeniul fantasticului. Nieiun alt
joe pe calculator nu se poate eompara cu ceea ee puteti fa-
ce cand visati con~tient. $i puteti face orice va trece prin
cap.
Daea in somn apare 0 situatie nedoritli, ea poate fi
u~or coreetatli printr-un mic efort de vointll. Sa zicem ca
aveti un co~mar: va urmare~te cineva ~i nu puteti nieide-
cum sa seapati de el. Daca vi se pare ca totul se petrece
aievea, va fi greu sa seapati de el. Dar este suficient sa va
II
 Vadim Zeland
dati seama ca nu este decat un somn ~i este mai mult ca si-
gur ca veti incerca sa va treziti. Va fi greu, dar veti re~i .
Exista ~i 0 alta modalitate, mult mai eficienta ~i mai inte-
resanta. Daca v-ap dat seama ca e somn, este suficient
doar sa va uitati la urmaritor ~i sa-i spuneti in gand: "Piei
de aici! Du-te invartindu-te!" ~i el va va displlrea imediat.
Puteti chiar sa-I ridicati cu gandul in aer ~i sa iI faceti sa se
invarteasca.
.in timpul somnului individul poate controla absolut
tot ce se intarnpla, respectand doua conditii simple. In
~muh3:nd, . .
~i, in --doil
UP Q jI e ,_ 18"" De exemplu, v-ati trezit in somn ~i v-ati
dorit sa zburati. Nimic mai simplu, este suficienta intentia.
Aici se manifesta foarte clar diferenta dintre dorintll ~i in-
tentie. Simpla dorinta de a va ridica in aer nu se va realiza,
nici in realitate ~i nici in vis. Sa luam, de exemplu, dorinta
de a ridica mana. Va spuneti ca vreti sa ridicati mana, dar
deocamdata nu 0 ridicati. lar apoi, simplu, 0 ridicati. 00-
rinta s-a transformat in actiune. Nu va faceti socoteala cum
veti face, ci 0 faceti. La fel ~i in somn: pur ~i simplu va ri-
dicati in aer doar prin simpla intentie ~i zburati incotro
vreti.
Sa ne intoarcem la co~marul cu urmaritorul. Trebuie
sa va fie clar ca doar dorind sa scapati de urmllritor, nu
veti reu~i . Aflandu-va sub imperiul fricii, faceti rapid in
gand fel de fel de variante de cum se pot dezvolta eveni-
mentele ~i ele se ~i realizeazii imediat. Sunteti atra~i intr-
un joc ale carui reguli sunt stabilite de cineva sau de ceva
anume. Si chiar daca v-ati dat seama ca e totu~i somn, tot
nu veti putea face nimic atata timp cat nu detineti controlul.
Deoca,mdata jucati rolul unei victime pasive, sunteti sub
12
Murmurul stelelor diminefii
stapanirea jocului. N-are importantii ca a':.est joe s-a nascut
din propria dumneavoastra inchipuire. In acest moment
sunteti sclavul propriei inchipuiri, va temeti ~i fugiti pen-
tru ell singur v-ati ales acest rol. Daca va opriti ~i doriti sa
schimbati rolurile eu urmaritorul dumneavoastra, el va ac-
cepta cu placere ~i va fugi de dumneavoastrii. Va imaginati
tot comicul acestei situatii?
La oricare intrebare care incepe cu cuvintele ,,~ pu-
tea ca in somn sa .. .?" raspunsul va fi afirmativ. Puteti sa
comunicati cu oricine (viu sau mort), impreuna cu partici-
pantii ~i obiectele din somn puteti sa faceti orice doriti, pu-
teti sa zburati pe alte planete, sa rezolvati probleme, ~a
compuneti muzica, sa calatoriti ~i a~a mai departe. In
comparatie cu toate acestea, narcoticele cele mai putemice
sunt un joc copilaresc. In plus nu existii nici riscuri pentru
san~'itate. pi n soma yA este Dermis s}i Qbt~net i orice infor-
.IIWi£: Doar un lucru nu este posibil: sa aduceti din vis in
realitate un lucru material. Eu eel putin nu ~tiu astfel de
fenomene.
Daca nu va amintiti ce ati visat, vedeti care a fost
pozitia corpului. eel mai bine este ormitj-cu--ea · ut la
" TI(mh. ~o do itO apqt~ -deoarece nu
este bine pentru sanatate. Nu ~tiu sa va explic de ceo E le-
gat de campul magnetic al pamantului. Incercati sa dormiti
cu capul spre nord ~i va Yeti convinge ca visele vor fi mai
interesante ~i mai frumoase.
Daca nu aveti vise con~tiente sau pur ~i simplu nu
aveti nicio dorintll sa va indeletniciti cu acest lucru, nu va
nelini~titi . Visele con~tiente au un anumit rol in tehnica
Transurfingului, dar ne putem descurca ~i tara ele. Mai
mult, ele ascund un pericol tainic. Ia uite, veti spune dum-
neavoastra, intai a vrut sa ne capteze interesul, iar acum
13
 Vadim Zeland
vrea sa ne sperie. N-am alta solutie. Visele con~tiente sunt
o u~a tainica spre necunoscut. A~ fi iresponsabil daca nu
v-a~ avertiza de pericolul care se poate ascunde in spatele
acestei u~i. In ce anume constii pericolul Yeti afla in cu-
rand.
(TIlhllr w cherm- 'ntormatitle r:cr atare, c:i cevo de genul
-gdreselodn(ormqtiilor riin-spatiu[variante/or.
Spafiul viseloT
Pentru a explica Ghicitoarea Supraveghetorului va
trebui sa raspundem la doua intrebari: de ce in visul con-
~tient totul este posibil ~i de ce visele par atat de reale?
Atat in visul con~tient, cat ~i in cel incon~tient, ima-
ginile se vad u>arte clar, pana in cele mai mici detalii. Se
intampla chiar ca unele vise, prin claritatea formelor ~i su-
culenta culorilor, sa intreaca realitatea. Existii ipoteza ca
creierul sintetizeaza imaginile din vis ~i in timpul somnu-
lui el percepe aeeste iQlagini ea ~i cum ar fi in realitate. Nu
este dedit 0 ipoteza. Deocamdatii nimeni nu a demonstrat
ea totul se petreee exact a~a. Modelul Transurfingului tra-
teaza eu totul altfel aceasta problema: "'~~!¥I~f=fl~
atent un oehii ~i in-
eercati sa vi-I reprezentati. Chiar daca aveti 0 exceptionala
capacitate de vizualizare, cu ochii inchi~i nu yeti putea sa
"vede\i" obiectul a~a cum 11 vedeti cu ochii deschi~i. Ima-
ginea pe care a fixat-o ereierul dumneavoastra este doar o.
fotografie de foarte proastii calitate. Daca facem supozitia
14
Murmurul stelelor diminelii
ca aceastii fotografie este stocatii in creier ca fiind 0 anu-
mitii stare a unui grup de neuroni, pentru a reproduce toate
fotografiile care existii in amintirile noastre nu ne-ar ajun-
ge toti neuronii, de~i numarullor este enorm.
Daea amintirile ~i visele noastre sunt 0 reproducere a
ceea ce este inscris in neuroni, atunci cam cate celule ar
trebui sa avem in cap? In eadrul Transurfingului neuronii
nu sunt suporti de informatie, ca bitii in computer.£reie-
E posibil ca in creier sa se pastreze un anumit numar
limitat de date. Chiar daca ar fi un sistem biologic perfect,
tot nu ar putea sa stocheze tot eeea ce noi putem sa repro-
ducem in memoria noastrii. Cu atat mai mult el nu poate sa
sintetizeze 0 asemenea realitate virtuala perfectii ea cea din
somn. Oare e u~or ca fiind in stare de veghe sa inchidem
ochii ~i sa ne reprezentam in gand tablourile imaginate la
fel de natural, cum sunt ele in somn? Sa nu ne lasam se-
du~i de unele argumente, putin convingatoare, cum ca, da-
ca se deconecteaza, creierul ar putea sa perceapa clar ima-
ginile pe care ~i le-a inehipuit.
Cum am mai spus, in principiu, ratiunea nu e capabi-
la sa creeze nimic nou; poate doar sa asambleze ni~te cu-
buri vechi ca sa iasa un nou model de casa. Ea are numai
informatii primitive despre aceste cuburi ~i despre felul
cum pot sa fie adunate. Datele mai amanuntite ratiunea Ie
stocheaza pe hartie ~i pe alti suporti de informatie. Restul
de informatii ajunge din spatiul variantelor la ratiune prin
intermediul sufletului.
Astfel, in modelul Transurfingului, ratiunea este un
sistem destul de primitiv, a earui function are poate fi mo-
delatii - ceea ce ~i incearca sa faca oamenii de ~tiinta. In-
15
 Vadim Zeland
cerciirile de a crea un intelect artificial pana acum nu au
avut succes. Cum-necum ratiunea inca mai poate sa se in-
teleaga pe ea insa~i dar sa inteleaga natura sufletului deo-
cam data nu este in stare. Secretul intelectului unei fiinte
vii consta in unitatea si int'WiCtiunea dintre suflet sj ratiy-
ne. Pana in prezent, efortunle cibemeticienilor s-au redus
la modelarea procesului de giindire, a~a cum face ratiunea.
Dar poate ca intr-o buna zi cuiva ii va veni in minte sa
moduleze 0 ma~ina care sa fie capabila sa se regleze ~i sa
primeasca infonnatii din spatiul variantelor, a~a cum face
sufletul. intr-un fel sau altul ratiunea poate sa memoreze
adresele sectoarelor necesare din spatiu. Daca trebuie sa-~i
aminteasca ceva, ea se adreseazii sufletului, iar acesta se
regleaza pe sectorul respectiv. Dar fie ca sufletul nu prea
~tie cum sa se regleze, fie ca ratiunea nu-~i aminte~te bine
adresele, fie ca sufletul ~i ratiunea nu se pot intelege intre
ele - rezultatul este ca avem ce avem: 0 memorie imper-
fecta.
in schimb, sufletul este capabil sa se regleze aleato-
riu pe sectoarele nerealizate ale spatiului variantelor.
Acestea ~i sunt imaginile pe care noi Ie vedem in somn.
Tocmai de aceea spatiul aflat la granita este atilt de real.
<JEisel~nu sunLiluzii in-sensul obi~nuiral cuviintului. Ralb
'linea nu:§i le'imagineazii ci chiar Ie. vede.
Se cunoa~te faptul ca in somn omul poate vedea
imagini venite parca dintr-o alta lume. De exemplu, poate
sa vada un monument de arhitectura in toate detaliile lui.
De~i este absolut clar ca, in principiu, nu a avut unde sa
vada a~a ceva. Daca somnul este 0 imitare a realitatii rea-
lizata de creierul nostru, atunci de unde Yin acele imagini
pe care in mod sigur omul nu le-a viizut niciodata?
Dupa cum va amintiti, sectoarele spatiului contin in
16
Murmurul stelelor diminefii
ele diferite variante de scenarii ~i decoruri. Decorurile in-
dud atat mediul inconjurator neinsufletit, cat ~i fiinte vii.
Daca ati viizut in vis persoane apropiate sau cuno~tinte,
trebuie sa fi biigat de seama ca ele erau putin altfel decat in
realitate. Aveau 0 alta pieptanatura, 0 imbracaminte neo-
bi~nuita, ba chiar alt caracter. Personalitatile virtuale din
spatiul viselor se pot comporta intr-un chip oarecum im-
propriu. in somn, ii recunoa~teti pe cunoscutii dumnea-
voastra, intelegeti ca sunt ei, dar in acela~i timp vi se .pare
ca ceva este altfel deciit ~tiati. in aceasta se manifesta
multivarietatea spatiului variantelor. Decorurile diferitelor
sectoare sunt diferite.,Evenimentele pe care Ie observam in
realitate sunt variantele realizate. in somn suntem capabili
sa vedem ceea ce nu s-a realizat inca.
Dad\ Yeti avea candva ~ansa sa va vedeti in vis ima-
ginea din oglinda, este posibil sa fiti neplacut impresionat,
mirat ~i chiar speriat. Nu va fi chipul pe care v-ati obi~nuit
sa vi-I vedeti in oglinda reala. Veti intelege imediat ca
sunteti dumneavoastrii, dar chipul vi s-a schimbat! Este
yorba de faptul ca in somn intati~area omului corespunde
acelui sector din spatiu in care el a zburat. in functie de
deplasarea sectorului virtual pe care il vede fata de secto-
rul imaginat in realitate, intati~area dumneavoastra se va
deosebi mai mult sau mai putin considerabil.
Mediul inconjurator se schimbi:i ~i el, in functie de
indepartarea de sectorul virtual. Va vedeti ora~ul, dar el
arata altfel, nu ca de obicei. Acelea~i cladiri ~i strazi arata
intr-un fel ciudat. Sunteti nedumeriti ca ~i cum ar fi 0 ha-
lucinatie. Dad in timpul visului sufletul se duce departe
de sectorul lui, Yeti intra intr-un spatiu total necunoscut.
Veti vedea locuri ~i oameni care nu exista in lumea reala.
Acolo este 0 lume virtuala. Dumneavoastra in ce calitate
17
 Vadim Zeland
intrati in aceast! lume? Tot ceea ce se intamplii acolo nu
este material. Rolul dumneavoastrli este ~i el virtual. Si cu
toate acestea nu este 0 iluzie.
Aici, pot fi douli situatii: ori in acel sector exist! 0
variant! a personalit!tii dumneavoastrii, ori - nu. Dacii
exist!, puteti oare sa va intalniti acolo dublura? Este 0 in-
trebare foarte complicat! la care eu deoeamdat! nu pot sii
raspund. Cel mai probabil, sufletul preia rolul care este
prevazut in scenariul acelui sector. In sprijinul acestei
afinnatii vine faptul ca cel care se viseazA i~i vede fata in
oglinda, dar i se pare straina.
Interesant! este inca 0 intrebare: daca infonnatia din
spatiul variantelor este stocata stationar a~a cum rola de
film se pastreazA pe un raft, de ce in somn noi vedem mi~­
carea ~i participiim la acest joe virtual? Toate evenimente-
Ie sunt stocate simultan in campul infonnatiei. Ceea ce a
fost ~i va fi, acolo exista deja acum. De ce sufletul care
zboara in spatiul variantelor nu vede imagini imobile, ne-
mi~cate, ci viata in mi~care? Probabil ca a~a este organiza-
ta perceptia noastra: sa putem sa percepem numai mi~ca­
rea unui film in desfli~urare. Sau poate este 0 caracteristica
a spatiului - sa ne vedem sub fonna de curgere a variante-
lor. Daca sufletul zboara prin sectoare, inseamna ca el chi-
ar vede mi~carea. In acest caz, in ce interval de timp intrii
sufletul cand donnim: in trecut, in viitor sau in prezent?
Tot ce se refera la spatiul viselor ridica mai degraba
intrebari ~i nu da ras unsuri. Un lucru i1 putem spune cu
certitudine: isul nu este iluzie. Vi s-a flicut putin teama,
nu-i ~a? tD ecare noapte mtrlim cu totul in spatiul vari-
antelor ~i triiim acolo 0 viata virtuala. Aceast! viata virtua-
la nu are in sine 0 bazA materiaia palpabila ~i to~i este
reala.
18
Murmurul stelelor diminefii
Ce se poate spune despre interpretarea viselor? Riis-
punsul ar putea sa vi se para intrucatva nea~teptat. Dum-
neavoastra presupuneti probabil cii in lumina a tot ceea ce
am prezentat, visele au dreptul deplin sa prevesteasca une-
Ie evenimente viitoare. Dar tocmai in lumina celor expuse,
in Transurfing, visele nu pot fi considerate semne; des pre
semne am vorbit in capitolul precedent.
Visele ne arat! ceea ce ar fi putut sa se petreaca in
trecut sau ar putea sii se petreaca in viitor. Trecutul ne este
cunoscut. in spatiul variantelor viitorul este mult prea di-
versificat ~i de aceea nu avem nic· garantie cii in vis am
vl\zUt chiar sectorul viitor care urmeazA sa se realizeze.
Sectoarele invecinate contin intr-adevar scenarii ~i deco-
ruri asemanatoare. Deci, daca sectorul vazut se afla aproa-
pe de linia vietii in curs, atunci el poate sa contina infor-
matii despre evenimente reale ce se vor produce in viitor.
Totu~i nu se poate garanta ca sectorul vazut in vis se afla
intr-adevar aproape de linia vietii pe care suntem in pre-
zent.
In realitate,
~~~~~~!!=~!.!!.o. Sufletul arata starea lui raporta-
prezent sau la 0 viitoare schimbare de
curs. Celelalte semne se refera ~i ele la sectoarele din pre-
zent care s-au realizat sau la cele aflate in apropiere. In vis
doar Dumnezeu ~tie unde zboara sufletul. EI poate zbura
oriunde ~i de aceea nu putem sa ne bizuim pe aceast! in-
formatie.
Unnatoarea intrebare: daca visul nu este produsul
imaginatiei, atunci cine determina scenariul viselor? Sce-
nariul exista deja in sectoarele spatiului variantelor. Sufle-
tul poate sa calatoreascii in spatiul variantelor dupa liberul
19
 Vadim Zeland
lui arbitru daca ratiunea "motaie". Uneori ea doarme atat
de profund, indit nu ne aducem aminte ce am visat. Cum
se desfii~oara evenimentele in timpul in care ratiunea
doarme, nimeni nu ~tie. In viata reala, omul i~i controleaza
singur comportamentul. Cand ratiunea viseaza, ea se com-
porta ca un observator pasiv; nu controleaza situatia, ia to-
tul ca atare.
Totul se petrece dupa scenariul existent pentru secto-
rul respectiv. Imediat ce sufletul intra in sector, aici eve-
nimentele se desfii~oara corespunziitor ~teptiirilor, temeri-
lor ~i reprezentanlor pe care sufletul ~i ratiunea Ie au in vi-
ata reaIa. A¥eptarile ~i temerile se reaiizeaza inS!!!:JlIaneu.
De exemplu, daca pe scena apare un subiect care din punc-
tul de vedere al ratiunii poate sa insemne un pericol imi-
nent, scenariul pericolului se realizeaza imediat. Este:sufi-
cient sa va striifulgere gandul ca exista pericolul sltfiti ur
.mant, ca imediahm monstru ~i incepe sa va-f'ugareasca.
Se intampla astfel deoarece sufletul se regleaza ime-
diat pe varianta care v-a strafulgerat in giind. El alege ace-
Ie. variante de scenariu care corespund glindurilor §i Q§-
teptiirilor. Mi~carea sufletului in spatiul variantelor se
produce simultan cu ele. Gandurile ~i a~teptarile sunt acea
forta motrice care deruleaza filmul. Daca activitatea creie-
rului ar putea fi opritii in totalitate, imaginea ar ramiine
nemi~cata, incremenitii. Dar gandurile nu se opresc ~i ni se
invartesc permanent prin minte.
Evenimentele din vis pot fi in contrasens cu repre-
zentiirile obisnuite atunci cand controlul ratiunii este dimi-
nuat. Se petrec tot soiul de absurditiiti, apar vedenii incre-
dibile, legile fizice nu mai functioneaza. Lucruri incredibi-
Ie se petrec ~i in visele con~tiente. Ratiunea intelege ca
toate acestea sunt doar fantezie ~i de aceea admite orice
20
Murmurul stelelor diminetii
absurditate.
Acum va este dar de ce in somn totul este posibil -
.w ntru ca isul este ciiliitoria sufletului in ~patiul variante.-:
or, iar acolo e.xistii orice.fe Lde..scenariu. Din aceasta cau-
zit, in visul con~tient se poate schimba scenariul in mod
intentionat. De fapt, scenariul nu se modifica, el este ales
intentionat. Imediat dupa ce in gand a aparut intentia de a
schimba rolurile cu urmaritorul, sufletul se regleaza pe
sectorul care are un scenariu opus. In aceasta ~i consta
mecanismul visului in stare de con~tientii: sc..enariu/ este
ales ddnten/ie.
Daca intelepciunea a con~tientizat ca poate sa con-
troleze scenariile a ceea ce se petrece, ea W formuleaza
dorinta. De exemplu dorinta de a-~i lua zborul. Acest gand
~~~~~c:o~n~~t~il~'n~tai,~itn~s~u~fl~e~t~s~e~tr~a:n~s~tI~orm:~a~in~i;n-
tentie. Ii
eel ee viseaza intr-un sector eu un scenariu corespunzator.
Calatoria sufletului in spatiul variantelor nu se im-
poviireaza eu inertia obiectelor materiale. De aeeea visele
sunt atat de plastiee. Seenariul eomandat se realizeaza in-
stantaneu. Dar ee se intampla in viata reala? In prineipiu,
acel~i lucru. Deosebirea consta doar in viteza de executie
a scellariului. .in;r.eal, eyenimentele se dezvolta dupa aCe-
e~i Jegitap ca ~i in vis, dar nu atat de fulgerator, pentru
caJ ea\izarea materiala a variantelor are inertie. In aeeasta
privinta, afirmatia ca viata noastra e un vis, nu este eorecta,
dar in acela~i timp nu este lipsita de sens. Am exemplificat
modul in care gandurile formeaza evenimentele din viata.
energie pe freeventa unei anumite linii a vietii. In viata re-
ala, trecerea pe linia respectiva este franata de diver~i fac-
21
 Vadim Zeland
tori de natura materiala. Seetorul realizat in eomparatie eu
eel nerealizat pare vaseos, ea smoala fatii de apa . .&z.t, alti.
1'au a !!.ath jail 8 IArioAteial' t ,-rtia\'1 " ibile se" 'ire?]a
., .."illjll, tie! ..".,In somn, nu existii nieiun fel de piediei inerte
~i de aeeea treeerea de la un sector la altul se realizeazii in-
stantaneu.
Aeum ar trebui sa intelegeti de ee am adus vorba
despre vis. Ca sa ne putem dirija destinul trebure sa he la-
murim in ee mod giindurile noastre..ne due dintr-un sector
·in altul ~i de ee nu ni se realizeazii toate dorintele. Pentru
aeestea nu este insa obligatoriu sa ne oeupam de visele
eon~tiente. Seopul nostru este sa ajungem sa avem eapaei-
tatea de a ne alege seenariile in realitate. Este mult mai
important sa invafam sa ne trezim in viafa reala decat in
cea ireala. Cu atilt mai mult eu cat antrenamentul pentru a
visa in stare de eon~tientii, dupa cum spuneam, eomportii 0
anumitii perieulozitate.
E posibil ea aeeia care se oeupa de vise in stare de
eon~tientii sa va spuna ea nu exista nieiun fel de peri col.
Cred mai degraba ea nu-~i dau seama ea merg pe 0 muehe
de eutit. Nimeni nu va putea sa va garanteze ea va veti in-
toaree din visul din starea de eon~tientii. Atilta timp cat su-
fletul dumneavoastrii zboara in seetoarele nerealizate, nu
existii nieiun perieol. Dar ia giinditi-va ee se va intampla
daea in vis sufletul intra din intiimplare intr-un sector rea-
lizat al spatiului? 0 ipoteza ar fi ea v-ati putea materializa
in aeel sector. Ne-am obi~nuit eu totii sa eredem ea supo-
zitiile de tot felul n-au cum sa ne prieinuiasea un rau. Du-
pa cum vedeti insa, aeeastii supozitie aseunde in sine 0
primejdie. Ce se intampla daea e un fapt ~i nu 0 supozitie?
Se_euno~e faptul ea magii din veehime, care stapa-
neau la perfeetie arta de a visa, pleeau intentionat ~i flentru
22
Murmurul stelelor diminefii
totdeauna in alte lumi. Corpurile lor fizice dispiireau ~i ele
din aceast! lume. Ori ei erau prea irationali, ori ~tiau prea
bine ee fae. In zilele noastre, anual dispar fiira veste zeei
de mii de oameni. Pur ~i simplu dispar ma nieio urma.
Exist! ehiar versiunea cum ea au fost rapiti de extratere~tri.
Eu nu pot sa afirm nimie, dar e posibil ca ei sa nu se mai fi
intors din vis. Sufletul poate zbura intr-un sector realizat ~i
in timpul odihnei neeon~tientizate.
ar
eaz, doar moartea in somn. Nu mi-am
propus sa va sperii. Nu uitati insa ea visul nu este 0 iluzie.
Visiind eonstient apare tentatia sa faei obriiznieii. Si asta
pentru ea, ma sa mai fii pedepsit ~i lara sa mai faci riiu
euiva, e~ti tentat sa faei tot eeea ee iti treee prin minte. Sau
pur ~i simplu sa zbori ~i sa eereetezi alte lumi. Totul este
permis atata timp cat sufletul se afla intr-un sector virtual
nerealizat. : nu exisJj nisio
garantie ea suflerul nu biinruje intr-un sector realizat. Niei
ratiunea nu-~i da seama imediat ea realitatea virtuala s-a
transformat in realitate materiala. Sa nu va amagiti eu spe-
ranta ea lumea noastra vizibila este singura din tot Univer-
suI. Spatiul variantelor este infinit ~i in el existii, neindo-
ielnie, 0 multime de seetoare realizate, loeuite de tot soiul
de fiinte vii.
Lumea in care puteti nimeri in vise poate parea un
adeviirat rai in eomparatie eu lumea noastrii, dar ~i un iad.
Unde se afla aeea lume, iara~i nu ~tim. Poate se afla la mi-
lioane de ani-lumina depiirtare de Pamantul nostru sau
23
 Vadim Zeland
poate 'in cea~ca dumneavoastra de cafea. Ea se poate afla
foarte departe ~i 'in acela~i timp foarte aproape, dar 'intr-o
alta dimensiune. A~a cum aratam 'in capitolul 'intai, infini-
tul nu are limite numai 'in cazul 'in care privim drept. Cat
de departe sau de aproape se afla aceasta lume paralela nu
are importanta, dar acolo poti sa te pierzi u~or, iar de venit
'inapoi este foarte greu.
Nu rna refer la calatoriile corpului astral 'in lumea
materiala; acolo este un alt mecanism, care nu are legatura
cu Transurfingul ~i este destul de periculos. In general
vorbind, visele au doar 0 legatura indirecta cu Transurfin-
guL Problema noastra nu este cum sa fugim din realitatea
cruda 'in lumea 'invecinata a viselor, ci cum sa facem mai
confortabila realitatea 'insa~i.
Nu trebuie sa ne temem de vise, dar nici sa Ie tratam
cu u~urintii. Daca simtiti un disconfort sufletesc ciind se
vorbeste despre vise Ie constienle inseamna ea nu trebuje
sa va ocupati de acest lucru. Simtul durnneavoastra interi-
or trebuie sa va spuna daca va ameninta un pericol sau nu.
~~ . ~~;;~
in vizita.
24
Murmurul stelelor diminelii
Foria
, mirificii a intentiei
,
A~adar ne-am lamurit ca gandurile ~i dorintele noas-
tre ne fac sa ne mi~cam in spatiul variantelor. In somn,
aceasta mi~care nu este franata de inertia realizlirii materi-
ale. Este suficient un "firicel" de gand pentru ca eel care
viseaza sa fie transferat instantaneu in sectorul respectiv al
spatiului. In sectoarele realizate, lucrurile nu decurg a~a de
rapid din cauza inertiei, a stabilitatii materiei. Dar ~i 'in
realitate functioneaza acela~i principiu: iindurile noastre
influenteazli direct mersul evenimentelor din viata noastra.
"Chiar a~a sa fie?" - ar putea 'intreba cu ironie Citi-
torul care pana in acest moment nu a fost pus in 'incurcatu-
ri'i de minunatiile acestui ciudat model - TransurfinguL
,,- Si eu care credeam ca nu gandurile, ci actiunile 'imi de-
termina cursul vietii mele! Dar acum, sigur, m-am lumina!:
important este nu ce faci, ci ceea ce giinde~ti".
De fapt, aici nu exista nicio contradictie. Problema
nu este nici macar ca omul mai intai gande~te ~i apoi face.
Oamenii s-au obi~nuit ca mai inmi sa dea atentie consecin-
telor faptelor lor, pentru ca acestea sunt la suprafata, se
vad. Urmarile gandurilor de cele mai multe ori nu sunt vi-
zibile. Este legat de echilibrul de forte. Am analizat 'im-
preuna cazurile cand rezultatul actiunii fortelor de echili-
bru este opus intentiei. Omul vrea sa fadi ceva §i iese alt-
ceva. Cu cat potentialul excedentar este mai putemic, cu
amt este mai 'indepartat lucrul dori!. Negasind 0 explicatie
rezonabila pentru aceasta stranie comportare a lumii, omul
'incearea totu~i sa se convinga pe el insu~i fie ca el a gre~it,
fie ea lumea este astfel taeuta, 'incat lucrul dorit sa se obti-
25
 Vadim Zeland
na cu greu.
intr-adevar, SAar putea sa vi se para ca in Transurfing
existii 0 contradictie. B, de 6 pUlL, se afinna ca giindurile
noastre modeleazli energia care trece prin noi, ~i care ii
transferii pe oameni pe acele Iinii ale vietii care corespund
acestor ganduri. Sau, a~a cum deja ~titi, gandurile ne mutii
in alte sectoare ale spatiului care au scenariile ~i decorurile
lor. in somn, intr-adevar, totul se petrece exact a~a. ~
."PIR~ rezultii ca in viata realii, giindurile noastre au
putina importantii, intrucat nu obtinem ce ne dorim doar
giindindu-ne. Oricat te-ai gandi stiind cuI cat pe canapea,
transferul pe altii linie nu are loc, nu se ~tie de ce, chiar ~i
daca luam in calcul 0 corectie la inertia realiziirii materiale.
,,Asta era!" - exclama cititorul nostru pragmatic - "Trebu-
ie actionat! Ce legatura au giindurile ~i nu mai ~tiu eu ce
transferuri?". Din punct de vedere fonnal, el are dreptate.
Dar numai fonnal. in realitate, aceastii contradictie
este numai aparentii. Ne apropiem tot mai mult de explica-
tia faptului ca incercarile de a vizualiza lucrul dorit, cel
mai adesea, nu duc la niciun rezultat. Dupa cum ~titi, .pr·
rna cauzii, evidentii, rezidii in potentialele excedentare, pe
care noi Ie cream cand ne striiduim sa obtinem ce ne dorim.
<A doua cauzii constii in caracterul inertial al realizii-
rii materiale a variantelor. De cele mai multe ori nu ne rea-
liziim scopul pentru ca nu dorim suficient de mult, nu sun-
tern destul de perseverenti. Multe scopuri nu se realizeaza.
deoarece individul i~i pierde elanul ~i renuntii sa actioneze
pentru 0 cauzii "pierdutii". Ati avut ~i dumneavoastrii situ-
atii in viata, cand lucrul dorit a venit cu intiirziere, ciind s-a
stins speranta, ~i dupa ce ~i uitaserati de "comanda" racutii.
Mai este 0 gre~eala caracteristica multor oamen~ ca-
re nazuiesc sa obtina totul ~i imediat. €iind existii PLea
26
Murmurul stele/or diminefii
multe scopuri, rara legatura unele cu altele, atunci toatii
energia giindurilor se irose~te fiira folos. Cursul variantelor
nu va peFJllite sa plutiti simultan in mai multe directil. oR:ta
.rea "eo '''BtAAt'. SeB? luereerA SA i ~ efisj~
. . tclHtel'eb
Vom reveni la acest subiect in capitolul urmator.
A vis, toate neajunsurile enuntate mai sus nu exista.
Acol o, nu suntem preocupati de potentialele excedentare
ale importantei, inertia nu ne afecteazli, iar ratiunea se re-
laxeazli dupa biitiilia diurna dusa pentru realizarea scopuri-
lor sale. Dar nici in vis nu se inIaptuiesc toate dorintele.
Cei care se ocupa cu visarea con~tientii ~tiu ca nu orice
adiere a giindurilor il transfera pe cel care doarme in secto-
rul dorit. Care ar fi impedimentul?
Raspunsul este foarte simplu ~i in acela~i timp are 0
importanta capitalii. Nu existii niciun fel de piedica. Nu in-
tra in discutie nici giindurile. Secretul constii in faptul ca:ig,.
realizare ne conduce nu dorinta ca alare. ci orient(lrea ca-
frelucruLdorit. Actioneazli nu giindurile, ci cu totul altce- :;::l
va, ceva greu de explicat prin cuvinte. Este 0 foqa ce se ~
afla in culisele scenei pe care se desra~oarii jocul giinduri- .3
lor. Cu toate acestea, ultimul cuviint il are foqa. - d
Ali ghicit, desigur, ca avem in vedere ",-Ralti'llUle:a ~" II
chiar n-a giisit pe rafturile c u ' potri- ~
vitii pentru inten ie. Noi yom defmi intentia, cu aproxima-
tie, ca f i i n d ' ac IOna.
Acum intelegeti ca doar giindurile ca atare nu au , .
nicio importanta in procesul de reglare pe un sector din
spatiul variantelor. Gandurile nu sunt decat spuma de pe
coama undei intentiei. Se realizeaza nu dorin/a, ci inten/ia.
Vom recurge din nou la exemplul cu ridicarea mainii.
Doriti sa ridicati miina; dorinta e fonnulatii in gandurile
27
 Vadim Zeland Murmurul stelelor dimine{ii
dumneavoastra: va dati seama ca vreti sa ridicati mana. A~adar, dorinta ca atare nu ne sDune nimic. Dimpo-
Dorinta va poate ridica mana? Nu! Dorinta in sine nu poa- triva, ell cat doriDla este mai RYtemicA. ev alat este mai ae-
te efectua nici 0 actiune. Mana se ridica numai atunci cand tiva r¥ istenta fortelor de echilibrare. Luati aminte: dorinta.
gandurile referitoare la dorinta exprimatli ~i-au flicut trea- este orientatli direct spre scop, .ar;llrtentia - spre procesul
ba ~i a ramas doar hotariirea de a actiona. Poate hotliriirea <tie realizare a acestui scop. 9 ·rl' 'n aiM .v rga'iznzi'
Ii 8' PO" "ti
sa va ridice mana? La fel - nu poate! Ati luat hotliriirea de- al ,,"
finitiva, dar mana nu se mi~ca. Ce anume ridica mana?
Cum sa definim acel ceva ce urmeazli dupa hotlirare? lata
aici se manifestli imposibilitatea ratiunii de a da 0 explica-
tie lamuritoare - ce este intentia. ~efinitia:pe care am dat:f)
intentiei ca hotliriire de a avea ~i de a actiona este doar pre::
ludiul fortei care efectueazli de apt actiunea. Ne ramane
numai sa constatlim faptul ca flici dorinta ~i nici hotliriirea
nu ne ridica mana, ciintentia. Am introdus cuviintul )!ota-
rare" doar pentru facilitarea intelegerii. Dar dumneavoas-
tra intelegeti desigur ~i f"ara cuvinte eli existli 0 anume for-
ta care obliga mu~chii sa se contracte.
Intr-adevar, este foarte greu de explicat ce inseamna
cuvantul intentie. Nu ne punem intrebliri de genul cum sa
mi~cam mainile ~i picioarele ~i nici nu ne mai amintim ca
a existat un timp cand nu ~tiam sa mergem. La fel ca ~i in-
sui care nu ~tie exact ce mi~cliri concrete sa faca atunci
cand se urea pentru prima oara pe bicicletli. Dar chiar ~i
dupa ce a invatat sa mearga cu bicicleta, nu este in stare sa
explice cum face . .Intentia este 0 insusire foarte inconstan-
!L.Este foarte greu sa 0 caDeti si 0 DOli Dierde foarte us~r.
De exemplu, 0 persoana paralizata a pierdut total focta in-
tentiei. Dorinta de a mi~ca picioarele exista, dar ii lipse~te
capacitatea de a actiona. Sunt cunoscute cazuri cand per-
soane paralizate au inceput sa umble sub actiunea hipnozei
sau a unor modalitati miraculoase de vindecare. Aceste
persoane ~i-au recapatat intentia.

28 29
 Vadim Zeland
asemanlitoare - nu are sens. Este ca ~i cum intr-un maga-
zin ati cere sli vi se dea gratis un produs. De la oameni pu-
teti sli cereti, in limitele rationale, dacli ace~tia sunt dispu~i
sli vli ajute. Restul, in aceastii lume, se bazeazli pe legi obi-
ective ~i nu pe dorinta de a ajuta pe cineva.
Imaginati-va situatia in care Pamantul ar cere Soare-
lui permisiunea sli treaca pe 0 aM orbitii. E absurd, nu-i
~a? Tot atat de absurd este sa te rogi de cineva, cu excep-
tia oamenilor. l1re sens numa' in/entia de. a alege. Real-
mente, durnneavoastrli va alege/i singur soarta. Daeli pa-
rametrii emisiei durnneavoastra corespund alegerii Iacute
. . ~i dacli legiJe nu sunt incalcate, atunci Yeti
nu es/e 0 rugaminte, es/e ho/ararea dumnleavo'1j
€/yea ~i de a aCj iona,
nt ntia nu creeazii P.Qtential ~ntar pentru ca
energia potentialului dorintei se consuma prin actiune.
I . lunea Intentia in actiune
absoarbe in mod natural potentialul excedentar creat de
dorintii tara participarea fortelor de echilibru. Rezolvand
problema - actionati. Daca ~oviiiti in rezolvarea unei pro-
bleme complexe se creeazii un potential excedentar ~i in
felul acesta energia dumneavoastra 0 cedati pendulului.
Murmurul stelelor diminefii
in actiune cand sunt efectuate IUcrliri practice sau sunt re-
W\yale probleme. nu numai eli nu epuizeazli fortele. dar si
produce salisfactii si inspiratie.
Prin urmare, dlitell!i~acea f6ilA lnl)trice care va-
doriAA~oarele din spatiul variantelor..Dar iatii 0 intre-
bare: de ce se realizeazii ~i lemerile noastre? Le putem in-
clude in intentie? Atat in vise, cat ~i in viata reala ne urma-
resc in permanentii variante care au ca scenarii temerile
noastre, nelini~tile, neplacerile, ura. Daca nu Ie vreau, in-
searnna ca nu intentionez sa am parte de ele? eu toate
acestea, 1!!em RlIJ1e:'d ~--ce-nu dorim. Ar rezulta de aici
eli orientarea dorintei noastre nu are importantii? Dezlega-
rea se ascunde ~i mai tainica al
earei nume
Intentia
, exterioal'a
d ill i~j;.... liw&<>. Intentia
i1Q . . ..

Actionand, valorificati energia intentiei. Dupli cum se ~tie de a inraptui este cunoscutii tuturor -
"Ochii se tern dar mainile lucreazii". Realizand intentia, va ea reprezintii mult mai complicat
incredintati cursului variantelor ~i problema se rezolvli de sa extinzi lumii exterioare.
la sine. Aeeasta ~i este ajutorul ei poate fi

.~C:::::::::~O:i6~I=ii:ii:,':na:,~:::::. dntentia
~i.wi~~ie lau~~
in actiqH nu.
numai eli slli~te energia ~tentialului dar it ~i aIimen-
teazii energetic pe om. Va puteti convinge de toate acestea
luand ca exemplu procesul de invlitare. Invatatul pe de rost
cere efort ~i rezultatele sunt minime. In schimb, invi\tarea
eondusa lurnea. un model de compor-
tament pentru lumea inconjuri\toare, sa determini scenarii
~i decoruri.
Notiunea de intentie exterioara este strans legatii de
modelul variantelor. Toate manipularile care se fae in le-
gatura cu timpul, spatiul ~i materia, care nu pot fi explicate

30 31
 \.~} !-\ie.' la"plio ~HtM0Y'i\ 'fl.'\,\. l'rat\\r('t'\Cl
{\H"fLl" {. 'l~ tl U\).rl '
Vadim Zeland
logic sunt considerate magie sau fenomene paranormale.
"
I Toate aceste fenomene ne aratli cum functioneaz' tm
<elrtel'inl!rA.... . ten icrare ea seD er .meia-dintre-Ji-
If!iil~ll{ii QjtUJ1Will. CIrilInteiur.
mtentiei interioare ;n~i stliJn putintwsA transfol'llle
miirul de pe poteca in pM-:~ nu transformi/ nimie, ci ale-
_ge djn spatiul variantelor poteca uncle se afla parol ~i Jllh
.marul ~i. face transferul. in felul acesta, marul este inlocuit
de par. Cu marul nu se intampla nimic; pur ~i simplu se
face 0 inlocuire: realizarea materiala in spatiul variantelor
~
se transfera de pe 0 linie pe alta. Nici un fel de forta mira-
culoasa nu e capabila sa transforme un obiect intr-altul -
in ~ire~tia aceasta actione.aza intentia intema, dar posibili-
tatlie el sunt destul de hJl11tate,1-
Daca incercati prin forta gandului sa mi~cati creionul
de pe masa, nu Yeti reu~i. Dar daca aveti intentia ferma sa
va imaginati ca el se mi~ca, e posibil ca acest lucru sa se
intample. Sa presupunem ca ati reu~it sa mi~cati din loc
creionul (extrasenzitivii reu~esc) . Soar putea sa vi se para
straniu spre sinistru ceea ce va voi spune. De fapt, creionul
nu se mi~ca! $i totu~i nu doar vi se pare. in primul caz, ati
incercat sa mutati creionul cu energia gandurilor. Energia
a fost prea mica pentru deplasarea unui obiect material. in
al doilea caz, dumneavoastra alunecati pe liniile vietii, ~i
pe fiecare linie creionul se afla in alt loc. Sesizati deosebi-
rea?
lata, creionul e pe masa. Prin puterea intentiei, va
imaginati ca el incepe sa se mi~te. lntentia dumneavoastra
scaneazl!. sectoarele spatiului in care creionul are mereu al-
te pozitii. Daca emisia mentala are suficientli putere, cre-
ionul se materializeazl!. succesiv in alte puncte, noi, ale
spatiului real. In acest caz inainteaza un singur ,,strat se-
32
Murmurul stele/or diminelii
paral al ereionulut', in timp ce celelalte straturi, inclusiv
stratul celui care se uita, raman nemi~cate. Nu obiectul se
misei/, ci realizarea lui in spa(iul varianteior.
Nu e de mirare, daca nu reu~iti. Aproape la toatli lu-
mea asemenea capacitliti sunt foarte slab dezvoltate. $i
problema nu e ca aveti 0 energetica siaM, ci ca e foarte
greu de crezut intr-o asemenea posibilitate ~i prin urmare e
foarte greu sa poti trezi in tine intentia exterioara pura.
Oamenii cu capacitliti telekinetice nu mi~ca obiectele. Ei
detin 0 capacitate uimitoare ca, prin forta intentiei, sa-~i
directioneze energia pentru a muta realizarea materiala de
pe 0 linie pe alta a spatiului variantelor.
Tot ceea ce e legat de intentia exterioara este consi-
derat, de obicei, ca fiind misticism, magie sau, in cel mai
bun caz, fenomene inexplicabile, iar marturiile celor care
Ie-au vazut zac pe rafturi prafuite. Conceptia obi~nuita de
viati\ respinge din start asemenea lucruri. Tot ce este irati-
onal provoaca intotdeauna un fel de frica. Aceea~i frica ~i
stupoare ii incearca ~i pe cei care au vazut O.Z.N.-uri. Un
fenomen inexplicabil este intr-atat de departe de realitatea
noastra obi~nuita, incat nu vrei sa crezi. In acela~i timp, el
are 0 asemenea insolenta naucitoare de a fi real, ca te in-
groze~te.
lntentia exterioara este asemanatoare cu zicala: "da-
ca Mahomed nu se duce la munte, atunci vine muntele la
Mahomed". Ati crezut ca este 0 gluma? Felul cum functi-
oneaza intentia exterioara nu este in mod obligatoriu inso-
tit de fenomene paranormale . .in viata de zi cu zi intalnim
.m..-permanenta efecte ale..actiunii intentiei exte . . in
speti\, t emerile noastre ~i cel&=mai rele ~tari se reali-
oaeazii-tocmai datoritli intentiei exterioare. Dar intrucat, in
acest caz ea actioneaza independent de vointa noastra, noi
33
 Vadim Zeland
nu ne dam seama cum se petrec lucrurile. Este cu mult mai
greu sa dirijezi intentia exterioarii decat pe cea interioara.
Imaginati-va ca ati debarcat pe 0 insula unde traiesc
oameni salbatici. Acum viata dumneavoastra depinde de
modul in care va Yeti purta. -Prima variantii: sunteti victimll.
Va scuzati, Ie dati daruri, vii justificap, jucati teatru. In
acest caz, soarta dumneavoastrii e sa fiti mancat. A doua
variantii: suntep un cuceritor. Sunteti agresiv, ii atacati, in-
cercati sa-i supuneti. Soarta dumneavoastra = ori invingeti
ori pieriti. A treia variantii! va purtati ca un stapan, ca un
diriguitor: ridicati degetul- cii doar aveti puterea! - ~i sal-
baticii vi se vor supune. Dadi nu vii indoiti de propria pu-
tere, ~i ceilalti vor crede cii nu se poate aItfel. Emisia
dumneavoastra mentalii este reglata pe acea Iinie a vietii
unde sunteti detinator al Quterii.
Primele doua variante se refera la modul cum func-
tioneaza intentia interioara, cea de-a treia varianta arata
cum functioneaza intentia exterioara. Intentia exterioara i~i
alege varianta necesarii.
Musca, atunci cand se love~te de sticla geamului,
de~i oberlihtul este deschis, are 0 intentie interioara. Ce
credeti, ce va insemna pentru ea intentia exterioara? Sun-
teti tentat sa raspundeti - sa zboare prin oberliht, dar nu
este a~a. Daca va zbura inapoi ~i va privi in jur, va vedea
cii geamul este inchis ~i oberlihtul este deschis. Pentru ea,
asta va constitui 0 vedere extinsa a realitiitii. Intentia exte-
rioara, in forma purii, ii deschide toata fereastra.
!ntentia interioara se referii la toate incercarile de a
actiona asupra lumii inconjuratoare pe una ~i aceea~i linie
a vietii. Tot ceea ce este posibil in cadrul unui singur sec-
tor din spatiul variantelor, luat separat, este descris de legi-
Ie cunoscute ale ~tiintelor naturii in cadrul conceptiei ma-
34
Murmurul stelelor diminefii
terialiste despre lume ~i viatl\ ..mtentia exterioarii se refera
la incercarea de a alege acea linie a vieW unde cele dorite
se reaIizeazii.
Acum ar trebui sa va fie clar cii zborul prin fereastra
deschisa este 0 intentie interioara. !ntentia exterioara in-
seamna sii te transferi pe acea linie de viatii unde fereastra
se deschide. Poti sa depui eforturi supraomene~ti ca sa
mi~ti un ereion prin puterea gandului. Dar se poate doar
prin simpla intentie exterioara de a scana spatiul variante-
lor unde creionul are diverse pozitii.
Sa presupunem ea in ajunul Craeiunului sunteti eon-
vins ea nu veti gasi un loe de pareare laoga supermarket.
Intentia interioara va spune: de unde loc de parcare daca
toata lumea face eumparaturi. Intentia exterioara, cu toata
evidenta situatiei, admite faptul ca, apTOpiindu-va de su-
permarket, ehiar in acel moment, se elibereazii un loe pen-
tru dumneavoastra. !ntentia exterioarii nu este neaparat
eonvinsii ea a~a va fi ei, pur ~i simplu, ia ce i se cuvine,
impasibila ~i tara discutii.
Intentia exterioara este 0 improvizatie de moment,
ea 0 iluminare. Este tara TOst sa te pregiite~ti pentru 0 in-
tentie exterioara. . . .
" ;11"'''1;8\1 xlelj. 0' h Ritualul insa reprezinta doar
pregiitirea magiei, preludiul teatral, deeorul. Imaginati-va
ea, in somn, va visati zburand in jos de pe inaltimea unei
slanei ~i pentru a nu eiidea trebuie sa va pTOvoeati intentia
de a pluti in aero Nu e timp pentru pregatire ~i pentru des-
eanteee. Este sufieient sa aveti intentia sa zburati ~i Yeti
reu~i. Descanteeele ~i atributele magiee va ajuta doar sa
treziti acea forta pe care oriee om 0 are, dar nu 0 poate fo-
losi.
Din pacate, la omul din zilele noastre eapaeitatea de
35
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
a dirija intentia exterioara aproape ca s-a atrofiat. Oamenii . eI" . '1.. Ie 1, b.h", sc) Atributele doar ajuta ca intr-o
au fost atat de "inteiepti", ca literalmente au uitat ca odin i- :arecare masura subcon~tientul sa "apese pe buton" pentru
oara aveau aceasta capacitate. Vagi amintiri se mai stre- ca rudimentele slab dezvoltate ,sau amortite ale intent iei
coara uneori in vechile legende. Acum, practic, nici n-ai exterioare sa intre in functiune. Increderea in forta magica
cum sa incerci sa dovede~ti ca stravechile piramide egip- a acestor atribute dii impulsul ca intentia exterioara sa se
tene ~i alte constructii asemanatoare lor, au fost ridicate cu trezeasca.
ajutorul intentiei exterioare. Vor fi luate in considerare di- Civilizatiile stravechi ajunsesera la 0 asemenea per-
verse ipoteze, dar nicidecum aceasta. Cred ca cei care au fectiune incat nu mai recurgeau la ritual uri magice. in mod
ridicat piramidele ar fi foarte amuzati daca ar afla ca ur- firesc, 0 asemenea putere crea un potential excedentar ex-
ma~ii lor ii considera 0 civilizatie inapoiata ~i ca sunt in trem de putemic. De aceea civilizatiile precum Atlantida,
stare sa-~i dea duhul incercand sa afle taina strabunilor, care descoperiserll tainele intentiei exterioare, erau distru-
dar fhcand-o in limitele intentiei interioare. se la anumite intervale de timp de fortele de egalizare.
Oamenii nu sunt insa in totalitate lipsiti de intentia Franturi din aceasta cunoa~tere misterioasa au ajuns pana
exterioara, Aceasta este pur ~i simplu blocata. J:ot ceea ce la noi ca practici magice, al caror scop este recrearea, refa-
@ i§nuim sa GOnsideram a fi magie nu sunt decat ni~te in- cerea a ceea ce s-a pierdut. Ele nu sunt insa decat ni~te in-
cercari de a lucra cu intentia exterioara. Secole intregi al- cerdiri slabe ~i de suprafata care merg pe &alea falsa a in-
chimi~tii au incercat lara succes sa gaseasca piatra filoze- Esenta fortei ~i a maretiei - intentla exte-
fala, piatra care preface orice obiect in aur. Alchimiei i-au continuare 0 taina.
fost dedicate 0 sumedenie de carti con fuze ~i foarte greu Oamenii ~i-au dezvoltat cu recadere intentia interi-
de inteles. De fapt, a~a cum spune ~i legenda, secretul pie- oara §I au pter ut mtenlla extenoara. Aceasta pIer ere a
trei filozofale se reduce la cateva randuri incrustate intr-o fost indusii de penduli datorita faRtului ca ei se hranesc CM
placa de smarald - a~a-numitele incrustatii de smarald. De energia intentiei jnteriQare. ,,{ iestionarea" energiei exten- l
ce s-au scris atatea carti? Probabil pentru a fi intelese aces- oare ellQsibila numai in conditiile in care omul are 0 liber-
te cateva randuri. tate deplinll §i na depinde de penduli, Se poate spune cll •
Ati auzit, probabil, despre Srantul Graal. Pentru a in- ace~tia au obtinut victoria finala asupra omului.
tra in posesia acestuia s-au straduit din rasputeri 0 sume- Am lamurit a~adar faptul ca natura energiei mentale
denie de persoane, chiar ~i reprezentantii celui de-al treilea indreptata sRre tealizarea unui sco se manifesta in trei
Reich. Circulll in permanenta legende des pre unele atribu- forme: lhtentie interioarll ~i iintenlie exterioara.!
te deosebite care ar asigura 0 forta nelimitata ~i putere. Ra- /).1lr.inl reprezintli concentrarea alenliei wyqra SCQQul14;
taciri naive! tlieisJI sbiest JIG Pc ' 6 .j pllle fll . ~1i,'IIil , cq atare. Dupll cum vedeti, dorinta nu are niciun fel de pu-
• 'ilJiiQ) .,i lice tiJl1C,'C''i!l'ilj!Piiiagh t t tere. Te poti gandi oridt la un scoP.Jlo . sa \i-I dore§ti dar
_Ii i i"n fi 1 Jr "Q
[If i. P.
1'-1II"tml=.m:zaaB:ail-:iii'ttH2I''Ill.t:c,0:"ttii'II:'3:;,as:g:llh:J:':iJ:icllIldU;'aa:-.' _ lucrurile nu se schimba cu nimic. oJntent~riQa~ - ~

36 37
 Vadim Zeland
poncentrarea aten(iei asupra procesului, asupra modului
cum te misti se re un scop. Aceastii modalitate deja functi-
oneaza, dar cere multe eforturi. nten{ia exlerioara ~­
zinIa concentrarea aten(iei asupra felului cum scopul se
realizeaza el insusi. Intentia exterioarli pur ~i simplu ii·
permite scopului sli se realizeze el singur. Se presupune eli
existii 0 eonvingere puternieli, ca 0 variantii de realizare a
scopului deja existii ~i nu riimane decat sli fie aleasa.\frjlf
uar
I inten{ia interilJara scopul se realizeaza,
rioara - se a{ege. .
prin cea exte-
Intentia interioara poate fi caracterizatli prin formula:
,:Eu insist' sli...". Intentia exterioara se subordoneazli unei
reguli de cu totul alt tip: ,,€ireumstantele sunt de genul
ca..." sau ,;Rezultii ca.. ,". Deosebirea este imensli. In pri-
mul caz, actionati in mod activ asupra lumii in a~a fel, in-
cat ea sli vi se supuna. In al doilea caz, detineti pozitia de
observator din exterior, totul se petrece dupli voia dum-
neavoastrli, dar eumva ea de la sine. Nu schimbati, ci ale-
geti. Zborul in somn se petrece exact dupli formula: "Re-
zultii eli zbor" ~i nieidecum ca "Insist sa zbor".
I . . . ...... r ~ .
• "iefi,la:itlU#¥"ina... wIIIUle,ltll¢'! 'pte S.np.4*Ae"ha .
eXlelj,,81Ji tile flidrepUiI!llQIS"lh ,4 ... ESU ' ; 4 , lfuUauc:,
rdit tn liM II ! iWpi/tUI!"intentia exterioarli nu se grlibe~te sa-
~i atingli scopul - it are deja in buzunar. Faptul eli scopul
va fi realizat in general nu e pus la indoialli ~i n~ se diseutli.
Intentia exterioarii conduce seopul spre realizare ~i 0 face
cu sange rece, impasibil ~i ireversibil.
Ca sli deosebiti unde actioneaza intentia interioarli ~i
unde cea exterioarli, folositi opozitii duale de genul: incer-
cati sli obtineti eeva de la lumea aceasta, ea vli va da tot
eeea ee doriti; va luptati pentru un loe sub soare - lumea
vli va a~tepta eu bratele deschise; fortati 0 u~li inehisa -
38
Murmurul stelelor diminefii
~a vi se va d.eschide singurli; incerca!i sli p~~deti
printr-un zid - zldul se va da la 0 parte; va strlidUitl ca ce-
va anume sli se intiimple in viata dmnneavoastrli - vi se va
intiimpla. in general, prin intentia interioarli incercati sli
.mutati realizarea proprie fata de spatiul variantelor, iar in-
!entia exterioarli va muta ea spatiul variantelor in a~ fel,
'neat rea1izarea dumneavoastrli sli se afIe exact acolo unde
,Jrebuie..tJtelegeti care este diferenta? Rezultatul va fi aee-
I~i, dar crule de realizare sunt cu totul diferite.
Dacli aetiunile dunmeavoastrli pot fi deserise prin
eea de a doua parte a opozitiilor mentionate mai sus in-
seamnli eli ati prins intentia externli. Ciind va luptati, strli-
duiti-vli sli impingeti realizarea dumneavoastrii in spatiul
variantelor, iar atunei cand alegeti, spatiul insu~i vine clitre
dumneavoastra. Desigur, spatiul yariantelor nu se va de-
piasa singur in raport eu realizarea dumneavoastrli. Penlru
aceasta va trebui sli intreprindeti anumite actiuni. Acestea
nu sunt insli ni~te reprezentiiri obi~nuite ~i unanim aecepta-
teo Pe parcursul eartii vli voi oferi exemple ca sli vedeti di-
ferenta de abordare a intentiei interioare ~i a eelei exterioa-
Intentia exterioarli
i==t~~~~. anume
, Aiei Yetieligasi
Pentru intentia exterioara nimic nu este imposibil.
Puteti zbura ~i in realitate sau, sa zieem, puteti merge pe
apli, dacli aveti intentia exterioara a lui Christos. Legile fi-
zice nu vor fi nicidecum indicate. De fapt legile fizice ac-
tioneaza intr-un anume sector al realizarii materia Ie. Acti-
vitatea intentiei exterioare se manifestii in mi~carea reali-
zlirii pe seetoare diferite ale spatiului variantelor. In cadrul
39
 Vadim Zeland
unui singur sector realizat nu se poate zbura. Pentru aceas-
ta ar trebui sa contracaram forta de atractie a Pamantului
iar aceasta presupune activitatea intentiei interioare, care
necesita un consum mare de energie pentru depa~irea for-
tei gravitatiei. Zborulliber, ~i in somn ~i in realitate nu in-
I
seamna deplasare reala in spatiul material, ci schimbarea
'1 pozitiei relative a realizarii dumneavoastra. Cu alte cuvinte,
i corpul se materializeaza succesiv in noi puncte ale spatiu-
lui fizic.
Se mai poate spune ~i ca PU ciymumwqstc4 jnsjyd
zburali grin spa/ill: cj el se dmlgywza in raooct eM dum-
neavoasrr9 fa (uaeUe de gkgeroo iU'Mtiei dumae9Westra
exterioare. Cele afirmate nu suna tocmai corect, dar nu 10-
tram mai profund in teoria relativitiitii. Putem doar sa ne
imaginam cum se intampla de fapt.
Ca sa zburati trebuie sa aveti credintii ferma ca puteti
face acest lucru. De ce Hristos a spus atat de simplu, flira
drept de apel: "Dupa credinta voastra vi se va da". Pentru
ca noi 11Wq:lUtem sa obtinem sau sli facem ceva daca nu
avendntentii. darintentiectatl\.credinti'\'"nu exista. N-am fi
putut face nici macar un pas, dadi. n-am fi crezut ca acest
lucru este posibil. Cu toate acestea, nu poti convinge rati-
unea ca in realitate se poate zbura la fel ca in somn. In ori-
ce caz, nu in starea obi~nuita a con~tiintei. Unii yoghini
din India reu~esc, in procesul meditatiei, sa se desprinda
de sol. (Despre alte manifestari de levitatie plauzibile eu
personal nu am cuno~tinta). E posibil ca intentia lor sa fie
suficienta doar ca sa se regleze pe mi~carea variantelor in
care corpul poate sa atarne in aero Daca tinem seama de
uria~ele posibilitati ale yoghinilor in comparatie cu oame-
nii obi~nuiti va puteti imagina cat este de complicat sa
subordonezi intentia exterioara vointei.
40
Murmurul stelelor diminefii
In somn, ratiunea care dormiteaza ar mai putea sa
admitii ca e posibil sa zbori, dar in stare de con~tienta acest
lucru este de nerealizat pentru ea oricat ati incerca sa va
autoconvingeti. Trebuie sa existe nu numai credinta, ci ~i
~tiintii. Credinta presupune posibilitatea de a ne indoi. Un-
de existii credinta, acolo existii loc ~i pentru indoiala. ~ti­
inta exclude indoiala. Va indoiti ca marul pe care-l arun-
cati va cadea pe pamant? Nu doar credeti, ci ~titi acest lu-
cru. Intentia exterioara pura nu lasa loc pentru indoiala
deci ~i pentru credinta. Daca in somn, pentru zbor este su-
ficient sa se faca doar 0 aluzie la intentia exterioara in lu-
mea realizarii materiale inerte intentia trebuie sa fie abso-
lut puri'\. Nu fiti suplirati ca nu puteti sa ajungeti la intentia
puri'\. Pentru realizarea scopului dumneavoastrii este pe
deplin aeceptabila ~i 0 intentie de "mana a doua". Pur ~i
simplu e nevoie de un anume timp ca realizarea inertii "sa
se desta~oare".
In eontextul intentiei exterioare apare 0 problema
interesanta: ee este hipnoza? Imi este greu sa determin eu
exactitate daca aceasta este rezultatul intentiei interioare
sau exterioare. Energia gandurilor in mod cert nu este su-
ficienta, ca prin forta intentiei interioare sa mi~ti obiecte,
chiar ~i cele mai u~oare. Este insa suficientii pentru a
transmite de la 0 persoana la alta diferite sugestii. Unele
persoane au 0 capacitate foarte pron\llltata de a trimite un
flux energetic suficient de puternic. Daca el este modelat
de anumite glinduri, la persoana spre care a fost trimis
acest flux apare efectul de sugestionare. Sper ca nu va
ganditi ca hipnotizorul actioneaza doar cu 0 privire mag-
netica sau cu pase ale mainilor. Cu atat mai mult cu cat
pentru a actiona energetic este totdeauna obligatoriu sa
existe un contact vizual sau verbal. Dupa elite ~tiu, hipno-
41
 Vadim Zeland
za actioneazii in general la distante mici. Si atunci este fi-
resc sa presupun cli ea este rezultatul transmiterii energiei
mentale cu ajutorul intentiei interioare. in acele cazuri
cand hipnoza se face la distante mari, este neindoielnic cll
intentia exterioarli este cea care joacli rolul principal, dacll
nu cumva actioneazll ~i altfel de mecanisme.
Ca sli simti intentia exterioara este necesar sa te
smulgi din patul lui Procust l , adica sa te desprinzi de re-
prezentlirile ~i senzatiile obi~nuite. Ratiunea exista in limi-
tele inguste ale conceptiei de viata unanim acceptate. Sli te
smulgi din aceste limite e greu, pentru cli asemenea ruptu-
rli 0 poate face nurnai intentia exterioarli. Ratiunea nu-~i va
ceda prea u~or pozitiile. Cercul se inchide: ca sa ajungi la
intentia exterioarli este necesarli ins~i intentia exterioarli.
Aici e greul.
Mli tern cli ii voi deceptiona pe unii cititori spunand
ca nu-mi sunt cunoscute exercitiile prin care se poate dez-
volta intentia exterioarn. Scopul acestora ar suna probabil
cam a~a: "sa ai dorinta de a avea intentia". Unica posibir-
tate de a intelege mai profund natura inten iei exterioare
1 Procust esle un personaj din milologia greacA. Acesla ademe·
nea clilAtorii ~i Ie oferea ospitalitalea casei sale. OdatA ajun~i in casA,
Procust ii obliga sA se culce pe un pat de aramA. Atunci cand cAIAlorul
era mai scurt decal patu!, Procusl ii inlindea corpul, tffigandu·1 de
maini ~i de picioare, panA ce·llungea pe potriva patului. DacA oaspete·
Ie era mai lung decal patu!, Procusl ii tAia capul ori picioarele. Evident.
in orice situa\ie deznodAmantul era moartea cdlAtorului ghinionist.
Eroul Tezeu a pus capAI vielii ~i praclicilor sadice ale lui Pro·
cusI, supunandu·1 acelor~i tratamenle pe care Ie rezervase el "oaspe\i'
lorn si\i.
Metaforie, "patul lui Proeust" a devenit simbolul praetici·
lor abuzive de ineadrsre a oamenilor, a gindirii ,i simlilmintelor
lor, in anumite tipare prestabitite.
42
Murmurul stelelor dimine{ii
este praetiearea somnului con~tient.
nu
intentia exterioarli. ~eal~~tea s~ de~sebe~t~ de s~mn nu-
mai prin inertia reahzam matenale In spatml vanantelor.
in rest, totul este asemanator. . .. _
Ati putea sli rna intrebatI: daca nu suntern capablh sa
ne gestionlirn intentia exterioara, atunc~ la ce ?e m.ai ~utern
a~tepta? Este evident eli n-o ~li putetI sli ~I~~atI d.In I~c
bloeuri de multe tone. Dar lim u nv
IlU»;i mated ale. Calea obi nuitli i una i acce
II er a sco un or
senta rans Ingului ne DrODune ea, dirnpotriva, sa r~- •
nuntlirn la intentia interioarli si sa 0 folosirn De cea exten-
oarll.
- E greu sli tragi hotarul unde anume se terminli inten-
tia interioarli ~i unde incepe cea exterioara. Intentia interi-
se tra fo li in in en" . a d -
tientul se une te se armonizeaza i fuzioneaza. ca sub,
oon:rtientuL-Aceasta fazll este irnperceptibila. Este asernli-
nlitoare cu senzatia de clidere Iiberli sau cu sentirnentul pe
care-I incerci cand ai reu~it pentru prima oarli sli mergi cu
bicicleta. Dar cel rnai bine se explicli prin senzatia pe care
o ai eand zbori in somn, eiind voit te ridici in aero
Fuziunea ~i acordul deplin intre. con~tient ~i subcon-
~tient se petrec intr-un anurnit segment, foarte ingust. E
~or sa rni~cati degetele de la mana, e putin rnai greu sa Ie
mi~cati pe cele de la picioare, e ~i rnai greu - sli mi~cati
ureehile, iar organele interne aproape eli este imposibil sa
Ie mi~cati . Intentia exterioarli este dezvoltatli ~i mai putin.
Sa pui de acord con~tientul ~i subcon~tientul in intentia de
a te desprinde de pamant ~i a zbura este atat de dificil, in-
43
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
cat se eonsidera ea, praetie, este imposibil. dorit sau nu, nu are importantii. iate;;tia ;lcte: ieau - ; de ef
Noi ne yom propune ni~te seopuri mai lume~ti. Levi-
tatia este forma eea mai inalta de manifestare a intentiei
exterioare pure. Dar forta intentiei exterioare este intr-atat
:a.. e a 3ste b
ge
! ei PH floe amp", sA ales
. e n: pHrCt;IIne a
to? ' sef6l!p'IPdtn. ~i • .sretH ~'AFieC"l,,?-

de mare, ineat ~i 0 insignifianta partieiea din ea e sufieien- De

tii pentru obtinerea unor rezultate impresionante. in viata
de l0ate zilele. intenlia exterioara luereaza independent de
vointa noastra ~i de eele mai mU!le on actjonw i wicu-
los. De exemplu, eele mai nea~teptate nenoroeiri ni se pot
futi"mpla. Am diseutat deja sltuatiile in
Pe de 0 parte,
aeeea realizarea celor mai rele ~teptari ilustreazii eel mai
bine modul cum aetioneaza intentia exterioara. De obieei,
oamenii nu ~tiu prea clar ce i~i dore£c foarte mult. in
sehimb stiu foarte exact ee vor sa eviteI Ca sa poti sa sub-
i<>rdonezi intentia exterioara propriei tale vointe este nece-
~ar ea sufletul ~i rapunea sa fie la unison cand este yorba
despre niizuinte pozitive. si sa .1. . din A.",: lot ceea
u es'" . .. A

¢Ii, I o'V l
, i ,i' e I'
. . ..
.. t' a e '"ii'''
~
4·~'
I j
•
"r
, ,
oneazii aici?
Intentia interioarii este directionata spre evitarea lu- tentia exterioara formata de negativism pune in praetica
erului nedorit. Va arde la inima tot ceea ee va nelini~te~te, toate acestea.
va sperie, va ingroze~te. Ratiunea se teme, sufletul ~i mai
~i; ratiunii ii repugna ceva - sufletul ii tine isonul; ratiunea
ur~te - sulletul, eu atilt mai mult. Sufletu! ~i ra iunea sunt o
la unison. lin momentul ciincL£Q!!§tientul ~i subcQ!l§1ientqL yom oeupa exact de aeeastii J>roblema. m viizut cum tre-
iSe pun de acord, se treze~te intentia exterioara nurnai ca ea
nu este directionata acolo unde aveti trebuintii. Despre di-
buie sa proeedam pentru ca aetiunea intentiei exterioare sa
nu se manifeste impotriva noastra:
Q
0
reetionarea intentiei exterioare aproape ca nici n-ar fi eo-
reet sa vorbim aici. Daca intentia interioara are 0 directio-
nare preeisa - sa evite !uerurile nedorite, in sehimb, imcJDt sa serveasea seopului propus. Nu este deloe simplu, cum
. . .. 'lumina ar fi eu lampa fermeeata a lui Aladin, dar metode ajutiitoa-
'l/£rd 'f]!![ltru ealizarea a-ceea ce au convenit sujletul ~t re pentru a pune in functiune meeanismul intentiei exteri-
raliunea. Dar ele au fost in eonsens asupra unui singur lu- oare exista totu~i.
eru - modul cum este apreciat evenimentul. Daea el este Este posibil ca multe lueruri din eele expuse, sa fi

44 45
 Vadim Zeland
ramas neclare. intr-adevar,-este 0 tema greu de inteles pen-
tru ca intentia exterioarii nu poate fi descrisa prin cuvinte.
Totu~i, in curand imaginea se va c1arifica. Nu am intentia
sa va bag in ceatii pentru a va intriga, a~a cum fac adeptii
unor ~coli ~i curente spirituale. Tot ce trebuie sa ~titi, Yeti
gasi in aceasta carte. Tot ce este necesar pentru a invata sa
capatati deprinderi Yeti obtine din propria experientii, daca
Yeti folosi in practica principiile Transurfingului. Nu va fi
nevoie de nici un fel de cursuri ~i antrenamente. Nu este
nimic mistic ~i tainic in Transurfing.
De regula, "cuno~tintele secrete", sunt invaluite in
parabole, in alegorii, in lucruri spuse pe ocolite, pe 'umata-
teo Se ~tie ca me 'Me te i ex' c1ari
lar daca cel care considera ca poseda 0 ,,~tiintii secreta" ~i
vrea sa arate ca ~tie ceva anume care, pasamite, ar putea fi
spus doar ucenicului sau, "Ia ureche", iar in restul timpului
se exprima prin parabole ~i prin sentente profunde, in-
searnna, mai mult ca sigur, ca acest guru nu ~tie nici el c1ar
care este esenta ~tiintei lui.
Noi nu Yom incerca sa obtinem intentia absoluta ca-
pabila sa ridice corpul in aero Daca am ~ti cum sa facem,
nu ar mai avea fost sa vorbim. jw-jstN I'S,iut?il di ;&"h Ie,, ;.
.
..
_
•
Fin a·ca7Yt,areg"II
• I1 -~ " ' . +- «II::pti
,_ . ·mug ·.Iit:lIi·.ps.-
. L...
b Scopul nostru consta in a ne insu~i modul in ca-
en titj dhh
re sa realizam SC9pul, folosindu-ne de posibilitatile noastre.
Chiar daca ele sunt limitate, Transurfingul ne invata cum
sa trezim acele forte pe care nu Ie folosim. ~i pentru aceas-
ta nu e nevoie sa ne extenuam cu meditatii, antrenamente,
vise con~tiente ~i alte ocupatii mistice din cauza carora ar
putea sa ne pIece mintea cu sorcova. Desigur, modelul
Transurfingului pare incredibil. intr-adevar, este greu de
crezut. ~i totu~i este suficient sa va revizuiti conceptia
46
Murmurul stelelor diminefii
obi§nuitii despre lume §i yeti putea sa obtineti ceea ce ina-
inte vi se p1irea de.neatins. Va yeti convinge in curand ca:
intr-adevar, dntenti a g terioarl poa\e ti P"S; sa lucreze.
QCnlrU binele durnneavoastrii.
Scenariile jocului
Sa ne intoarcem din nou la vise. Visele sunt foarte
plastice, de aceea pot servi drept un admirabil model de-
monstrativ pentru intelegerea mecanismului activitatii in-
tentiei exterioare. Ne-am lamurit ca esenta visului este in
multe privinte asemanatoare cu viata reala. Tot ceea ce se
intiimpla in somn este rezultatul jocului dupa un scenariu
ales de sufletul nostru. Cand ratiunea doarme, noi visam,
dar nu ne amintim visele. In acest caz sufletul calatore~te
in spatiul variantelor, tara nici un fel de control. Pe unde
,,hoinare§te" el, in acest timp, nu se ~tie. Toate amintirile
noastre cand suntem in stare de con~tienta se afla sub con-
trolul ratiunii. Ie !inem minte apar in peri-
ei in acest timp este
ea se doar ca observator. Nu-~i ima-
gineaza nimic ~i nu i se pare nimic. Ea preia ce vede sufle-
tulin sectoarele nerealizate ale spatiului variantelor.
in visarea incon~tienta, ratiunea nu-~i exercita con-
trolul asupra sufletului. Ea vede un film, ca un spectator.
in acela~i timp, traie~te ceea ce vede ~i transmite sufletului
aceste trairi, iar acesta imediat se regleaza pe sectorul care
corespunde a~teptarilor. Astfel, pe parcurs, scenariile se
47
 Vadim Zeland
modifica dinamic. Decorurile ~i personajele se regleazli in-
stantaneu pe scenariile care se modificll. Imaginatia parti-
cipa intr-adevar la vis, dar doar in calitate de generator de
idei.
In vis, lucrurile se petrec astfel: v-ati gandit pentru 0
clipa ca cineva este agresiv ~i in aceea~i clipa acest lucru
se ~i realizeazli - respectivul individ va ameninta. Dar
I imediat ce girueta parerii dumneavoastra a schimbat direc-
tia, du~manul dumneavoastra v-a devenit brusc prieten. La
fel se comporta ~i pisoiul dumneavoastra cand e in fata
oglinzii: dispozitia i se schimbli de la un pol la altul -
acum e prietenos, acum e agresiv. Vede in fata lui un su-
biect ~i apreciazli cam la ce anume trebuie sa se a~tepte de
la el. La inceput, atitudinea lui este neutra - este doar cu-
rios. Apoi ridica 0 Ilibuta - aprecierea i se schimba instan-
taneu, vede un potential peri col ~i se zbur1e~te, ataca ~i se
apara. Sare inapoi, i~i vede figura comicll ~i starea de spirit
i se schimba, devine jucau~ ~i totul decurge intr-un mod
nou. ~i iatli cum motlina~ul i~i corecteazli in mod dinamic
scenariile. Ba i~i atacll imaginea din oglinda, ba agresiunea
devine brusc prietenie. Omul i~i corecteazli scenariile din
vis, cand nu este con~tient, exact la fel. Motlinelul nu-~i da
seama cll in oglindll i~i vede imaginea, omul nu-~i dll sea-
rna ca in somn vede un vis. ~tiati ell noi toti cand ne uitlim
in oglindll nu avem aceea~i expresie a fetei pe care 0 avem
de obicei? Expresia se schimba imediat ce omul se uita in
oglindll. Schimbarea se face intr-o clipitli, noi nici macar
nu observam. Lucrul acesta se petrece din cauza obiceiului
~i a dorintei cllpatate incll din copilarie de a arlita intr-un
anume fel. E suficient sa-i spui copilului: "Uitli-te in
oglinda sll vezi ce uratli e~ti cand plangi!" ~i chipul i se
schimba imediat. Adultii se uitli ~i ei in oglinda ~i au 0
48
Murmurul stelelor dimine/ii
umitli a~teptare: 1- · pIace cum arat
"ml - " , "Curn ar".
Xt?" ,
a~u_mi place cum arlit" sau mai ~tiu eu ceo Dar in orice
"az expresia fetei se corecteaza Intr-o clipa.
c , Oglinda _ este exemplu de corectie dinamica a sce-
arlului. Numai ca aici lucreazli intentia interi?ara, iar in
~ornn, exact la fel, lucreazli intentia exterioara. In realitate,
individul i~i vede imaginea in oglindll ~i imediat, cu ajuto-
rul intentiei interioare, i~i schimba expresia fetei, cores-
punzlitor a~teptlirilor. In somn, omul. vede ~n joc, iar inte~­
lia sa exterioarll, independent de vom!a lUi , alege scenarn-
Ie de comportarnent ale lumii inconjurlitoare, corespunza-
tor cu trairile §i a§teptlirile lui.
Comportamentul celor care apar in vis este determi-
nat integral de reprezentarea dumneavoastra des pre felul
in care ei ar putea sll se poarte. Ideea este doar impulsul
initial, restul il face intentia exterioarll. De altfel, compor-
tamentul dumneavoastrli in somn este determinat de inten-
tia interioara, iar restul se supune intentiei exterioare, chiar
daca vreti sau nu. Dupa cum vll amintiti, lntentia interioara
", eilit8- a inJluenJeze 'n 'i "b l;" , 1; 1; m\ae wli ha .*, .
cea exterioarii per"2ite .. .
In somn, fenomenele se dezvoltli numai dupa scena-
riul pe care il puteti permite. Nu se poate petre~e nimic
altceva din ce nu este in capul dumneavoastrl!. In speta,
a~a se explicli faptul cli sunteti mai putin critic fata de tot
ce se petrece in somn. Chiar ~i absurditli\ile care se petrec
in somn Ie luati ca atare pentru cll dumneavoastra sunteti ~i
scenaristul ~i regizorul viselor pe care Ie aveti. Nu cli ab-
surditlitile ar constitui 0 norma, dar posibilitatea existentei
lor potentiale nu este exclusll de subcon~tient. Clici in
somn ratiunea atipe~te iar subcon~tientul poate permite ce-
49
 Vadim Zeland
Ie mai ineredibile lueruri.
in deeursul vietii, omul permite sli treaeli prin ereie-
rul sliu 0 masli uri~a de informatii din izvoare externe,
precum ~i din lumea fanteziilor sale. 0 parte din informa\ii
este filtratli de judeeata rationala ea fiind rebuturi, infor-
matii nereale. Totu~i, ece'll "1 t h" u 'itq:¥·t±r-Itjcije rr,
a re§ti §i stupide jocuri. Jocul il acapareaza total pe cel care
de§i se afla in magazie sub eheie, subeon§tientul are aeees
la ea §i el nu are motive sa scoatli la reforma aceastli in-
formatie. De aceea, ciind vine timpul sornnului, sufletul se
furi§eaza, in viirful picioarelor, in magazie §i pe ascuns de
ratiune incepe sa probeze cele mai stupide scenarii. Mai
mult chiar, in visarea incon§tientli, sufletul este liber sa i§i
aleagli seetoare din spatiul variantelor. Majoritatea acestor
sectoare nu se realizeaza niciodatli pentru cli in ele eveni-
mentele sunt irationale §i aceasta insearnnli eli este nevoie
de mari cheltuieli de energie. Cum i§i alege sufletul visele,
numai bunul Durnnezeu §tie.
Oridlt de arbitrar ar alege sufletul visele, ratiunea Ie
vede §i Ie corecteaza scenariile in concordantli cu trliirile §i
a§teptlirile sale. . meni aproape ca dorm pe picioare, executiind ma§inal ac-
individului §i spre raul acestuia.
Prin urmare, scenariile viselor sunt determinate de
a§teptliri. in somn, cele mai rele a§teptari se realizeaza in
mod cert. ~i _ . enea cu un mare grad de
probabilitate ·mi· ucrul de care va teme i. . tuatia ~i sli actionati, intruciit nu mai priviti lucrurile din
.. Ratiunea
este capabilli ca, printr-un efort de vointa, sli oblige inten-
tia interioara sa lucreze. Intentia exterioara nu se supune
ipsA o rdinelo[, ci apare arbitraL ca rezu)Ja' aJ concgrd je j
w tre suflet si ratiune. in timpul somnului, ratiunea nu are
50
Murmurul stelelor diminelii
posibilitatea nici mlicar sli-§i dea seama ca)ntentia exteri-
oarli lucreaza, intrucat Iipse§te controlul. In realitate, lu-
crurile stau putin mai bine, pentru ca visul, intr-un anume
sens, se continuli in realitate.
in sornn, individul poate sa fie atras in cele mai nefi-
doarme; el nu-§i da seama de absurditatea celor ce se pe-
trec. ~i in viata reala intr-o oarecare masura se intiimplli
acel~i lucru. Daca un grup de indivizi are 0 activitate de
strictli specializare, ace§tia folosesc frecvent un limbaj ca-
re, privit din afarli, poate parea stupid §i nefiresc. Pot sli fie
grupuri de interese, profesionale sau religioase.
o atitudine criticli foarte scazuta fatii de ceea ce se
petrece in realitate constituie cauza unor asemenea feno-
mene ca hipnoza, vrlijitoria. De exemplu, hipnoza tigli-
neascli se bazeaza pe trei de "da". Individul raspunde de
trei ori afirmativ la intrebari §i are impresia ca totul e cum
trebuie. i§i pierde vigilenta intr-un fel §i atipe§te - atitudi-
nea lui critica coboarn la un nivel foarte scazut. Multi oa-
tiuni obi§nuite. Aceasta se intiimpla de obicei la persoane-
Ie care au ace\a§i regim de viatii ce se repetli cu regularita-
te de la 0 zi la alta.
Ciind vorbiti cu cineva, dormiti foarte pro fund.
Cufundiindu-va piina peste cap in joc, jntelegeti desigur ee
se intiimpla, dar nu sunteti capabil sa apreciati obiectiv si-
afara, ci participati la joc. Oricare fan al fotbalului care
cuno~te regulile ii critica in cuno§tintii de cauza pe juca-
torii care gre§esc. Dar ce soar intiimpla daca ar intra el pe
teren? Toti oamenii actioneaza intr-o masura mai mare sau
mai mica, in mod incon§tient.Q,2i£lGU · iGii:iiiiiiiiii::iiLii~'
51
 Vadim Zeland
mce s -I ainile i se mi~-
ca haotic, necontrolat. Este total sub puterea piesei la care
participa.
iClaza!e.lIipnozii indusa tiila1:=~:l:lI:tmIlli:*
61111111 i ll lealilalc >Toti oamenii continua sa doarma in rea-
litate, intr-o masura mai mare sau mai midi. Acum ati pu-
tea sa va scuturati ~i sa spuneti: imi dau seama ce fac ~i ce
se intampla in acest moment. Dupa aceea Insa va distrage
atentia cineva, 0 problema sau un eveniment ~i i ntrati in
joc pana peste cap ~i adormiti. {ii yeti dormi atata timp cat
va aflati pe scena ~i va interpretati- rolul in mod con~tiin­
cios. Vli Yeti trezi cand yeti cobori in sala de spectacol ~i il
yeti zgaltiii pe Supraveghetorul dumneavoastra. Aflandu-
va in sala de spectacol, yeti continua sa va jucati rolul, sa
spuneti cuvintele care trebuie, sa faeeti anumite mi~eari, sa
respectati regulile stabilite. De data asta yeti juea con~tient,
adica deta~t. Vli yeti da in arenda ~i Yeti aprecia in mod
realist ce se petrece.
b visarea incon~ti_e!Jta, v: se intampla"'ciIa1l::r¢iillt
. n
. . . .! "a Ii
!. Intentia exterioara nu numai ea se supune voin-
II
tei, dar nici nu se Impotrive~te. In acest caz, ratiunea ii
acorda sufletului libertatea ~i In sehimb prime~te aeeeptul
aeestuia. Unitatea dintre suflet ~i ratiune treze~te intentia
exterioara. Despre felul cum 0 putem dobandi pe drumul
spre seop Yom vorbi in urmatoarele capitole.
in realitate gradul de con~tientizare este mai mare
decat in vis. Este absolut suficient pentru "gestionarea" in-
tentiei interioare. Intentia exterioara neeesita insa un grad
mult mai inalt de con~tientizare. Atat in visarea con~tienta,
52
Murmurul stelelor diminelii
realitate entru a ob/ine controlul asupra inten/i-
cat I ln
A • A
.
i exterioare este necesar sa te trezegtl.
Jocul dupa Tegulile dumneavoastra
Ce puteti sa face\i daea sunteti ataeat In somn? Aveti
patru variante de intenti~ interioara: sa :u~iti, s~ I~ptati, sa
va treziti sau sa va dati seama ce se mtampla. In somn,
impotrivirea sau retragerea este 0 re~ctie primitiva a_ i~ten~
tiei interioare. Daea ati fost atacat, ~I dumneavoastr~ tm~tl
piept, va Impotriviti, atunci totul va deeur~e AaproxlI~~tlv
ca in realitate, adlea dupa mode lui obl~nult. In eon~tllnta
dumneavoastra exista un seenariu - dupa care trebuie sa
deeurga lupta. De exemplu, dadi sunteli obisnuit sa pier-
In spatiul variantelor somnul vi se va mu-
acest scenariu.
in somn, aetionati a~a cum sunteti obi~nuit sa faeet i
in realitate. Intrucat in somn totul e posibil, ar fi mult mai
efieient sa folositi intentia exterioara. Puteti sa va Intoar-
ceti calm spre agresor ~i cu un u~or efort de voin\ll sa va
imaginati ea el se relrage sau ea se transforma, de exem-
plu, intr-o broasea. Nu vreti ea el ehiar sa se transforme in
broasea. Nazuinta de a actiona asupra lumii ineonjuratoare
este treaba intentiei interioare. Va imaginati ca el se trans-
forma, eu alte euvinte, admiteti aeeastii variantii. Intentia
interioara este orientata numai spre a va imagina acest
lueru, pentru a admire un astfel de scenarill. Daca ratiunea
admite in totalitate 0 astfel de varianta de evolutie a eve-
53
 Vadim Zeland
nimentelor, sufletul nu va obiecta nici el. Unitatea dintre
suflet ~i ratiune genereaza lntentia exterioar! ~i ea este cea
care realizeaza scenariul ales.
It t i i1JIi~::";~4~;1~J:' .::::a~u"·, :X~I~:e:';
~ :~:i: ':~:'~fiI':~;:'I$:'~i !:a;U:Ii;tr;Z:te"
, " ,tl'}"'fiti ::J Intentla
. In
. t enoara
' ~ (
fii.. riji'fpe
,. qu,'
, Siife e.. VOln~
buie directionata doar spre realizarea acestei unitati. in
acest sens, intentia exterioara nu e generata de vointii ~i
actioneaza cumva independent de ea. Dar pentru ca ea sa
apara, trebuie sa cOl1§tientizam ca scenariul poate fi con-
trolat. G2pstjeptj7&Sa este 0 conditie necesara pentru a
p'utea sa obligam intentia exterioara sa lucreze pentru noi.
AtAta timp cat visul nu este con~tientizat, el nu poate
fi controlat, ci "se intAmpla". i in somn, ~i in starea de
veghe, ml\ioritatea faptelor individului sunt relativ incon-
nata de factori exteriori pe care, de obicei, nu aveti nici
forta ~i nici posibilitatea sa ii influentati in mod substantial.
Daca aveti un asemenea punct de vedere, atunci asupra
vietii dumneavoastra vor actiona alti oameni sau vicisitu-
dinile vietii. Realitatea, in acest sens, de asemenea "se in-
mmpla". Regulile jocului nu Ie stabiliti dumneavoastra, ci
lumea exterioara.
Ca sa obtineti controlul amt asupra viselor cat ~i
asupra vietii reale, trebuie sa va schimbati rolul - din par-
ticipant sll deveniti observator. Nu vll opriti, continuati sa
participati la joc ~i jucati-va rolul ca ~i panll atunci. Ve-
ghetorul dumneavoastrll interior lucreazli in perrnanenta.
Este ca ~i cum v-ati da in arenda ca actor dar, in acela~i
timp, ati fi ~i spectator in salll, ati vedea cum jucati ~i i-ati
vedea ~i pe ceilalti cum joacii. Veghetorul este tot timpul
54
Murmurul stelelor diminefii
onectat la sunet. Nu se amestecll, dar urrn1ire~te ce se in-
~plll ~i dll raportul in mod realist.
In somnul paslV nu lfiai suntetL~pectator, sunteti
numai actor. Sunteti acaparat total de rol ~i nu mai vedeti
. t~)
~atia din afarll. Ca s1i nu intrati paoa "peste cap" in rol
este necesar ca 'importanta interioarii ~i cea exterioar! s1i
fie mentiflute la un nivel minim, iar Veghetorul sll fie in
pennanentli preg~tit. Chiar daca nu lu~ in ~alcul int~ntia
exterioara, capacltatea de a controla sltuatla este direct
eroportionalll cu luciditatea. .in somn, nivelul de luciditate
este sc1izut, de aceea vi se "intAmpla" sa dormiti. Daca in-
sa'Va dati searna ca dormiti, intreaga situatie se aflll sub
<.£(lntrol. Puteti face ceea ce doriti·
Gradul de expunere la influenta oamenilor ~i a
pendulilor distructivi este invers proportionalii cu lucidita-
tea. in somn, multe persoane se poartii de parcll ar fi ni~te
zombi. Dacll aveti un co~mar, 0 luati la fuga ~i nu faceti
nimic cu asta. Scenariul este al dumneavoastrii, dar I-ati
dat unui regizor strllin sa il monteze. Vii aflati in captivita-
tea reprezentlirilor dumneavoastra obi~nuite cu privire la
variantele de evolutie a evenimentelor. Reprezentarile sunt
ale dumneavoastrll, dar ele dicteazll vointei durnneavoastrll
~i de aceea sunteti doar actor, adicll victimll.
Amintiti-vll ce se intAmplii cand sunteti absorbit de 0
problema. De exemplu, vine un coleg de serviciu ~i va
comunica faptul cll trebuie realizata 0 anumita lucrare.
Dacii va faceti probleme, prima reactie va fi ingrijorarea,
dad nu chiar tensiunea nervoasll. in aceea~i c1ipii, incepeti
s1i derulati in minte cateva scenarii de cum pot sll evolueze
evenimentele: "Lucrarea este complicata, cum sll 0 re-
zolv?" Ah, ~a nu-mi place treaba asta! Ce viatli grea ~i
amarii am! Dacll nu mll descurc ..." ~i a~a mai departe. Gata!
55
 Vadim Zeland
In acest moment ati ~i intrat in joc, v-ati expus deja influ-
entei sau, cu alte cuvinte, ati adonnit. Puteti fi luat de ma-
nuta, ca un copil ascultator, ~i dus in camera unde va a~_
teapta 0 treaba grea ~i impovaratoare. Va aflati pe acea li-
nie a vietii unde lucrurile stau intr-adevar a~a.
Si s-a intiimplat a~a deoarece i-ati pennis pendulului
sa va hipnotizeze ~i sa va impuna sa-i faceti jocul in acea
problema. eRA iii i il ~ pe ({,W't pi. Iii ilt • . "fliiAli 'j
cl f h it ","'j. ~ , i "Ach";fi "'ti"nea au dr 'eDit iPgrij9Fats"
. . . - ... .
r rezolve u§or §i simplu. Daca credeti ca oriciind ar putea sa
'1!f12l"2Iti11ltii
... " tftIlI!H'Ijj':h; ~. ,u este deIoc compI·Icat, deoarece ast-
' :l'!
fel de senti mente ca frica, lipsa de solutii, nemul(umirea,
nelini~tea §i ingrijorarea pun staplinire pe noi foarte u~or.
: Si ~are a f~st. cauza initiala? Importan!jl! hI' f 5' I, 5 - il l_'
, '
.&: ' I ' . I _ . r .
I : l eUR*( n'I"" t. , ! ;- ~ tt IS "De " flC 'O t fl!!l""
;;3)
~ I.. F 21 Ii it' . sri ,i rtgrjflftB\
Iar acum imaginati-va 0 alta varianta de evolutie a
evenimentelor. Vine la dumneavoastra un individ cu 0
problema. In aceea~i clipa va scuturati ~i va spuneti ca nu
donniti ~i ca puteti decide singur daca primul impuls al
pendulului se va transfonna sau nu intr-o problema pentru
dumneavoastra. Este prima conditie pentru a controla situ-
atia. A ramas sa indepliniti a doua conditie: sa vreti sa in-
activati acest pendul. Chiar tara sa ~titi ce va a~teapta, pre-
gatiti-va dinainte sa credeti ca e un fleac, ca nu e mare lu-
cru. Important este sa nu va lasati prins de mlinuta. Nu fa-
cet i niciun pas, dar nu renuntati, nu incercati sa va fofilati
~i, mai ales, nu va enervati. Ascultati in lini~te ce se vrea
de la dumneavoastra. Aparent, e de dorit sa dati din cap
afinnativ, dar in interiorul dumneavoastra sa ramiineti in
'- rolul de observator neutru ~i nicidecum de participant.
56
Murmurul stelelor diminelii
Acesta este rolul de spectator-interpret, la fel ca antrenorul
jucator.
A fi in expectativa in cazul de fata nicidecum nu in-
seamna sa fii distrat, neatent. Dimpotriva, controlul asupra
situatiei presupune atentie ~i 0 claritate deplina a glinduri-
lor. A sta deoparte insearnna sa iti dai seama ca tu insuti
faci regulile jocului ~i ramane sa hotara§ti daca jocul se va
na"" transfonna intr-o tragedie sau intr-un vodevil. Dar dum-
neavoastra cum doriti? Cu siguranta, vreti ca totul sa se
apara vreo problema complicata, nu va faceti griji. Oricare
problema complicata are §i 0 rezolvare simpla. Aceasta re-
zolvare se afla pe linia "de vodevil" a vietii. Pentru a trece
pe aceastii linie este necesarii doar intenJia de a vii imagi-
. .
no cii totul va fi exact ~a.
Folosind aceasta tehnica, Yeti fi placut surprins. Re-
zultatele pot fi dintre cele mai neverosimile. Cel putin acea
problema poate fi rezolvata u~or. Sau, e posibil sa nu mai
fie cazul sau rezolvarea ei sa fie incredinlata altcuiva. Se
~tie doar ca pe linia "de vodevil" a vietii nu exista proble-
me complicate. Nu aveti putere asupra intentiei exterioare,
dar procedati in a§a fel inca.t, in primul rand, ea sa nu acti-
oneze impotriva dumneavoastra iar, in al doilea rand, pu-
teti sa aveti §ansa de a 0 face sa actioneze in interesul
dumneavoastra. Circumstantele pot fi diferite, ele pot sa
fie inclusiv in defavoarea dumneavoastra. 0 asemenea po-
zitie va mare§te insa radical §ansele de ca§tig. Totodata, nu
uitati sa va lasati dus de cursul variantelor. Daca gradul de
comuniune dintre suflet §i ratiune asupra problemei in va-
rianta "vodevil" este destul de ridicat, Yeti obtine rezultate
naucitoare, la care inainte nici nu puteati visa.
Nu Yeti mai fi 0 marion eta. Trebuie insa sa va previn
57
I
 Vadim Zeland
nu fiti tentat sli vli comportati ca un manuitor de plipu~i.
":lllntc~lel~eti ~i dumneavoastrli cli aceasta inseamnli distruge.
echilibrului ~i cli negre~it yeti primi un bobiirnac atunci
lIciind yeti da primele sernne cli sunteti infatuat, ca vli sim.
superior ~i eli ii subapreciati sau (fereascli Durnnezeu!)
ii dispretuiti pe ceilalti. Un control absolut asupra a tot Ce.
ce se petrece, nu·1 Yeti avea niciodatli, nici mlicar in
Tineti bine minte, aveli dreptul doar sa alegeli §i nu
sa schimba{i. Simtiti-vli ca acasa, dar nu uitati ca sunteti in
vizitli. Este necesar, de asemenea, sli nu uitati cii
arendilndu-vli, trebuie sli actionati irepro~bil. rlfua lucru-
rile mai fn ~or, ca fn vodeviluri, nu fnseamna lipsa de
disciplina §i indolenta, ci 0 apreciere lucida a importanlei.
Ar fi 0 gre~ealli ca luciditatea sli fie interpretata ca
tendint/i de a institui un control asupra lumii inconjurlitoa.
reo Ratiunea este obi~nuitli sa tina la parerile sale, sa incer.
ce sa schimbe mersul evenimentelor, cu alte cuvinte, sa
meargli contra curentului.
asat i pe directia de curgere a variantelor. Consti-
entizarea nu fnseamna control. ci observare. Controlul are
doar rolul de a nu ne llisa sli ne "blillicim" in ceea ce este
negativ, ci sa ne imaginlim un scenariu care ne este favo-
rabil, sli 11 punem in aplicare ~i sa 11 acceptlim din toata
inima. Nu trebuie sa impunem fumii scenariuf nostru; ci
doar sa admitem ca ef este posibil, Sa permitem variantei
sa se reafizeze iar noi sa ne permitem sa avem aceasta va-
rianta. Veti fnceta sa va riizboi{i cu lumea §i veti putea sii
58
Rolul de Veghetor, de ce sli nu spunem, este mult
mai atraglitor decat rolul de Executant. Dupa cum se ~tie,
omandantii, ~efii ~i diver~i alti conducatori ocupli in viatli
~ pozitie mult mai activli decat simplii. executanti ~i n~
numai pentru cli ei au 0 rlispund~re mal mare. Lucr~torn
unei verigi de conducere sunt mal degraba observaton de-
cat executanti ai unor indatoriri. Situatia ii obligli sli fie
mult mai treji" spre deosebire de simplii lucrlitori care
~ot sa doarma ciind sunt obligati sa-~i indeplineaseli. s~rci~
nile ee Ie revin. Ocupand pozitia de Veghetor, vetl slmtl
imediat un surplus de energie ~i tonusul durnneavoastrli vi-
tal va cre~te pentru eli aeum trebuie nu doar sli va supuneti
unei vointe straine, ei sa vli croiti singur soarta. esponsa-
bilitatea pentru propria soarta nu este 0 corvoada, ci este
tibertate.
Omul se deosebeste de animal nu atilt prin nivelul
inteleetului, ei prin faptul eli el este eonstient de sine.
Animalele se aflli intr-o stare mai sornnolenta. Comporta-
mentullor, in genere, este determinat de scenarii stereotipe,
imprimate de naturli, comportament care se manifestli sub
fonna de instinete ~i reflexe. Ele ae\ioneaza ea si eum ar
juca intr-o piesa dupa un scenariu ce nu poate fi sehimbat.
59
 Vadim Zeland
in aceastA privintA, omul se "treze~te" mai repede. EI de.
vine con~tient de sine, ca 0 personalitate ~i ca loc pe care iI
ocupa in aceasta lume intr-un mod mai natural. ~i totu~i
nivelul de con~tientizare al omului este inca destul de sea:
zut. Individul i~i interpreteazll rolul aflandu-se pe scena. EI
este in intregime captivat de acest joc.
Secretul a~a·numitilor oameni de~tepti se afla in
con~tientizare. Claritatea mintii este determinatA de gradul
de con~tientizare. Unii oameni gandesc clar ~i tot clar i~i
expun gandurile, altii au 0 adevllrata harababura in cap.
Mintea ascutita, pe de 0 parte ~i prostia, pe de alta, nu sun!
nicidecum grade de dezvoltare a intelectului, ci trepte dife.
rite de con~tientizare. Obtuzitatea este, mai eurand, 0 pro.
tectie psihologica fatA de informatia nedorita. "Nu vreau
sa ~tiu nimic, lasati-ma in pace!" Minte ascutita inseamna,
dimpotriva, deschidere, curiozitate, dorinta de a primi ~i
de a prelucra informatia: "Vreau sa ~tiu totu!!" Obtuzitatea
'.
poate fi uneori 0 consecintA a incetinelii in gandire. ~i una
~i cealalta pot sa evolueze inca din copilarle, de exemplu,
cand copilul este silit sa invete ceva cu forta ~i, in plus, sa
se mai faca ~i 0 presiune psihologica asupra lui.
... ' . ".
d!i!lD:~IIb:=~~COIl~~and se love~te de geam, musca
doarme ~i ea, la fel de pro fund. Daca intram total in joc nu
mai putem sa vedem realitatea amplu ~i obiectiv. Daca ne
fixam pe joe, focalizarea se ingusteaza ~i se poate b!oea.
Gre~ind din aceasta cauza, ne intrebam dupa aceea cu mi·
rare: "Unde mi-o fi fost capul?" De parca cineva ne-ar fi
Iacut 0 vraja. Chiar ~i de I aprilie, cand individul ~tie ca
poate fi pacl\lit, el tot cade in cursa. Oare toate acestea nu
inseamna somn in realitate?
Neconstientizarea se manifesta, intr-o masura mai
60
Murmurul stelelor dimine{ii
mare sau mai mica, atunci cand individul refuzll sa dea
;hii cu realitatea. Vrand sa fuga de 0 realitate care il spe-
rle, iSi baga capul in nisip precum stru\Ul. La om, aceastA
dorintli se manifestA prin tendinta de a se izola de lumea
inconjuratoare: "Nu vad nimic, nu aud nimic, nu vreau
nimic, lasati-ma in pace!" Nu poti sa-ti tragi plapuma pes-
te cap ~i sa adormi incercand sa-ti blochezi perceptia ~i sa
iii reduci nivelul de con~tientizare. De exemplu, un ins ne-
agresiv ~i inofensiv se straduie~te sa se fereasca de 0 lovi-
tura iminenta. Dar el nu poate sa preintiimpine lovitura de-
oarece iar reactiile ii
sunt oehii. in ace-
!~i mod, EI este prins total de
acest . nu aude nimic in jurul sau.
De aici ~i expresia "furie oarba".
Frica i furia sunt manifestAri limita extre e al
Intotdeauna
"plii §e §fIAduie sc sa ne adgarma yjgjJenta. Rec1ama,
de exemplu, face din noi ni~te zombi profitand de faptu! ca
o buna parte din timp intr-o stare semicon~tientizata. Con-
stientizarea, ca reprezentare clara a lumii inconjuriitoare,
se manifestA doar uneori, cand circumstante!e ne fac sa ne
creascii nivelul adrenalinei in sange. De aceea ~i este a~a
de complicat sa facem un lucru a~a de simplu - sa ne tre-
zim din somn ~i sa ne spunem: "Ei, flirtatilor, ajunge cat
m·ati fraierit, este doar un somn ~i intrucat este somnul
meu, eu sunt stapan aici, nu voi".
Constientizarea te ajuta de asemenea sa "extragi" din
subcon§tient informalia intuitiva. Lucrul acesta poate fi re-
alizat, dacl\ te surprinzi asupra gandului : "Oare de ce am
vrut sa fac lucrul acesta?" Vocea sufletului se aude greu,
abia de se aude. in schimb ratiunea, raspunde urland: "Tu
61
 Vadim Zeland
sa taci, ~tiu eu ce vreau ~i ce trebuie sa fae!" Trebuie sa ne
deprindem sa tim in permanenta atenti ca sa auzim mur-
muml stelelor diminetii. In stare semicon~tientii este prac-
tic imposibil sa-ti aduci aminte ca trebuie sa deslu~e~ti ce
iti spune vocea interioarii. Chiar daca dis de dimineatii v-
ati pus in gand sa va ascultati vocea sufletului, la momen-
tul respectiv nu Yeti putea sa va amintiti, daca dormiti.
A~adar, ne-am lamurit ca,ynitatea dintre suflet ~i r _
iune genereazli intentia exterioarii, iar con~tientizarea ne
fern ~ansa sa ll:Subordonam intereseloHloastre,. In somn,
unitatea sufletului ~i ratiunii se obtine a~a de u~or din sim-
plul motiv ca sufletul se elibereazii de controlul autoritar al
ratiunii. In somnul con~tient exista controlul, dar el este
orientat numai spre corectarea scenariului. Restul, chiar §i
ce depa~e~te cadrul bunului simt, este permis. Ratiunea es-
te de acord sa accepte in somn toate minunile posibile. In
basmul lui Andersen, ,,F ocosul", este un episod unde prin-
tesa, convinsa tiind ca viseazii, este de acord sa se plimbe
cu soldatelul pe acoperi~. La fel ~i ratiunea: in vis admite
orice iar in realitate revine ~i tine morti~ la modul ei obi§-
nuit de a vedea lucrurile.
Nu este simplu sa se ajunga la unitatea dintre suflet
~i ratiune dincolo de limitele bunului simt. Bunul simt este
cu~ca noastra pe viata ~i sa ie~im din ea nu este a~a de
simplu. Omul poate sa tie pasionat de ezoterism, poate
pluti in nori, poate sa creada in neverosimil... Dar totdeau-
na este loc ~i pentru indoiala. Ratiunea poate sa se prefaca,
dar de fapt ea ~tie ca merele cad totu~i pe pamiint. De ace-
ea este greu sa-ti subordonezi in totalitate intentia exteri-
oara. Cu toate acestea, dumneavoastra in~iva puteti sa va
convingeti, pe baza experientei proprii ca in mod cert con-
~tientizarea cre~te ~ansele.
62
Murmurul stelelor diminefii
Con~tientizarea maxima se obtine cu conditia ca in
con~tiint1i sa tie intotdeauna prezent Veghetorul. EI apre-
ciaza obitll<tiv cyle ~ $ iptiimp~, iminteresul cui decurge
jocul ~i este atent ca nu cumva sa titi atr~i in aces~ joq s:y
o marionetii. Este necesar ca in<fiece minut sa tinem minte:
dormim sau nu?" Daca nu va este frica, va puteti ocupa
de somnul con~tient. Dar visul se duce ~i ne intoarcem in
realitatea de zi cu zi. N-ar ti oare mai bine sa va ocupati de
viata con~tientii? Dupa cum vedeti, aceastii altemativa va
dii posibilitatea sa va riinduiti viata a~a cum va place. Ale-
gerea va apaqine.
Curatirea
, intentiei
,
. . .., ~ - .
eI"t8R&'8: c:x.erJAarest" U{.I tn,"i ,. "
~
in acel~i timp, v-ati convins ~i cat este ea de mi~catoare ~i
de greu de prins. In . .
acela~i timpCft iRHSSmft8 'lJi , ",MAI'oj.
..
..II >;ae 00" {eM OiJ16bh6,e dea au a ,i ·'C lllii '$8't 14 'm3
q'lIi"t wsJ p • h b ,IR8.¢Pentru ratiune este ceva nOll ~i neobi~­
nuit Omul s-a obi~nuit sa obtina totul prin intentie interi-
oara. Actionezi direct asupra lumii ~i ea reactioneaza ime~
diat. Totul este simplu ~i c1ar. .nar lumea nu se lasa prea
u~or, trebui sa depui eforturi, sa insi~ti, sa lupti, sa iti
deschizi drum. $i cand colo ' . e:: . 'pnru sa enunf I '
ofensiva--actiy lli cum lumea- insa~i §i-ar de-scllide bra-
\ele1n intiimpinarea:ra-:Evident, 0 asemenea abordare neo-
bi~nuitii bulverseazii ratiunea.
63
 Vadim Zeland
Cum sa obtii echilibrul ~i cum "sa comasezi" hotiinl-
rea de a avea cu renuntarea la actiune directii. Raspunsul
se impune de la .
~rnctiona exact in-
vers, daca atunci cand vrei ceva intri in panica ~i incepi sa
te agiti. Panica apare deoarece nu ai incredere ca vei reu~i.
Comparati doua pozitii. Prima: "Vreau foarte mult sa obtin
ce imi doresc. Pentru mine este 0 problema de viata ~i de
moarte. Orice s-ar intiimpla, trebuie sa reu~esc. 0 sa fac
tot ce pot". Si cea de a doua pozitie: "Fie ce-o fi! Mi-am
prop us ~i 0 sa realizez pentru ell vreau. E vreo problema?
o sa reu~esc ~i gata." Nu e greu de inteles care pozitie va
avea sorti de izbanda.
orientata spre atragerea acelui ceva la locul respectiv. n-
ten/ia nu crede ~i nu dore~te, ci pur ~i simplu act/oneaza.
Intentia pura nu creeaza niciodata un potential exce-
siv. Intentia presupune ca totul este deja hotiirat: am hotii-
rat ca a~a va fi - este ca ~i oand s-ar fi intiimphit. Aceasta
este con~tientizarea calma ca totul va fi a~a. De exemplu,
intentionez sa tree pe la chio~c sa-mi cumpar ziarul. Aici
nu este nici un fel de dorinta; ea a existat doar pana in
64
Murmurul stelelor diminefii
momentul cand am decis sa fac acest lucru. Probabilitatea
ea dorinta sa nu se realizeze este extrem de mica iar, in caz
de insucces, nu va fi nici 0 nenorocire. De aceea, in acest
eaz, intentia este complet curatata de dorinta ~i, prin urma-
re, ~i de potentialul excedentar.
'Energia mentiilii a dorintei este directionata sRre
seo , iar energia intentiei - spre modul cum va fi el reali-
zat. rand omul dore~te ceva, el creeazii 0 perturbare in ta-
b10ul energetic al lumii inconjuratoare, ceea ce atrage du-
pa sine intrarea in actiune a fortelor de egalizare. Iar cand
el pome~te spre chio~c, dupa ziar nu mai existii nici un fel
de dezechilibru de forte·
In tabloul liniilor vietii dorinta actioneaza in felul
unniitor: vreau sa obtin acest lucru, dar rna tem ca nu voi
reu~i ~i de aceea ma gandesc la un e~ec (deoarece pentru
mine acel lucru este . ~i emit energie pe frec-
liniei cu .
doua
Mai exact,
~~~~~~~~~~§g~~~ilJ~~~~~~iin-
doiala ca s-ar putea sa nu reu§esc. Cu cat scopul este mai
dorit scopul, cu atat mai greu atiima indoiala in reu~ita lui.
Si, la randul ei, indoiala face ~i mai pretios lucrul dorit.
Am clarificat deja faptul' .
Secretul
sa renun/i ~i
de a avea ~i de a aC/iona.
sau 0 ten-
dinta inve~unatii de a obtine cele dorite actionand asupra
65
 Vadim Zeland
lumii prin intentia interioara. Ratiunea, luand act de inten-
tie, flira a mai tine seama de nimic, se arunca in lupta. Im-
portanta este aceea care obliga ratiunea ca, ~ cum s-a
obi~nuit, sa faca presiuni asupra lumii. Pentru a te apropia
mACa! eH un pas de intentia exterioarA, S'S nefPsa r sa dk
mjguHj jmR!Jrtan1a Intentia exterioara nu are nimic co-
mun cu cea mterioara in tendinta ei de a actiona asupra
lumii inconjuratoare.
Intentia exterioarll nu se poate obtine cu ajutorul in-
tentiei interioare, oricat ar fi aceasta de putemica. Intentia
exterioara tocmai de aceea se nume~te a~a, deoarece ea se
afIa in afara noastra. Ce este ea la urma urmelor? Habar n-
am. Nu rna tern sa recunosc acest lucru. Este foarte com-
plicat de vorbit despre intentie in cadrol defmitiilor care au
fost date pentru ratiune. Noi putem doar sa asistam la une-
Ie manifestari ale .;ntentiei exterioare. Ea se manifesta in
.clipa1n .c are apare unitatea dintre suflet' si raliune. I",AjA'
_ lj ecz x cccod' 888djlif}; Sf " i3 1 uo fel de Fe
",spna"Ii( hUe Cr. ,..ift"fic &lb ,gO meAia1i ,i aces IQ'1i:re*te>
.Heed fa" DC f"jnj ••dC- ,i . ntwfi8' sMd in se 'onll .ss.res,
c
Intentia exterioara este tocmai acea foqa pe care de
fapt 0 realizeaza Transurfingul - trecerea de pe 0 linie a
vietii pe alta, cu alte cuvinte, deplasarea realizarii materia-
Ie pe sectoarele din spatiul variantelor. De ce exista aceas-
ta foqa, de unde apare ea? Sa pui aceasta intrebare este tot
atat de lipsit de sens cum este ~i intrebarea de ce exista
Dumnezeu sau sa incerci sa te gande~ti daca exista vreo
legatura intre Dumnezeu ~i intentia exterioarll. Nimanui nu
ii este dat sa ~tie. Pentru noi este important ca aceasta forta
exista ~i rlImane doar sa ne bucuram ca avem posibilitatea
sa 0 folosim, a~a cum ne bucuram de soare.
66
Murmurul stelelor diminefii
Inten/ia exterioara indica posibilitatea ca in spaliul
variantelor sa mutam realizarea dintr-un sector in altul.
intocmai cum forta de gravitatie ne arata ca exista posibili-
tatea sa cadeti de pe acoperi~ul casei. Atata timp cat stati
pe loc, pe acoperi~, nu se intampla nimic, chiar daca forta
de gravitatie exista. Dar daca incepeti sa va mi~cati, adica
v1l dati pe mana gravitatiei, ea va apuca ~i va arunca la
plimanpt. • d •. . . .
entru a v.. a pe mana mtentlel extenoare, este ne-
cesar sa ajungeti la unitatea dintre sufIet ~i ratiune. Ea nu
poate fi realizata daca exista importanta. Importanta duce
la indoiala ~i actioneaza ca 0 piedica pe calea spre unitate.
dtatitJQl)l{ dore~ , iar sufletul se !.rrIpotrive.~ Sufletul ::nl:
zui te 'ar1'!l-l iunea se indoi~~ ·::nJJ:Jle-p~ite. Impor-
tante impinge ratiunea sa iasa prin fereastra inchisa, iar su-
fletul vede ca este deschis oberlihtul. Sufletul cere ceea ce
intr-adevlir dore~te din toata inima, iar importante nu tine
rapunea in rnrejele bunului simt. In s~it, W1itatea se rea-
Hzp;!7A c&!d nu ne place ceva anume si atunci intentia ex-
Iwom cauta sa ne bage pe gat un produs de care nu avem
geyoje. j:)ezacQ!"Slul. ~~intele~fl:$lui ~ c~le ale
ratiuniCesu::dl;termi!la de-:fi\IffiIl ca .unea se afta in sta-
:P.ftnil:"elC pi:ejUdeClitiJo~ ~i scopuriJor liilSe ::in"S!lfiall:' e:
pend:uli. Ace~tia ne manipuleaza din nou tragand de sforile
importantei.
In felul acesta am ajuns la cea de a doua condi ie ne-
cesara pentru stapanirea intentiei exterioare - lm'W'WIlWiW_
ei i renun area fa aorin a de a realiza un sco .
Suna, desigur, paradoxal: rezulta ca I>entru a ne realiza
scopul, este necesar sa renuntlim la dorinta de a-I realiza.
Ne este clar tot ceea ce se refera la intentia interioara, in-
trucat ne-am obi~nuit sa actionlim numai intre aceste limite
67
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
inguste. Am definitjntentia..ca fiind hotararea de a avea ~i ...-:are va scute§te de necesitatea de a realiza negre§it
de a actiona. Deosebirea dintre intentia exterioara ~i cea scopul a§a cum vi I-ati propus. De fapt, nu va este dat sa
interioara se vede in rima aIW".§i i a doua parte ale §titi in ce mod va putea fi atins scopul. Vom mai reveni la
acestei definitii. problema aceasta.
Dupa ce v-ali impacat cu ideea infrangerii nu va mai
Cl' oi'<'f'tdNil,lmltlo1tpn Zk UIt"VPld Aveti hotararea de a ca· ganditi nici la infrangere, nici la reu§ita, c/{pur §i simplu y
dea - alergati ~i cadeti. AYeti hotararea de a va afla pe [perge(i spre scop.\Duceti-va spre el intocmai ca dupa ziar
pamant - dati-va drumul ~i lasati-va in voia fortei de gra- la chio§c. Veti gasi succesul in buzunarul dumneavoastra,
iar daca nu va fi acolo, nu va necajiti. N-a mers 0 data, a
*
vitatie.
'if;: ~rocesul curatirii intentiei de dorintl\ oate avea loe
dupa urmatoru a gontrn. e ectat! In eg tura eu realiza-
doua oara va merge, daca nu va Yeti da de ceasul mortii
din cauza insuccesului.
rea scopului. Imediat ce v-au aparut indoieli, inseamna ea ~D va 'Dsatj in yoja jntept;ej 1SX"lrrigare, pH ipseampa
aveti dorintl\. Daca sunteti nelini~tit ca nu dispuneti de ca nici9!1P M repuntnti totalla iptsgtja igterioorA si sa slati CM
litatile §i posibilitatile necesare pentru realizarea scopului, Wiele ip sag Mteptand concordia dintre su fis! §i raliune.
inseamna ca aveti dorintl\. Credeti ca va Yeti putea realiza Nimeni nu va impiedica sa va realizati scopul prin mijloa-
scopul - §i in acest caz exista dorintl\. oEste necesaf'S&..~ ce obi~nuite. Renuntarea la dorintl\ §i la importantl\ vor
i_ sA:;acp-ona~ 00 sa deAth Intentia de a ridica mana ~i a exercita 0 influentl\ tot atilt de bineflicatoare ~i asupra re-
va freca ceafa este un model de intentie curatita de poten- zultatului intentiei interioare. Dar acum Yeti avea §ansa de
tiale excedentare. Nu trebuie sa va doriti, sa aveti dorinta, a atrage de partea dumneavoastra 0 forta mult mai puterni-
ci numai sa aveti intentia. Pentru aceasta este necesar sa ca, aceea a intentiei exterioare. Ea va va permite sa obti-
scadeti importanta interioara ~i exterioara. Ga sa· .minuezi neli ceea ce mai inainte parea de neatins.
im rtanta~ existii un mijloc simplu §i eficient. sa teA m-
ci de la bun inceput cu ideea..iri[r:angerii. Daca nu Yeti
face acest lucru, nu Yeti scapa de dorintl\.
Curatind intentia de dorintl\, sa nu pierdeti intentia
insa§i. Intentionand sa atingeti scopul, din timp, impiicafi-
vii cu ideea in/rangerii. Rasuciti de cateva ori in minte
scenariul infrangerii, ganditi-va ce Yeti face in caz de ne-
reu~ita, cautati cai de rezerva, asigurati-va. Doar viata nu
se term ina cu asta!
Numai ca nu trebuie sa reveniti, iara§i §i iara§i, la
. -, inf} II!> "i; al nereu~itei. c,'o-dua tAL • Is ".. gu-

68 69
 Vadim Zeland
ReZllInat
in somnul cOn§tient ra/iunea poate controla scenari-
ile jocului.
Visul este 0 ciilatorie virtualii a sujletului In spa/iul
variantelor.
Visele nu trebuie interpretate ca ni~te semne.
Dacii sujletul a zburat Intr-un sector deja realizat al
spa/iului, s-ar putea sii nu se mai Intoarcii.
. Se realizeazii nu dorin/a, ci inten/ia - hotiiriirea de a
avea ~i a ac/iona.
Dorin/a reprezintii concentrarea aten/iei chiar pe
scop.
Inten/ia interioarii reprezintii concentrarea aten/iei
pe procesul deplasarii dumneavoastrii spre scop.
Inten/ia exterioarii reprezintii concentrarea aten/iei
spre modul cum scopul se realizeazii singur.
Prin inten/ie interioara realiziim scopul, iar prin cea
exterioarii fl alegem.
Inten/ia interioarii tinde sii injluen/eze direct lumea
fnconjuriitoare.
Inten/ia exterioarii dii unda verde pentru realizarea
de la sine a scopului.
Legi/e ~tiin/elor naturii junc/ioneazii separat numai
fntr-un singur sector al spa/iului.
Activitatea inten/iei exterioare este mi§carea in dife-
rite sectoare ale spa/iului.
Inten/ia exterioarii reprezinta unitatea dintre suj1et
~i ra/iune.
Imagina/ia participa la vis numai In calitate de ge-
70
Murmurul stelelor diminefii
nerator de idei. ~
Sujletul ~i judretiM sunt unite ciind ~teptiirile noas-
tre sunt negative, de aceea ele se ~i realizeazii u~or.
in realitate somnul continua ~i aievea, fntr-o mlisurii
sau alta.
Ca sa ob/ii controlul asupra intenliei exterioare tre-
buie sii te trez~ti.
-Atata limp cat realitatea nu a fost cOn§lientizata, ea
nu este controlatii, ci "se fntiimplii ".
Participii la orice joc deta§at, ca un "spectator-
actor" care joacii.
GOn§tientizarea se ob/ine prin det~area de joe.
Det~area presupune aten/ie ~i 0 claritate totalii a
gondurilor.
COn§tientizare nu Inseamnii control ci observare.
Controlul trebuie direc/ionat numai pentru a llisa sa
intre In via/a ta scenariul dorit.
Pentru a alege scenariul necesar trebuie sa-Ii ima-
ginezi ca vafi exac ~a.
Inten/ia interioarii fnseamnii hotariirea de a ac/iona.
Inten/ia exterioarii fnseamnii hotiiriirea de a avea.
Inten/ia exterioarii este for/a care realizeazii tran-
surfingul.
Pentru a reduce importan/a scopului Impiica/i-vii
dinainte cu 0 eventuala fnjriingere.
Daca v-ali fmpiicat cu 0 eventuala Injrtingere, nu va
rnai gtindi/i, merge/i direct spre scop.
71
 Murmurul stelelor diminefii

Capifolulll

De ce dorin/eie nu se realizeaza §i visele nu se im-

plinesc? Pentru ca ceea ce-/i dore§ti s~ devina realitate
trebuie sa §tii cum sa faci "comanda ". Incepiind cu acest
capitol, in carte se dau recomandari practice concrete
privind tehnica de realizare a comenzii. Sunt primii pG§i ai
unuimag.
(~U~ ~Uttoo.m)

73
 Vadim Zeland
.JlI' aCupui exces de a1cool.
.. Meritali tot ceea ce este mai bun
{noe nerealizate din spatiul variantelor. Corpul se gase~te
lluzii1e
Transurfingul este foarte precaut in ceea ce prive~te
modalitlitile de a trata iluziile ca joc al imaginatiei. Sunt
denumite i1uzii visele, halucinatiile, perceptiile inadecvate
cu realitatea ~i, in SIar~it, realitatea ins~i . Dac!i lasam la 0
parte perceperea inadecvatii a realitiitii, vederea unei alte
realitliti nu constituie un produs al fanteziilor ratiunii. Vi-
sele ~i halucinatiile reprezintii, intr-o exprimare grosso-
modo, calatoriile sutletului in spaliul varian tel or. Percepe-
rea iluzorie a realitalii nu este un joe al imaginaliei, ci este
o perceptie a sectoarelor care nu s-au concretizat in reali-
zarea materiala. In s~it, lumea intreaga nu este 0 iluzie.
Cine indrlizne~te sa afirme ca, pasamite, ceea ce percepe el
este doar 0 iluzie, are 0 plirere prea buna despre sine.
Si, la drept vorbind, de ce ~i-ar permite el sa afirme
ca este capabil sa inteleaga ~i sa explice totul? Ce ii este
accesibil ? Doar sa cunoasca unele legitliti ale acestei lumi
~i sa vadli cateva dintre manifestlirile ei. ,vnele dintre ma-
~e.stlirile Iwnii nu se preteaza la 0 explicape raponala.
AICI, pe. de 0 parte, individul i~i recunoa~te incapacitatea
de a gasl 0 explicatie ~i declarli ca ce a vlizut este 0 iluzie
iar, pe de aM parte, i~i supraestimeaza posibilitlitile raliu~
nii in sensul ca, vezi Doarnne, ea ~i-ar fi imaginat totul ~i
ar fi sintetizat 0 iluzie.
74
Murmurul stelelor diminelii
La un individ aflat sub actiunea unui drog putemic
la fel ca si in vis. constientul
ierde controlul §i de aceea subconstientul se racordeazli la
in sectoruI realizlirii materiale, adica in lumea noastra ma-
terialli, dar perceptia lui ratiice~te intr-un sector virtual,
deviat falii de cel real. intr-o asemenea stare, individul
poate sa umble pe strlizi cunoscute, printre case obi~nuite,
dar Ie vede cu totul altfel. Oamenii ~i mediul inconjurator
aratli cu totul altfel. Decorurile s-au schimbat. Rezultli, pe
jumatate - vis, pe jumatate - realitate.
Exact la fel, oamenii cu tulburliri psihice. gasjndu-se
eu comul intr-un sector al realizlirii materiale. percep un
iit sector care nu s-a realizat. Perceptia lor este reglatli pe
un anumit sector din spatiul variantelor unde pot fi nu nu-
mai alte decoruri, dar ~i alte scenarii ~i alte roluri. Oamenii
anormali din punct de vedere psihic nu sunt deloe bolnavi
in sensul obi~nuit al cuvantului. Ei nu se considera Napa-
leoni sau cine ~tie ce personalitiiti odioase. Ei, in mod real,
percep acea variantli ~i 0 vad intr-un sector din spatiu .
Acolo existli orice fel de variante, dar el W alege ceea ce ii
este mai aproape de suflet. ~and contlictul dintre sutlet si
ratiune atinge 0 asemenea Iimitli si sufletul chinuit nu mai
este in stare sa suporte realitatea cruda, atunci reglajul per-
cepliei intra pe un sector virtual, nerealizat. Din punct de
vedere fizic, individul traie~te in sectorul material.
Un psihiatru a relatat 0 intiimplare cu 0 femeie care
dores, la modul patologic, sa aibil un sot ideal ~i copii.
Exprimandu-ne in termenii Transurfingului, importanta
familiei pentru biata femeie ~chiopata rau de tot. In final,
ea s-a caslitorit cu un individ care i~i batea joe de ea infio-
rator. Copii nu a putut sa nasca. Pentru ea viata reala a de-
7S
 Vadim Zeland
venit insuportabila ~i in scurt timp a fost intematii intr-un
sanatoriu psihiatric. Sectorul realizarii materiale ea nu I-a
mai perceput. Corpul ei se gasea in lumea material a, dar
perceptia ii era reglatii pe un sector virtual, unde ea era so-
tia unui lord englez, avea copii ~i era perfect fericita. Din
punctul de vedere al celor din jur, ea Wia in lumea noastra,
dar perceptia ei era reglatii pe un sector virtual.
Astfel de bolnavi sunt tratati pentru a fi recupera(i,
dar multi dintre ei sunt fericiti a~a cum sunt, cand iluziile
lor sunt mult mai placute dedit realitatea cruda. De fapt,
acestea nu sunt deloc iluzii, ci variante nerealizate, care
existii la fel de real ca ~i sectorul material.
De ce sectorul virtual al unui individ dezaxat nu se
materializeazli? A~a cum s-a mai spus, realizarea variantei
re loc atunci cand ener ia este modelata de andu 'Ie
omului in condi\ii1e unei depline unitiili intre suflet si r~i­
,une. Dupa cum se vede, 0 asemenea unitate, in cazul de
fata, nu se realizeaza. Sau defazajul dintre sectoarele mate-
riale ~i cele virtuale este mult prea mare ~i de aceea este
nevoie de 0 prea mare energie pentru realizare, De exem-
plu, in zilele noastre, un nou Napoleon ar fi un caz prea
extraordinar ~i de aceea el se afla mult dincolo de limitele
cursului posibil al variantelor. Sau ar putea fi ~i alte cauze
pe care nu Ie ~tim.
Individul poate nu numai sa vada 0 alta realitate, dar
sa ~i perceapa realitatea intr-o lumina distorsionata. Per-
ceptia individului depinde in .mare masura de informatiile
pe care elle-a stocat inca din copilarie_ Ca ilustrare, putem
da cunoscutul experiment cu doi pisoi. Unul dintre ei ime-
diat dupa na~tere a fost lasat intr-o incapere unde nu erau
obiecte verticale, iar celalalt - unde nu erau obiecte ori-
zontale. Dupa catva timp ambii pisoi au fost ad~i intr-o
76
Murmurul stelelor diminefii
camera obi~nuita. Primul pisoi se lovea de picioarele sca-
unelor - pentru el nu existau linii verticale. ~i respectiv, al
doilea nu intelegea ce inseamna liniile orizontale ~i tot
timpul cadea.
Desigur, ratiunea este capabila sa-~i imagineze ~i sa
fantazeze, dar numai in cadrul experientei sale anterioare.
Ratiunea poate construi un nou model de casa din cuburi
vechi. Pe unde trece hotarul dintre imaginatie ~i perceptia
unei alte realitati? Granita respectiva nu are contururi clare,
dar pentru scopurile noastre lucrul acesta nu este chiar ~
de important. Aici, are importanta doar modalitatea in care
convingerile interioare influenteaza perceptia realitatii ~i
cum se reflectii acest lucru in viata individului. Yeti afla ce
anume se afla la baza perceptiei denaturate a realitatii ~i
elit de putemica este influenta unei asemenea denaturari
asupra realitatii insa~i.
Deformarea realitiitii
,
Omul nu poate percepe absolut obiectiv lumea in-
conjuratoare. Seamana cu modul in care introduceti un
slide intr-un videoproiector ~i va uitati la imagini. 0 lumi-
na obi~nuita, uniforma, strabate pelicula ~i pe ecran se
transforma in film.J>erceptia ..Fe n "" ra ,I "an, ~umina
•. iar slide-ul este pc erpl eu
Reprezentarea fieciirui om, a propriei sale persoane
77
 Vadim Zeland ~ Murmurul stelelor diminelii
~i
a lumii inconjuriitoare de cele mai m.{te ori este departe
de adevar. Denaturarea este indusil de slide-urile noastre.
De exemplu, va nelini~tesc unele defecte personale ~i din
aceasta cauza aveti un complex de inferioritate - vi se pare
eli ~i altora nu Ie sunteti pe plac. ~i atunci, comunicand eu
oamenii, introduceti in "proiectorul" dumneavoastra slide-
ul cu complexul de inferioritate ~i vedeti totul intr-o lumi-
na falsa.
Sa presupunem ca in momentul respectiv va nemul-
tume~te felul cum sunteti imbracat. Soar putea sa vi se para
ca ~i altii remarca acest fapt ~i ca va privesc cu dezaproba-
re sau cu dispret. Dar in mintea lor nu exista astfel de gan-
uri. Giindurile acestea sunt prezente doar in mintea dum-
i~~~~'eeavoastra sub forma unui a care denatureaza realitatea.
De regula, orice individ este preocupat in proportie de
90% de ganduri referitoare la propria persoana, ceea ce es-
te valabil ~i pentru dumneavoastra. Dad mergeti la un in-
terviu in vederea oblinerii unui loc de munca sa fiti con-
vins ca persoana care va intervieveaza este mult mai pr~
ata de gandul cum sa-~i joace mai bine propriul rol.
_ ' Slide-mjle introduc distorsiuni in reprezentarile
eavoastra despre ceea ce giindesc altii despre dum-
a
neavoastra. S/ide-ul reprezintii 0 imqgine deformatii cea-
lit4tii Slide-ul este ceea ce aveti in mintea dumneavoastra
~i nu exista la alti oameni. De exemplu, considerati eli in-
fiiti~area durnneavoastra nu este suficient de atragatoare.
Daca faptul acesta nu va preocupa prea mult, nu vor apii-
rea nici denaturari. Totul este cum este. Dar problema nu
este ce ganditi dumneavoastra despre modul cum acatap,
ci influenta pe care 0 are slide-ul in viata dumneavoastrii.
Daca va nelini~te~te propria infiiti~are, va creati in minte
un slide: "sunt urat (uriita)" ~i priviti lumea inconjuratoare
78
prin acest slide, ca printr-un filtru. Acesta este un slide,
pentru ca s-a fixat numai in gandurile dumneavoastra.
infiiti~area poate fi apreciata doar de catre potentiali
parteneri, adica de un numlir mic de persoane. Celorlalti
putin Ie pasa de cum aratati. Nu credeti? Atunci intrebati-I
pe eel mai autoritar arbitru, adica pe dumneavoastra in~iva,
cat de mult va preocupa infiiti~area acelora care nu intra in
cercul potentialilor dumneavoastra parteneri sau rivali.
Mai mult ca sigur, nici nu v-ati gandit la aceasta proble-
ma - daca este atragator sau nu un oarecare individ. Ace-
I~i lucru it gandesc (sau, mai bine spus, nu it gandesc) cei
care sunt in preajma dumneavoastra. Puteti fi convins eli
lucrurile stau la fel, chiar daca v-ati considera slut, diform
etc. Slutenia poate produce impresie numai in momentul
primei intiilniri, dupa aceea lumea nu-i va mai ~ntie,
se va obi~nui cu ea. ~~ !
Sa presupunem deci ca v-ati creat un tid' referitor
Ie CaRty! AA QU ayeti 0 jqfl lisare atragatoani. Tot ceea ce
vine de la alti oameni - priviri, gesturi, mimieli, cuvinte -
Ie percepeti prin acest slide. ~i ce vedeti? Un ziimbet prie-
tenos se transforma intr-un ziimbet batjocoritor. Rasul ve-
sel al cuiva devine un raset rauvoitor la adresa dumnea-
voastra. Daca cineva vorbe~te ceva in ~oapta - va vorbe~te
de 'I'iIu. Cineva va prive~te in treacat - v-a privit chiora~.
Cineva face 0 grimasa din cauza durerii la stomac -
Doamne, Durnnezeule, ce-o fi gandit respectivu! des pre
mine?! in sfiir~it, orice compliment se transforma in batjo-
eura la adresa dumneavoastra. lar in gandurile ce!orlalti
nici pomeneala de a~a ceva. Totul estct ,numai in mintea
dumneavoastra - este propriul sIi4e. Nfl W'1 ,
Modul cum ati gandit va va determina ~i comporta-
mentul, care va va face intr-adevar neplacut. Miiinile vi se
79
 Vadim Zeland
vor mi~ca nefiresc ~i nu Yeti ~ti ce sa faceti cu ele. Fata vi
se va crispa intr-o grimasa incorda'tii, toate gandurile inte-
lepte vor disparea nu se ~tie unde, complexul de inferiori-
tate va pune stlipanire pe dumneavoastra. Iar rezultatul va
fi ca . se va realiza
de t"('lt.,....~
speta, fiecare este incli-
nat sa vada trasaturile sau in oamenii din juru-i.
De exemplu, unui individ nu-i plac anumite trasaturi in-
nascute ale caracterului sau. EI se straduie~te sa Ie ascundli
cat mai mult ca sa nu ~i Ie vada. Dar slide-ul neplacut nu
poate fi scos din minte; el stli acolo ~i i~i face treaba. lDl!i;:
vidul respectiv are iluzia eli ceilalti gandesc si procedeaza
aprox jmatiy Ja fel ca el . ~i dacj anumite trAsa.turi De care
Ie are nu .. i plac este te$ t sA Ie yadl la altiL eu alte cuvin-
te sa Ie atribuie acestora proiectiile sale.
Proiectia are loc atunci cand nemultumirea de sine,
Ialungatii In su bcon~tient, se revarsa asupra celor din jur.
Individul nu vrea sa se certe pe sine pentru anumite trasa-
turi negative ~i de aceea este tentat sa Ie vada la aJtii. -C'-
. oamenii:5i:::l;.eattli e""'cei . JUT PeIltnrceewce nu Ie
(l;e,crri-
tlrce a e·' n§i · i dumneavoastra ati tacut la fel, tara sa
va dati seama. Desigur, aceasta nu inseamna cll daca cine-
va invinuie~te pe altcineva de eeva anume, se face ~i el vi-
novat de aeel~i lucru. ~i eu toate acestea a~a se intampla
de cele mai multe ori. Pozitia Veghetorului in jocurile pe
roluri va permite sa stabilili momentul cand cineva incear-
ea sa va apliee proiee)ia sa. Daell ineearca sa va invinuias-
80
Murmurul stelelor diminelii
eli pe nedrept sau sa va atribuie trllsllturi pe care nu Ie aveti,
puneti-va intrebarea daea nu cumva persoana aeeea se face
ea insa~i vinovatli de luerurile pe care vrea sll vi Ie atribuie.
Ce se afla la baza slide-ului, pe ce pelicula se menti-
ne? w portan\3. A. cata oara ne intoarcem la ea? Va nemul-
tume~te propna intati~are, daca acest lucru este important
pentru dumneavoastra. Slide-ul se afla in capul dumnea-
voastra ~i nu in capul celorlalti, daca lor nu Ii se pare im-
portant. Infirmitatea unei persoane devine ceva obi~nuit •
pentru cei din jur, pentru ca pentru ei ea nu are niei un fel
de importantll. Ea are importantii doar pentru cel eu 0 inta-
li~e ie~itli din com un. Intati~area este doar neobi~nuitli ~i
oimic mai mull. Slide-ul importanlei face ca 0 intati~are
neobi~nuitll sll devina monstruoasll.
Renumitul pietor francez Henri de Toulouse-Lautree,
in copilane ~i-a rupt ambele picioare ~i a ramas infirm pe
toatli viata. Pana la maturitate a fost cumplit de deprimat
din cauza infirmitlilii sale. Odatli cu trecerea anilor, defec-
tullui fizic devenea din ce in ce mai evident ~i din aceasta
cauzli suferea ~i mai mull. Spre sta~itul vietii suferintele
provocate de felul in care arata au atins punctul culminant
~i el a trebuit sa se resemneze. Nu a mai dat nicLo aten i
iofirmitli ii lui i a e ·Jluat sa raiasea.
.
.
yea mare succes la femei,
oemaivorbind de faptul ca ~i-a valorificat eu strlllucire ta-
leotul. Apropos, el este unul dintre fondatorii renumitului
cabaret "Moulin rouge" din Paris ~i era foarte iubit de fe-
mei nu numai pentru tablourile sale. Intelegeti dumnea-
voastra pentru mai ee.
.~ !Jj ~' ",• .,,: ._. ' ,h.; -.
-. ~ -- - , . " '1.~~-=.t.&.r';~I'iIr~DW ' aea
81
 Vadim Ze/and
nu ~titi exact care este pllrerea lor ~i luerol acesta vi se pa-
re foarte important, fiti sutii la sutll convins cll in capul
dumneavoastrll s-a instalat slide-ul respectiv . .slide-ul este
creat de imaginatie ~i, in acest sens, poate fi considerat ca
·fiind 0 iluzie. Dar aceastll iluzie exercitll 0 influentll activii
asupra vietii omului. Este ace! caz cand intentia exterioara
actioneazll distructiv ailituri de vointa ratiunii.
Un slide negativ generl'aVi de regula, unitatea dintre
cum intelegeti, in cazul de fatll, in-
tarl\ gre~. Ea il in~faca pe
pOSel;OJ1uJ slide-ului negativ ~i il transferll in sectorul unde
se manifestll cu deplinll putere. Transferul nu are
loc dintr-o datii, ci treptat ~i se continua lara intrerupere tot
~ tilnplul panll cand slide-ul se instaleazll in capul individului.
"1"'"'''''' unne neinsemnate pe care, dandu-Ie importantli, in-
'1<1,v,<1ul le-a schitat in slide-ul sllu negativ, se manifestll tot
"·;lInal pregnant ~i infloresc "in toatll splendoarea". Individu-
lui nu-i place ca este gras ~i se ingra~a tot mai mult; il de-
::lnm}eB2:3 un neg §i acesta se ml\re~te vizibil; se considera
tip nerealizat ~i prime§te tot mai multe confil1ffiliri in
J alceastll privintli; este preocupat de infiiti§area sa neatraga-
toare ~i aceasta se accentueazli tot mai mult; il chinuie sen-
timentul de vinovatie - ~depsele curg cu ghiotura.
Lucrurile continull in felul acesta, piinll cand indivi-
dul inceteazll sa mai acorde slide-ului mare atentie sau pa-
na ciind se reorienteazll spre un slide pozitiv. imediat: ce
jmportanta a displirut, slide-ul negativ -~i pierde baza, se,
.dilueazli ~i inceteazll sl\ mai functioneze.
Meritll sa puneti un slide pozitiv, color ~i Yeti vedea
cll functioneazli fiira gre~, la fel ca §i cel negativ. Demon-
strati-vll dumneavoastrll in§iva laturile pozitive ale propriei
personalitllti, prezentati-va in cea mai pilicuta luminll §i
82
Murmurul stele/or diminelii
oamenii vll vor trata ca atare. in aceasta se manifestii 0 altll
calitate pozitiva a~ ' ~ cl»"e,poate ~i trebuie sa fie fo-
'tlI
10SI . ---- )~'
~bpozitiv.
creare~~egative
La va concentrati aten-
tia asupra a ceea ce nu vll place la dumneavoastrll, ce ati
vrea sll ascundeti, de ce ati vrea sll sclipati. Acum, sarcina
constll in a va muta atentia spre trllsllturile care va plac ~i
pe care ati dori sa Ie aveti. Dupa cum s-a arlltat anterior, nu
este posibil sa-ti ascunzi defectele, dar, dacll doriti, vll va
Ii lI§or sl\ vll subliniati §i sa vll dezvoltati laturile pozitive,
meritele. tl~1
Pentru ince t tr me sll faceti 0 inventariere ~i sll
scoateti in eviden . . negative. Puneti-vll intreba-
rea: ce anume nu vll place la dumneavoastrll, ce vreti sl\
ascundeti, de ce anume doriti sll scllpati? Omul i§i creeazll
slide-urile in mod incon~tient. Acum treziti-vll §i priviti
con§tient la-slide-urile durnneavoastrli negativ . in stare de
con~tientlile Yeti descoperi cu u~urintli. Este necesar sll vll
scoateti din minte asemenea vechituri. Cum se procedeazl\?
Nu este chiar a~a de simplu sll vll eliberati de ele, ca ~i
cum v-ati rade barba. Daca va yeti lupta cu ele, e!e se vor
manifesta §i mai puternic. rebuie sl\ Ie lipsiti de baza pe
care se men?n §i ~ume de 13§ilJ~. car
eoO acordatll 6I:t:tg:ia s!I: fie F ,3 1 , . ~
.. enuntati la tot ceea ce v-a necajit ~i nu va mai
83
 Vadim Zeland
luptati cu dumneavoastril In~ivil. Intoarceti spatele defecte_
lor ~i transferati-vil atentia asupra meritelor ~i calitiltilor pe
care Ie aveti ~i pe care ati vrea sille aveti.
y i se pare timportant ,sa vii ascuadeci defectele?
Aceasta este baza unui slide negatiy. ESJe ';m rtant.>sa fa;
ceti 0 impresie bunal Aceasta va constitui baza entru un
slide pozitiy. Toate au ramas la locurile lor, s-a schimbat
doar directia atentiei dumneavoastra~ li -importantei.
. . . .
"y ~ i e i,;'stu.cci, ,andwllap
tati 0" dzfe etela.e!plfeM'p"H'" 1 ... I'ne~ , si Ie 2SQuudeti s.
A
5 ...e HISLRI8r.... e" · h '~ia se' Hh; ,j h'm- C reali-va
I ~ . • . . . . - un Sl'd
.
I e,
%
Intretineti-l, adaugiindu-i noi ~i noi detalii.
Nu este obli atoriu ca slide-ul sil fie static ca un ta-
blou. Im~inati-va eli vii mi~cati cu gratie ~i ca sunteti si
~ur pe dumneavoastra, ca vii Imbracati elegant, ca ave'
maniere aristocratice, cii stralueiti prin inteligenta, cli sun.
{eti fermecator, ca atra e i oamenii, eil va rezolvati cu u~u-
. roblemele. Introdueeti 1 mmte acest slide ~i mer-
geti Inainte! Slide-ul pozitiv, la fel ea ~i eel negativ, vii va
influenta In mod direct aetiunile ~i comportamentul. Flira
sa vreti ~i ehiar incon~tient vii Yeti regia pe aeest slide. Lu-
erarea principaHi 0 va face Insa intentia exterioara In con-
cordantii eu tabloul slide-ului.
Reproduceti-va In gand acest tab lou de mai multe ori,
piina ciind slide-ul se va "dilua". Cum trebuie Intelese cele
expuse? Cu timpul slide-ul va deveni real mente parte
componenta a personalitatii dumneavoastra ~i nu va mai fi
un slide. Cand Yeti obtine ce v-ati dorit, acel lucru nu va
mai avea importantiJ. pentru durnneavoastra. Importanta va
dispiirea ~i slide-ul se va topi, dar I~i va fi Indeplinit misi-
84
Murmurul stelelor diminelii
unea. Acest lueru se va intiimpla eu eertitudine deoarece 1-
ati dorit si eu sufletul si eu ratiunea-'Atiita timp cat ratiu
nea va Incerca sa transforme slide-ul In realitate, In adan
cui sufletului dumneavoastra tot va Yeti da seama ea est~
yorba de un joe cu mii~ti . Dar daea va veti fixa In gand In
mod sistematie ~i coerent tabloul slide-ului, sufletul se va
obi~nui cu el ~i va fi de acord sa il aceepte ca parte com- ,
Ulonentil ea esenta,INu U1tall ea mten\la extenoara nu poa-
te realiza instantaneu aeest slide, ea va aetiona trepta!.
- Dupa cum vedeti, nu este chiar atiit de complieat sa
oblineti rezultatele dorite. Importanta este hotariirea de a Ie
avea. Tablourile slide-uri lor se pot referi la oriee fel de ea-
litati pe care, dupa parerea dumneavoastra, nu Ie aveti.
Trebuie totu~i sa va dati seama daea se ~i potrive~te eu
realitatea. Nu trebuie sa va Inehipuiti imediat un tablou
ideal. Este mai bine sa fiti realist ~i sa Ineepeli eu ceea ce
poate fi atins. Cu timpul veti putea urea pe trepte mult mai
Inalte.
in nid un caz nu trebuie sa va luati ca model pe d-
neva care, dupa parerea dumneavoastra, este fnzestrat cu
calitatile necesare!
poate cu - eu 8'Bga
_ forta - cu abilitatea, stiinta de a vorbi - cu stiinta de a
aseulta, .nteleetualitatea - eu iguranta, p.erfeetiune .
it - cu I rederea In sine Pro uniindu-va seo uri osibil
de realizat, Ii Yeti da posibilitatea intentiei exterioare sa re-
alizeze mai repede minimum din comanda pe care i-a dati
si sa demareze realizarea unor sareini mai eomplexe.
85
 ~wt, Vadim Zeland
t Sliile wile pozitive actioneazli mult mai eficient ~i
mai repede cand vii intlilniti cu oameni necunoscuti, care
incli nu ~i-au flicut 0 imagine despre dumneavoastrli. De
exemplu, la 0 conferintii, la un concurs, la 0 petrecere sau
ceva de genul acesta. Introduceti-vii in minte slide-ul res_
pectiv ~i fiti curajos; nu va temeti de nimic. Nu uitati de
tabloul slide-ului, fiti in permanentii con~tient de el. Per-
miteti-va luxul de a vii alunga toate indoielile ~i dubiile de
genul, ,,~i dacli nu-mi merge?". Doar nu pierdeti nimic da-
ca va alungati indoielile. Dacii sunteti ferm hotiiriit, ve~
obtine;~sibil' iar uneori chiar un succes nespe-
rat. -;r"S
L · . pozitive pot fi create nu numai in privinta
propriei personalitliti, ci ~i legat de lumea inconjuratoare.
Asemenea slide-uri vii vor permite accesul la tot ceea ce
este pozitiv precum ~i la debarasarea de negativ. Daca v~
amintiti, in capitolul "Unda succesului", am discutat des-
pre translalia energiei pozitive. Indiferent ce soar intlimpla,
ste mai bine sa fi i-deschis l aJa qe tot c~ este 111lii. pozitiv
i sa 'guo' 0 ce-este riiu. ba 0 expozitie opriti-vli lang~
exponatele care va plac ~i treceti indiferent pe langa cele
care nu va plac. in aceastli privintii, realitatea i~~i:,~!:
re se deosebe~te de 0 expozitie prin aceea ca
~XiDIi:cu:bm:orie
Soar putea sa vi se parii cii slide-urile pozitive sunt
un fel de ochelari roz. in ciuda parerii generale, ochelarii
roz sunt 0 inventie a pesimi~tilor ~i nu a optimi~tilor. Din
pragmatism, pesimi~tii se tern sa vada totul in roz ~i ii sfli-
tuiesc pe optimi~ti sa fie atenti. Un asemenea pragmatism
nu este altceva decat un slide negativ. Pesimistul nu se ho-
86
Murmurul stelelor diminefii
!!!!Ste sa-Si permitli luxul de a avea si tocmai de aeeea
rimeSte eorespunzlitor.
m: Nu are rost sa te nelini~t~i in mod deosebit ea
!ide-ul pozitiv denatureazli ~i el realitatea. in majoritatea
~azurilor aeeastli denaturare este neinsemnatli deoarece
ontrolul interior i~i face totu~i treaba. Denaturarea produ-
~a de un slide pozitiv nu este ceva rau, desigur, daea nu va
considerati un Napoleon. Este bine sa aveti miisurli in toate-
lSi sa nu uitati de pot~ntialele exeeden . Slide-~le ne-
l ative, prin dena~le lor, fae un riiu eu mul~ ~al mare.
~i nici denaturarea mca nu este lucrul cel mal Important.
~ns~ea de au sliile wiler constli in faptul ca incet
dar Sfgur~ iiitenti . ext~=iPe3Zl\ in realitate.
UirgiTea zonei de conforl
Sii presupunem ca aveti 0 dorintii aprigii de a deveni
star sau milionar. Dar sunteti pregatit sa va permiteti acest
lucru? De regula, oamenii considerii ca gloria, banii sau
puterea reprezintli domeniul celor ale~i. Cine ii alege pe
ace~ti ale~i? in primul rand - ei singuri, ~i abia dupa aceea
toti ceilalti. Daca visati la ceva anume, dar inca nu sunteti
pregatit sa va permiteti, nu va ie~i nimic.
De exemplu, un om al smj se uitli pe un geam ~i
vede inauntru 0 masa aranjatli pentru Criiciun. Este el pre-
gl!.tit sa-~i permitli sa se ~eze la aceastli masa ~i sa mlinan-
ce? Desigur, daca va fi invitat, va face acest lucru. Sa intre
in c!\Sa ~i sa se a~eze la masa inseamna hotiiriire de a acti-
87
 Vadim Zeland
ona, adieli intenlie interioara. Dar cine 11 va invita? Elinle.
lege foarte bine acest lucru. Masa de Craciun se gase~te
int~-un strat al unei alte lumi care nu este a lui. Este el pre.
gallt sa alba 0 asemenea masa acasa la eI, in stratul IUlllii
sale? Nu. EI stie eli nu are nici casa, nici bani si nici posi.
h,IJtatea §A ii ~astige !Jn~pti.a exterioarA. n? -i vA ~a D imi
e tru ca aflandu-se III hmltele bunulul slm obi nui el
pM este pregAtit sa aibil.
Sa presupunem ca vreli sa devenili bogat. Sunteli in.
sa pregatit sa prim iii un asemenea dar de la soartli? Sigur
daca cineva vrea sa dea un milion, ca are de unde, orica~
dintre noi 11 va lua tara probleme. Bogatia nu strica viata
a~a cum vedem uneori in filmele moralizatoare. Dar eu nu
despre asta doream sa vorbesc. Sunteti dispu~i sa lua{i
acest milion? V-ali gandit, probabil, eli milionul trebuie
ca~tigat prin muneli? Nici despre asta nu vreau sa vorbesc.
Suntep..gata doar sa alegeti? J'a permite{i sa aveJi?
~ 'It trrebyje sa va deprindeli cu gandui eli va Yeti realiza
scopul. Daca vreli sa deveniti un om cu stare dar va teme\i,
totu~i, sa intrali in magazine scumpe, nu yeti realiza nimic.
Daca intr-un magazin scump va simtiti chiar ~i un pic stan·
jenit, inseamna ca nu sunteti pregatit sa va permiteti sa
aveti lucruri scumpe. In astfel de magazine vanzatorii ~tiu
din prima c1ipa cine a intrat in magazin: un potential cum-
parator sau unul curios, cu portmoneul go\. Cuml2ariitorul
se poartli ca un stapan, este calm, sigur pe el $i are prestan-
ta el este constient de dreptul sau de a alege. Cel care a
intrat din curiozitate si si-ar dori si el, dar este sarnc, se
poartli ca un musafir nepollit. Este teapan, tensionat, timid,
slmte indreptate spre el privirile vanzatorilor care-I canta-
resc din ochi; acesta doar eli nu se scuzii ca a intrat intr-un
asemenea magazin de prestigiu. EI creeazii simultan un in-
88
Murmurul stelelor dimine{ii
!reg complex de. potential.e: d~ iIl:wo~npi, dorinta l2ute~i­
a invidie, sentiment de .Illfenontate, trItare, nemulwmlre:
~toate acestea nu numal pentru eli ~I nu este ?regallt sa-~I
permita din punct de vedere matenal, dar '11ICI macar nu
considerli ca ar merita sa aibii lucruri scumpe. Sufletulin-
\elege cuvant cu cuvant ce ii spune .rati~ea, iar el 0 tin~
una ~i buna: " ftft!::SIIRtcm oamen b ,
.... .. ~~.=:::~~:r~i::t:o~a~te~~ce:t cruri scumpe
ii~~.J.1 eritati intr-adevar tot ce este mai bun. Pendulii
dislrUctivi sunt cei care vor sa va tina sub control ~i sa va
insufle ideea ca "fiecare trebuie sa-~i cunoasca varful na-
sului"2. Intrati cu aplomb in magazine scumpe ~i uitat i-va
13 tot ce este acolo ca un stapan, nu ca un servitor intr-o
casii bogata. Desigur, este inutil sa va autosugestionati ca
puteti sa va permiteti sa cumparati lucrurile respective. Nu
Yeti reu~i sa va amagiti ~i nici nu este cazu\. Dar cum sa
crezi ~i sa iti permiti sa ai?
In primul rand, sa delimitam domeniile intentiei in-
terioare ~i ale cel~i exterioare in fraza "a fi dispus sa-ti
penni\i". IndividuYobi~nuit sa gandeasca ~i sa actioneze in
limitele intentiei interioare inclina sa mearga direct: "Eu
nu pot sa-mi permit acest lucru din punct de vedere mate-
rial ~i punct. Despre ce sa mai vorbim?" Ei, dar nici sa va
bligati in cap ideea ca va puteti permite sa cumparati un
lucru scump de~i, pipaind prin buzunar, punga este goala.
Nici yorba de a~a ceva. lntentia interioara I Il'un. hg,lI
1
. ' . Dar in-
trucat nu aveti de unde sa-i luati, ratiunea da un verdict
pragmatic. Daca actionati in Iimitele intenliei interioare,
2 in original: ,,Fiecare greier i~i cuno~te vatra"
89
 Vadim Zeland
intr-a<!.evar nu obtineti nimie. Intentia exterioarll, niei ea
nu va pica din eer ca mana eereasea. De unde sa va vina
daea nu sunteti dispus sa va permiteti sa aveti? Intentia ex-
terioara p;:cs tpJJaebdi iica·de la a, ea, c:::w;;alh b ".in+r, ..
;jenti sA Ii A6,C;P e n e lefiH8A tfi A "Iihq;,_
meritBti
~ "'9 ell cc;e;de,;, ,:-t 9A ;iti
. II astra de con/orl. € and nu yeti mai simp aeest 'diseonfort
§ ~ adaneul sufletului v~ indoi~i .intotdeauna ~e faptul
~ ca donnta s-ar putea totu~l mdephm. ChlQr daca sunte{i
~ " dispU§i sa acJiona/i pentru a va7ealiza dorin/a, nu e&te su-
_ ficient. ..Dadi nu credeti, inseamnli ea nu va permiteti sa
.l! " eredeti eli meritati sau eli, pur ~i simplu, vli indoiti
~uri sau milionari se deosebese de dumneavoastra nu prin
eli do-
~ rinta s-ar putea realiza. lata insli eli eei care au devenit sta-
~ eapaeitatile lor ei doar prin faptul ea ei ~i-au permis sa ai-
~
bli eeea ee ~i-au dorit. Trebuie sa va permiW i sa oveti. Es-
te aeeea~i situatie ea atunci el nd v-ati ureat pentru prima
oarli pe bieicletli. Indoielile, ezitlirile ~i opreli~tile verbale
~ au displirut; un singur lueru a ramas clar vorbe i
~ anume - a i tiut cum enzalia ca va e c ar ra sa VI se
0. puna prin cuvinle, ca ~/i/i fora sa credeli, ca sunleli sigur
..J3 ara sa ez' a i - aceasta insea 11a unitatea intre su el i
~ 'fl iune ntr-o astfel de stare, slmtltl e sunte 1 una eu aeea
,- fortli taeutli care dirijeazli Universul. Aeeasta fortli va eu-
prinde ~i va mutli in seetorul unde vi se indepline~te aeel
lueru asupra eliruia sufletul ~i ratiunea au eazut de aeord.
Fieeare e liber sli-~i aleaga ee pofte~te, dar, eu toate
aeestea, nimeni dintre noi nu erede eli totul este permis.
Orieat v-~ vorbi, nu-i a~a eli panli la urmli tot nu eredeti
ea libertatea de a alege este realli? Viata noastra ne eon-
firma opusul deoareee toti oamenii se afla ~ub puterea
pendulilor. ~i ehiar daea v-ati elibera de penduli, libertatea
de a alege tot s-ar afla in afara zonei dumneavoastra de
90
Murmurul stelelor diminelii
fort. Este prea nerealist ea in lumea eendulilor sa ai
::ptul de a alege. Este eu totul incredibil. In sufletul dum-
eavoastrli nu eredeti ea un vis greu de realizat este numai
n problema de alegere personalli. A~a eli, slide-urile pozi-
\e va ajuta sa introduce/i incredibilul in zona dumnea-
,V~fletese la gandul eli oriee dorintli va este accesibila, in- ,
~oielile vor disparea , iar increderea va deveni cuno~tere.
SUfletul va cadea de acord eu rapunea ~i, atunei va aparea.
hotararea de a avea .
~=::=.:;::
d>ijijl'ias! 5. 11:ft1lt!t_
.
cst, il 1111 iJ Men,,,, ili8i suRet:)!) de "' t itl anuJl1'O a:mll
ee.atn·!.ehili! "Ii 'SCI
8 4 sta !HiJR"
cccc:!lIfIIali1'~~.~ Cu ajutorul slide-uri lor se realizeazli
treptat unitatea dintre suflet ~i ratiune. Aeeastli eetate se
cucere~te printr-un asediu indelungat. Alclituiti-va in min-
Ie slide-ul dorintei dumneavoastra ~i tineti-I permanent in
minte. Intoarceti-va iara~i ~i iara~i la tabloul intiparit in
minte. Mai lucrali asupra detaliilor existente, desenati alte
noi detalii.
Nu privi/i slide-ul ca pe un observator strain, ci con-
fundaJi-va cu el, trai/i in interiorul lui, cel pUlin virtual.
Seuturati-vli de fieeare datli eand ave\i tendjnta sli ya re-
(l,I'ezenta!i slide-ul ea un film ce curge pe ecran. Nu este
eficjent. Trebuie sa jucati scenele in giind. simtindu-ya un
garticipant direct si nu un spectator la teauu. Cu orice v-ati
indeletnici, in permanentli reproduceti-va in giind slide-ul
propriu. Va puteti gandi la altceva, dar tabloul slide-ului
trebuie sa fie un fundal. Aeest lucru trebuie sa vli intre in
obi~nuinta. 8lide-ul dq rezultate numa; urin reomducere
indelun ata i sistematica,
Interesa i-va in mod activ de tot ceea ce se refera la
91
 Vadim Zeland
subiectul dorin ei dumneavoastra D.ali voie tuturor info~_
.rna/ii/or necesare sa patrunda In mintea dumneavoastra.
Dati-Ie posibilitatea sa patrunda In sfratullumii dumneQ.._
oastra. Este bine daca averi posibilitatea sa ,jucati" acest
slide in realitate, fie ~i formal. De exemplu, pentru acele~i
magazine scumpe, faceti repetitii cum sa va alegeti un ar-
ticol. Nu va ganditi la bani ~i nu va uitali la pret. Scopul
dumneavoastra nu sunt banii, ci ce anume puteti sa cumpl\_
rati cu ei.
Este suficient sa va invartiti pe liinga toate acele lu-
cruri, sa alegeti ceva, sa va uitati pe indelete la ce ati ales
~i sa faceti 0 evaluare. Nu va uitati la acele lucruri ca la
ceva inaccesibil, ca un lux pe care nu vi-I puteli permite, ci
ca la ceva pe care iI yeti ~i cumpara. Imaginati-va ca §i
sunteti posesorul ace lor lucruri. Prefliceti-va eli sunteli un
cumparator exigent, (dar nu arogant) . .Daca eti la.sa acew
lucruri sa patrunda- in stratul lumii dumneavoastra; treptl
a veti regia pe acea linie a vietii unde ele vorii ale dum-
eavoastra.
oNu trebuie sa va faceti grijt In ce mod 0 fi ele ale
dumneavoastrit...oaca Yeti fi hotiirat sa Ie aveti, intenlia
exterioara, tara ~tiinta dumneavoastra, va gasi 0 modalitate
pe care nici n-o blinuiti. Dupa aceea sa nu fiti surprins ~i sa
va bagati in cap ideea ca totul a fost doar 0 intamplare, 0
coincidenta sau chiar ceva mistic. Cum spunea Anatole
France: "Intamplarea este pseudonimul lui Dumnezeu
cand nu vrea sa semneze cu propriul nume".
Daca, fie rei in treacat, va apar unele sentimente dli,
yegeratje CaW de lumea yisuluj dumneaypastrA. alupgati-Ie!
'urns" in
;ste r, d"WRSUX9A§lW §i ea gil1 GX istA ,virniGsaresa
nil ya ve accsibjl (ntentia exterioara sau inte' tit vo fi
o piedica pentru unitatea dintre suflet ~i ratiune ....mcU.
92
Murmurul stelelor diminetii
1iIIlI_;Ul'IIIeavoastri~fiQl)JIuraea::pliII~ClbI:i!CUI::i£.aI
~.i8IJIQ.~I;io~ .• ~II9~~~
e~·ii~ aca aveli,
pentru dumneavoastra este .ceva .o~i~nuit, est~ in fire~ lu-
crurilor. - . e;~~CI·~dIe~~
tPI
Hotariirea de a avea este ilustratii cum nu se poate ,
mai bine de exemplele oferite de noii miliardari ru~i care
acum sunt mai multi decat in tarile dezvoltate din vest. In
Rusia, in perioada perestroicai de la sfiir~itul anilor 80 ai
secolului al XX-lea, unii politicieni mai putin inteligenti
au crezut eli economia socialistii se va transforma imediat
in economie de piata daca se va privatiza total. Cei care la
vremea respectiva s-au aflat langa "oala cu smantiina" ~i
au sesizat esenta momentului, s-au imbogatit flira muneli.
Tot ceea ce in epoca socialista apartinea statului, cum ar fi
petrolul, gazele naturale, aurul, diamantele ~i alte resurse
naturale, industriale ~i intelectuale au ajuns pe mana ca-
torva oligarhi. Erau bunurile tuturor - au devenit ale lor.
Ei nu au muncit sa-~i puna pe roate afacerile, a~a cum au
facut adevaratii miliardari ca sa-~i ca~tige milioanele, ei
sunt ni~te miliardari de carton. Cei care au fost mai aproa-
pe de oala cu smiintiina n-au flicut decat sa-~i intinda laba
§i sa maraie: "E al meu!" - ~i dupa aceea sa inregistreze
totul ca un act legal.
Din ce motive ceea ce era al tuturor, a devenit numai
allor? Aceastii perioada este unicat pentru Rusia. Caci ala-
turi de bogatie se afla 0 mullime de oameni inteligenti ~i
talentali ~i cu toate acestea, ei nu s-au ales cu nimi .
. * MhiohalL;a #';1 il $""',*"' . 7;uIII' Nnit imhogAtiti
u 8lf-avuteniciun sentimenr de yinovatie, nicLm ustrari de
u;o~tiinta, nici indoieli, nici complexe de inferiQritate.-.Au
93
 Vadim Zeland
considerat ca merita, nu le-a trecut prin minte sa se simta
vinovati cilnd intra in magazine scumpe. Au fost hotarati
sa aibil ~i de aceea impasibila intentie exterioara le-a ~i dat.
A~a deci. Iar dumneavoastra mai ~i spuneti - ineredibil!
Vizualizarea scopului
Metodele realizlirii scopului in Transurfing se afla
-din colo de limitele unei judeeati rationale ~i unor repre-
zentari obi~nuite. Dintre toate metodele netradi(ionale eu-
noseute, eel mai aproape de Transurfing se afla W,ijl!!->
J:: . . Metoda respectiva consta in ae1ea ea
tre Ule sa-ti reprezinti lucrul dorit eilt mai amanuntit, in
toate detaliile, ~i sa-i porti imaginea in minte.
Coneeptia aetuala despre lume ~i via\il eonsidera vi-
zualizarea ea 0 pierdere de timp, Iipsitli de sens. Intr-
adevar, drumul este biltatorit de eel care ealatore~te ~i nu
de aeela care viseaza. Dar orieum ar fi, <ceprezentarea men-
tala a scopului are un rol tot atilt de hotariitor, ea ~i proee-
sui propriu-zis de realizare a seopului ~i deja ~titi de ceo
"Cel care doar merge" obtine rezultate medii ~i va trai ea
toti eeilalti, dandu-~i obolul la triumful bunului simt. Pele-
rinul care are in desaga metodele Transurfingului poate sa
obtina rezultate pe care bunul simt ineearea sa Ie includa
in notiuni de tipul "bafta", "intamplare", "ales al soartei".
Din punctul de vedere al bunului simt, in Transur-
fing totul este eu susul in jos. De altfel, aeela~i lueru se
poate spune ~i despre bunul simt de pe pozitiile Transur-
94
Murmurul stelelor diminelii
fingului. Daca nu vreti sa traiti ca ceilalti, daca nu doriti sa
vii multumiti cu rezultate medii, daca nazuiti sa obtineti in
viata aceasta totul - "tacilmul eomplet", atunei sunteti un
pelerin. ~Ierinul. Transurfingului nu este alesul soartei, ei
ea, soarta, este eea aleasa. Yeti obtine tot ee va doriti daea
veti reu~i sa mi~eati din loc monolitul bunului simt. Aeeas-
ta niei pe departe nu insearnna sa plutiti cu capul in nori ci,
dimpotrivil, sa eoborilti cu picioarele pe pamant pentru ca
,
in realitate bunul simt in aceeptiunea com una, nu este a~a.
V-ati convins de aeest lueru, ~i nu 0 data, ~i in curilnd vi se
vor dezvalui inca multe alte lucruri neobi~nuite.
Haideti sa ne lamurim de ce xjma1izarea scopn!u;
2ropn nu da. r~zultat$ lOtde?'tna. Chia: ~i adeptii activi ai
ezotensmulUl ~l al pSlhologlel netrad1tlOnaie nu se pot bi-
zui pe ea in totalitate.
<Fipurile de vizualizare eunosc te pot fi impartite in
!rei wpe. Prima grupa 0 eonstituie yi§Urile Din punet de
vedere practic, acesta este tipul de vizualizare ce! mai slab
~i cellI\ai nesigur. Nu strica sa visezi, dar practic, este rara
folos. Visurile nu se fmplinesc! Visatorii, de regula, nici nu
pretind ea visurile se realizeaza. Doar Ii se pare ca i~i do-
resc foarte mult ca visu! sa Ii se realizeze. Dar in strafun-
dul sufletului ei fie nu ered ea dorinta se poate infiiptui, fie
nu au intentia sa actioneze. Pentru visatori visurile sunt
ni~te stele indepartate. Daca Ii se fae a!uzii la eastelele de
nisip, ei se inchid in gaoacele lor intoemai ca stridia: "Nu
v~ atingeti de visul meu!" Dd'" b"r, sA .te 6 uit!. ' 5 ae~ se' h
. . ... .
A doua grupa este filmub m in vedere nu cinema-
tograful, ei filmul gandurilor despre propria dorin\ii. Rula-
jul filmului in minte se realizeaza intentionat - aeeas~-
95
 Vadim Ze/and
te deosebirea fata de visare. Este intentia de a avea ~i de a
actiona, iar una dintre actiuni 0 reprezintli vizualizarea in-
fiiptuirii dorintei sub forma vizualizllrii filmului. Cum se
petree lucrurile? De exemplu, cvreti sa aveti 0 casa ~i vi-o
reprezentati ~i a~a ~i ~, in toate detaliile, cu alte cuvinte,
dupa toate regulile. Aveti in minte 0 imagine absolut c\ar~
sau aproape clara, a felului cum arata ~i, in fiecare zi, per-
manent deci, purtati in giind aceasta imagine.
Sa presupunem ca v-ati indeplinit excelent aceasta
sarcina. Ar trebui ca dorinta sa vi se inIaptuiasca. Ghiciti:
ce yeti capata? lata ce: in mod cert, Yeti vedea casa aproa-
pe la fel sau exact la fel cu cea pe care v-ati reprezentat-o.
Dar nu aceasta casa 0 Yeti avea. Va fi 0 casa a altcuiva, pe
o strada oarecare sau la cinema. Pentru ca Yeti obtine ceea
ce ati comandat. V-ati trudit aliit de con~tiincios sa vizua-
lizati casa, dar nu i-ati explicat "chelnerului" ca e yorba de
casa dumneavoastra ~i de aceea el v-a adus exact ce ati
comandat. V -ati lasat prins de calitatea procesului de vizu-
(\ alizare, a~a cum ati invatat din incat ati uitat esentia-
\) luI:
<JlIJlou-va pe: reglati...pararnetrii de emi-
sie pe Hniile respective de viatih De exemplu, sCQPul dum-
.neavoastra este sa aveti 0 casa noua. Nu trebuie sa priviti
la ea in gand ca la un tab Iou. Creati-va in realitate un fel
de vis virtual. Intrati in casa, treceti prin fiecare incapere,
atingeti toate lucrurile din jurul dumneavoastra. A~ezati-va
comod in fotoliul din fata caminului, simtiti caldura placu-
96
Murmurul stele/or diminelii
la ~i mirosul de fum; aruncati cateva lemne pe foe. Duceti-
va la bucatlirie, uitati-va in frigider. Ce este in el? Pregl 'c
:t--:;2.
liti-va sa dormiti intr-un pat confortabil. Va simtiti confor-
tabil? A~ezati-va la masa inconjural de familie. Sarbatoriti -t~
instal area in casa noua. Mutati mobila din loco Atingeti cu
mana iarba din curte. Este verde ~i moale. Plantati flori.
Ce flori va plac? Rupeti un mar din porn ~i mancati-l. Sim-
titi-va ca acasa. Doar e casa dumneavoastra. N-o priviti cur~b
ochii visatorului, cu veneratie, ca pe ceva irealizabil sau ca
o perspectiva indeparta",. Aveti deja casa, prefaceti-va ca
IOtu~ ~Y,rtOOt
( I plJpa ~um\ati inteles, _. ,
"1IIIPl~ ._:a:m:=W:DCgx;~UJ ar cand se va intiimpla
acest fapt, nu se ~tie. Soar putea sa mai aveti de a~teptat.
Totul demnde de modul cum lucrati cu acest sli9fu. Daca
ati exersat putin ~i apoi ati renuntat, nu aveti ce spera. Mi-
nuni intr-adevar nu exista.
Lucrilnd cu slide-ul, trebuie sa tineti minte urmatoa-
rele. In primul riind, ~ aca nu va rna' intereseaza scopul
respeetiv, el se va ... ~terge ... ; 'Va~trebui sa va. impune\L Sa
lucrati cu el. ceea ce in curiind va va plictisi. Atunci, va
trebui sa reflectati: va trebuie intr-adevar acest slide? In al
doilea riind,drebuieu tineti minte eli intentia exterioara nu
realizeaza slide-ul [mediat, -ci apropiindu-va treptat de lini-
ile tinta ale vietii. Va 11 nevoie de r3.bdare indelunga ~i de
slaruinta·
Tenacitatea este necesarli numai in etapa iniliala .
Dupa aceea vizualizarea slide-ului va va intra in obisnuin-
@Si nu va mai trebui sa va impu~eti. ~i, in sfiir~it, ~
n ahz I un
97
 ')BM!l!U4u' Vadim Zeland
?espre a~e.asta va fi vo~ba in e~p~tolele .urm~toare. Q"'1;.
( trebui sa fae? Cum ramane eu atotputemiea intentie exte-
• A Og2 yeti fi bQlAnll
~ aveti, intentia exterioara va gasi modalitatea sa ya realize:
j'& SFOpu!.
Daea v-ati gandit ea slide-ul este ebiar metoda de vi-
zualizare in Transurfing, ati gre~it. Chiar ~i un slide de eea
ai inaltli cali tate presupune un timp lung de realizare,
mai ales daea seopul se afla intr-un sector destul de inde-
partat de dumneavoastra in spatiul variantelor.
Murmurul stelelor diminelii
zualizarea grupei a treia deja nu mai este film, ee ar mai
sa rioaro?
Problema e ea din punetul de vedere al Transurfin-
gului aici au fost eomise doua gre§eli. Prima gre~eala:
Banii sunt
doar un atnbut; mel maear nu sunt un mijloe ~i in nieiun
caz un seop. Oespre seopurile dumneavoastra yom vorbi
insli mai tarziu, aeum nu yom antieipa. A doua gre~eala:

Vizualizarea procesului
Haideti sa rezolvam 0 astfel de tema. Sa presupunem
ea seopul dumneavoastra final este sa va imbogatiti. Pen-
tru realizarea seopului, exersati vizualizarea unei valize
pi ina eu paehete de banenote. Vizualizarea se desta~oara
dupa toate regulile grupei a treia ~i pe 0 perioada mai lun-
ga. intrebare: ee se va obtine ~i eand anume.
Raspuns: nimie §i nieiodatli. Puteti face treaba asta zi
de zi, pana la sfiir~itul vietii ~i totul va fi in zadar; in eel
mai bun eaz, Yeti vedea mai des valize burdu~ite eu bani -
dar la cinema. Probabilitatea sa gasiti 0 eomoara sau sa
ea~tigati la loterie este foarte mica. Merita oare sa mizati
pe probabilitate?
V-ali putea pune intrebarea: cum a~a, ea eu mereu
desehid, in gand, valize eu bani, Ie desehid eu propriile
maini, imi scot biini~orii, ii mangai, doar ea nu-i ling! Vi-

98 99
 Vadim Zeland
care vi-I reprezentati. Dar, atentia se foealizeazii pe prOCe_
..sui de mi~care spre seop, in timp ee seopul ramane pe fun.
dalul mi~earii.
Yima'izarea scopuluj sa atare 55 deosebeste de vi.
zualizarea roeesului de realizare a lui a a cum do .
depsebeste e intent!e, Dorinta nu ace nimie. Ne reintoar.
cern la exemplul eu mana ridieatii. Imaginati-va ea vre\i sii
o ridieali. La ineeput va giindi\i la faptul ca vre\i sa ridica\i
mana ~i va ganditi ~i la ce va urma: - adiea mana va fi ridi.
cata. Iar acum ridieati-o. In primul eaz luereazii dorinta ~i
nu se intiimpla nimie, doar se eonstata ea ea exista $i se vi.
zualizeazli seopul - mana ridieatii. In al doilea caz lucreaza
intentia $i ea aelioneazii tot timpul pana ce se ridica mana.
In timpul acestui proces, se presupune ca seopul este spre
ceea ce trebuie sa tindem, dar atentia se eoncentreaza pe
proeesul insu$i. La urma urmelor, ca sa faei cativa pa~i nu
este suficient doar sa dore$ti $i sa te $i vezi la locul de des-
tinatie. Este necesar sa mergi, adiea sa efectuezi un proces.
Toate acestea par a fi ni$te refleetii banale. Dar s3
vedeti ce concluzie tragem de aici:~=~~;=ti=
.de m' care s re sco ,§i' a est eaz I e azii int n I ' e
aeeea seopu va I 0 tinu!, mal evreme sau mal tarziu.
Mi$carea spre scop nu este la fel de rapida ca in somn, dar
ea exista totu~i $i e destul de perceptibiHI! Studiind ultimul
capitol, real mente yeti inva\a sa vede(i mi§Carea pe liniile
vieW \ Daca creatia dumneavoastra este un program de cal-
Orice ali face, daca acesta este un proces indelungat,
va va ajuta vizualizarea acestui proces. 0 asemenea vizua·
lizare este deosebit de folositoare in oriee crea\ie, ciind
100
Murmurul stelelor dimine(ii
opul final inca nu are contururi clare. Ce se intelege prin
sc I
vizualizarea procesului? Sa presupunem ca u<:.ratl ~ un
. I
obiect de artli ~i inca nu ~ti\i exact ce va rezul!a. In schlmb,
titi ce calitiiti ati dori sa aiba acest obiect. In pauzele de
~uncii vii imaginali cum obiectul se perfectioneazli tot mai
mult. Azi ati terminat ciiteva detalii. Iar maine intentionali
li mai adaugati noi tu~e. Imaginati-va cum se transforma
~reatia dumneavoastra. Ii adaugati noi calitiiti ~i sub ochii
dumneavoastra ea devine 0 capodopera. Sunteti mul(umit,
procesul de creatie va pasioneaza, lucrarea devine copilul
dumneavoastra ~i cre~teli impreuna.
Va este u~or sa inventati 0 alta modalitate de vizua-
lizare, adecvata situatiei concrete. Secretul este nu doar sa
contemplati obiectul, ci sa va reprezentati ~i procesul -
cum se na~te el ~i cum se perfectioneazli. Nu trebuie sa va
imaginati cum creatia, de exemplu 0 picturli, se deseneazli
de la sine, se lipe~te pe panza, i~i face rama sau mai $tiu eu
ceo Dumneavoastra 0 creati. Se perfectioneazli in mainile
dumneavoastra. e",,, .. « If litf)i j\. lp.,lzql ai",p:azi»riJd.,
o buna ilustrare 0 constituie j" a unei marne car i i
tgeste cORilu!. . a iJ hrline~te, 11 culca ~i i$i imagineaza cum
cre~te micu(ul in fiecare zi. Ea il ingrije~te, II admira $i es-
Ie sigura ca se va face frumos. Se joaca cu el, II invata ~i
i~i imagineazii cum se intelepte$te copilul $i cum se va du-
ce la ~coala. Dupa cum vedeti, u oeste 0 conremplare a re-
ltatului, ci este 0 creatie ~i ino acel~r timp 0 vizualizare It'
llrocesillui: 'EU:".nu urmare~te pur ~i simplu.cum ere~te copi
lui, ci l$i imagineazli ~i cum se dezvolta ~i ce va fi.
culator, dupa orele de munca la birou, imaginati-va cum sa
fie mai efieient ~i mai comod. Maine ii Yeti adauga noi de-
talii ~i ii Yeti uimi pe toti.
101
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
Raca lucrati la un proiect de afacere, imagina\i-v~
cum va vin In cap tot mai multe idei geniale. In fiecare Zi
face\i noi oferte interesante ~i originale. Urmari\i evolu\ia Verigi1e transferului
proiectului ~i fiti convins ca treptat el va deveni un mo del
de profesionalism. ca scopul se afla pe linii lndepiirtate ale vietii,
Ra
Raca lucra\i asupra corpului dumneavoastra, Ingn. te practic imposibil sa-ti reglezi emisia pe ele. R~
atunci e5
jiti-I a~a cum face mama cu copilul ei. Imagina\i-va cum el u, va pregiititi sa dati un examen, dar nu cuno~te\l
e)(empl
capata forme perfecte; antrenati-va ~i apoi imaginati ·v~ deloc materia, deci nu veti putea sa va reglatl p~
aproape
cum mu~chii In unele locuri cresc, iar In alte locuri se de puteti lua examenu\. Raca nu §titi n.imic n~ vetl
linia un
alungesc. vizualizati raspunsul nici macar la 0 smgura mtre-
re~i sa
In orice caz, analiza\i procesul: In ce mod afacerea bare. ia
dumneavoastra se mi~ca spre finalizare. Contemplarea reo Intre viitorul dumneavoastra scop §i situat de acum
<;1:Ultatului final dour largqte zona de contort ~i nu e pUftn fie 0 cale destul de lunga (nu este obligatoriu sa
poate sa
a despre timp). Vi se va schimba nu nU1flai situatia
-' lucru. Dar, ocuptindu-va de vizualizarea procesului de
mi~care spre scoR> veti grabi vizibil activitatea~ intenfi'ei
fie vorb
ci ~i m
odul de a gandi, maniera de a actiona, soar putea
caracteru\. In momentul de falii nu va puteti regIa
exterioare. chiar ~i
~ ~ Raca deocarodata nu stili in ce mod yii putet; rna!lij cu e)lllC titate parametrii daca nu strabateti aceasta cal~.
5 a MUHMWj!#t 5; .;me!jzatj "u'Ne§ld de ~I~

.'
scopu\' nu va faceli &iii si continuati 'inistit si sistema
.. . .~ ..iiI
imkioti1Qil vt'i !!!'!'!! ::::!,DI!!~
...
;n- ICIQ"i!A,tt;
AI . . hWfiyett-ettn. §§lipe DJu"Dj _
19 zona de confort, intentia exterioar!! va va sugera varian. ed :;;;i ,,,,aii'
!ill "tim"
Jill . . til
t; 99tri yi ta . .......... . ~.
Gk1&; W a Ie pa ff";~"Jf?g8tjzaa,
... . Usali la 0 parte
1m i ave i Incredere In .cur erea vari te . Nu Puteti invarti in minte la infinit slide-ul cu imaginea
trebUie doar sa va uitati la slide ci traiti-I! n acest fel, ram viitorului indepartat §i nu veti pati nimic. Rar vizualizare~
sa va dati seama, veti ac\iona in directia necesarii. procesului de mi§care pe un segment de drum pe care vep
Rar vizualizarea procesului Inca nu e totul. Realiza- pomi n u prea curand nu se §tie unde va va duce. Imagl-
rea materiala a spa\iului variantelor e inertil ca smoala, de nati-va
ca trebuie sa plutiti in jos pe un rau cu numeroase
i
aceea transferul trebuie ncut treptat, in afara de cazul In meandre. Veti tan barca pe mal ca sa scurtat drumul,
care aveti 0 1ntentie exterioara mesianicii. Treptat Inseam- tAind cotiturile raului? .
na nu numai continuu, ci si in etape. in aceasta consta se- Raca scopul se realizeazli in cateva : tape,. va trebUi
cretul a inca unei particularitati a vizualizlirii Transurfim- sa I!arcurgeli succesiv fiecare etap~: fie ca .do?~1 QH~_nu
gului. acest Iucru. De exemplu,

102 103
 Vadim Zeland
iiiiiiiilE!diiiiiilig;;!JD,i!S:iE~aaiiiIlZdill:l:t;;j);:rAara! Mai intiii
trebuie sa tennini 0 fonna de invatlimant, apoi sa-ti gase~ti
un loc de. mundi, dupa aceea sa-ti rafinezi maiestria profe.
sionala. In spatiul variantelor 0 asemenea «ale etapizata
car~ ~uce spre ~cop se. nume~te ianL de Irans(el'. Fiecare
venga a lantulm reprezlOtli 0 etapa. Etapele se lnlantuiesc
in verigi, deoarece daca nu ai parcurs 0 etapa, nu poti trece
la unnatoarea. De exemplu, nu poti sa te inscrii la doctorat
daca n-ai tenninat universitatea.
o veriga a lantului de transfer este alcatuitli din sec.
toare interconectate ~i relativ omogene ale spatiului. do
splltiu\ variantelor; caIea spre scop este structurata de catre
Ianturile de transfer ~i de cursu! variantelor, Spatiul vari-
antelor are 0 structura ordonata. Dara
Ie dei?lasezj spre
scop 1a intamplare, scowl PH ya ij atipi ~ti7lieja hum s~
mu,. va abateti de la cursuf"variantelor, tSa nu creatt Rotentia",
'Ie excedentare;,. 1Ili nu lopatati cu maifiile In apa. ~. sa-n
@;rg~!li:J.mpl[)tri·~ doar 0
Imagma slide. Dar procesul
de mi~care - numai in limitele verigii in curs a lantului de
transfer. Nu va grabiti, Yeti reu~i totul la tim ul res e tiv.
Acum utem sa dam defini ia fi I n Transurjing
izualizare Inseamna reprezentarea mentala a procesului
e re tz a veri ii In curs din Ian I de trans er rin
reprezentare se intelege directionarea gan un or pe raga-
~ul. necesar. Gandurilor ~ebuie doar sa Ie dai un impuls,
mal departe ele se duc slOgure, ca dupa un scenariu din
somn. Trebuie sa traiti prin procesul de realizare a verigii,
atat in ganduri cat ~i in actiuni, in mod coordonat.
Dupa cum vedeti, totul este simplu. Nu este greu de
104
Murmurul stele/or diminelii
stabilit care sunt verigile din lantul dumneavoastra de
tflII1sfer . Dar daca nu ~titi ordinea in care sa va mi~cati
spre scop? Sau, in general, nu va e clar pe ce cale ~i cu ce
mijloace va puteti realiza scopul? Nu-i nimic, nu trebuie sa
va speriati. Eu 0 sa repet ce trebuie racut in asemenea caz.
'"' menta . . .,.
tJUru 9 Hn"' z€, OP illSit tI- '
! IP rja:zt .
ZCiJ~ za--ex, . . . .
rtc:r '''Hil ilJnfs'4 hpl' jdfiisN ",uplm;e Sil , Q1; ,,,,wpm.'? qi,
. •. r
tjlj,}c tuhitvwi" 1 pi' .deligv $fl U ; itmZij M fi'fldutm,e
II );« bi,">
L Wjdena '" ,Btf! ,in "PlPSZU n>
.. . . ."
Aici a~ dori sa mai adaug cateva cuvinte despre
@- . ad! vi s~ va parea ca un se~n v..-ar .i~di:a posibi-
se-m-n-e)Q.....
litatea de a va atlOge scopul , este bme sa stItI ca semnele
se refera numai la veriga in curs a lanNlui de transfer si ca
In general semnele au doar 0 relatie indepartatli cu scopul
final. Cu alte cuvinte, indicatorii se refera numai la acel
~ pe care mergeti in momentul respectiv. Puteti sa in-
terpretati semnele in legatura cu toate problemele legate de
veriga in curs a lantului de transfer. Dar daca linia in curs
a vietii dumneavoastra este separatli de linia scop prin ca-
teva verigi, semnele nu pot servi ca indicatori de scop.
Aceasta nu inseamna ca pentru un scop indeplirtat, in ge-
neral, nu existli indicatori. Ci pur ~i simplu nu-i puteti in-
.
terpreta cu suficienta sigurantli. In general, interpretarea
semnelor, cu exceptia stlirii de confort sufletesc, constituie
tehnica cea mai siaM in Transurfing ~i de aceea nu trebuie
acordata 0 mare importantli semnelor.
Ramane de clarificat ce loc i se rezerva vizualizarii
105
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii

din grupa a treia ~i dacii in general trebuie sa ne ocup~ amai existe.

de vizualizarea scopului. Riispunsul este unul singur: <in. s importanla exterioarii realizeazii slide-ul continuu §i
discutabil, vizualizarea scopului este absolut neceslllii' trepta~ l'I-va- aten-
alegeti fonna care vii este mai comoda. .scopul riimane fi: incetali sii mai luptali cu sme. §l. transJera
,r,

xat in cap sub fonna de slide, ceea ce vii liirge~te zona de
confort ~i vii regleaza frecventa de emisie a energieLmen.
tale pe liniile-scop ale vietii. Tocmai aceasta este principa.
la ~i unica functie a vizualiziirii din grupa a treia. Dar
tr,!!1sferul propriu-zis pe liniile-scop 11 face- alii d' 13$ •
. . . "
~IIi:IBl~lI3 0cupandu=vii de vizualizarea procesului, unip
intentia dumneavoastrll interioara cu cea exterioara.
Rezumat
Iluziile nu sunt rezultatul jocului imaginaliei, ci ve-
derea unei alte realitiili.
Aftdndu-se in lumea materialii, omul poate percepe
o altii realitate.
Perceplia lumii poate fi denaturatii de convingerile
interioare.
Slide-ul este ceea ce se aftii in mintea dumneavoas-
trii §i nu existii la allii.
Slide-urile denatureazii realitatea.
Omul este inclinat sii aplice proiecliile slide-ului siiu
la cei din jurul siiu.
Baza slide-ului este importanla.
Imediat ce importanla a dispiirut slide-ul inceteazii
'0 de pe negativ pe pozitiv. .
/l Alciituili-vii un slide pozitiv, pliicut pentru suftet §l
ra/iune. . _ . .
Cercetali, viziona/i mai des slide-ul §l adaugall nOI
detalii.
Sub nici un motiv nu copiali slide-ul de la alte per-
soane. .
Dacii vii Iipse§te hotiirdrea de a avea, nu veIl avea.
Permiteli-vii luxul sii merita/i tot ce este mai bun.
Hotiirdrea de a avea inseamnii cii §tili categoric cii meri-
tati §i alegerea vii aparline. . .
Slide-urile pozitive vii ajutii sii include/i neveroslml-
lui in zona dumneavoastrii de confort.
Nu vii uita/i la slide ca la un tablou, ci triii/i in el,
cel pulin virtual. . ' .
Nu vii respingeli nicio informalie dm lumea vlsulul
dumneavoastrii.
Be SGOp va::apropie;nu contemplarea rezultatului, c·
vizualizarea'Procesului demi§care.spre·e .
Nu contemplarea rezultatului, ci reprezentarea pro-
cesului de na§tere §i perfeclionare (aqeasta trebuie sii vii
preocupe).
<Vizualizarea in -Transurfing inseamnii reprezentares
mentalii a procesului "ile realizare a":"verigii in curs din IlIn-
lUI de transfe .
Dacii nu §ti/i drumul spre atingerea scopului vizua-
Iiza/i slide-ul.
Slide-ul vii va conduce singur in directia necesarii.

106 107
Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii

Capitolul "'

SUfl£T ~1 RATIUN£
Omul dispune de 0 uria~ii forfii care uneori este nu-
mitii energie psihicii. Fiecare dintre noi are capacitiifi
magice, dar ele sunt blocate. Este clar cii nu trebuie sii
mergem prea departe ca sii ni se deschidii rezervele inter-
ne ~i posibilitii/ile poten/iale. Miracolul se aflii foarte
aproape de om, dar el nu Ii acordii aten/ie.

108 109
 Vadim Zeland
Sufletul vine in aceasta lume
ca un copil care intinde increzator mdnu/ele
Velntul intentiei
, o importantii de principiu. Dacii doriti, credeti din suflet,
0r.n ul. s.e na~te ca individ, adicii 0 fiintA unicii. Apoi
acea~tli m~lY1du~htat.e se dezvoltii. G<lndwile, cuno§tintele,
convmgenle, obl~numtele, deprinderile, insu§i caracterul
au aparut dupa aceea, ca din zbor. ~i totu§i acestea nu au
apiirut pe un loc gal. Ce a fost oare la inceputuri? Daca a
fost doar o. foaie alba de h~ie, atunci incercali sa deveniti
pentru 0 c1~pa 0 coala alba. Inchideti ochii §i intrerupeti ~i­
rul g~ndunlor. Dacii reu§iti sa contemplali un gol negru
a~cI, p:ntru cateva clipe, reu§iti sa nu va mai giindili la
nImlC §I, mtr-un moment oarecare, aveti in cap un gol total.
Oare in acest timp ali incetat sa mai fili dumneavoastrii in-
§iva? Activitatea raliunii s-a oprit, dar a riimas un fel de
senzalie integrala cii eu sunt eu.
Dar cum explicati cii eu sunt eu? Con§tiinta de sine a
~~ul~i _ca per~onali~te are lo~ d~ obicei in contextul pozi-
llel I~I m ~edlUl ~oclal. lmagmall-va insii pentru 0 c1ipa ca
medlUl social a dlspiirut ~i eli vii aflali "suspendat" in cos-
mos. Nu aveti nimic: nici societate, nici Pamant, nici Soa-
:e, ni~i trecut, nici. viitor, ci numai un pustiu negru de jur
ImpreJur. Totul a dlsparut, ati ramas numai dumneavoastra.
~i ce a ramas din vechea dumneavoastra personalitate?
Toate cuno§tintele §i gandwile erau legate de habitatul
dumneavoastra. Obi§nuinlele, manierele, dorintele, spai-
110
Murmurul stelelor diminefii
me/e, caracterul - toate actionau in raport cu el. Dar acest
mediu nu mai existli. Ce a mai ramas din dumneavoastra?
Aceastli problema este greu de discutat in cadrul no-
~unilor de care dispune raliunea. Nu Yom analiza in aceas-
fA carte eterna tema a existentei sufletului uman. Acest su-
biect ne va lua mult timp §i practic nu realiziim nimic.
Pentru scopwile Transurfingului aceasta problema nu are
daca nu - credeti in subcon§tient. Puteti sa fiti de acord cu
coneeptia nemwirii sufletului - sau nu. Indiscutabil rilma-
ne doar faptul ea 'hicul-ornul' W¥tnde atiltcconstientul
cat §irinconstientul. -
De la ineeput ne-am in les cii yom numi ce este
enstiW 'tu!iunq, iar tot ce es . con ~ qflet.j!en-
tru a fi mai simplu §i pentru a avea un folos practic trebuie
sa ne lamwim asupra unui segment mic §i ingust legat de
suflet. Va fi suficient daca, grosso modo vorbind, yom tra-
sa un hotar intre suflet §i ratiune: entimentele vor fi ale
;}IIfletul " iar an . - ale ra iunii. C<lnd aveti 0 stare de
euforie, de entuziasm, de exuberantA - aces tea sunt sim-
taminte ale sufletului. Starea de apasare, de nelini§te este
tot 0 stare a sufletului.
Me se afla in totalitate sub stlip<lnirea
pendulilor Si toate reprezentlirile si convingerile ne sunt
impuse tot de ei. Gradul de libertate a individului se limi-
tem la ceea ce ii este permis. EI i§i define§te gre§it locul
situ in aceastli lume - fie sluga, fie stiip<ln. Din punctul de
vedere al Transurfingului, nici una dintre aceste pozilii nu
este corectli. Omul nu reprezintii nimic. Este doar 0 picatu-
ra care pentru 0 clipii §i-a luat zborul din ocean.
a ilustrare a na§terii §i a mortii 0 pot reprezenta
stropii valwilor miirii. Picatura care s-a desprins din ocean
III
 Vadim Zeland
nu poate sa simta ca este una cu oceanul ~i nu poate sa
primeasca energie de la el. Picaturii i se pare ca exista ea
in sine ~i ca nu are nimic comun cu oceanul. Dar cand ca-
de in ocean i~i da seama ca este una cu oceanul. Picatura ~i
oceanul se unesc intr-un tot. Ca esentii, ele sunt unul ~i
acela~i lucru, adica apa.
o singura picatura de apa poate lua diferite forme:
picatura, fulg de zlipada, cristal de gheata, nor cu vapori de
apa. Formele sunt diferite, dar esenta este una singura.
Particula nu-~i aminte~te ~i nu intelege ca ea ~i oceanul
sunt una. Particulei i se pare ca oceanu\' inseamna valuri,
spuma, stropi, aisberguri, torent, acalmie .... Tot a~a §i par-
ticulei i se pare ca ea este 0 picatura sau un fulg de zlipada
sau un nori~or' de vapori de apa. Particulei ii este greu sa,
vada in toate aceste manifestari exterioare 0 esentii cornu:
na ~i anume apa. $tie ea ceva, dar nec\ar, insesizabil.
Textele biblice ne dezvaluie adevarul in aceasta pro-
blema, adevar care a fost denaturat de notiunile ratiunii.
Afirmatia ca Dumnezeu L-a creat pe om dupa chipul ~ir
asemanarea Sa este un adevar. Numai ca lucrul acesta este
inteles in mod gre~it. Dumnezeu poate lua forme diferite,
dar esenta Sa nu consta in faptul ca EI are cap, doua maini
~i doua picioare. Daca il comparam pe Dumnezeu cu
oceanul, iar pe om cu picatura, atunci amandoi au 0 esentil
comuna - apa.
Dupa marturiile oamenilor care s-au aflat la hotarul
dintre viata ~i moarte, sufletul simte 0 lini~te inexprimabi-
la ~i 0 tainica fericire ca a devenit una cu Cosmosul. Pica-
tura s-a intors in ocean ~i ~i-a recapatat con~tiinta adevara-
tei sale esente: este alcatuita din aceea~i substanta ca ~i
oceanul. Toata energia oceanului trece prin aceasta picatu-
ra.
112
Murmurul stelelor diminefii
In decursul intregii lor istorii, oamenii s-au straduit
ca in timpul vietii sa se simta una cu Cosmosul. Toate ~co­
IiIe de dezvoltare spirituala urmaresc in ultima instanta
unul ~i acela~i scop: iluminarea, adica altfel spus sa se
simtii una cu aceasta lume, sa se dizolve in oceanul de
energie dar in acela~i timp sa nu se piarda pe sine ca esen-
til individuala.
Ce obtine individul care a atins iluminarea? EI capa-
til energia intregului ocean din Univers pentru a dispune
de ea. EI nu vede nicio deosebire de principiu intre el in-
su~i ~i aceasta infinitate. Energia lui mentala intra in rezo-
nantii cu energia oceanului. Abia atunci, intenfia celui ilu-
minat devine identicil cu intenfia exterioaril- aceasta fofta
mareatii ~i de nepatruns care dirijeaza lumea.
Ciind forma unui zmeu de hartie intruneste parame-
trii necesari, el este ridicat in sus de curentii de aero Asa si
omul este prins de vantul intentiei exterioare si purtat pe
aripile acestuia intr-un sector al spatiului ce corespunde cu
parametrii emisiei lui mentale. Pentru a se mi§ca orientat
spre scop in spa\iul variantelor este necesar sa simta acest
vant al intentiei exterioare la fel de c\ar cum simte misca-
rea aerului sau a apei.
Piina ce omul nu va con~tientiza esenta ~i natura
identitatii sale cu oceanul, el nu va putea stapiini intentia
exterioara.':Nu ne propunem sa ajungem.la iluminare. Este
o sarcina mult prea grea ~i pentru a va realiza scopurile
nici nu este nevoie. Nu e nevoie sa ne ducem pana in Tibet
ca sa meditam. Transurfingul ne pune la dispozitie 0 porti-
IA care ne permite sa ne subordonam intentia exterioara
intr-o masura mica dar suficienta pentru a ne realiza dorin-
tao
Principiul acestei portite este destul de simplu. Rati-
113
 Vadim Zeland
unea are vointa, dar nu este capabiIa sa dirijeze intentia
exterioara. Sufletul e capabil sa simta ca este identic cu in-
tentia exterioara, dar nu are vointa. EI zboara in spatiul va-
riantelor la voia intamplarii, ca un zmeu de hiirtie. hhe: a;,
ua:::.>iupa sd'iiZj . Ii ,hie sabo'>" ",., ej#uFd#Jllie cret izU#ii1;,g t
ujil::iefft.ca.ea.sii realizeze·unitatea]1inmr.sujler§i'WiY.n .
Este 0 sarcina destul de complicata, dar care poate fi
realizata. Dupa cum am aratat mai sus, activitatea intentiei
exterioare 0 putem sesiza pe deplin atunci cand allteptarlle
i noastre cele mai rele se indeplinesc. in acest caz intentia
exterioara actioneaza impotriva vointei ratiunii. A ramas
sa lamurim in ce mod se pot realiza cele mai bune a~tep-
tan. In capito luI "Intentia" am defmit
vor intredeschide u~a spre aceasta lume plina
de taine a intentiei exterioare.
Panze1e sufletului
Oamenii se percep pe ei in~i~i ~i percep ~i manifesta-
rile exterioare ale lumii numai in calitatea lor de obiecte
materiale. Toate obiectele materiale au 0 esenta energoin-
formationala comuna care nu poate fi perceputa in mod
obi~nuit. In speta, este yorba de ceea ce se gase~te in spa-
tiul variantelor ~i determina comportamentul realizarii ma-
teriale. Limbajul semnificatiilor abstracte pe care ne-am
114
Murmurul stelelor diminefii
obi~nuit sa-I folosim descrie numai manifestarile exterioa-
re ale esentei energoinformationale. Aceasta esenta prim-
ordiala este imposibil de descris intr-un singur fel, prin
Iimbajul semnificatiilor ratiunii, de unde ~i aceasta multi-
tudine de orientari filozofice ~i religioase.
Modul nostru de perceptie s-a format din copilane,
cand am fost invatati sa ne concentram atentia pe elemente
separate: "Ia uite ... ! Astea sunt manutele tale, iar astea
sunt picioru~ele! Acesta este gri~uletul tau! Uite, p~ ea a
zburat!" Reglarea perceptiei se face pe parcursul intregii
vieti. In permanentli, ratiunea realizeaza 0 concordanta in-
tre datele exterioare de orice tip ~i §ablonul existent de de-
. scriere a lumii.
De exemplu, daca noi n-am vlizut niciodata inveli~ul
energetic al omului (aura), ratiunea nu ne va lasa sa-I ve-
dem cu ochii no~tri deoarece el nu concorda cu ~ablonul
obi~nuit. in copilarie nimeni nu ne-a spus sa fim atenti la
aura pentru ca ea nu intrase in ~ablonul de descriere a lu-
mii. Acum teoretic ~tim ca aura exista, dar practic nu ve-
demnimic.
Mecanismul de percepere a lumii inconjuratoare a
@mas. pana in momentul de fata. 0 NRarA alba". Pot fi dis-
cutate doar unele aspecte. Furnicile, de exemplu, n-au va-
zut niciodata stelele. N-au vlizut nici soarele, nici munti ~i
nici paduri. Vlizul lor este astfel constituit pentru ca de la
nalltere au avut de-a face numai cu obiecte aflate in apro-
pierea lor. Modul cum percep ele lumea inconjuratoare se
deosebe~te radical de modul nostru de perceptie.
Dar de fapt cum ararA lumea? Este 0 incercare de a
formula 0 intrebare obiectiva ~i de a primi un raspuns obi-
ectiv. Intrebarea nu este insa obiectiva. Lumea arata exact
I1§Q cum 0 vedem pentru ca notiunea "arata" - este ~i ea un
115
 Vadim Zeland
element al ~ablonului nostru de perceptie. In ~ablonul unei
cartite, de exemplu, nu exista notiunea de "aratii";, Lumea
•ni se inrati§eaza conform §ablonului nostru de perceptie
in acela~i timp ea nu arata nicicum. Nu are sens sa afir-
:mam ca lumea arata ca de obicei, &aU ca 0 concentraTe de
@ergie luminoasa sau mai ~tiu eu clill'l. <Are sens sa vor,.
.bim doar despre unele manifestari ale ei pe care noi re~im
sa Ie pgs;!!~lm..'
:wiWii~'-=IlI=!:smrlII!C01afial!tEa se bazea-
za pe ~I a tot ceea ce ne inconjoara. Su-
fletul (subcon~tientul) omului exista de la na~tere. Con~ti­
inla apare atunci cand tot ceea ce ne inconjoara este de-
numit prin noliunile ~i definitiile date de limbajul uman.
Dar lumea nu exista pentru ca oamenii au descris-o cu no-
tiunile lor. In aceastii privint!\, sufletul uman va ramane
pentru totdeauna analfabet. EI nu intelege limbajul uman.
El intelege doar ceea ce ne-am obi~nuit sa numim;.senzatii.
Mai intiii apare gandul ~i abia dupa aceea el capata forma
prin cuvant. fl -_.- -" d' s· fli - . ~e ~ vi ......
4h"Laj,,1 pc i hl(.\ 3tjS;lSul h .. "stie,,''') .Primare nu sunt cu-
vintele, ci giindurile. Cu subconstientul n-are rost sa vor-
be§ti in limbaiul ra[iunii.
Nici pe departe nu putem sa exprimam totul prin no-
tiunile existente. Dupa cum ati remarcat, nici eu nu am re-
u~it sa va explic pe inteles ce este aceea intentie exterioara.
Din fericire, oamenilor le-a ramas totu~i 0 modalitate uni-
versala de exprimare - operele de arta, Acestea pot fi inte-
lese rara cuvinte. Limbajul suaetuluj poate fi inteles de
toti - este limbajul lucrurilor tacute cu dragoste ~i cu pla-
cere. Cand omul se indreapta spre scopul pe care iI dore~te
din toata inima ~i intra pe u~a care trebuie, mai exact spus,
cand i~i face treaba cu adevarat, poate crea capodopere.
116
Murmurul stelelor diminefii
Ma se na~te ceea ce numim arta.
Poti sa termini conservatorul ~i sa compui 0 muzica
g ~tearsa, terna, care nici nu se poate memora. Poli sa pictezi
(lIblouri nule ca valoare, dar cu 0 tehnica irepro~abila. Ni-
J1\!lnui nu-i trece prin minte sa Ie numeasca capodopere.
Daca despre obiect se poate spune "are ceva special",
atunci el poate fi considerat obiect de acta. Ce anume este
acel ceva vor explica dupa aceea criticii de arta ~i colecti-
onarii. Dar acest "ceva" este imediat sesizat de toti tara sa
fie nevoie de cuvinte.
Sa luam ca exemplu tabloul "Surasul Giocondei".
Este un limbaj pe care il intelege oricine. Nu este nevoie
de cuvinte. Ele sunt neputincioase pentru a exprima ceea
ce ii este cJar fiecaruia ~i tara explicatii. lar ce anume este
clar, nici nu are important!\. Fiecare intelege ~i simte in fe-
luI sau. Sigur se poate spune ca surasul ei este misterios ~i
ci'i acest suras are ceva inefabil, ceva ce "ne scapa" etc.
Oricum, cuvintele nu vor putea explica "acel ceva" ce face
din tabloid respectiv 0 capodopera.
"Gioconda" a trezit un asemenea uria~ interes nu
numai din cauza aerului misterios al surasului. V-ali giin-
dit vreodata ca surasul Giocondei ~i al lui Buddha sunt
foarte asemanatoare? Nu-i a~a ca nu? Se spune ca Buddha
a ajuns la iluminare fiind inca in viata. Cu alte cuvinte, e~a
reu~it, ~a cum ~i picatura de apa a reu~it sa se simta una
cu oceanuL In toate reprezentarjle, surasul lui Buddha es
absolut imperturbabil ~i in acela~i timp exprima seninatate
~i blandete. Surasul poate fi caracterizat ca fiind "contem-
plarea vesniciei". Ciind vezi pentru prima oara surasul lui
Buddha, iti apare un amestec ciudat de nedumerire ~i curi-
ozitate. ~i aceasta pentru ca el ii aminte~te picaturii de ce-
va indepartat ~i uitat - senzatia de unitate cu oceanuL
117
 Vadim Zeland
Orice amintire despre unitatea de demult atinge du-
reros strunele sensibile ale sufletului. Dupa aparitia limba_
jului uman propriu-zis, limbajul sufletului s-a atrofiat trep-
tat. Oamenii s-au lasat prin~i de limbajul ratiunii ~i de ace-
ea, cu timpul, el a trecut pe primulloc. Chiar ~i felul in ca-
.re s-a petrecut acest lucru a fost deformat de ratiune, in Ii-
mitele notiunilor de care ea dispunea, ~i el a fost exprimat
sub forma legendei despre Turnul Babel, potrivit ciireia
zeii s-au maniat pe oameni pentru ca ace~tia au hotiirat sa
ridice 0 constructie pana la ceruri ~i de aceea Ie-au ames-
tecat limbile ~i oamenii au incetat sa se mai inteleaga unul
cu altui.
In esenta, majoritatea miturilor ~i legendelor repre-
zintii un adeviir, dar un adeviir interpretat prin notiunile ra-
. ' tiunii. E posibil ca imensul turn sa fie 0 metafora a ptMeF
~ ..... oamenilor. S-a ajuns la aceastii metafora atunci ciind
ei au avut capacitatea de a-~i formula con~tient vointa prin
limbajul ratiunii. Cum s-a mai spus, {ufleW' nqale ¢ yimt4
adi tSCft3 yPgtului jnlentiei erlt?Cwgrg dar el au {S re anna-
panUk pe cqtarg pentry q rie (WYi de Yigaa_
bU sa rid;ce
rgg y4pWhtj eap el, qgt a (aaltate prin wiqta ra tiuali.
«&rtIes un 9tri lw' at GQ"-stign,iWrii.
te
C~~ ru1
~ sufletuiui.in~tient.in.bataia yantuiu' .nt. -
i e terioa(e p.ome~te spontan, ne.orrectlOnat on§tle
unii.este c.ea care a POSI illtatea ca yom
natA.spre Wl..anunnt sc.o . sta \U ImtIa, can 1m -
je e su etulUl ~l ratlunll nu erau intr-atat de diferentiate,
unitatea dintre suflet ~i ratiune se realiza cu u~urinta. Ulte-
rior, ratiunea a inceput sa-~i construiasca 0 conceptie de
viata folosindu-~i propriile simboluri, ceea ce a departat-o
tot mai mult de intelegerea acelei esente care se afla la ba-
za intentiei exterioare.
118
.
!
Murmurul stelelor (liminelii
I
Ca rezultat al colosalelor stri'idanii intelectuale ratiu-
nea a obtinut succese impresionante in lumea tehnotronica
;-realiziirii materiale. dar a pierdut tot ceea ce se referea la
spatiul nerealizat .al variantelor. Ratiunea s-a indepartat
mult prea mult de intelegerea a tot ceea ce are legatlrra cu
intentia exterioara. De aceea multe dintre conceptele
transurfingului par atat de incredibile. Ratiunea este totu$i
capabila sa recupereze cele pierdute. Pentru aceasta este
necesar sa refaca relatiile dintre suflet si ratiune.
Greutatea constii in faptul cal spre deosebire de rati-
lIge. sufletul nu gandeste. el stie. In limp ce ratiunea jude-
c! informatiile primite s i Ie trece prin filtrul analitic al §a-
blonului conceptiei sale despre lume si viata. sufletul Ie
e,rimeste direct din campul informatiei. fi'irii sa Ie analizeze .
Exact in acela~i mod el se poate adresa direct intentiei ex-
terioare. IPentru ca aceastii adresare sa mearga spre scop,
este necesar ca vointa ratiunii ~i nazuinteie sufletului sa fie
jpuse de acord, sa se realizeze unitatea dintre ele. Daca
aceastii unitate va fi asiguratii, piinzele sufletului dumnea-
voastra vor fi umflate de vantul intentiei exterioare ~i va
vor purta direct spre tei.
Vrajitorul sunteti chiar dumneavoas-
tra
Sufletul dumneavoastra are tot ce trebuie pentru ca
sa va impliniti dorinta. Va amintiti de basmul vrajitorului
din ora~ul de Smarald. Acolo Fiorosul intelept visa sa aiM
119
 Vadim Zeland
creier, bunul Spargator-de-Iemne dorea sa capete 0 inima
buna, neinfricatul Leu nazuia sa capete curaj, iar fetita
Elly dorea sa se intoarca acasa. Toti eroii aveau deja ceea
ce doreau sa obtina. Dar daca vrajitorul Gudvin le-ar fi
spus acest lucru, 0 asemenea dezvaluire ar fi fost mult prea
incredibila ca sa poata fi adevarata. $i atunci el a pus in
scena un ritual magic.
Intr-adevar, tot ceea ce W doreau Fiorosul, Leul ~i
Spargatorul-de-Iemne era doar
iriJe-dorit care deja existau
mal I ICI a In privinta fetitei Elly - hotararea ei de a ajun-
ge acasa trebuia sa fie de nezdruncinat. Ritualul magic a
ajutat-o sa capete 0 incredere absoluta ~i vantul intentiei a
dus-o acasa.
Cum am mai spus deja, tot ceea ce este legat de in-
tentia exterioara nu se incadreaza in tiparele notiunilor ra-
tiunii. Intr-o asemenea situatie, ratiunea s-a vandut singura
j i pendulii au ajutat-o cum nu se putea mai bine. Controlul
asupra intentiej exteJioare ij orera owului I ibertate jar lu-
Cll'l acesta coQtray jnc jnts£eselo[ pepdylj'gL
Acestora Ie convine ca omul sa nu aiM personalitate,
sa fie un ~urubel care sa lucreze pentru ace~ti mon~tri. Au-
torealizarea individului este pentru ei paguboasa deoarece
o personalitate libera nu lucreaza pentru pendul, ci pentru
dezvoltarea sa ~i pentru prosperitate. De aceea, chiar din
copilarie, individului i se incumM norme ~i reguli unanim
acceptate, care sa faca din el un adept comod ~i ascultator.
Pe de 0 parte, exista 0 necesitate pozitiva de a-I inva-
ta pe om sa traiasca in normalitate in aceasta lume. Per-
soana care incalca normele unanim acceptate devine fie un
ghinionist, fie un paria. Dar pe de alta parte, 0 asemenea
mentalitate ii inabu~a personalitatea, ea nemaifiind irepe-
120
Murmurul stele lor diminefii
tabila; in final, persoana nu mai poate sa spuna cu exacti-
tate cine este intr-adevar, ce dore~te de la viata, ce ~tie sa
[aca, ce capacitati are.
Ca sa-I poti lipsioe om de capacitalea de a-sj diri ja
. ten ia exterioara e . a-· .. -
et I aces In intreaga istorie a
omemril, a fost depusa 0 munca uria~a pentru ca sufletul
sa nu mai comunice cu ratiunea. Ratiunea ~i-a perfectionat
continuu limbajul simbolurilor sale ~i s-a indepiirtat tot
mai mult de cel al sufletului. Pendulii religiei. ca si cej aj
,uinteL au tras de constiipta in loa'e directiiJe, dar maj ales
il' tra§-o cat mai departe de adey3rata eseotH a syfleh!l"i
Il.;zvoltarea, in ultimele cateva secole, a tebvologjjlgr ip-
4"sgjaJe si infonnationale a mot total legatura dintre S!lOe !
j [alinne.
Influenta pendulilor este deosebit de mare acu
dind toata lumea cite~te carti, ascuM radio-ul, se uita I
T.V., prime~te informatiile prin Internet. of.#lIeIriI·- _ !IClI>f
. , ..
Ratacirile sunt tot atat de persistente ca ~i cuno~tintele.
. rdne a-omului-o:-constituieTII erea I
.·--d:int:re'sofle' . . De adevaratele succese in afa-
ceri, ~tiinta, arta, sport ~i din diverse alte sfere se bucura
numai cativa ale~i. Toti s-au obi~nuit cu aceasta stare de
lucruri ~i nimanui nu-i trece prin gand ca aceasta situatie
nu e normala.
Nu are sens sa ne apucam noi "sa salviim omenirea".
Eu doar vreau, stimate Pelerin, (nu indic sexul) sii vii pro-
pun sa vii puneti intrebarea: "De ce el (ea) ~i nu eu? Ce
anume mi-ar trebui ca sa figurez printre cei cativa ale~i?"
Eu nu sunt vriijitorul Gudvin ~i de aceea nu voi organiza
ritualuri magice, ci va voi raspunde simplu la intrebare.
121
 Vadim Zeland
i at a e ebuie. Nu va! amane deeat sa e a osi i.
unteti eapabi/i de a (ace totul numai ea nimeni nu V-a
f Pus-o. - ~e
Sunteti capabili sa creati capodopere, sa faceti des-
coperiri geniale, sa obtineti rezultate de exceptie in Sport
in afaceri, in oricare alt1i activitate profesionala. Penm:
aceasta este necesar doar sa va adresati sufletului. El are
acces la oricare cuno~tinte, opere ~i realiziiri. Pur ~i simplu
~c~ nu i-ati.cerut nimic. Toate marile genii ale artelor, ~ti-'
mtel, afacenlor au creat capodopere numai pentru ca s-au
adresat sufletului. Cu ee este mai rau sufletul dumnea-
voastra? Cu nimic!
Orice capodopera vorbe~te cu noi pe limba sufletului
Indiferent cu ce va ocupali, munca dumneavoastra va face'
impresie numai daca ea pome~te din suflet. Ratiunea poate
sa ridice un alt stil de casa din cuburi vechi, dar nu va uimi
pe nimeni cu aceasta. Ratiunea poate sa faca 0 copie ire-
pro~abila, dar originalul numai sufletul va fi capabil sa-l
faca.
Tot ceea ce va trebuie este sa acceptati ca axioma
faptul ca sufletul dumneavoastri'i poate orice, iar apoi sa v-
penniteti sa va ~i folositi de aceasta. Da, chiar a~a, vedeti
cat e de simplu ~i, in acela~i timp, cat de greu este de rea-
lizat. HetAraso aell ftte " el'i .. d e ""li m; de-,d"" ... eavn'b
"-"" A ' • • .......
u.a .no/ett (,dlidi,.latclgu h, eSd' ¢penfm.wice.-o
Aceast1i afmnatie poate sa genereze dubii. Dumnea-
voastra insa stali la indoiala cand vi se spune ca nu aveti
capacit1iti, posibilit1iti, calit1itile necesare, ca nu meritati,
ca nu sunteli ca altii etc. Acceptati cu u~urinl1i aceste afrr-
matii ~i ele ridica un zid inalt in calea spre atingerea sco-
pUlui. Faceti~va un serviciu (dumneavoastra in~ivii, nu
mie!) ~i ennite i-va sa ti i ca merita i tot ceea ce este mai
122
Murmurul stelelor diminefii
'Sw sj ca ayeti si capaGititile necesare sa realimtj ce ya
dlM~~e~gre~s;u:fl:~;tu:I;'~mauk~
multii abi~
.~l~taR . .
-
.ere"s It j • )i a ps ti h4l'a£.iOHh jiiljtftte, d i'" j1e 1'a .. e 'dd\
, co lil i- pl1 , ill" plj HJsaii l 11p1etilh Regulile jocului
etrv'"T'S'
Ii( ) iii
Ie veli face dumneavoastra daca va Yeti folosi in mod con-
~tient de propriile drepturi... ..
U'fjlll'!!oi JWy li-Roate·mterzlce. Doar conceptn1e dum-
neavoastra ~i pendulii vor incerca prin toate caile sa va
convinga ca nu este posibil. Vor gasi tot soiul de argumen-
te intelepte pentru a va demonstra ca posibilit1itile dum-
neavoastri'i sunt limitate. Respingeti aceste argumente ~i
inarmati-va cu dovada "nerationala §j !j£sitii de temei" ca:
irnpreuplt. i -Z . '
.oriee. J::a doar nu pierdeti nimic! Ali realizat ceva cand ali
adus dovezi ralionale?
Viata este doar una singura. Nu este oare timpul sa
vii scuturati de toata aceastii gr1imadi'i de convingeri retro-
grade, care pot fi chiar false, tari'i ca dumneavoas~a .s~ ~~iti?
~i nici nu Yeti reu~i sa ~titi. Viata trece, toate poslblhtiitile
se vor epuiza, iar bunurile acestei vieti minunate vor apar-
tine altora - fie ei doar cativa - ~i nicidecum dumneavoas-
trli.
Daca va Yeti folosi sau nu de drepturile pe care Ie
aveli trebuie sa hot1ira i sin~.
Ibaca va yeti pennite sa ave!il Yeti avea. y ebuie sa
pomiti de la credinta ca sufletul are posibilit1iti nelimitate
~i sli atrageli ~i ratiunea de partea lui. Va vor impiedica in-
sli convingerile false pe care Ie aveli; multe dintre acestea
vor fi rastumate de modelul Transurfing.
Una dintre ele suna in felul unnator: ,leel mai greu
123

Vadim Zeland
lueru este sa te invingi pe tine" sau "Cel mai greu lueru e
te sa lupli eu tine". Sau 0 altli sintagma care atenteaza
propriul ~p "Wille ~a §tii. sa-ti ealci pe inima". Aeeas~
r Mirajul
este una dmtre eele mal man gre~eli ale omenirii. Cum
te posibil ~i de ee ar trebui sa luptam impotriva aeestei ~~:
?~ate ~i uluitoare fii~le care traie~te" in noi?! Raul nu es:e
m mtenorul nostru, ella suprafalli. Intoemai ea praful de
pe un tablou. Oaea se indeplirteazii praful, se dezvaluie su-
tletul pur.
. Fiinta care se aseunde .in spatele mullimilor de m~ti
~I eos~~~ p~ care Ie purtall are eu adevlirat 0 sumedenie
de eahtall mmunate. Problema e sa va permite(i sa fi{J.
dumneavoastra ins iva. Oare ma~tile pe care Ie purtali v-au
ajutat sa obl!t'eli ~ueeese, bunastare, ferieire? N-aveli de
ee sa va seh.lm~all; aeeasta ar fi inca 0 masea. Oaea Yeti
~:a ma~t1le Impuse de pendulii distruetivi, va ie~i la
Iveala 0 eomoara, aseunsa in sutletul dumneavoastrli. Intr-
a~evlir: meritali ~ot .ee este mai bun pentru ea sunteli 0 ere-
atle mmunatli, U1mltoare ~i irepetabila. Ooar sa va penni-
teli sa fili astfel.
. Va plae erealiile geniilor din domeniile artei, ~tiinlei
emematografiei? Puteli deveni unul dintre genii. Va pla~
toemai erealiile unui geniu pentru ea au fost naseute de su-
tletul lui. ~i erealia dumneavoastra le-ar plaeea altora, dar
eu 0 singura eonditie - ea totul sa pomeasea din sutletul
dumneavoastra, unie in felul sau. Tot eeea ee este eomun
obi~?uit: medi.?e~,. este erealia .raliunii. Crealiile raliunii:
ea ~I rallunea msa~l, nu sunt ullieate. Unic este numai su-
fletul dumneavoastra. Sunteti stliparlUl unei adevarate eo-
m~ri. Oriee e~ealie g~niala poate fi generata numai de pro-
pnul sutlet. Fie ea rallUnea sa-I lase sa 0 faea.
124
Murmurul stelelor dimineTii
In decursul intregii vjeti omului i se tot spllpe sA
sueeesul. bogatia, gloria - sunt apa~ajul eelor ~Ie~i. In i~­
';iituli ile de invallimant, in intreeen, eoneursun ~I la obtl-
nerea de diverse atestate, jpdjyidului i se dij de lnteles cj
ilte departe de perfeeliune~i ea al ii sunt mai buni i .
meritn0si deca t i L .GeJ..-,:e u cre~e.. .a eev~ are part~e~
priSQsinlli~i.de,suCGeS,~l de bogape,.~~ de.fauna.: lata.ea:
este de simplu. Ooar un lueru nu e slmplu - a crezl ca
oricare in .e noi merita ~i ea e eapabil sa oblina oriee.
Veli putea intr-adevar sa credeti, daea veli avea 0 aseme-
nea ·ntentie.
Multi dorese sa devina staruri, sa obtina sueeese ie~i-
te din eomun. in genere, standardelor de sueees Ii se face
foarte multli rec\ama. Pendulilor Ie face plaeere sa Ie arate
aderenlilor de rand ee rezultate au obtinut favorilii lor. Ei
se straduiese sa-i prezinte pe favorili ea etalon al sueeesu-
lui spre care trebuie sa nlizuie~ti daea vrei sa ob\ii toate b!-
nefaeerile. Starurile oblin tot eeea ee se poate avea m
aceastli vialli. Ele se scalda in feeria boga\iei ~i a faimei.
Cine nu ~i-ar dori? Chiar daca nu va dorili 0 glorie zgomo~
toasa ~i luxul nu va tenteazii, eu siguranlli ered ca. nu a~1
refuza 0 bunastare materiala ~i sentimentele de satlsfael1e
pentru realizlirile ro rii.
11 U
. :efleciJ)(JT I or Vreau sa spun ea
statutul de "monstru saeru" a fost ereat ~i a intlorit datoritli
pendulilor. Ei 0 fae intenlionat. La cinema, la. t~a~, p~
stadion, pe ecrane\e televizoarelor ne sunt ofenl1 eel mal
125
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
buni reprezentanti - ale~ii. Se pune un mare accent pe en-
tuziasmul cu care .sunt intampinate starurile de catre admi_
rato,!'i, cat sunt ele de extraordinare, ee rezultate stralueite
au. In mod permanent ni se ineumba un lueru ineontestabil
si ~nume ea stelele plae tuturora si ea merita sa ne dorim ti
...!!2!.:
Ce seop urmlirese pendulii ureandu-i pe piedestalul
gloriei pe favoritii lor? Credeti ea Ie pasa de realizlirile
aeestora ~i de bunastarea aderentilor? Nieideeum. Pendul~
p~ aratl ce realjzari a~ fayoplii pen~ ca aceasta sa fie llJ
slimy' peolm a~erepUI de rand , sA-I slujeasca mai cu sam
~Cum deVIne star un om obi~nuit? Prin munea asidua.
Devin ~taruri eei mai buni dintre eei mai buni. Oricjne
sa

ndulii. Ei nu
neaga fap e ne po e sa 0 In sueee , ar as-
eund faptul ea toti oamenii, rara exeeptie, au insu~iri ~i ea-
litati uniee. eentnr;pendJ;J./b1a:Jbnoart~lJn1ti:dm;i:fiecarCi
~es<:Qperi- are apa,eitat·j .uniee" ~.ti~mnti..Or.m:J
de~i:perstlJ)1!lliiti::liQen: .. V(ltie:stdeJsnb:contro-b'
'lll'mlulul.SJ:;lIll,<liinli. $i dimpotriva, el se simte eel mai bi-
ne eand aderentii gandese ~i aetioneaza intr-o singura di-
reetie. Va aduceti aminte din capitolul al doilea ea unifor-
~ita~ea in ~andirea aderentilor eonstitui eonditia aparitiei
I eXlstentel pendulului. Individualitatea pregnanta a staru-
lui este 0 exeeptie, care mai eurand eonfirma regula toe-
mai pentru ea ea eonstituie 0 exeeptie. Iar regula glasuie~te: Sufietul nu se poate realiza intr-un sector strain. Dar cum

126 127
 Vadim Zeland
poti sa-ti gase~ti sectorul? Ratiunea dumneavoastra sa nu-
~i faca griji,ufletul igL l'o gasi singur cruea autotijir.miirJi.
Sarcina ratiunii este doar sa uite de experienta altuia, sa
recunoasca unicitatea sufletului sau ~i sa-i pennita sa me-
arga pe drumul sau.
tittrerrnie=eJqllIfi:lll:1 iI I! I ii,peorluliloUSillIt adnlest:eIb-
~ . abj1tiDtrlblrrr"''WlMittJJmqjmlt§~
• c6u:~,i =sa=1lQ!!I1~ste mai simplu, mai sigur ~i rnai
putin periculos sa se amestece in multi me, sa nu iasa in
evidenta in mod special ~i sa traiasca la fel ca toata lumea.
Instinctul de tunna Ie va da senzatia de securitate, dar va
rupe din radacina rudimentele de individualism. Se poate
remarca faptul ca, in marea lor majoritate. ' jnerii se imbra-
ca la fel folosesc acelasi vocabular ("marfa", "beton",
"teapa"" SJ i SF comporta armapa identic. Facand abstrac-
tie de luciul unei aparente autonomii ~i independente,a
onfonneaza de buna voie re ulilor endulilor: "Fa ca mi-
ne!" n smea or e1 cre c reprezintli mo ernitatea noii
generatii. Dar cine creeazii din ei aceasta modernitate?
Intotdeauna, in ochii adolescentilor devin lideri acei
cativa "rlizvratiti" care i~i pennit sa se remarce prin calita-
tile irepetabile ale sufletului lor. Dupa aceea, dupa ce i~i
dezvolta individualitatea, aceste personalitliti sunt cei care
dau tonul, imprima stilul de imbracaminte ~i tinuta, creea-
za noi curente, perspective ~i posibilitati. Ei nu copiaza
experienta altora, nu se confonneaza regulilor ~i i~i pennit
sa-~i realizeze insu~irile unice ale sufletului lor.l!ndulii
u suportii individualizarea, dar. nu Ie riimane altceva del
flicut decat sii recunoascii steaua care a riislirit §i sii §i-
facd-favoritii. Favoritii sunt ridicati pe piedestal ~i expu~i
ca obiecte care sa fie imitate de catre aderentii de riind.
Nu-i nimic rau in faptul ca un baiat dore~te sa fie la
128
Murmurul stelelor diminef ii
fel de puternic ca eroul sau. Sau ca 0 fetita vrea sa fie la
fel de frumoasa ca eroina sa.~ '" eI: . ' .~ d .. ali ""ph.
.t:ID;g::ca;a:;~:Il'4~ilIH:li::iIt·iilI
· De exemplu, sa-ti propui sa
ai aceea~i musculatura, acela~i fel de a te mi~ca, de a vorbi,
a canta, de a juca, sa faci ce face altu!. Acela iti pllicea
tocmai pentru faptul ca in sectorullui el i~i realiza capaci-
tAple sale irepetabile.
Desigur, trebuie sa existe un model initial: un exem-
.Elu demonstrativ - da, dar in niciun caz un etalon sau un
obiect care sa fie imitat. Etalonul dumneavoastra este su-
fletul dumneavoastra, Penniteti-i sa-~i dezvaluie capacitli-
lile chiar in sectorul sliu. re-mat lJine' a-ti put fotogt aft
~ pere e ~i sa 0 aomi.!;I. Sli. te iube~ti pe tine insuti este
,m~lt mai util ~i mai-eficien Ciind .te iube~ti, e~ti multt!mi
de tine ~i fo ele de egaIizare te peoepsesc numai in cazl.ll'
in care ii subestimeii pe cei din jur.
Sunteti intr-adevlir 0 personalitate unica ~i nimeni nu
va putea sa va concureze. Boar ca trebuie sa va penniteti
sa fiti dumneavoastra in~iva. In unicitatea dumneavoastra
nu aveti concurenti. Amintiti-va de dreptul la irepetabilita-
te ~i Yeti obtine un imens avantaj fata de aceia care se stra-
duiesc sli copieze experienta altora, p aell ya yeti smdui ca
i~Fni~rFiftr~~~rri~iT"i~' nimic.
ill
Fiti dumnea-
va Yeti pu-
ne masca unei stele care de' a existli Yeti fi doar copia sau
parodia acesteia. . em-\ID.de\line,Slea imitllDii:pe:lllf
and nu velLmai mcerca inuti iiii semiin'll,i cu cine
iVa, atunc.Ltotul v v.a reu§ Gand nu. veli..ma· incel:ca 'nu,
til sarepJ:tt;ffi U!l scenariu str.ii.in, iiar~veli r.eu§i. e ana vii
veli recunoa§te. splendoarea propriei indiviJualififji, Ito-
tra nu Ie va ma' ramtine nimiC:ikflicut ecat sii vii acc-epte
Permite/i-va imper.tinenla d a.ave..£l...
129
 Vadim Zeland
= I' warn.. HI Ii I".se.J"b' li pC ¢I.:rPare oarecum ciuda
.0 I , t
intrucat rolurile sunt diferite. Personalitatea, caracteru/
farmecul unei persoane se ghice~te insa imediat. Cel rnai
complex rol este sa te interpretezi pe tine insuti, sa-ti per.
miti sa fii tu insup, sa-ti scoti masca. Sa interpretezi un
pe~sonaj strain e u~or pentru eli este mult mai simplu sa-ti
pUl 0 masca. Dar asta inseamna doar joc actoricesc, tehni.
• ca profesionala. Sa-ti scoti masca e mult mai complicat. ~i
daca acest lucru reu~e~te, nu mai asistlim la un joc, ci la
ceea ce numim viatli pe scena.
Aici insa complexitatea este doar aparentii. Intr.
adeviir, este destul de simplu sa te hotiira~ti sa ai. Pentru
aceasta trebuie doar sa te scuturi, sa te debarasezi de stereo
otipurile impuse de penduli ~i, in final, sa ajungi sa crezi
in capacitiitile nelimitate ale sufletului tiiu. Pendulii nu au
cum sa va impiedice daca nu va mai uitap la alpi ~i va
permiteti sa fiti 0 stea. Ei pot doar sa va induca ganduri
apasatoare de tipul: "Un star trebuie sa fie frumos, iar eu
sunt urat"; ,,0 stea trebuie sa cante bine, sa danseze, iar eu
nu pot"; ,,0 stea trebuie sa aiba talent, iar eu nu am". "Eu
n-o sa pot niciodatii. Ia sa vad cum fac altii!".
$i, intr-adeviir, va uitati la stelele estradei, ~tiintei,
s~o.rtului, afacerilor etc. Multi dintre ei, daca nu chiar toti,
mCI macar nu corespund standardelor ~i reprezentiirilor
unanim acceptate cu privire la felul cum trebuie sa fie 0
stea. Orice personaj celebru are 0 sumedenie de defecte
care ar putea sa ii ec\ipseze meritele. De exemplu, unul are
un nas prea lung ~i totu~i e considerat 0 frumusete, altul,
pur ~i simplu n-are voce ~i toti sunt in extaz de felul cum
cantii. Altul nu are niciun fel de date actorice~ti, II refuzli
toti regizorii ~i totu~i a ajuns vedetii. Altul e mic de statura
~i gras, de ce I-or fi placand femeile? Iar asta - nu dai doi
130
Murmurul stelelor diminefii
bani pe el; ce-or gasi la el? Ala aratii mizerabil; poate n-o
fie\!? . . . . . -' -
Soar parea ca mdlVlduahtatea nu mtra I~. regul~ "Fa
mine!". Dar tocmai asta ~i este. Este condltJa obhgato-
c3 . ' 1-
rie pentru aparitia unui star. 0 personahtate aparte mca ca
regula ~i pendulii trebuie. sa rec~oas~a c~ eS.te vorba. de
caz exceptional, de~1 stereotIpunle raman valablle.
~ate.starurile sunt cazuri-exception~le. ~i'llazul. dumnea>
voastrli" a4'i o-exceppe de la-st:era>tJPunle-unanJffi aceejb
tate. . _. '-
Soar putea sa aveti 0 voce bme lucrata ~I totu§1 sa
ramaneti in anonimat. Sau soar putea sa cantati lamenta?il,
In stil propriu §i totu~i toata lumea sa fie in extaz. Putetl sa
aveti capacitiiti intelectuale straIucite ~i cu toate acestea sa
ou realizati mai nimic. in schimb, un fost coleg obscur, ca-
re va exaspera cu ideile lui aiurite, sa fa~a, in final, 0 ?es~
coperire de rlisunet. Puteti avea d~te fizlce de. exceptle ~I
sa nu deveniti 0 vedetii in domemul SPOrtuIUl. Iar un tIp
oarecare, care a avut curajul sa incalce stereotipuril~ ~a­
oin! acceptate ~i sa conduca jocul in teren intr-o ma~l1era I.a
care nimeni nu se a~tepta va ie§i invingator. Nu VO.I c~n~l­
nua lista stereotipurilor ce pot sa fie incalcate. PnnclplUl
va este c\ar. vefi fndriizneala sa intoarcefi ra{iunea spre
sufletul dumneavoastrii unic §i irepetabil. Nu vii temefi sii
incalcafi stereotipurile pendulilor. .' _
Nu va lasati prins in alte mreje ale penduhlor. EI va
pot provoca sa va irositi energia straduindu:va sa at~~geti
un scop strain, care nu va aduce altceva decat decept~l. Ce
va trebuie un scop strain? Ascultati-va sufletul, nu ratlunea.
Sufletul ~tie mai bine in ce anume va puteti remarca, ca sa
deveniti 0 stea. e: 1a
u oarea
131
 Vadim Zeland
vori!i vor fi numai cativa ale~!. toti ceilalti vor trebui sa
ramana aderenti obi~nuiti ~i sa se supuna regulilor stabilite
de sistem. Transurfingul nu va putea sa distruga aceastii
lege, dar el va va ajuta sa distrugeti dumneavoastra legea
daca Yeti dori. Pendulii vor fi nevoiti sa va includa printr~
favoriti daca va Yeti folosi de calitatile unice ale sufletului.
, Imaginati-vi-I cum vreti: ca pe un COpt a~ cu aripioa-
'* lngerul-paritor
, Multi oameni cred ca su1!etul uman este ajutat de
Ingerul-plizitor. Daca credeti in Ingerul Pazitor este foarte
bine. Inseamna ca el exista. Va ganditi la el, nAdajduiti in
sprijinullui, ii sunteti recunoscator ~i aceste ganduri 11 fae
,
real, sa fiti sigur de acest lucru. In spatiul variantelor exis-
ta de toate. Puteti chiar sa credeti ca gandurile creeaza 0
esenta energoinformationala de sine-statatoare, daca a~a
va este comod. • :.illbl mai incer . ii-ve .
· e 3Wnle n e
ic """'Va 11" uUl"'"lnar mnl . La urma urmelor
.. . '
n.tCt nu are tmportanta daca e exts ' sau I-au creat gandu-
nle dumneavoastra.
Daca nu credeti in existenta lui, iara~i nu este nimic
rau. Daca ~i in acest caz va simtiti confortabil, totul este in
ordine. La urma urmelor, in ce anume credeti, de acolo
Yeti ~i primi. Dar daca el totu~i exista, indiferent de credeti
sau nu, ~i va iube~te, se ingrije~te, are grija de dumnea-
I ~ir de urme, nu sunt urmele tale, in timpul acela eu te pur-
v~astra a~a cum, poate el, iar dumneavoastra I-ati uitat ~i 1-
att abandonat? Inseamna ca ii lipse~te dragostea dumnea-
132
Murmurul stelelor diminefii
voastra ~i ca prin urmare este slab, nu are destula energie
~i nu mai are putere sa va ajute. In acest timp, dumnea-
voastra va irositi energia in dreapta ~i in stanga, 0 dati
pendulilor distructivi. $i ei va pot ajuta, d~r nu~ai in li~i­
tele interesului lor. Bunastarea personala a cUlva nu tn-
seamna nimic pentru ei. In schimb voas
o se tn e e numat e u
re, sub forma de nor, de pasare sau altceva. Nu are nici un
fel de importantii. In sine, el nu arata nicicum. Dumnea-
voastra, in imaginatia dumneavoastra, i-ati dat 0 forma. De
aceea imaginati-vi-I cum va e mai comod. Puteti chiar sa il
identificati cu sufletul dumneavoastra. Daca aveti capaci-
tati extrasenzoriale, puteti sa comunicati .cu el. Iar da~a n~
aveti, nu va faceti griji, va gasi el modahtatea de a va on-
enta pe calea adevarului. lmMr(qat w e ca aiciodatii sgnu
vii supiira(i pe el si mai ales sii au vii /ntitriati pe e' EI ~tie
'iitai bine de ce anume sa va apere ~i incotro sa va indrume
pentru ca, in comparatie cu el, sunteti un pisoi orb. Nu lui
sa-i faceti repro~uri! Nici nu aveti idee de cate necazuri se
striiduie~te el sa va apere, atat cat poate.
Exista 0 parabola despre un om care s-a intalnit in
ceruri cu Dumnezeu. Domnul i-a aratat omului tot drumul
vietii unde, dupa urme, se vedea ca Domnul mersese to~
timpul aIaturi de el. Dar intr-un loc, omul a ~lizut ?ele m~t
grele perioade din viata sa, ~i acolo era numat un stngur ~tr
de urme. Atunci omul i-a repro~at lui Dumnezeu: "Doam-
ne cand mi-a fost mai greu, tu m-ai parasit!" La care
D~ezeu i-a raspuns: "Gre~e~ti, acolo unde e un singur
tam pe brate".
~. d Numai
133
 Vadim Zeland
con~tiinta faptului ca existli 0 fiint/i care se ingrije~te de
tine ~i, pe masura posibilitlitilor sale, te plize~te, iti da un
plus de siguranta. Iar siguranta, care iti da lini~te, joaca un
rol uria~ in viata omului. Cand sunteti singur, puteti sa va
imp1irt1i~iti singurlitatea cu Ingerul dumneavoastra. Dadi
aveti un necaz sau 0 bucurie, impart1i~iti-Ie tot cu el. Ioge-
rul-plizitor mai are insa inca 0 calitate minunatli pe care 0
puteti folosi: :pre deosebire de dumneavoastrii, el nu este.
supus acliunii forlelor de egalizare.
DacA ya bU9 ,rij gmprijle susS§e, ' tu%i va Hiudati
sipW;. sllnte}i mandru. ~:,. e§~! bipe. ~~bjne si te laU?
exceslv. decat sA te certi· ~te ~u numal 'l!:I~Ieliil a~~~
se creeazli un oten ial care c Jar daca est
tll I exce entar i 0 e e a lzare va stnca sarblitoarea
~~~io\: u~l. a l1iu ati ~i dupa aceea acetl 0 gre~ea sau VI
se intilmp a ceva neplacut. Rezulta de aici ca trebuie sa ne
temem sa ne bucuram de succese chiar ~i in sinea noastra?
Existli 0 modalitate care ne permite sa savuram bu-
curia si sa ne mandrim. Iarii sa cream un potential exee-
dentar. ~an<l va bucurati de succesele proprii §i sooter
milndii de sine, amintiti-va delnger si bucurati-va impre-
una VorJilli cu el. Q ratulati-I ~i exprima i-va recuno~tinta
Este mai bine sa-I laudati pe el, decat pe dumneavoastrli
in~iva. Nu trebuie sa va prefaceti, dati-i in mod sincer
dreptul sa fie ~i el pretoit. N-aveti ce pierde, ati primit ceea
ce era al dumneavoastra, acum laudati-I ~i pe el ~i multo-
miti-i.
Ganditi-va la faptul ca succesul dumneavoastra este
meritul lui. Ce se intilmpl1i in atare situatie? Potentialul
dumneavoastra de mandrie excesiva se disipeazii. In ace-
la~i timp, lara sa va fie teama, pastrati-va in sinea dum-
neavoastra un loc pentru sarbatoarea sufletului. Bucurati-
134
Murmurul stelelor diminefii
va din plin. iJuqyria pi'istrali-o pentru dumneavoastrii, iar
mondria dali-i-o Jngeru[ui. ~i a~a e clar ca nu va neaga
nimeni meritul.
10 loc sa creati un potential de mandrie excesiva sau
sa-i multumiti pendulului care v-a facut fericit, mai bine
:1ial.lli.titi-~ inger multwnindu-i. llU vii £ (lfg . fmergi
tk:~;;;;;;;;it( du d Daca considerati ca ati primit ajutor
de la pendul, puteti sa-i multumiti ~i lui, nu strica nimlinui.
Oricum el i~i ia intotdeauna partea lui din energia dum-
neavoastra. EI niciodatli nu d1i ceva degeaba. Numai sa n
I ,~ 9\1Dl!l.~ay..oasiil!, . . '-' • n -n:~'a"'"
r . - .. EI va evem mal
_ putemic ~I va va r sp ati insiitit.
,
Cutie pentru suflet
Sufletul dumneavoastra a venit in aceastli lume plin
de incredere ~i de sperante, cu ochii larg deschi~i. Dar
pendulii au pus imediat mana pe el, inducilndu-i parerea ca
aici nimeni nu I-a ~teptat, ca aici nimeni nu se bucura de
venirea lui ~i ca pentru 0 bucatica mica de paine el trebuie
sa faca 0 treaba murdar1i ~i grea. Desigur, nu toti se nasc in
saracie, dar ~i au numai ca acestea
sunt de alt
.&ufletul in lumea materia-
Iii ca sa sufere Dar pendulilor Ie convine cand lupta pentru
un loc sub soare devine ceva normal. Dupa cum ~titi~
135
1 Vadim Zeland
u u , rezu tat m gan un e ~I actlUm e comune a e unor
grupuri de oameni, incepe sa traiasca .independent dupa
unele legl de esenta energoinfonnationala. Prin schimb
.......... energ?i.nfonnational, pendulii i~i subordoneaza aderentii
~ro?nel lor voi~e ~i ii ~?Iiga sa gandeasca ~i sa actioneze
m mteresul lor. Oamenn Ie cedeaza energia atunci cand
I s~~J.lSm~~iti, en~,:ali, ~?oJi, n.@ni§tiI1 can.d Ie e &i-
EH ca ~I atuncI nd pargclp.a ~I ei,Ja)u !.a.dimte.. nd '.
J I "-~'"IiI:on;,Hnr;:e~-a~mff~o~,~;;;n:;;u~it~s~tr.r',?m~~m~a~c~e~as~t!P~u;lrim....l
e a
p.endulilor, unde oprimarea, vrajba, concurenta, rlizboaiele
I ~I multe alte raporturi de rivalitate au devenit nonnale. Nu
ne trece prin cap ca toate acestea sunt anonnale ~i ca totul
ar putea sa fie aItfel. Priviti la aceastli lume din punctul de
vedere al pendulilor; amintiti-va toate manifestlirile setei
lor nesatioase de energie ~i imaginati-va cum ar putea sa ,
fie lumea daca s-ar elibera de penduli. Daca nu ar exista
schimbul energoinfonnational, nu ar exista structuri care
sa vrea sa-~i insu~easca energia altora ~i sa promoveze
c?ncure~\a. Este greu de imaginat, dar se poate afinna cu
slguranta c~o astfe deJunn: ex.ista=ulta::feri.dte·
~e. p.". i~~suferinlii. In aceastli lume, bogatiile naturale
~I poslbliIta\lle legate de ele ajung pentru toti.
. Ni s-a indus ideea ca lupta pentru supravietuire ~i se-
lectIa naturala sunt procese necesare ~i nonnale care con-
tribui.e I~ dezvoltarea vietii. Sigur este ca astfel de procese
co~tnbUle la ~e~voltarea unei lumi agresive. Selectia natu-
rala nu este mCldecum 0 conditie necesara pentru dezvol-
tar~a vietii. Viata ar putea sa se dezvolte dupa alte legi,
mal umane.
136
Murmurul stelelor diminefii
.. Dar nu v-ati gandit ca utea ~iru ~........
cS~ariu;.wmI . zitiY, wenfemt ciiruia - fsup:.ayietuieste
,",em q k uia..ii. es le bine. "Aceste doua scenarn se deose-
besc prin tendinta, a~a cum negativul se deosebe~te de po-
zitiv. E discutabil daca in selectia naturaHi actioneaza am-
bele scenarii. $i cu toate acestea, . . . .I'QPp;ecmI!~
eJ' i el '""gatiy: ~ja ii "'erge:;rl!:m Inonc~
caz, in lumea umanului pendulii au instaurat 0 ordme ~I
mai dura decat in natura.
In natura, lupta pentru supravietuire nu are un cara~­
ter atat de inver~unat ~i agresiv ca in lumea omulUl.
pendulii oamenilor sunt cu mult mai putemici ~i mai agre-
sivi dedit pendulii din natura. Faptul ca in natura cineva
l!llinancli pe altcineva nu inseamna ca acolo se duce u.."
razboi continuu. Leul mananca vaca a~a cum aceasta ma-
nanca iarba. Animalele ~i plantele nu au notiunea de im-
portanta ~i de aceea echilibrul ?U este i?calc~t. Im~ortanta
este 0 insu~ire proprie numal oamemlor. Intrucat omul
urmare~te fenomenele naturii de pe clopotni~ importa~tei,
el interpreteaza coexistenta nonnala a orgamsmelor vn ca
fiind 0 lupta crancena. .
Competitia pentru teritoriu ~i pentru partener d~n
lumea animala are un caracter pur nominal in comparat le
eu razboaiele pennanente dintre oameni. Fo~rte ra~ a~ima-
lele se ataca daca nu este yorba de vanat. In maJontatea
cazurilor, orice disputli se rezolva in favoarea cel~i c~re
rage mai putemic sau i~i arata dintii mai fioros. $1 chlar
daca are loc 0 varsare de sange, n-ai ce-i face - labele sunt
grele. Simtaminte ca mania ~i ura, nu. Ie ~u~t pr?pri.i ani-
malelor. Vitejia ~i frica sunt doar mamfestan ale mstmctu-
lui de autoconservare. Lupii viteji ~i iepurii frico~i traiesc
ijoar in imaginatia oamenilor.
137
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
~ u putem sehimba in niei un fel aeeasta lume. aceste rationamente sunt greu de inte1es ~i de simtit in
J buie sll ne Impllclim eu gandul ell aeeasta nu depmCle d41,rojfunzin~ea lor. Intr-atiit de puternie s-a inradaeinat in
noi. MUltitudinea de restrietii ~i conditionari ne noastra lume
{fletu1 infr-o cutiel Ratiunea, aeaparat1i de tot soiul de
ditionari devine temnicerul sufletului ~i nu-i permite
realizeze eapaeit1itile. este nu vli pot
daca Yeti renunta la importantii ~i In mod con-
va Yeti folosi de dreptul dumneavoastra de a alege ~i
vli stabili scenariul.
Pentru penduli este avantajos sa tinli oamenii sub
ast.~ontrol. Ei i~i urmaresc exclusiv propriile scopuri, iar in-
stiiml:~tt~hlidIUI este pentru penduli doar un -instrument, un rnijloc,
marioneta. Sufletul dunmeavoastr1i a venit in aceasta
ca la 0 s1irbatoare, deci permiteti-va sa ~e a~. Nu-
eli trebuie sa va hot1iriti daca va Yeti pierde intreaga
s-ar luccand pentru pendul, sau Yeti trai pentru sine ~i
~dei)eiiiife:ntli dar nu ~tie cum s-o facli. multumirea dumneavoastra. Daca alegeti s1irbatoa-
Acum ~titi ca puterea pendulilor se sprijina pe inseamna eli trebuie sa va eliberati de pendulii care v-
(portant! ~i pe ineonstieutA ~~ii~~~~~~~~ inl1intuit ~i sli va glisiti telul ~i u~a.
{[ihr pendulilor fn"711ad inCf,Lnstienf, Ratiunea dumneavoastr1i trebuie sa inteleaga ea nu
nelini~tii, urii, iritiirii; din obi~nuintli, i~i exprima nelmuI1uiI1t(:ti obligat sli rnergeti dupa voia pendulilor distructivi.
tumirea ~i iritarea; cu u~urintli se lasa cuprins de ratiunea cu sufletul ~i yeti realiza tot ce va dore~t
amliraciune, iar piedicile iI obliga sa-~i incordeze forta, sens di(ec(~i indirect. Trebuie doar sli va elibe-
sursele fiziee. emn/1Ltrliie¥=a, i""SOIIlIl\l de sa inliiturati dezacordul dintre suflet ~i
&;:.e!llIriului:oind"s=:rle=penduli ~~::=:~:::"~~~~~JfJleImiteli-,{a luxul sa meritati tot eeea ce esteJ1)a-
~~u1::sub:=ntm:I.

cum este necesar sa repet de mai mtIIt~~i?

ori unul ~i aeela~i lucru pentru ea, in pofida evidentei, tml~Cl:lIIIIl~;m~ slbll:aal=:cd~

138 139
 Zeland
, o/tuJ:
1) ( Ju11 Murmurul stelelor diminelii

~q "_ .
.:::::::~~i~~~~:';~:~'::!Rs:IIl1!!!tgIlfR:~,::so=,ca deocamdata nu va reu~e~te, nu dati
lucru. Pendulii atat ~teapta, sa fiti dezarmat.
a
important nici

aceasta e se pe sli:ibiciunea
, Yeti trai sa va convingeti ca pendulii nu renunta a~i~~~~~iJi: ~ C.liPa..in care ati dlit importantaa la ceva, af
de u~o.r. De. cum va va aparea un firicel de gand ca vreti i daca nu dati deloc important , pendulii se
E
avetl, Imedlat pendulii vor crea 0 situatie din care sa Bolovanii de lut se starama. Yeti capata forta
raptul ca sunteti con~tient, ca ati Inteles regulile jocu-
I te ca posibilitatile va sunt limitate. In momentul cand
veti simti capabil sa aleget i ~i sa stabiliti scenariul Cum simtiti ca pendulullncearca sa va Inhate ~i sa va
p.en~ulii vor Incerca sa va dejoace planurile. Cum radeti In sinea dumneavoastrii ~i nu-i dati
\ slmt l ca sunteti lini~tit ~i sigur pe sine, vor Incerca sa Treptat, acest lucru va va intra In obi~nuinta.
Impiedice. atunci veti simti ca sunteti putemic ~i veti Inte\ege ca
~~'!Il1~:~I'lWrrc,1ID'f:hll:J7iii.titr,alr:a.qB;!ii-:;a~;~~;i~pteti sa va stabiliti singur scenariile jocului. Obtinand
~ e zti. . u sunt .necesare nici eforturi deosebite ~i In jocul cu pendulii, eti capata libertalea de a
darzeme, CI numal mtentia con~tientizata de a mentine imr ge.
portanta la cota zero.
in aeest joe, osibilitlilile sunt limitate numai de in
ten iay roprie. osibilitliJile pendulilor sunt limitate num
ae nivelul importanlei ~i al eon§tientiziirii dumneavoastr
Retine~i.: daca .sunt ~ol (pe dinauntru), n-au de ce rna agai
penduh! nU-~1 pot lmpune un scenariu daca eu am Intele freiluri
sensul JOCUIUi. Claeaiau re i l l . sim~
.s:"Pt!oll~ii."eei.j "cll, sa yll.qezechiliba:ze,anaJizatj Pana acum am vorbit despre faptul ca ;;"ctoarele spa-
cva.~"d~Wt&!ce'anuii""dP" lat PEea marectmpQItanti:: ului variantelor au anumite caracteristici - PJlrametn
. SChlmb.at1- va atitudinea fata de ceea ce v-a dezechilentru a simplifica, am convenit sa considerlim cli aceste
hbr~t. StradUlti-va sa intelegeti Chi: li:lar '"'1 ".,.,a naaracteristici sunt legate de frecventa. Daca frecventa de
d )0 r . t. . . . .. . p: :;;;;,;Hh; Importan1misie mentalli (in conditiile unitilii dintre.sufleqi afiune
ta pe care 0 dati este cea care face cutia in care sa intre su.joincide cu frecventa unui anumit sector, atunci forta in-
fletul. Nu dati pree~a~~m~a~re~~~i~~la~m~·mil~·c~.~~~~~n~~ti::e~iil~ex~terioare vii realizeaza
~i decorurile transferul.
sectorului Cu se
respectiv altemateriali-
cuvinte,

141
140
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
• zeazii in stratullumii dumneavoastra. ,';. ..,..A,.
Sufletul fiecarui om dispune ~i el de un set de A~adar, din punctul de vedere al freilului, secretul
metri, acesta fiind individual ~i irepetabil - Yieilul sUitletl frumlus,et ii fermecatoare nu consta nicidecum in faptul ca
lui. Tot pentru simplificare sa convenim ca freilul are 0 frumusete sufleteasca sau are anumite calitati
lui omenesc este frecventa lu' caracteristicao Freilul suflete~ti. Va trebui sa acceptati (sau nu, daca nu doriti)
individ se deosebe~te de freilul altuia a~a cum se 0 concluzie paradoxala a Transurfingului: (!§Q-numita

i besc intre ele formele fulgilor de zapada, care sunt int';r~~~flJiJ~l'l1i:ltJiij~eJCiSJ'(1,'ji'fa:~st~~rai;'~'1nie:-;l1tre;

,
E deauna irepetabile. eilzj} m~~~~:§w.ii]~~ ibiJ/.ll,11Q'i::r.11ti~[l1e,:-"
a a a su etulUl omenesc. Daca omul nu se iube~te pe sine, daca e nemultumit
I Nu are rost sa aprofundam aceasta definitie. de el, daca se ocupa cu lucruri care nu-i plac, daca intre ra-
I' doar sa ghicim ce este un freil deoarece el se lui ~i suflet exista un dezacord, atunci el nu poate fi
ambiguu -se ascunde sub mii§tile raliunii pe care, de 0 frumuset e fermecatoare. Orice conflict intre suflet ~i
fel sau altul, Ie poarta orice om. Indubitabil este se reflecta in infliti~area ~i in caracterullui. Daca el
faptul ca fiecare dintre noi are 0 esenta individuala ~i este multum it de sine, daca se iube~te, daca ii place sa tra-
petabila. Puteti sa descrieti caracterul unei persoane, iasca, daca se ocupa cu ceea ce ii place, atunci din el parca
ceiurile, manierele, infliti~area ei, dar in spatele izvora~te 0 lumina interioara. Asta inseamna c a1i1!.nea s
acestor caracteristici se afla tot un personaj, care va .fi:.eilul sufletului.
cunoscut tara cuvinte. Aceasta e s t e ' Unitatea dintre suflet ~i ratiune face ca energia men-
re ne este clara flira cuvinte, pe care 0 yom tala a omului sa se identifice cu natura intentiei exterioare.
Probabil ati intalnit oameni cu un farmec Multumirea de sine sau armonia dintre suflet ~i ratiune ge-
bi\' Uimitor este faptul ca ei pot avea 0 fata chiar nereaza ceva asemanator. Confortul sufletesc aprinde acea
Dar e suficient ca 0 asemenea persoana sa inceapa sa interioara ~i ii aminte~te sufletuJui care este adeva-
beasca, ca ati ~i uitat de defectele ei fizice ~i sunteti rata lui natura; de aceea frumusetea acestei armonii este
captivat. La intrebarea - in ce consta farmecul ei - de oameni ca fiind farmec sau frumusete sufle-
doar sa ingaimati ca "are ceva anume"; 0 alta explicatie 0 asemenea frumusete provoaca chiar 0 invidie as-
gasiti. Astfel de oameni se intalnesc foarte rar. Daca cunsa: ,.Iu parca inflore~ti!"
sunt in anturajul dumneavoastra, cautati-i printre Sufletul se simte confortabil atunci cand ratiunea
show-bussiness-ului. Ace~tia se disting printr-o nu-I sufoca in cutia lui, ci il mangaie ca pe un trandafir, il
exceptionala ~i un farmec care parca vine din admira, il ingrije~te cu drag ~i lasa fiecare petala sa se des-
sufletului. Nu-i 0 frumusete de papu~a, oricine i~i da chida atunci cand vrea ea. Este cazul acela rar pe care
diat seama de acest lucru. Frumusetea de papu~a este obi~nuim sa-l numim fericire.
una exterioara ~i ea corespunde unor etaloane stabilite ~eiluril~ se manifesta sub

142 143
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
I
•
cele mal on strunele
Indelungat. Uneori se Inmmpla ceva ~i strunele Incep
vibreze. Poate sa fie 0 remarca Iacuta la Inmmplare,
nu se ~tie de ce, Iti merge la suflet. Sau vezi ceva calre-Itll!!:~~faf~;;~~~~~~~rt;tl
atrage sufletul ca un magnet. Un simtamant vag care se presupune ca pune 0 masca cores-
repeta. Este lucrarea intentiei exterioare a sufletului. punzatoare standardului existent poate sa faca fata situatiei.
Intrucat Inclinatiile sufletului sunt nedeslu~ite, intentia Ali Inteles desigur cat de lipsita de sens este Incerearea de
terioara nu are nici ea 0 tinta sigura. De aeeea e neeesar a prinde un rniraj. in loe sa-si foloseasca pretios ul ftejI al
ne apleeam urechea spre ce ne spune sufletul pentru ea s~fletului sau, }ndividul se izbeste 911 om.¥' ~e geam, jn-
auda ~i ratiunea ~i atunci yom putea sa "prindem" ~i eercand sa eopieze De cineva care a avut succes. Dar starnl
tentia exterioara ~i sa obtinem curand cele dorite. respectiv obtinuse sueeesul aeordandu-~i ratiunea pe
~~fef freilul sufletului sau . .,'I.llulUjQi j e¥, ,,jUlJg ' "" ie eWJe,e .
~!~ ¥ . . ~~
r euno~tinte - pendulii. dI:::DUI wl I... "jt :de cl,OJiLioduIQ:;omut;ntallUrimEz:i:pe;:#t:.eb>
lor false scopuri si false valori. A~a cum s-a arlitat ~ PaJrametrii sai de emisie
• pendulii sunt aceia care stabilesc standardele de lrumu'""!,",1 mentaHi satisfae doar aeele linii de viata unde va avea ~i
de succes ~i de bunastare. Importanta interioara ~i cea rnai multe motive de nemultumire.
terioara II fac pe om sa se compare cu aceste etaloane. lata ce joc irational Ie impun pendulii oamenilor.
Cum era de a~teptat, ratiunea gase~te 0 sumedenie de aeest joc are un sens ~i mai bine definit,
fecte ~i Incepe sa se urasca activ pe sine ~i apoi ura~te
sufletul. incearca pe ea tot soiul de ma~ti In speranta ca
va aduce freilulla standardele existente. De regula, nu aeorda ratiunea pe freilul sufletu-
zulta nirnic bun, dar discordanta suflet-ratiune se aalm(:e~'- I 'lui Unica posibi1itate este sa-ti convingi ratiunea ca In
te tot mai mul!. Despre ce confort sufletesc mai poate fi primul rand sufletul rneritli sa fie iubii. Mai Intai trebuie sa
yorba! Ratiunea I~i strope~te trandafirul doar eu repro~uri te iube~ti pe tine ~i abia dupa aceea sa dai atentie meritelor
~i cu nemultumiri, iar el se ofile~te pe zi ee treee. Sufletul altora. Sa nu eonfundam iubirea de sine cu amorul propriu,
pome~te in eautarea comorilor unde niei nu te a~tepti, nu- eu a fi indragostit de tine insuti, cu automultumirea. Au-
mai In suflet nu. Pendulii fac zarva eu trambite ~i tobe, iar tomultumirea se na~te atunei cand te consideri ea fiind
sufletul, timid, abia de incearca sa spuna la ce se pricepe ~i deasupra tuturor, ceea ee ereeaza un potential exeedentar
ce talente are. Ratiunea e surda la spusele sufletului ~i se foarte periculos. A te iubi Inseamna sa intelegi ea e~ti unic
zbate sa-~i modifice freilul. Evident, din asta nu poate sa te accep\i a~!!. cum e~ti, eu toate defecte1e pe care Ie ai.

144 145
 Vadim Zeland Murmurul stele/or diminefii
SA te iube~ti nu inseamnA cA trebuie sA-ti impui ni~te Intr-una din porunci se spune: "Iube~te-l pe aproape-
ditii; altfel ea se transforma intr-un potential ex(:edentar. lle tau ca pe tine insuti". Nu se ~tie din ce motiv toatA lu-
Oare nu meritati sa va iubiti? Doar va aveti numai acorda atentie necesitAtii de a-ti iubi aproapele. Dar

Ciind cineva ajunge prea departe in lupta cu

dumneavoastra. .~~~~ll~~~~~~~d~e~la~b~un~in~c~e~p~u~t~cA~te~~~~p~e~t~in~e.
sAu ii va fi greu sA se iubeascA. "Cum sA rna pot iubi, ce vA place ~i sarbA-
eu insumi nu rna plac?" Vedeti ce pozitie are ratiiun<:a?ltoriti-va! Aveti grija de dumneavoastra. Cineva, din rauta-
( "Ma iubesc, numai dacA rna plac". Este un veritabil ar putea sa continue: ".iIPb,glUI9!l9t sQ JIf<:.'FIl1e"SI!lhi-
tial excedentar, nascut de importanta prea mare car~le~~io~~e::=::~:~~::::::;:.
da, alat de cea interioara, cat ~i de cea exterioara. 11 Intelegeti ~i
tanta exterioara este data de faptul ca pentru mine ce inseamna sa te iube~ti pe tine. 81§bi.i ....
delepretuiesc
eu stabiliteprea
de cineva sunt un adevar
mult meritele altora? absolut.
Dar impo~ta Nu c~~~~~=;,;;~~~~:~::::~=:~~:
in-
terioara imi impune sa rna ghidez dupA standardele Nu sa cautam cupa Graalului undeva in jun-
Dar cine a spus ca eu nu sunt la feI de bun ca ei? Eu, eu r21ai.Afallltul Graal se aj/a in noi, este freilul suj/etului nos-
am spus-o! Oare nu rna subestimez prea tare?
Ca sa va iubiti pe dumneavoastra in~iva dati jos de
pe piedestal importanta exterioara ~i nu va mai inchinati la
standardele altora. Cine va impiedicA sa va creati propriile
standarde? Sa alerge altii dupA standardele dumneavoastra.
Renuntati la importanta interioara ~i eliberati-va! Nu sun-
teti obligat sa corespundeti ~i sa va ghidati dupa standarde- Unitatea dintre suflet ~i rafiune
Ie altora. Intotdeauna trebuie sa fiti con~tient ca nu dum-
neavoastra trebuie sa dati importan\1i ci pendulii. Cand Sufletul vine in aceastA lume ~i i~i intinde increzAtor
veti iubi sufletul cu toata ratiunea, intentia exteriOlaara~-:I:v~a~;~~:I~~r!~ de copi!. Dupa aceea insa se dovede~te ca lumea
pIasa pe acea linie a vietii, unde veti fi pe deplin n fost subjugatA de catre pendulii care au transformat-o
Cd~e~;~;~~;~::;:::~~~~~~~:t:I~~~.jungla. Pendulii incearca imediat sa-i induca sufletu-
d ideea ca aici nu I-a a~teptat nimeni, ca aici, in aceasta
cdes~riti tru;rite:pe~.:nici:mlicar:nu::le batiUl1iti fiecare trebuie sa lupte pentru un loc sub soare ~i sa
. late:asc:A bir pendulilor. Ace~tia doresc sa-I puna imediat
energia dumneavoastra mentaIa va iradia multumire de si- iP
ne, intentia exterioara va va apuca ~i va va muta pe locul sau pe naivul ~i spontanul de suflet. I se induce
unde intr-adevar veti avea eu ee sa va mandriti. ca dorintele lui nu intereseazA pe nimeni, ea in lume

146 147
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
existA mai multA suferinta decat bucurii ~i ca numai cut. Raspunsurile ratiunii sunt de obicei standard: "N-
anumite zile este sarbatoare ~i ca pentru 0 bucatica de avem bani pentru asta". Si astfel visul este distrus inca din
ne trebuie sa munce~ti din greu. Amt!. ... Ti se lungesc fa~a.
chile, ochii se umplu de lacrimi ~i de tristete .... Sau e~ti Sa vedeti ce se inmmpla. Copilului ii trebuie acum
dignat. Este nedrept, nu e corect! Parol ti se zburle~te. jucaqa. Daca intr-adevar nu puteti sa i-a cumparati nu este
fletului i se pare ca nu mai are de ales: sau sa-ti pleci deloc anormal sa il refuzati. Doar sufletul zice ca putea sa
~i sa biijbiii pe calea impusa de penduli sau sa te agati rnai a~tepte! Ratiunea, insa, cu 0 convingere cretinoida, ii
disperare de ceva pentru a obtine ce-i al tau. pune crucea fatala: "N-avem bani". RezultA ca din start vi-
Ratiunea omului este luatA in stapanire de penduli sui este nerealizabil.
toate nivelele: mental, emotional ~i energetic. Ccmcepl~t Ratiunea are logica sa, impusa de penduli, carora Ie
comuna despre viati\ ~i lume ~i reactiile este avantajos sa-i tina pe aderenti in lesa ~i sa nu Ie dea
ale omului sunt formate chiar de penduli. Omul se libertatea sa-~i aleaga la ce sa viseze. Sufletul in general,
te ~i procedeaza intocmai cum vor pendulii. Sufletul, nu are logica, el intelege totul cuviint cu cuviint. Ratiunea
miind calea pe care a pomit ratiunea, intra in cutia cu declara ca nu sunt bani. Dar sufletul nu vrea bani, el vrea
ditionari. Conditionarea se manifestA ad litteram in jucaria! Ratiunea, motiviind ell nu sunt bani, pune interdic-
Omul este nevoit sa se impace cu 0 sumedenie de lie lajucarii (nu este realist, este greu de atins), iar sufletu-
~i sa-~i joace rolul care i-a fost distribuit in jocul impus. lui nu-i mai mmiine decat sa fie condamnat sa se inchida
, I aceste conditii, sufletul este impins pe ultimul plan, iar in el ~i sa nu mai vorbeasca, sa nu mai aduca yorba despre
tiunea pune mana pe carma. jucarie. Si uite a~ visul a fost inmormiintat.
Ratiunea 11 invati\ pe suflet ca pe un copil mic, Ratiunea nu-~i imagineazll cum poate fi realizat
de minte: "Eu ~tiu mai bine decat tine ce trebuie tacut; acest vis ~i, de aceea nici nu 11 lasa sa stea in stratul vietii
tot baigui acolo?!". La majoritatea oamenilor, sufletul ei - doar se ~tie ca in viata totul trebuie sa fie logic ~i claro
transforma intr-o fiinti\ speriatA, pusa la colt ~i ascultA AI fi fost suficient doar sa aiba jucaria; ~i atunci ~i intentia
I, tristete ce balmaje~te smintita de ratiune. Uneori se mai
tAmpla ca sufletul sa fie de acord cu ratiunea. in astfel
exterioara s-ar fi ingrijit sa faca rost de bani pentru a cum-
para aceastA jucarie. Dar conceptia .obi~nuitA creatA de
momente sufletul ciinta, iar ratiunea i~i freaca miiinile penduli nu admite astfel de minuni. Libertatea de alegere a
satisfactie. Dar lucrul acesta se intAmpla rar. De cele aderentilor nu coincide cu interesele pendulilor.
multe ori unitatea dintre suflet ~i ratiune se obtine Omul percepe in mod gre~it concepti a rationala asu-
noian de neplaceri, frica ~i ura. pra vietii ca pe 0 lege absolutA. Da! legea asta este inter-
I Sufletul nu are drept de vot in problemele de pretabila ~i ea poate fi "eludatA". In viata noastra se in-
Ratiunea se poartA cu sufletul a~a cum te porti cu un tiimpla adesea "minuni" inexplicabile. De ce n-am lasa sa
I care iti cere jucaria pe care a vazut-o la magazin ~i i-a patrunda una dintre minuni in viata noastra? Trebuie doar

148 149
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminelii
sa ne permitem sa avem ceea ce i~i dore~te sufletul. coneeptii rationale despre lume. Dar niei sa renuntati la un
va eliberati de paienjeni~ul de prejudecati ~i de restrictii vis numai pentru ca ni~te autoritiiti exagerate ~i-au arogat
care au incercat sa va deruteze pendulii, va rog sa rna dreptul sa stabileasca unde este realitate ~i unde - nu. Aro-
deti ca sunteti indrituiti sa aveti visuri ~i ca trebuie sa gap-va §i dumneavoastra dreptul de a avea 0 minune per-
m,,-m;tpt; sa aveti ce va doriti - atunci Yeti §i --'\.:..;::::..:r sonala.
~~~~~~~~~~~~~~;!1~~~~~~
~
Secretul fericirii este la fel de simplu ca §i secretul
nefericirii. ;r-otul-d 'nde -de acordul au dezacorduhlintre
raspunsuri pe care ratiunea i Ie da bUiIlet. ~i ri(June::Cu cat omul este mai matur, cu atiit deza-
sufletului in magazinul de juciirii. ,,Bazaconii! Stiu eu mai cordul este mai mare. Ratiunea se subordoneazii influentei
bine ce-ti trebuie. De unde pana unde 0 vrei tocmai pe pendulilor §i sufletul este nefericit. In copilme, sufletul
noi suntem oameni simpli. Nu e§ti realist. Nu e pentru ori. !nea mai spera ca i§i va primi juearia, dar eu timpul aeeas-
cine. Tu nu ai date Ie necesare, nu ai nici eapacitiiti. Tu ta speranta se stinge. Ratiunea gase§te mereu noi confir-
e§ti ca el (ea)! Trebuie sa trliim a§a cum traie§te fiecare". rom ale faptului eli visul este greu de realizat ~i amana re-
Si a§a mai departe. Daca aceste sentinte nu ar fi fost rezul. alizarea lui pentru mai tiirziu. Si, de regula, aceasta amana-
tatul influentei penduIilor, atunei am fi putut sa invinuim re se prelunge§te intreaga viatii. Viata se sfiir§e§te, iar visul
ratiunea ca e 0 proastii tara margini. Dar haideti sa speram rl\mane intr-un sertar prafuit.
eli ratiunea, citind aceste randuri, n-o sa mai batii eampii ~i Pentru realizarea unitatii dintre suflet si ratiune este
o sa inteleaga toatii absurditatea argumentelor ei necesar ca in rimul rand sa stabili ntru ce anum tre-
te". cu alte cuvinte, ne formulam
In aceastii lume, rapunea nu poate sa faca mare aparentii este evident pentru ce §i eu toate
tara suflet. Impreunli, insa, pot sa faca orice deoarece acestea nu stau chiar a§a. De regula oamenii §tiu
topirea lor creeazli acea fortii magicli exact ee anume nu vor, dar Ie este greu sa spuna ce §i-ar
<iRatiune:r;;gestioneazl\l'mrentirintlJl'ioara, . dori eu adevlirat. Aeeasta se expliea prin faptul ea pendulii
<:ea",,~terioara. se strliduiesc sli-i subordoneze pe oameni intereselor lor §i

5:::=E:5::E~=:~~=:~~:~ tea
: Ie impun
dintrescopuri
suflet §ifalse. Nicidaca
ratiune
Ct Ii £dlJSitll)klllitualiugc'ea 51 "I"nihn II!"I"I ~
nu poate

Tot ce vi se pare ea e greu de realizat sau ca este

fi yorba
ratiunea despre
se lasa unita-
ademenitii
de miraje, iar sufletul nlizuie§te cu totul alteeva.
Mai
realist, este intr-adevar greu de infliptuit in limitele 1Il!!,U"O L.:.
ale posibilitiitilor pe care Ie are intentia interioara a ratiunii.J.
Nu se poate nega. Eu pot sa fiu de acord ea orice scop pe
care vi I-ati propune este greu de realizat in cadrul unor spre ce anume ii trligea inima atunci, in

150 151
 Vadim Zeland Murmurul stelelor dimine!ii
copiIiirie. Ce Ie pHicea, ce i§i doreau, ce ii atragea §i Ia ce sanatate bunii, viata vii oferii multumire §i vii doriti de toa-
au fost nevoiti sa renunte odata cu trecerea timpului. Pu- te §i imediat. SufJetul nu poate sii nu-§i doreasca nimic
neti-vii intrebarea daca va mai atrage §i acum scopul de pentru ca aceasta viatii este pentru el 0 §ansii unicii.
odinioara. Ganditi-va, ce anume va doriti de fapt? Nu In cazul al doilea, nu aveti decat 0 singurii solutie -
cumva este un scop fals? Vii doriti cu adeviirat, din tot su- 1'~"""'v'I~r:!'
" l\iDitl. u cumva vii ocupati prea mult de altii? Tre-
fJetul sau numai vreti sii vii doriti? l'Ceti-va pe primulloc! Nu Yeti face nimic bun pentru ei da-
opi~==:===~::::_:
itexterioara L ~'~:~=::: ea propriul dumneavoastra suflet va fi trecut pe planul al
O"I""I3"la Illterlgal1l JU H , ea f ! leii!l4la. Daca importanta doilea. Dedicandu-va total celorlal!i. chiar celor apropjati.
e prea mare, sa fiti incantat de faptul ca acesl
0 si cu alat mai mult pendulilor. va irosili vi ala fara nicj un
scop v-ar da prestigiu §i ca este inaccesibil. Nu cumva ati sens. Viata va este data nu pentru a sluji pe cineva, ci pen-
ciizut in pIasa pendulului? Daca importanta interioara este tru a va realiza ca personalitate. Bagandu-yii sufletulla cu-
prea mare, s-ar putea sa vi se para ca scopul va depa~e~te ' ie yAcreatj \W putem;c ootent'jal excedentar de pSWJ ,)hl-
posibilitatile. ~i din nou v-ati lasa ispitit numai pentru ca mire aseunsa care ar putea sa vii aduca neporocjrj de tgt
este inaceesibil? Chiar aveti nevoie de luerul acesta? soiul si dumneavoastra si celor apropj alj Veti avea impre-
C6nd rej1ectati asupra unui sco? nu vii g6nditi la sia ea Ie doriti oamenilor binele, dar in realitate grija dum-
prestigiu. Dati-I ;os de pe piedestal §i nu-I considera(i in- I neliV('~~Tle~~~~7z~~~;;;;;d~;-;;;;;:ii;;;:-;;;;~71
accesibil. Prin aceasta Yeti alunga importanta exterioarii. simpatizafi-vii §i
C6nd re/lecta(i asupra lui, nu vii mai g6ndi[i la modul cum 1tA:-::ii.~ aUmfife,..&'JilJ.GLJ!i..2i....J:l:w!!Q2JJ.uuJdj~tLu..W
it veti realiza. irl felul acesta alungati importanta interioara Ilm:i!l~B!Jilti..J
G6ndi i-vii doar la ro riul con ort. Dupa ee v-ati realizat Sa nu-i erede i e eei care vii s un ca entru a avea
un scop, va slmtltl me, sau ave I 0 piatrii pe sufJet? Daca succes re Ie sa ne tl avut ocazla sa auzitl
aveti indoieli ea ati putea sa realizati un lueru, asta nu in- asemenea lueruri, nu-i a§a? Aceasta este reteta preferata a
ss~ea~m;n~ane~a~e~l~n~-~ar~fi~nie§c~es;ajr~!~Im;p~o~rta~n~t~es~t~e~c;a~~~;~ trebuie
~
pendulilor. Chipurile, dacii ceva nu ne merge, inseanmii cii
sa lucram eu noi in§ine. Dar care este punetul de
EI poate sa fie atraetiv, ceva apasa, inseamnii vedere al pendulilor? Cum sa ne schimbam? Sa nu ne mai
ea soar putea sa fie fals . Despre toate aceste probleme Yom preocupe propria persoana, sa ne intoarcem fata eatre ei §i
vorbi in detaliu in urmatorul capitol. sa ne ghidam dup' regula "fa ca mine!", pentru ca sa Ie sa-
Dacii nu aveti un seop anume §i nu va doriti nimic, tisfacem cerintele §i sa actionam in interesul lor'ffuHI, q
inseamna fie ca ave i un nivel ener etie scazut, fie ea rW'
unea v-a b1i t s In primul caz, vii puteti 10-
tari tonusul vital ingrijindu-va sanatatea. E posibil sa niei IcClt:lJ]lI.::nre~ICCep1.an:~~e.tlID;;]:mrb::n~ cmca;1m;:ne:::i!:d:rinqil
nu §tW ee inseamnii 0 stare buna de sanatate. Ciind aveti 0 11!ll1Cli::1Dptlim::cu:1ll"ri:i~~?aSIQllIeII:dulll:ile;J3l!te!mi!!±if!t~

152 153
 Vadim Zeland
00. 81 !l!)t1neijuatiilt ~i uelIDili!:mlbt. Alergand dupa scoPuri.
false, fie nu yom obline nimic, fie, oblinandu-Ie, Yom inte-
lege eli nu aveam nevoie de ele.
Transurfingul nu are nicio legatura cu pendulii ~i de
aceea ne ~i propune 0 cale total opusa.n:1itirli~iajlih1~
s De acce a nu ne intereseze "coaja", masca pe
care ne-o impun pendulii ~i sa ne reintoarcem ratiunea ca·
tre sutlet. Plecati-va urechea la indemnurile inimii, renun-
tati in mod cOn§tient sa mai dati importanta, permite/i-va
sa aveti §i veti primi tot ceea ce sufletul i~i dore~te.
Pentru ca sa aducem la unison sutletul si raliunea e
necesar sa acordam mereu atentie stiirii noastre de confort
sutletesc. Va simtiti confortabil atynci cand nimic nu vl\
nelini§te~~ nu va amanta,.cand.aveti 0 stare de bine ~i
de Iini§te. Pj§confortul sutletesc va semnalizeaza contrari-
ul: 9 peJini§te yag3, 9 apMare ayetj 9 gjatJj pe in;ma Da-
ca astfel de senzatii sunt clare §i §tili si care este cauza, Tn.
seamna ca este yorba des re un disconfort al ra iunii. Pe
regula, raliunea ~tie ce anume 0 spene, ce 0 ne ml~te~te ~i
ce anume 0 apasa. in acest caz va puteti bizui pe eaj ea vii
va sugera ce decizie trebuie sa luati.
Cand este yorba despre ~ct.ru.
.t:rlI!·i1ti4Stl1ltJ<mak :otIl¢icate, opentnt (~ecla£;,este..
~menbfinw,QtlI~Raliunea 0 tine una ~i buna:
totul e minunat, totul decurge cum trebuie, nu ai motive de
ingrijorare... $i cu toate acestea, in pofida unor arg!,!mente
clare, ceva te apasa. lata, aceasta este urmurul stelelo
dimme ii Nu e chiar a~a de greu sa auzi glasul sutletului.
Problema este cum sa-i dai atentie. Vocea ratiunii, cu ju·
decalile sale logice, este prea puternica ~i omul nu mai da
atenlie unor presimliri firave ~i neclare. Preocupata sa ana-
lizeze logic ~i sa prognozeze evenimentele, ratiunea nu
154
Murmurul stele/or diminefii
mai este dispusa sa asculte §i ce simte sutletul.
Pentru ca sa invatlim cum sa ascultam murmurul ste-
lelor diminetii nu exista alta cale decat sa ne obisnuim sa
dAm atentie starii noastre de confort sutletesc. Pe fiecare
data cand este necesar sa luali 0 hotariire, ascultati mai in-
iii vocea ratiunii si apoi ce va spune inima. Imediat ce ra-
mm ea a luatA0 hotarare, sutletul reactioneazll - fie pozitiv,
fie negativ. In cazul cand reactia este negativa, aveti sen-
zatia nedeslu§ita de disconfort sutletesc.
Paca ali uitat sa fili atent la starea de confort, stradu-
iti-va ca dupa aceea sa va amintiti ce sentimente v-au in-
cercat. Cand luali 0 decizie, in acea c1ipa inima va spune §i
ea ceva. Raliunea este prea ocupata sa analizeze situatia ca
sa mai poata sa-i dea atenlie ~i inimii. Iar acum, aduceti-va
aminte care a fost acea prima senzatie. Paca pe fundalul
unor rationamente optimiste ale ratiunii ati avut 0 senzatie
aplisatoare, inseamna cll este c1ar - sutletul a spus "nu".
in ce masura ne putem increde in presentimentele
sufletului? Paca credeti ca un anume eveniment ce urmea-
zli sa se intiimple poate fi presimtit, v-a~ spune sa nu aveti
incredere in presimtiri. Nu exista nicio garantie ca ratiunea
interpreteazii corect informatia pe care i-o da sutletul. Siin:a
§II! iR!etp!:Ctare. ~igun\, este-ceaye care-Yi-;; '
1IiAetuhrtl1nci ~.niapuns-la.deeizia luat{uJe;r;athmt;;"
4!!! ae::simte canfortabi?
Par nici confortul sutletesc nu poate sa fie 0 garantie
pentru acel lucru pentru care sutletul a spus "da". Poate ca
pur ~i simplu nici el nu are un rlispuns. Par cand sutletul
spune ,,nun, Yeti simti categoric acest lucru. Pupa cum ali
aflat din capitolele anterioare, sutletul este capabil sa vada
acele sectoare din spatiul variantelor care se vor realiza
atunci cand decizia pe care a luat-o ratiunea va deveni rea-
155
 Vadim Zeland
litate. Sufletul vede rezultatul ~i i~i exprima atitudinea -
pozitiva sau negativa. De altfel, vli puteti convinge singur,
prin proprie experienta, eli daca sufletul spune "nu", intot-
deauna el are dreptate.
Prin urmare, pentru cazurile ciind trebuie sa luali 0
hotariire aveti acum un criteriu sigur de a afla care este
adevarul - starea de diseonfort sufletese. Daea sufletul
spune "nu", iar ratiunea zice "da", inseamna ca trebuie sa
aveti euraj sa renuntati, daca acest lucru mai este posibil.
Sufletul nu-~i poate dori rau sie~i. Iar daca ratiunea spune
"trebuie" inseamna sa aetionati in functie de imprejurari.
In viata, e necesar uneori sa ne impaclim cu implacabilul.
In orice caz, criteriul de disconfort sufletesc aduce clarita-
te ~i determinare in acele probleme in care talerul balantei
oscileaza.
Dupa ce ati realizat acordul dintre suflet ~i ratiune in
privinta alegerii scopurilor, mai ramane sa obtineti ~i uni-
tatea fntre a ji hotarat sii ai # a treee la ac/iune. Intentia
interioara a ratiunii trebuie sa se uneasca eu intentia exte-
rioara a sufletului. Daca aetionati in cadrul intentiei interi-
oare ~i in acela~i timp ~i intentia exterioara este indreptata
in aceea~i directie, atunci puteti sa eonsiderati ca aveti deja
in buzunar scopul pe care vi I-ati propus. In cazul ciind in-
tentia interioara nu prea ~tie ce vrea, lucrati asupra hotara-
rii de a avea. Intentia exterioara este cu mult mai putemica
decat cea interioara ~i de aeeea va gasi ea singura 0 varian-
ta pentru dumneavoastra.
Este neeesar sa ajungeti la 0 astfel de unitate intre
suflet ~i ratiune ~i in cazul ciind ati hotliriit ca trebuie sa
aveti; atunci sentimentele se manifesta foarte putemic. De
regula, sufletul ~i ratiunea sunt in armonie atunci ciind este
yorba despre a adora ceva, a avea aversiune, temeri ~i cele
156
Murmurul stelelor diminetii
mai rele ~teptliri. Cand iubim, ciind uram ~i ciind ne este
frica 0 facem din toata inima. Ciind sufletul ~i ratiunea se
unesc intr-un singur tot, se na~te un sentiment putemic,
vulcanic. "Cine nu ~tie sa urasea nu va invata nici sa iu-
beasca" - spunea un cunoscut scriitor rus, Nicolai Cema-
~evski.
Daca scopul a fost ales corect, atunci ~i sufletul ~i ra-
tiunea vor fi multumite. Multumirea poate fi umbrita doar
de giindul ca scopul este greu de atins sau cand zona de
con fort sufletesc este mica. Jtuatia in care ratiunea se in,
.ooi~1e de realitate, ~ar sufletul inca nu s-a obi~nuit cu
noul fotoliQ', :poate fi corectatli cu ajutorul slide-urilo
Cum anume trebuie procedat, ~titi deja. Largind zona de
confort, obtineti acea unitate ~i bucuria este navalnica -
sufletul cantll, iar ratiune i i freaca miiinile de satisfac ie.
Re et inca 0 data: cand rejlectaJL asupra unui scop,
nu va gandi/i daca el este v.o.loros sau nu. -Pll4iH!§le. acce
sibil sau nu, ~i nu vii ganditi la mijloacele cu care sii fl re
liz . ..m:ol'da . alen if!. doa ~ 61' "
Va este bine sau va e rau? Numai acestea au importantli. In
caz contrar, puteti sa confundati retinerea sufleteasca cu
i,<adiJcii::m:~.J~~IilI, csste-pr
"Oare
tt~oa~t~e~a~c:es~t~ea~~su~n~t~pe::n~tru~~::.:~~~~~~~::~ d
..
(II!IIlIii ~ .stm'eJ:i=ttist, =b4i .fng&ij:olat ¢me~ Da-
ea stanjeneala nu se corecteaza prin slide-uri, atunci e clar,
este yorba de un disconfort evident. Atunci va trebui sa va
giinditi din nou, lara sa incercati sa va mintiti,daca acel
scop va este intr-adevar necesar.
157
 Vadim Zeland
Slide-urile sonore
Dupa modullor de perceptie, oamenii pot fi impartiti
in urmatoarele trei tipuri: vizual, cinetic sau auditiv. Unele
persoane opereazii mai bine cu imaginile vizuale, altii sunt
mai senzoriali la senzatii, iar cei din a treia categorie sunt
mai receptivi la sunet. Pana acum am vorbit des pre slide-
urile care includ in sine modalitatile vizuale ~i senzitive,
ca fiind cele mai des folosite.
In unele practici de perfectionare spiritual a, se folo-
se~te (ehnica afirmatiilor. . ~
~ Clb;eehw l pe ' eft[-&.iL I!~ Un exemplu de afir-
matie ar putea fi urmatorul: ,,Am 0 sanatate exceptionala,
un nivel energetic puternic ~i corifort sutletesc. Sunt lini~­
it ~i sigur de mine". Repetarea de mai multe ori, in gand
sau cu voce tare, a unor astfeI de fraze este indicata mai
mult pentru persoanele de tip auditiv. Dar A za. De exemplu, nu are rost sA repetati: "N-am de ce sA rnA
lila"" ij UII ;' l!iii 0 ,, 8 6. ilialii1e I R II =6 6 .Ii bile .e n, Si" 3 "')id,1 oR",
Afirmatiile functioneazli ca ~i slide-urile, dar ele pot
fi folosite tiniind seama de diferentele dintre limbajul su-
tletului ~i cel al ratiunii. in primul rand, sutletul nu intele-
ge cuvintele. Daca Yeti afirma ceva flira sa va giinditi asu-
pra celor spuse, totul va fi inutil. Sutletul intelege doar
gandurile nearticulate prin cuvinte ~i sentimentele. Cuvin-
tele pot sa modeleze intr-o oarecare masura enuntul giin-
durilor ~i simtamintelor, dar aceasta nu este ceea ce ar tre-
bui, pentru ca vorbirea este secundara. Este mult mai efi-
cient sa simti 0 data, decat sa repeti de 0 mie de ori . De
aceea trebuie sa ne striiduim ca In acelasi timp sa si sim-
158
Murmurul stelelor diminelii
im ceea ce s unem de mai multe or'
n al doilea rand, 0 a(irma(ie trebuie sii fie unidirec-
,lionalii. N-are rost sa comasam in ea mai multe scopuri.
De exemplu, afirmatia de mai sus ar plirea ca este bunA din
punct de vedere al continutului. Contine tot ce trebuie. $i
to~i, repetilnd-o, nu Yeti putea sa obtineti acel complex
de senzati i care ar fi necesare.
in al treilea rand, trebuie evitate monotonjq'3i unj-
(omlizarea. Fiecare nouA serie de repetari trebuie sa fie in-
sotita de trairi ~i de senzatii noi. De exemplu, daca yom
repeta mereu: "Sunt lini~tit ~i sunt sigur pe mine", aceste
cuvinte vor inceta sa mai aiM vreo semnificatie. Siguranta
de sine apare in clipa ciind apare intentia de a avea incre-
dere in tine. Dorinta trebuie sa a~tepte timp indelungat
pentru a se convinge pe sine. Intentia, dimpotrivA, actio-
neazli imediat: vrei sa fii sigur - nimic nu te opre~te.
$i in sfiir~it,tllu trebuie sii orientiirn=a{irmalia pentru
a flpta cu consecin(a, rara sa indepartlim in prealabil cau-
tern ~i sA rnA nelini~tesc", daca motivul nelini~tii ramiine in
continuare. Mai mult decat atilt, afirmatia trebuie formula-
ta intr-o cheie pozitivA. In loc sa repetati la infinit ceea ce
ati dori sA nu se intample, l1rogramati-va pentru rezultatul
pe care doriti sa-I obtinep, De exemplu, este mai bine ca
afirmatia negativa: "Nu rna tern si nu sunt ingriiomt" ~
inlocuiti cu una pozitiva: "Mie totul imi reuseste". $i spu-
neti concret ce vreti sA nu se intample pentru ca sa nu aveti
motive sa fiti nelini~tit.
Fiti atent, e necesar sa spuneti: "totul imi reu~e~te" ~i
in nici un caz "totul imi va reu~i". acA formulati afmna-
tia la timpul viitor, viitorul oricum nu devine prez nt ci
!ransfQrmA mtr-o oazli la care Yeti ajunge ciindva Trebuie
159
 Vadim Zeland
va eDmandati eDnfDrtul sufletese este, de aseme-
nea, lipsit de sens. CDnfDrtul sufletese este rezultatul ar-
mDniei dintre suflet ~i ratiune intr-D anumita problema.
ArmDnia nu se pDate Dbtine la mDdul general, adica printr-
0. autDimpunere abstraeta. Puteti dDar sa va lini~titi sufletul
~i sa 11 diseiplinati eu ajutDrul unui slide CDncret.
~fHni8tiih: Sllhi;"ulf.tiL~lInte:UUlf.iai iii (azill citf
..... ~--
::::~~~are ematianalii nu
';+mo1 SubeDn~tientul nudmI::n . .
pDate fi eDnvins ~i
7
niei nu i se pDate pDrunei. O amLdrumul emotiilor de orie
, eclrilibrul se distrug Daea insistati Be una si aceeasj
idee. sufletul dumneavDastra isi va "aHuBa urechile". Este
mai efieient sa repetati aeela~i lueru, dar tara patima ci
intr-D stare de relaxare. ~i atunci ratiunea ar putea sa raz-
beasca pana la subeDn~tient. Dar daea ratiunea va incerca
cu frenezie sa cDnvinga sufletul, inseamna ea ea insa~i nu
erede ~i atunei Drieat ar repeta, indDielile nu se VDr risipi.
Prin presiunea ratiunii asupra sufletului nu Yeti Dbti-
ne mmlC. _ . . i I Dtararea de a avea
te I asu e DC I ea v ua I e mana eu n u u. a un
mDment dat, el i~i va lua mana ~i va vetl rostDgD I m roa-
a fDstei dUmneavDastra Ii se de fermitate ana atara
rea e a avea nu va rnai fi inSD\ita de dorin{a de a avea
atunei endulul nu va mai avea de ee sa se a a e.
up eti, afirmatia este un fel de slide sonor.
160
Murmurul stelelor dimine(ii
Pot fi fDIDsite atat videDslide-urile, cat ~i afirmatiile. Im-
preuna, ele au un efeet mult mai mare. lata un exemplu de
slide cDmplex. Sa zicem ca el cDntine imaginea viitDarei
dumneavDastra case. Stati in fata eaminului, in care arde
fDeul. Un fDtDliu-balansDar searti\ie u~or. Lemnele trDS-
nesc vesele in fDC. Ce plaeut este sa prive~ti la fDe! Afara
plDUa ~i bate un vant rece, dar inauntru este eald ~i placut.
Pe masu\li sunt prajiturile preferate. La televizor este 0.
emisiune interesanta. Vedeti tDate aeestea, Ie auziti, Ie
simtiti prezenta ~i va spuneti in sine: "Ma simt eonfDrta-
bil". Nu va uitati la un slide, nu-I aseultati, ei il traiti.
fereastra in spafiul varianteloT
In eapul Dmului se invartese in permanenta ganduri
eontrDlabile si necDntrDlabile. Unii Ie numesc dialDs uri in-
teriDare dar, in esen@, ele sunt monologuri. Ratiunea nu
are eu cine sa sehimbe 0. vDrba decat eu ea insa~i. Sufletul
nu ~tie sa gandeasea ~i sa VDrbeasca. DialDgul interiDr se
atld; foarte tare in comparatie ell simtruninteJe mute ale
sufletului. De aceea intuitia se manifeSt! rar si abia dacA se
~
tDtal. Sa presupunem ea v-ali eDneentrat ~i ali Dprit mersul
giindurilDr ~i al euvintelDr. Giinduri, pare-se, n-ar mai fi; in
interiDr este pustiu ~i eu tDate aeestea, nu se poate vDrbi de
161
 Vadim Zeland
intreruperea monologului. In acest timp ratiunea nu doar-
me, ba dimpotriva, este foarte vigilenta, numai ca sarcina
ei este alta - sa nu gandeasca ~i sa nu vorbeasca aiurea.
Este ca ~i cum ea ar spune: "Fie, treaca de la mine, eu voi
tacea, sa vedem tu ce vei face".
Aceasta este i1uzia ca monologul s-a oprit. Monolo-
gul interior se opre~te atunci cand ratiunea i~i intrerupe
controlul sau cel putin slabe~te vigilenta. Iar in cazul unei
false opriri a monologului, ea ramane in garda ~i se poate
spune ca prin "tacerea ei asurzitoare" va inabu~i ~i mai ta-
re sentimentele sutletului.
Daca ratiunea ~i-ar inceta controlul in spatiul varian-
telor, perceptia durnneavoastra s-ar prabu~i. Oprirea reala
a monologului interior se realizeaza doar in il.2!!ID sau in
starea de meditatie profunda. Un efect practic s-ar putea
obtine numai in cazul unui vis con~tient sau daca stapiiniti
tehnica de meditatie profunda in cadrul careia con~tiinta
ramiine treaza.
Visul con~tient poate fi folosit ca un experiment in-
teresant ~i ca metoda pentru antrenarea intentiei exterioare.
Dar este oare posibil sa oprim monologul interior cand ne
atlam in stare constienta? Aici ar exista 0 portita. Este
yorba de 0 "fereastra" ingusta, care se deschide spontan in
momentele in care controlul ratiunii da sernne de oboseala
~i simtiimintele intuitive ale sutletului dau navala spre ra-
tiune.
.It ~ °t' e:o ,"npresentjlJlpIIM.e8esl9§!;
"fel:Ui
d e SaJ:e aHltunim ~ce interioara. Ratiunea se deta~ea-
za ~i in acel moment este mal u~or sa va dati seama ce
simte ~i ce ~tie sutletul. Auziti murmurul stelelor dimine-
ID.- voce rara cuvinte, meditatie tara gdndun, sunet Hira
~I
sonoritate. Ceva-ceva intelegeti, dar foarte vag. Nu gdndltl,
162
Murmurul stelelor diminefii
ci simtiti intuitiv. Fiecare a simtit, cel putin 0 data, ceea ce
numim intuitie. De exemplu, simtiti ca cineva trebuie sa
vina sau ca ceva anume trebuie sa se intiimple sau simtiti
un indemn incon~tient ca trebuie sa faceti ceva sau pur ~i
simplu ~titi ceva anume.
Ciind exista un joc al giindurilor, rolul de arbitru iI
are aparatul analitic al con~tiintei. Ratiunea repartizeaza
repede toate datele pe rafturile cu semnificatii, pentru ca
totul sa fie logic ~i rational. €)prirea monologului interior.
are loc atunci cand arbitrului ·i>-se-ia tluierul ~este trimis
pe banca arbitrilor. Ratiunea urmare~te jocul dar nu-I mai
poate controla.
Jongliind cu datele. ratiunea face pauze de scum du-
rata. Este ca si cum pentru 0 fractiune de secunda s-ar ase-
U"Pe banca sa-si traga sutletul. Acela este momen!U1 cand
;e deschide fereastra pentru informatia intuitiva. In elipa
aceea alipili la modul cel mai firesc. E posibil sa vi se para
incredibil, dar 3§a se intiimpla. Toata lumea atipeste in.
cursul unei zile, chiar de mai multe ori. Dar nu ne dam
seama pentru ca fereastra se deschide doar pentru un in-
terval de timp extrem de scurt.
Dupa ce a atipit pentru cateva elipe, ratiunea se tre-
ze~te ~i i~i continua monologul. Uneori impresiile celor
v1izute prin fereastra ajung la con~tiinta sub forma de in-
formatii intuitive. Dar, de cele mai multe ori, ratiunea nu
acorda atentie acestei viziuni de scurta durata deoarece es-
te foarte preocupata de gandurile sale.
k somn, sutletul zboara rara un scop anume, el poa-
te sa nimereasca oriunde. Spre deosebire de sornnul obi~­
nuit, in timpul ciind ne atlam in stare de veghe, prin fe-
reastra care s-a deschis sutletul este focalizat pe un anume
sector din spatiul variantelor pe fondul contextului de giin-
163
 Vadim Zeland
duri pe care Ie are ratiunea in acel moment. Contextul
acesta ii orienteazli sufietului privirea in sectorul respectiv
~i acolo el vede informatii care se refera la continutul gan-
durilor din acel moment. Imediat ce se deschide fereastra,
aceste informatii ajung la ratiune. Daca. dupa ce s-a trezit,
ratiunea acorda atenlie impresiilor eulese de sufiet, cu aIte
cuvinte i$i aduce aminte ce a visat, ca un fel de flash.
atunci ea va ajunge la ceea ce se cheama cunoastere intui-
~- informatii culese de niciunde, din "cer".
De obicei, se considera ca iluminarea intuitiva este
un fel de lumina spontana, un flash al ratiunii. Pe de 0 par-
te, in mod spontan, ratiunii ii pica "din cer" decizia pe care
sa 0 ia, iar, pe de alti'i parte, se afirma ca ratiunea a gasit
singura solutia respectiva. Care este totu~i provenienta
acestor informatii venite de aiurea, de nicaieri? In concep-
tia noastra obi~nuiti'i, ea este trecuti'i cu vederea ~i i se face
chiar un mic rabat - pasamite asta ar fi natura ratiunii.
Daca plecam de la modelul Transurfingului, vedem
ca mecanismul ilumini'irii are 0 cu totul alti'i natura. Ratiu-
nea gase~te solutia prin rationamente logice. Da
Ie adica veriga care lipse~te ~i care nu poate fi obtinuti'i
l -
Tn lantul logicii existente, vine din spatiul variantelor prin
intermediul sufietului.
Simtiimintele nedeslu§ite ale sufietului se manifesti'i
fie ca 0 neliniste, ca 0 stare de apasare. fie ca 0 insufletire.
ca 0 exaltare. Toate aceste simtaminte pot fi reumte prin
termenul de sfiir~eala. Sufietul parca ar dori sa-i comunice
ratiunii ceva, dar nu-i poate explica. Nelini~tea chinuitoare,
sentimentul de vinovatie, povara obligativiti'itii, apasarea,
toate se realizeaza ca a~tepti'iri dintre cele mai rele. in toate
aceste sentimente se manifesta unitatea dintre sufiet ~i ra-
liune. Cele mai re.le aSteptWj ni S5 reaiizsf!7P ca urmare a
164
Murmurul stelelor diminetii
faptului ca intentia exterioara I~cre~. _. •
- ~e We ca un necaz .nu vme n~clOdata smgur. Avand
misie mentala cu ace tJ arametn ne tr ram e cele
ai rele linii ale vietii,~ asa cum se spuns, un necaz
~u vine sine Uneori transferul in~us n~ du~~ i~tr-o zona
neagra din care multi'i vreme nu mal reu~~m sa le~lmo:.=-- s::'W
Luati seama:
eal a lisa oare inseamna ca cele rna' Ie.
Q(PF realiza foarte curan Inientllwixterioara va muti'i pe
linii de VIati'i hpslte de ~anse, unde situatia se inrauti'ite~te
sub ochii dumneavoastrii.
Simultan cu presimtirea unui necaz, practic sufletul
contribuie ~i ella realizarea necazului, ca urmare a faptu-
lui ca sufletul ~i ratiunea a~teapti'i impreuna acele intiim-
pli'iri nefericite. Daca ne folosim de uni~tea .Ior in ~~tep~­
rea unor intiimpli'iri fericite, putem sa dlrectlOnam mtentla
exterioara in folosul nostru. De aceea, tansUrfing.ni .
\lropuneV uroaLOi'm impprtaplf. ~..renun\AAl Ja nesatp
[viSiil, &an nergiit mentala sa 0 ilirec\lOnam.m mo~ .consh-
;::r:l~ti;!:~I~:,~~fe!~:;:~: ~U%!I;U;II ;::f~;::;~
eJ umM slidG-miivn Aceea~i tehmca poate fi folosltil ~I 19
momentul cand s-a deschis fereastra, daca reu~iti sa prin-
deti acel moment. .
Cuno~tintele intuitive ~i presimtirile Yin in mod arbl-
trar. in acest caz, ratiunea se folose~te de posibilitatile su-
fietului in mod pasiv - ea doar prime~te informatia din
sectorul unde sufietul a rati'icit intamplator. Deci, sarcina
cesara.
165
 Vadim Zeland
Cum sa procedati? Trebuie sa panilip momentul
cand ratiunea nu mai e atentA. Dar acum nu trebuie doar sa
va surprindeti, ci trebuie sa Ie induceti intentionat cu alte
cuvinte, sa puneti imediat in fereastra un slide. Slide-ul
,? I I ~ebuie . sa contina sentimentele pe care Ie incercati. l'\se-
~ ~ Ziind .. hd?~!!1 in fe~~astra care s-a de~his, n.u trebuie doar"
~ iia pnmtll mformatll de la suflet CI, dlmpotnva. sa dlrecti-
¥ 'onati aceste informatii spre sectorul-scop al spatiului. Da-
ca Yeti reu~i sa faceti acest lucru, ratiunea dumneavoastra
va intra in contact cu intentia exterioara.
S-ar parea ca am putea sa obtinem acela~i efect daca
yom rula slide-ul in minte inainte de a adormi, cand starn
culcat in pat. Atunci slide-ul se transmutA pe nesimtite in
somn ~i unitatea dintre suflet ~i ratiune va fi realizatA. Dar
oricat ar parea de ciudat, nu obtinem nimic. Explicatia 0
voi da in capito luI urmator. Deocamdata incercati sa ras-
pundeti 1a intrebarea: dg Gg ay ere ISMS sa ry@m sl{rJE-«1
fnsomn?
II
ExistA 0 zona de trecere intre evenimentele formate
'\1
de intentia exterioara ~i evenimentele prezise de presimti-
~
rea intuitiva. Cu alte cuvinte, cand presimtiti intuitiv ca ar
I 1\ trebui sa se intample un eveniment oarecare atingeti-I in
treacat cu gandul, tara sa va ganditi in ce scop 0 faceti. UI-
3 Frame = imagine dintr-o ~erie de imagini unice consecutive care al-
clituiesc un fi~ier video; t~U
166
Murmurul stelelor diminelii
terior, acest eveniment se intiimpla de regula mai ales daca
rapunea se pune de Acord cu presimtirea sufletului. Se na~­
te intrebarea: ati presimtit intr-adevar ca evenimentul va
avea loc sau gandurile dumneavoastra subcon~tiente au ac-
tionat ca intentie exterioara ~i v-au indus acest eveniment?
Nu exista un singur raspuns la aceasta intrebare.
Sunt valabile ambele raspunsuri. in somn, totul este mai
detenninat: e suficient doar sa ganditi in treacat sau mai
degraba sa simtiti ca evenimentele trebuie sa se desfa~oare
intr-un anumit fel, ca acest scenariu se ~i realizeaza imedi-
at. In somn, intentia exterioara lucreaza tara gre~. Ce in-
seamna acest fapt? Inseamna un singur lucru: eli in vis rea-
lizlirn scenariul a~teptat. ,Visul nu exercita nicio influenra
@suera realitatii materia/e, Realitatea virtuala ramane ca
atare. De ce insa intentia exterioara nu realizeaza in vis
sectorul virtual? S-ar parea ca acest lucru are legatura cu
inertia realizlirii materiale.
intr-adevar, in compara!ie Cll realitatea materiala, .Yi:
suI este 0 corabioara de hiirtie fatA de 0 fregata mare. Co-
rabioara de hartie zboara impetuos la celPmai mica adiere
a intentiei exterioare. Dar ca sa mi~ti din loc 0 fregata grea
ip trebuie un catarg uria~ ~i un interval de timp indelungat.
$i cu toate acestea, intentia exterioara a visului nu
realizeaza sectorul virtual ~i nu doar din cauza inertiei. Pu-
teti sa va rulati la nesIar~it slide-ul, chiar cand visati con-
~tient ~i nu va yeti apropia nici macar cu un pas de scopul
dorit. Este yorba despre faptul ca in vis intentia exterioara
are 0 singura functie: SilmU!:: Sl1fh:tub1iutr.-~ectQr vir~
U!la:J:jntt31l1:uJ~. in somn se intampla urmatorul lucru: ratiu-
nea pune beti~orul panzei velei sufletului pe directia a~tep­
tarilor, iar intentia exterioara muta instantaneu corabioara
de hiirtie in sectorul corespunzator. Cu asta gata, lucrarea a
167
 Vadim Zeland
fost executatii, iar misiunea intentiei exterioare a fost in-
cheiata.
in realitate lucrarea intentiei exterioare nu se termina
printr-o singur1i adi ere . Vantul intentiei bate, si cu toate
acestea fregata nu se misca din loc. Cand se realizeaza
.unitatea dintre suflet ~i ratiune vela panzele sunt puse pe
directia necesara. Marimea catargului depinde de gradul in
care s-a realizat aceasta unitate. Vantul nu poate ca intr-o
clipa sa transfere fregata in sectorul care trebuie. Parame-
trii energiei de emisie mentala corespund deja cu cerintele
I sectorului-scop, dar in fostul sector realizarea materiala in-
tiirzie. De aceea, viintul intentiei trebuie sa lucreze timp
indelungat pentru a realiza sectorul-scop.
:I I
insa, inten!ia exterioara a visului in general nu poate
sa miste din loc 0 fregatii din simplul motiv ca in vis a fost
pus pe direc(ie doar be\isorul panzei corabioarei de hiirtie,
11
in timp ce panzele fregatei au fost stranse. \(iintul intentiei
I ~ va muta doar corabioara de hiirtie a visului ~i nu va actiona
Sn nici un fel asupra fregatei realizarii materiale.
De aceea ~"SIi"de=lllnii:l<-im::lI:·i!Q=:cm!lkihuill:adA..
~~liziirii materialeo in vis, panzele sufletului
1111 permit zborul in spatiul virtual, dar nu au niciun fel de le-
gatura cu mi~carea propriu-zisa a realizarii materiale. ~
ca func ie a slide-ului in visul con tient este lar irea zo lei
Dar nici acest lucru nu e putm, a~a c ac vetl
11 practica aceasta metoda, slide-ul in vis va fi un mijloc ide-
al pentru a va largi zona de confort.
in plan real, con~tientul ~i subcon~tientul se afla in
il\ cadrul lumii materiale. Ratiunea mentine focalizarea sufle- •
I~
tului in sectorul realiziirii materiale. A~a cum s-a aratat
mai sus, ratiunea corecteazii in permanentii perceptia con-
form ~ablonului (pre)stabilit. _ . I ax • de perceptie sa intre lucruri ireale, asa cum se intamoJij in
[ 168
Murmurul stelelor diminefii
m s re (Ie ve e v ve i re Ia arameffii emisiel
menmle pe- un sector nerealiza!J In functie de gradul de
unitate intre suflet ~i ratiune, panzele vor fi umflate de ca-
tre viintul intentiei exterioare ~i fregata va incepe sa se
mi~te incet ~i treptat spre sectorul-obiectiv. Intentia exteri-
oara va lucra pana cand realizarea materiala va ajunge la
punctul de destinatie. _
Vedeti care este deosebirea? In vis, activitatea inten-
tiei exterioare se incheie, iar in plan real ea continua. in
vis, parametrii sunt atin~i intr-o clipa ~i cu aceasta treaba
se termina, in timp ce in Ian real, procesul se desfii~oara
incet i trepta!. I r al v - u a i cu re eta-
,rea stid&1Jlui. pdnzele (fegqlej reaWUfrii mqteriqle sun! ,
rzdlcaJe.jlJl:.<inlentia exterlOarGeorneste li'egata, nu cora- 1
ioara vifului.
Nu trebuie sa va deruteze curajul cu care eu folosesc
aceste simple metafore ca sa descriu toate aceste probleme
complexe. in lista de semnificatii ale ratiunii oricum nu
existii analogii mai potrivite; in schimb, esenta lucrurilor
se transmite mai clar.
in spatiul variantelor, fereastra care se deschide in
momentuI ciind ratiunea se cufunda pentru putin timp in
sonm Iasa focusul perceptiei sa ramana fn contextul ~ecto­
rului realiziirii materiale aflat in curs de desfii~urare. +rr-re-
. lj"'A"ti"'jilsu Dac ' in as· L litC2 I2 P rI "'Il l
.."ad - ,I I d - I iatelilici SaLte, ja I!impA 8 HO:a
~iz:a=I>b101g'g;tu!'4irQil_ideDlli~io.E ficienta ferestrei con-
sta in faptul ca "cea Ui t' or tn ;!a'Q' dO 7 ' e + IS t " '"
. e manifestii in cel mai inaIt grad. Ratiunea care
dormiteazii slabeste controlul si permite ca in sablonul sau
169
 Murmurul stelelor diminefii
Vadim Zeland
~ Pwele ajung la dimensiuni impresionante, iar inten-·
in final, lucrurile ar trebui sa se petreaca aproximativ
a§3: ratiunea care dormiteazli i~i da brusc seama ea doarme
tia exterioara actioneazli cu 0 fortll mult superioarll.
~i arunell repede frame-ul prin fereastrli, inainte de a se
Tehnica aceasta este destul de complicatll, dar puteti
trezi din somn. latll ee inseamna sa luereze intentia exteri-
sll incer~ati. tva trebui sa ineepe(i prin a aeorda permanen- •
oara, eand monologul interior a fost oprit.
tlI ~t~ntIe presim!irilor intuitive ~i sa va urmllriti., Atunci
.ineerca1j de maj multe ori. ehiar daea nu veti reu~i,
vetl Intelege cll In cursul unel zlle fereastra se deschide
ca treptat sa va formati obisnuinta ea ratiunea sa se invete
destul de des. Din cand in cand ratiunea obose~te din eau-
lij anmce rapjd de tot frame-ul in fereastra ce se deschide
za controlului ~i a sporovaielii ~i pentru eateva momente
~ foarte seurt timp. ensul frame-ului in asta §i constll,
Wpierde vigilenta· eest1no~l!tinttIR1~ · ea ratiunea sa reu easea sa-I activeze automat inainte de a
iona sentimentele \e~m d . ~Ie e -i
l~~. Sentimentele si DU fomroJJif¥effiii1e se trezi pe deplin. tlU.w-<u.l .
To~i, daell tehnica 5 3 I· va face greutllti, nu
Imaginati-va ce veti simti atunci cand s-ar adeveri ce
va necajiti, lasati-o in voia ei. Tehnica aeeasta e mentiona-
ali gand.it .. Inviirti.ti de ~at~va ori in minte slide-ul atingerii
tli aici doar informativ. Daea de la inceput nu reu~iti, in-
seopulul, lar apOl luatl dIn tot aeest slide 0 imagine - un
seamna ea aceastll tehniea nici nu va trebuie. Luera!i eu
~ame. Aeeastll imagin~ va fi formula pe care 0 veti pune
In fereastra u~or desehlsll. Frame-ul poate fi denurnit cu 0 slide-urile obisnuite §i nu renuntati la vizualizarea proce-
expre'sie seurtll. De exemplu: "Victorie .,,, l" Sa fiel" Am sului.
"'" - in orice caz, ar fi foarte folositor daca ali capata de-
reu~it!"
Aeeastll expresie va servi drept sprijin pentru Frame. prinderea de a aeorda atentie ferestrelor. Daea veti invata
E difieil sa prinzi fereastra desehisa pentru ell aceas-
sa prindeti momentul eand fereastra este deschisa veli avea
tlI deschidere 0 face ratiunea atunci eand se afla in stare de tot mai des iluminari intuitive.
somnolentl\, ~i deci - ea se treze~te ~i instantaneu fereastra
se inch ide. Deprinderile se formeazli in timp. e -
. . e La ineeput
trebUle sa va ereatI frame-ul senzatia ell evenimentul se
v.a re~liza eu ai~torul raliunii. LlIsafi raliunea sa partieipe Rezumat
~I e.a In mod aetlv. I?~pa aceea, £lirll sll va straduiti sll prin-
detI fereastra. rasueltl aeest frame in minte pentru ea sa va
Rafiunea are voinfa. dar nu e capabila sa sesizeze
11I~uri ti in ce anume constli sentimentul final. Apoi e ne-
vOle sa ~1!. creati carl!gul - senzatia integrala. Dupa aeeea intenlia exterioara.
va fi poslbIl ca exact In momentul cand se deschide fereas- Sufletul este capabil sa simta inten/ia exterioara.
tra, in aeeea§i C\ipa sa induceli frame-ul. dar nu are voin/a.

171
170
 Vadim Zeland
Unitatea dintre sujlet ~i ra/iune supune voinlei inten-
fia exterioarii.
Sujletul dumneavoastrii nu este cu nimic mai riiu de-
cat al altora. Meritali tot ce e mai bun.
Aveli tot ce vii trebuie. Vii riimane doar sii folosi/i
ceea ce aveli.
Stelele se nasc fn mod independent. Dar striilucirea
o capiitii prin intermedierea pendulilor.
_. Pendulii ascundfaptul ciifiecare individ are capaci-
tall un/ceo
Regula "Fii ca mine!" creeazii stereotipurile una-
nim acceptate ale pendulilor.
Fiecare sujlet are sectorul siiu individual" stelar ".
Dacii raliunea permite, sujletul f# giise~te singur
sectorul siiu.
Permiteli-vii fndriizneala sii detestali total stereoti-
purile pendulilor.
. !'ermiteli-vii fndriizneala sii credeli fn posibilitiilile
neilmlfate ale sujletului dumneavoastrii.
Permiteli-vii fndriizneala sii aveli dreptul la indivi-
dualitatea dumneavoastrii exemplarii.
_ . Bucuria piistrali-v-o, iar mandria dali-o ingerului
pazlfor.
Comportamentul ~i gandurile omului sunt condi/io-
nate de dependenla lui de penduli.
Piistrali-vii importanla la nivel minim ~i aC/ionali
con~tient.
Nu acordali nici unui fapt 0 fnsemniitate excedenta-
rii.
Nu aveli nevoie sii dali importanlii ci pendulii au ne-
voie de ea.
Nu eforturile ~i nici tenacitatea, ci inten/ia con~tien-
172
Murmurul stelelor diminefii
tizata men/ine importanla la cota zero.
Fraile caracterizeaza esenfa individualii a sujletului
uman.
in goana dupii standarde straine rafiunea se fnde-
parteaza tot mai mult de sujlet. . .
Daca va reglafi rafiunea pe frame-ul sujletulUl veIl
avea 0 mulfime de capacitali ce momentan va sunt necu-
noscute.
in starea de comuniune, sujletul va canta, iar ra/iu-
nea f~i vafreca mdinile de mulfumire.
Gandind la mijloacele necesare pentru realizarea
unui scop, raliunea pune 0 cruce fatala scopului greu de
realizat.
Permitefi-va sa avefi, aceastafiind principala condi-
tie pentru ca dorinla sa se fmplineasca.
Chiar daca va atrage un scop, daca ceva va apasa
fnseamna ca el este fals.
Nu credeli pe nimeni care va cere sa vii schimbali.
Disconfortul se manifesta ca 0 nelini~te apiisiitoare,
ca 0 povara.
Confortul sujletesc nu este un "da" spus 0 singura
data.
Disconfortul sujletesc este un "nu" spus 0 singura
data.
Gandindu-va la scop sa nu avefi. fn vedere prestigiul
acestuia, nici inaccesibilitatea ~ i nici condifiile de realiza-
re; acordali aten/ie doar starii de confort sujletesc.
Afirmalia va trebui sa fie fnsolitii de simfiiminte co-
respunzatoare.
o singura afirmalie trebuie sa fie pozitiva ~i strict
direc/ionatii.
Direclionali afirmalia catre cauza ~i nicidecum ca-
173
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
tree/ect.
Formulafi afirmatiile la timpul prezent.
Cdnd hotiirdrea de a avea este Iipsitii de dorinta de
a avea; pendulul nu are de ce sii vii agate.

~!
In Iini§te §i forii sii insistafi, luati ceea ce vi se cuvi-
ne G§a cum vii luati corespondenta din cutia po§talii. CapifolulW

SCOPURl ~1 POR'fI
Fiecare om f§i are calea sa fn viatii prin care el f§i
foure§te adeviirata /ericire. Dar cum sa 0 gase§ti? Veti
ajla cum se procedeazii. Dar cum sa-ti atingi scopul pro-
pus, caci nu totdeauna dorintele corespund posibilitatilor?
Vefi avea ocazia sa va convingeti ca posibilitatile va sunt
limitate doar de inten/ie. Sfordmdnd lacatele stereotipuri-
lor, ve/i deschide por/i care fnainte vi se pareau inaccesi-
bile.

174 175
~i I I
Vadim Zeland
Zdrobind stereotipurile,
dumneavoastrii yeti deschide por/i
euYn sa'1i alegi lucrurile
In acest capitol yom vorbi despre cum putem sa ne
dam seama care sunt nazuintele adevarate ale sufletului ~i
care sunt scopuri false pe care In orice moment pendulii
incearca sa ni Ie impuna. Problema consta in aceea ca L
scop fals , in pofida atractivitatii lui. nu va va ~l1uce pirnik"
in afara de deceptii. In goana dupa implinirea unui scop
fals, fie eli nu obtineti nimic ~i eforturile pe care Ie-ali fa-
cut devin hrana pentru pendul, fie ca, atingandu-va lelul,
va convingeti ca nu este ce va trebuia. Meritli oare sa ratati
unica ~ansa pe care viata vi-o da ~i sa pierdeti timp pretios
pentru indreptarea gre~elilor? In ciuda faptului ca viata pa-
re lunga, ea trece foarte repede ~i pe neobservate. De aceea
trebuie sa inva\ati sa va gasili scopuri care sa va faca feri-
cit.
Nu a~ fi dorit sa incep capitolul fiicand teorie. Cu si-
guranta v-au obosit toate complicatele motivari. Eu m-am
straduit, pe masura posibilitatilor, sa fac expunerea mai
u~oara, dar rna tern ca nu totdeauna mi-a reu~it acest lucru.
Ce sa-i faci? Problemele luate In discutie nu sunt probleme
obi~nuite iar concluziile sunt cu atat mai mult naucitoare.
Ratiunea dumneavoastrli niciodatli n-ar fi luat in serios
ideile Transurfingului daca nu a~ fi fiicut 0 minima argu-
mentare. Dar, ceea ce a fost mai complicat a trecut ~i voi
176
Murmurul stelelor diminefii
Incepe acest capitol cu probleme de ordin practic.
Un exemplu viu, simplu, care in acel~i timp consti-
tuie ~i un antrenament pentru a va stabili propriile scopuri,
II reprezintli cautarea imbrlicaminlii necesare. Amintiti-va,
au fost momente ciind v-ati cumparat un obiect care atunci
vi s-a parot potrivit iar apoi s-a dovedit ca nu va mai place,
ca nu va vine bine, sau ca are un defect. Dar s-a intamplat
~i sa vedeti un lucru pe care I-ati cumparat fiira sa ezitali ~i
sunteti multumit de el pana In ziua de azi. Deosebirea din-
tre ele constli in faptul ca primul nu era pentru dumnea-
voastrli iar al doilea era.
Primul lucru care vi s-a parut atragator, era destinat
altei persoane. Probabil I-ati viizut la 0 cuno~tinta sau pe
un manechin. Daca un lucru arata bine pe altii nu inseam-
nil ca va vine bine ~i dumneavoastrli. !>i nu pentru ca ar fi
vorba despre un defect al corpului dumneavoastrli, ci des-
pre 0 calitate. Este neplacut sa fii un manechin pe care ori-
ce arata bine. 0 impresie puternica produce nu frumusetea
unanim acceptatli, ci individualitatea reu~it subliniata.
Sunt convins ca toate acestea Ie ~tiali ~i fiira sa va
spun eu. Cu toate acestea umblati prin magazine ~i va chi-
nuiti ne~tiind ce anume sa cumparati. !>tili care sunt ten-
dinlele modei, va place sa fili la moda, aveli gust, dar
aceste lucruri nu va ajuta. Dupa multe cautari, tot nu sun-
teti multumit{a} de obiectul cumparat. Pentru ca intol-
deauna sa gasiti exact ceea ce va trebuie este necesar sa
invatali sa faceli deosebirea Intre lucrurile care vi se potri-
vesc ~i cele care sunt pentru allii. Cum sa faceli asta? N-o
sa cre?eli cat este de simpl~!
!!!!!!!!!3E!!l!:!!:!!!!ES!:.· In mod cert
echilibrul se distruge. Cu cat Yeti fi mai agitat, cu atat re-
zultatul va fi mai rau. Nu trebuie sa zaboviti mult anali-
177
 Vadim Zeland
zfuJd lucrul, respectiv sA vedeti ce calitati ~i ce defecte are.
Nu trebuie sa alegeti cu ratiunea pentru ca ea ~i gandurile
ei nu va reprezinta, ci reprezinta un atac din partea
pendulilor. Dati 0 raita ~i uitati-va ca la 0 expozitie, tara sa
va ganditi la nimic.
Mai intai, iza .=v r it maii, ce- ' dori
va luati. u este obligatoriu sa va ganditi la detalii.
Unica descriere trebuie sa fie tipul de imbracaminte. De
exemplu, daca va trebuie un palton, propuneti-va doar sa
ya alege\i unul §i nu puneti niciun fel de alte conditii. La-
sati sutletul sa aleaga - el este mult mai aproape de ceea
ce sunteti dumneavoastra de fapt. EI nu va omite nici cel
mai mic detaliu ~i cu siguran\il va va indica la timp care
este obiectul corespunzator. II Yeti recunoa~te imediat din
multi mea de lucruri pe care Ie vedeti; mai bine spus il Yeti
simti l]e acela care va place in mod deosebit.
Inca 0 data subliniez: ilu-trebuie sa analizati·de ~ce
. Iucrul.acela va.place. .p.ur. ~i. simplu.va place ~i este·~i. ce.va
trebuie..Gumpiirati-l.tara,sA.mai.stati pe ganduri.
i'hiaf and, It tAti "lUi ILiNC ,i
d . I"aMi ii . ' ....d ' .. 0 '. ?ret' gasp D aca- nu In
.'" ftn1t'ell.. ,IiIU'I8
• •• A A , • -
al treilea magazin, atunci in cel de al zecelea. clo ft .,' 81l '
.;; :t! rthdew a§ Q eX e: ·1; 0; dl'mppu 'A0 8fd ' Xb Ip:e, ~
~ ltl 5 .li bj8Mi,i ~Irl iadoieljle 31 HII 'i fa.el' I=!BFA.,tto,
~i ca sa fiti absolut convins ca a~a va fi, va dezvalui secre-
tul care va arata cum sA deosebiti lucrul care nu este pen-
tru dumneavoastra de eel care este. Este pe atat de simplu,
pe cat este de sigur.
!
Dupa cum v-am spus, cand faceti alegerea nu trebuie
,sa va ganditiJa cal~taJile si la"defectele lucrurilor. Dar, iata:
a sosit momentul eand trebuie sa-i spuneti vanzatorului
IW "da" sau "nu". In acest moment sa dormiti foarte plaeut,
I
178
Murmurul stelelor diminefii
chiar daca vi se pare ea nu este ~a. Somnul este mai pro-
fund daca alaturi vanziitorul ~i euno~tinta dumneavoastra
vorbesc despre obieetul respectiv.
obtimpul in care va hotarati, 1ucreazii numai rapunea ••
.Ell anaIizeazll calitatile ~i defectele, W construie~te con,; ·
eeptia astfel incat sA fie rationala ~i convingatoar ~i, in
acel~i timp, este atenta la piirerea~ celor din jur. Este atat
de abserbitlhde acest proces, ell nu acordii nicio atentie
I!irotammtelor sutletului. In acest sens, ratiunea doarme
profund.
A~a sa fie, nu 0 deranjati pana cand ea nu se hotara~­
teo.9l1l';'"-iatii ell s·a hotara~. io:.. 6')! i i i ....!! nu mai ascul-
tati de nimeni, .. - .. . - - .
41' i 'i'l§' /' if' CS 3 a Jibia ; g l ? Gradu' pe:crmfurt:sutl etesc-
5
~.nata--ce-atitudine-are--StttletuJ..fatA=de hotararea'Tlltiu-
Confortul sutletesc, dupa cum ~titi, nu poate sa va
dea un singur raspuns. Sutletul nu ~tie intotdeauna exact
ce i~i dore~te ~i poate sa ~i oscileze. Daca. obiectul v-a pla-
Ii gfi8iti,~
cut de la prima vedere ~i ali simtit imediat acest Iucru, in-
' A
seamna ca sutletul a spus "da". Dupa aceea intervine rati-
unea care incepe sa analizeze ~i sa justifice alegerea.~
in urma analizei, ratiunea a spus si ea "da", inseamna ca
Iucrul este al dumneavoastra. Dar daea ati hotarAt sa cum-
pl1'ap lucrut nu pentru eli ei v-a placut de cum I-ati vazut,
ci pentru ca ar fi bine, atunci trebuie sa acordati atentie ~i
celui mai mic disconfort. Sufletul §tie fntotdeauna exact ce
i§i dore§te.
DacAoscilati, daR cer a in iegArura cu acest Iucru va
transmite 0 cat de mica neliniste sau lipsa de confort. daca
aveR cea mai mica umbra de indoiala sau de apasare in-
ssamna cl! IucruI acela nu este penITU dumnsavoastra. Ra-
179
 Vadim Zeland
tiunea va cauta sa va convinga ~i va descrie cat mai viu ~i
mai colorat toate are. Raca v-ali sur-
..\iI;lIi. nu este pentru dumneavoastra.
tWnguforc!rj!erimlp legeq: consta intr-o singura fra-
za simpHi: Lea Ii shaic ad i 'S C ff pins(a),
:::::=:::~:::
~J'et t 'rq
i ..
i6 ler of 12: %e'
~,.~jP,iZZ .....
-_(o"id,"!!l
e)I/Oi'Sloiil!o??~it..·ftti,
%(:iI.IlCr:lu.
$i, in fine, credeti ca atunci cand faceti 0 alegere
merita sa ascultati ~i parerea altora? Eu cred ca nu. :t'/imeni,
I in afara de dumneavoastra in§iva, nu va putea sa aleaga
'I lucrul care este pentru dumneavoastra. Daca el v-a placut
neconditionat, puteti fi absolut convins(a) ca aJtiil
vaziindu-I la dumneavoastra, vor fi incantati.
Despre preturi pot sa va spun doar atilt: nu este obli-
gatoriu ca lucrul care este pentru dumneavoastra sa se afle
intr-un magazin scump. Daca tot e yorba de pret,
Transurfingul va va ajuta sa excludeti din viata dumnea-
voastra problema banilor. lDaca va Yeti stabili un scop ~i
va Yeti gandi cum sa-I realizati, ~i nu cum sa faceti rost de
bani pentru a-I realiza, atunci banii vor veni singuri, chiar
mai multi decat ar fi necesari.
Dupa cum vedeti, procesul de alegere a unui lucru
cuprinde toate principiile de baza ale Transurfingului.
Mergeti prin magazine ca la expozitie, <doar uitati-va, ~i nu
,ya.propuneti sa gasiti neaparat ce.v.a. Prin urmare, «nuntati
a dorinta de a va atinge un scop. oStali::lini~tit-~i {iti con~ti­
ent ca ucrul dumneavoastra va ~teapta undeva ~i ~titi.
cum sa iI deosebiti de lucrurile care suntllentnLaltii. Im-
-portanta sa le deci \a cota mini~ Va Yeti trezi imediat
180
Murmurul stelelor diminefii
dupa ce ati luat hotiiriirea ~i va Yeti da seama cum a decurs
totu!. RezuM ca actionati in cuno~tinti'i de cauza ~i ca
dumneavoastra in~iva determinati scenariul jocului. Luand
hotiiriirea definitiva, va bizuiti pe starea de confort sufle-
tesc. ~i nu gre~iti pentru ca
~i,
;'1 • :1 s~ va nu 0 pla-
- ,t'ii;-SI;! ;
e,fta, nificare rigida, daca nu va creati tot felul de obligatii ~i da-
ca va duceti politica proprie.[Usati-va in voja cursu lui ya-
riantelor. Viata este 0 sarbi'itoare adevarata, daca v-o per-
miteti. !Linistit si rara insistente luati-va ce vi se cuvine.
lata, acum aveti 0 tehnica simp la, dar redutabila. Pu-
teti sa va duceti lini~tit prin magazine ~i chiar daca in
aceasta zi n-ati cumparat nimic, inseamna ca v-ati protejat
necumpariind un lucru care va era strain. Veti fi lini~tit ~i
sigur de sine pentru ca ~titi ca lucrul dumneavoastra se afla
undeva ~i va a~teapta. II yeti gasi negre~it. Important este
sa nu uitati ca inainte de a raspunde uda" sau "nu" trebuie
sa va treziti §i sa va dati seama ce simtiti.
in cazul in care alegeti imbracaminte nu pentru
dumneavoastra ci, de exemplu, pentru copil, tehnica
aceasta nu mai fimctioneaza. Mai bine spus, ea lucreaza,
dar nu cu aceea~i exactitate. umneaveastrii Htt-
Qll:!ittlt1li·t-:1ri:lill~~ De aceea, in acest caz, nu
va ramane decat sa va conduceti doar dupa considerente
practice. Dar in acela~i timp dati-i ~i copilului posibilitatea
sa aleaga singur. Spre deosebire de adulti, copiii ~tiu sa-~i
giiseascii lucrurile.
Desigur, aceastii tehnica este valabila nu doar pentru
imbracaminte, ci ~i in oricare alt caz, cand trebuie sa va
alegeti ceva. $i eu a~ vrea sa sper ca aceastii carte pe care
o tineti in mana este a dumneavoastra.
181
 II
Vadim Zeland
Cum sa dietezi modal
I mantati chiar cu totul diferit de spiritul epocii dumnea-
Ati dori sli dati tonul in modli? Pana acum erati doar
1\1 atent'la modul cum se imbraca altji ~. li strliduiati sli fiti
11
~ in pas cu moda. Dar v-ati gandit oare cine creeazli. moda?
Moda nu se na~te in saloanele marilor croitori de lux;
ace~tia sesizeazli. doar tendinta. Noile directii in modli sunt
date de oamenii care sunt relativ liberi fata de penduli. Ei
II
I
se conduc numai dupli judecatile si preferintele lor de 0;;:-
meni independen\i Si de aceea dau tonul in modli. Ei se
imbracli cum Ie sugereazli. inima si nimeresc exact cu;;-
trebuie. Apoi aceastli. idee este remarcatli. ~i de altii, este
prinsli din zbor ~i se rlispande~te in mod spontan.
Pw* Ie ghi~ezi orbeste dupa ~odli, Doli sH desfi-
w ezl !P profunzlme aspectul ex!wo[. Dacli vli place sli.
observati, remarcati cli sun! oameni eleganti care nu sunt
deloc imbrlicati dupli modli. in schimb se vede imediat cli
au un ceva anume ~i nimlinui nu-i trece prin cap sli-i invi-
nuiascli de lipsli de modernitate. $i invers, la tot pasul se
intalnesc fiinte imbrlicate dupli tot dichisul zilei, dupli mo-
dli., dar la ei nu poti privtr sunt jalnici, pentru ca moda
aceasta nu Ii se potrive~te. Alti urmliritori, adepti ai modei,
merg orbe~te, pe calea intentiei interioare, spre un scop
strliin: dupa 0 anumita moda, randuitii de penduli. Ei nu se
gandesc la preferintele proprii. Ei nu se gandesc la prefe-
rintele lor ~i se supun regulii pendulilor "ta ca mine!" In
context, mi-am amintit de un proverb frantuzesc: "Nu te
teme sli arati demodat, teme-te sa arliti caraghios!"
Partea exterioarii a modei este stilul, iar esenla inte-
rioarii este acel ceva care vi se potrive~te in contextul sti-
182
Murmurul stelelor diminelii
lului respectiv. Trebuie doar sa ~titi exact ce anume doriti:
sli. fiti la moda sau sa fiti elegant? Nu este acela~i lucru.
Dar ce parere aveti, ce este mai bine? Puteti sa va inve~­
voastra, chiar ceva de genul retro. Dar daca aceasta vi se
potrive~te, toti vor muri de invidie!
eu sigurantli. ati inteles ca a fi in pas cu moda nu este
nimic altceva decat sa intrati in jocul pendulului modei.
Tendintele in moda dispar la fel de repede cum au ~i apa-
rut. ]2;pd'I!ij modr; 31m! Fe; wej sshimbAtgd si maj ips'a..
~ Nu-i nimic rau dacli v-ati aflat sub influenta lor. Im-
portant este sa intelegeti acest lucru ~i sa vli alegeti cu un
folos de pe urma modei, nu doar sa-i platiti tributul.
Va puteti crea tara probleme un pendul propriu al
modei. E foarte simplu. Trebuie doar sa Ie intoarceti spate-
Ie pendulilor modei Si sli. va orientati spre sinele dumnea-
voastrii. Propuneti-va ca scop sa. arlitati interesant §i ele-
gant. Nu trebuie sli concretizati nimic. Mergeti prin maga-
zine ~i fiti mai atent la lucruri, conform metodologiei de
mai sus. Vitati de ce este acum la moda. Acordati atentie
doar sentimentelor pe care Ie aveti cand vli uitati la un obi-
ect anume. Nu mai analizati nimic. Imediat ce v-ati sur-
prins ca incepeti sa analizati si sa reflectati la cele viizute,
intrerupeti imediat acest proces inutil. Ascultati murmurul
stelelor diminetii. .
Mai mult ca sigur ca nu se va intampla nimic semni-
ficativ imediat. Luati-va un ragaz nelimitat, un ~ Ia-
e-a n teaJiza 1DI SL::\41!Daca nu iese nimic, n-aveti
ce pierde. ~~~ti !::::lLieal1za ceea -ce-y...
&.ti::J!1QPJ£t. lS~maJ I-lmjm1'Wl~T1 nu:v.L1Ea\i.lIgt .
~m1UlH Usat - in voia cursului var:nij'an
i va eljj0:ilri! iI:iiL::iiiiiiEu
Ultrij
Ar fi folositor ca, simultan, "
183
,,
Vadim Zeland
co U 1 as Dar sa nu fie 0 imagine
concretii a modului cum aratati. Slide-ul trebuie sa contina
senzatiile pe care Ie aveti atunci cand atrageti atentia altora
asupra dumneavoastra ~i cand sunteti elegant, interesant,
original.
Renuntati la dorinta de a gasi ceva alambicat, ie~it
din comun. Extraordinarul nu reprezinta garantia succesu-
lui. Credeti-ma! Veti descoperi lucruri la care nu va a~tep­
tati. Dupa un timp Yeti descoperi cu sigurantii ceva origi-
nal. Imediat ce sufletul va fi in armonie cu ratiunea, Yeti
incerca un sentiment ce nu poate fi comparat cu nimic. Va
fi un amestec de uimire ~i entuziasm. Veti intelege imediat,
dar nu va Yeti spune "este exact ce-mi trebuie", ci Yeti dori
sa exclamati ceva de genul: "Nu se poate a~a ceva! Poti
sa-ti pierzi mintile!" latii a~a stau lucrurile. Posjbiljtatile
va sunt limitate doar de propria intentie.
~Cl:1!.mlut (1/T1SIil.JJl..jOp u"tl:1:l::1EiIJtTdifwlm
~~f1:tWl.!tu p.endul~7lP · 1:Um umnea
,I
(pj;lm]rl<t:;Dar ce fac pendulii cand viid ca pe firmament ra-
sare 0 noua stea? Cum ati vazut din capitolul precedent, ei
o aprind pentru a-i da stralucire. Nu Ie ramiine decat sa fa-
ca din dumneavoastra un star, favoritul lor. Pendulii se
striiduiesc sa tina totul sub control ~i de aceea va vor ~i
ajuta. lar daca Yeti avea noroc, va Yeti crea propriul pendul
~i yeti deveni favoritullui.
Lipsa text 163
Cu alte cuvinte, ratiunea dumneavoastra va trebui sa
introduca in lista ei de semnificatii un adevar aliit de sim--
.,elu: ar de ine 0 comoara J: 'OJJSii -' " niC;Ia/eo .ru/1'e-
tului siiu . .Fiecare om poarta in buzunarul sau cheia succe-
sului ~i cu toate acestea nu se folose~te de ea. Fie ca ratiu-
nea sa va ia sufletul de miinutii, sa it duca la magazin ~i sa-
184
Murmurul stele/or diminefii
i permitii sa-~i aleaga singur jucaria.
lJnitatea sufletului si a ratiunii este 0 asemenea rari-
tate incat ea poate literalmente sa fie vandutii pe bani buni.
fc:te caoodoperele constituie esenta manifestiirii acestei
unitiiti. Stelele devin stele numai pentru ca pe oameni ii
intereseazii exact ceea ce Ie lipse~te lor - unitatea dintre
suflet ~i ratiune.
Scopuri straine
Pana acum am examinat lumea exterioara pentru om,
ea spatiu al variantelor cu sectoare care se leaga in linii ale
vietii. Daca parametrii emisiei de energie mentala coincid
cu parametrii sectorului, atunci sectorul caRatii chip - el
capatii realizare materiala. Dar ~i omul reprezinta, in plan
energetic, 0 esenta individuala care i~i are spectrul sau
unic de emisie. In spatiul variantelor fiecare om are liniile
"sale" de viata, cele mai potrivite pentru freilul sufletului
sau.
Pe liniile sale de viala omul intampina un minim de
obstacole Si toate circumstantele se aranjeaza. in folosul
acestuia. Freilul sufletului uman se inscrie cu succes in li-
nia vietii individului ~i i~i realizeazii cu u~urintii scopul; la
fel cum cheia noastra se invarte~te cu u~urintii in lacatul
incuiat. N-avem nevoie sa cunoa~tem cu exactitate de ce ~i
cum anume se intampla totul. Important este faptul in si-
ne - ~i anume ca fiecare om i~i are drumul sau. 1illl1Ci:=~
--'.~
A
-- ~- sp'" sri" _ 8 d PC poarta sa .. fn ' S3 va
& -
185
 Vadim Zeland
in caz contrar, dasA i -a abBM din drum, Mupra lui
vor veni tot soiul de bele\e si viata i se va schimba intr-o
coptipuA luota Dentru exjstent4 Pentru suflet aceasta va fi
o adevlirata tragedie. Va necajiti daca in weekend se in-
tiimpla sa fie vreme rea? Va puteti imagina ce simte sufle-
tul cand unica ~ansa care i-a fost acordata in viatii se duce
pe apa sambetei?
Sufletul vede cum ratiunea, aflatii in trena pendulilor,
strica tot rostul vietii, dar el nu poate schimba nimic.
pe aceastii lume, ratiunea nu ~tie e1ar ce trebuie sa
ce sa vrea ~i ce sa-~i doreasca. Sufletul chiar daca nu
~tie nici el exact, el macar ghice~te. Ratiunea insa nu-I as-
culta. Pendulii imediat iau ratiunea in circuitul lor, impu-
nandu-i acesteia scopurile lor ~i regulile jocului. Pendulii
obliga pe oarneni sa opteze pentru scopuri straine ~i sa
se inghesuie la u~i straine. incerclirile timide ale sufletului
a influenta ratiunea n-au nicio ~ansa, intr-atiit este de
pUlterrlica influenta penduIilor.
. h!uItora dintre noi ne-a. fost indu~a iQc@ din copi'l[ie
!~e~a ca succesul p~ate ,fi ~btmut nu~aI en n munel' asiduA.
~I IP ~ us ~ tr~~Ule .sa-}! ~nnare§H §~pul cu tepasila'e,
[I mw mtaryd m~dlcIie ~I_ bITumd greutillle. Vna djnM sele
mal rpan_ eron Ro.ns~ In. a accepla idee FA neptru feticirn
~I twb~Ie s.a te lupp. ~~ fi! tenace. perseYSWnl M ipyipgi 9
QluItltuqme de PledlcljI ~bstacol~ .. W; s<i,!/rl, s; -ti cllceflj 'iti
, un
up ~ qs Sllb sga(;, ,pesta efts sle£QPtip fa lB si SXtrsm de
peDcu'o§,
Haideti sa ne liimurim cum s-a format acest stereotip.
De obicei, individul intra sub influenta pendulilor ~i se
abate de la calea sa. Este firesc ca, intr-un asemenea caz,
in dnITnul sau sa apara 0 multitudine de piedici. Omul i~i
186
Murmurul stelelor diminelii
dore~te insa fer:!cirea, de aceea nu-i riimane dedit sa;biruie
aceste piedici. Incercati sa ghiciti in ce constii eroarea lui?
ell merge spre un scop care nu-i al lui, printr-o u~a care nu
este a lui? Nu! Raspunsul vi se va plirea iar~i neobi~nuit,
cum neobi~nuit este totul in aceastii carte.
RruAdrea jndiy jdllh li COOSA in fal§a sa cODyjpgere
~, T?ocI eu voj depAsi pjedjsi'e aroJo in (atA· in xjitg[,
JIll "51ei!Pta ferjcjrea". Acestea nu sunt dedit iluzii. Niciun
fel de fericire nu va exista! Oricat s-ar stradui, omul se afla
in pozitia unuia care vrea sa ajunga din urma soarele care
apune. ee q linig «mina reQ'P nu_l rna; olFefJpJi! nic; 9
F rieire, niei in viitorul aeroeiat sj aiei in ceJ~.
Miiltfi,iini.~ni care ~i-au realizat cu mare greutate
scopul nu mai au nici un sentiment, totul este pustiu. Ce s-
a intiimplat cu fericirea? Dar nici nu-i vorba de fericire; to-
tul a fost un miraj, creat de penduli pentru a-I face pe om
sa se lase secatuit de energie, in drumul sau catre 0 fericire
iIuzorie. Repet inca 0 datii: - iito,...nu-existii·nieiof~ricire;
~J.:-",-,·c",,_na;ifJ([]1jf
tr '1:t1t!J..]1J[. /i"j ' • . are se-ajlii-in
~e:'J
. '1l:J1m"ilJJkili.i:=
in ce constii fericirea in modelul Transurfingului?
Poate ca ea, fericirea, va veni cand omul i~i va atinge sco-
pill, care este doar al lui! N-ati ghicit nici de data aceasta.
'l'11rtl:iteu:vW.e . e-mrirrcfrgp!.iim-$: re scoP.J!.1 nostru.
rifr oaz:ta-nlTRUr~J:)ee; r T" Ls? SPAr ? 'hie Bo·,-i .
SA l A S RaA iee6 Ul tt.lre:g2 i n ·"jihh . Cfuld scopul va fi
o IIl h. '
atins, bucuria va fi dubla. Dar insu~i mersul spre atingerea
scopului propriu fase ca fiecare zi sa fie 0 slirbatoare.
Cand scopul nu este al tiiu slirbatoarea se amana pentru un
viitor iIuzoriu. Atingerea unui scop care nu este al tiiu
aduce doar deziIuzie ~i pustiire ~i nicidecum fericire.
187
 Vadim Zeland
<'sopuhlomn~trii este acela care va produce 0
veritabila multumire. Nu e ceva care va ofera 0 satisfactie
vremelnica, ci ceva care ~a confetti sefllimrmlUf-bur::uri- -
qJe a mii."l'oarta dumneavoastra este drumul care va duce
I spre propriul tel care va pasioneazii ~i va inspira. Nu se
poate spune ca acolo totul se obtine u~or. Important este
~I
faptul ca~area prin poarta dumnea <>astra Vlu1Vii sleie§-
le:;de../I11ter.J:, impOfl"ivii, rinseamml;ulf. aflux de. energie.
Daca pornesti spre atingerea scopului propriu prin
propria poarta, piedicile se depasesc cu usurintii. iar munca
nu mai e 0 povara. p adi in drumul spre atipgSTen 5GPQu'I! j
ya §Iejtj de puteri. lucrati rar? enQ¢Mw §i gOOS;tj ID-
s propriul drum.
striiin este f otdeauna II
fi. e sgPStraBW
_
e q qbligalie imW1i Daca in scopul
umneavoastra VI se Impune ceva, chlar lipsit de impor-
~ta, inseamna ca puteti sa renuntati la el rara teama'7
tSilnd..scopul este al dumnll.lIYOll§tra n~este nevoie sa va,
.convingefi.:-singur..de.aceasta. db.u:mati:cu:plfu:ere. erocesul
ode-~tingere,a,acestui..scoIhl!a,.d.ii.::iatisfacp&' Atingerea unui
scop strain se realizeaza prin depa~irea multor piedici.
Drumul spre un astfel de scop inseamna lupta permanentii.
Pendulul are nevoie ca toti sa-~i indeplineasca sarcina de
~urubel. pentru binele intregului mecanism. Va va fi greu,
I I
dar yetI face ceea ce trebuie pentru ca pendulii v-au indus
I' ideea ca totul se obtine doar printr-o munca sustinuta. Da-
ca sunteti 0 persoana tare yeti matura din cale toate obsta-
colele, Yeti trece prin foc ~i apa ~i va Yeti ca~tiga un loc
sub soare. Daca sunteti insa un om slab, stati la locul
dumneavoastra ~i tineti-va gura.
188
Murmurul stelelor dimine{ii
~ Ja fnee ut un sea striiin are sii Ie eeva la modii,
cev.'1;'de prestigiu. Pendul~i au .nevoie sa va atraga pe .h~li
- Ie vietii care va sunt strame ~I de aceea se vor StradUl dill
:asputeri. Momeala trebuie sa fie foarte apetisanta pentru
ca ratiunea, pierziindu-~i capul, sa se ~i arunce pe ea. NIfin
.toaWocazuri1e pendulii pot sa te>oblige sa tii cont de regula
,;EA !1l)"mine!" '&ebui~ ca dumn~voastr~ s~ dorJti acest
clUCllh eentrooaceasta 151 creeazii mImi carler-el de sucges a
4tafl;1.fi\oJ;. EI aratii care este algoritmul succesului lor ~i va
pune in postura de a al.ege: ~e ~a imitati o.experientii !tr~i~
na fie sa nu va alegetJ cu mmlc. Nu avetl de unde sa ~tItl
~m se obtine succesul. in schimb ei ~tiu, rezultatul se ve-
de. Dar, dupa cum am mai spus, starurile au succes tocmai
pentru ca au spulberat regula "Fa ca mine!" si merg pe
ritm-ul-= . dumneavtJOII!ffl-niJ
~men; ;'b.tiJn/Qp):]!topri11/Efl, .
~ n sea striiin te atra e rin inaeeesibilitate .
A~a e omu : I atrage tot ce este mterzls. _naccesl I Itatea
duce la dorinra de posesiune. 0 asemenea trasatura a psi-
hicului uman i~i are radacina in copilarie, cand iti dore~ti
multe, dar ai parte ~e putin. Adesea se intampla ca daca i
se ref'uzii copilului 0 jucane, el nu se lasa pana nu 0 capata,
iar apoi jucana nu-I mai intereseaza. Adultii au alte jucarii,
dar se poam precum copiii. De exemplu, un adult-copil nu
are nici voce, nici ureche, dar i se pare ca poate sa cante.
De fapt, "privighetoarea" nu vrea sa se impace cu ideea di
nu se afla pe drumul sau: "Uite altora cum le-a reu~it, eu
cu ce sunt mai rau ca ei?" Lasati importanla scopului la 0
parte si raspundeti la intrebarea: Vreli fntr-adeviir din tot
sufletul, sau doar vreJi sii vreJi? Daeii atingdndu-vii seo-
pul, vreJi sii vii dovediJi eeva dumneavoastrii fn§ivii §i al-
tora,fnseamnii eii seopul este fals. Scopul pe care iI aveti
189
 Vadim Zeland
nu va apasa ca 0 povara ci va produce 0 reala multumire.
.. -"- . .. Nimeni, in afara de
dumneavoastra, nu poate sa va determine scopul. Ascultati
cu calm povetele pe care vi Ie dau "oamenii ~tiutori" des.
pre felul cum ar trebui sa procedafi. Trageti concluziile ~i
procedati cum credeti. Dar dD?N ills Iheq e ,n i"lielt\.
&flEQ ae 3Bijffle S6.,.Ap;ttiti . r.jpestep eiffle:tiillt
eM we II
I x ' " A n
.tie fAAd ffl.)(tmpe 18 sYH effr:t.h elJlliii f 'ash 5 <,1 a~a e satu}'
.
de aiurelile ratiWlii. Ni' pteu; AMe dreptul 81 i i~
-mP Este adevarat, exista 0 exceptie - 01i"aza aruncata la
inta.mplare. Daca va amintiti,frazele spuse intiimpliitor pot'
fi nIste semnale. Semnalul se simte imediat. 0 fraza a cui.
va, spusa la intiimplare, poate sa va aprinda in suflet 0
scanteie. Daca s-a referit la scopul dumneavoastra, sufletul
se invioreaza ~i s·ar putea sa va dati seama ca "este exact
ce trebuie". Dar numai in cazul ciind persoana respectiva..
'1u incearca sa va convinga sau sa va aduca pe calea cea
dreapta. ci. a~a. in treacat. face 0 observatie sau face 0 re-
comandare.
~ frog S'c4in unS GOP f are nu esre al dumntPY£!l-
l in
Ii€' d1JC!>.fg gw~rea «uuM arii air9H4 Daca un scop nu
va amehoreaza vlata, mseamna ca nu e scopul dumnea.
yoastra. 8copwilt J Ild'tx i;", lea ! in",'d. t peEts '
·J'iIIhlea. 3stl!&, perts' b" p x Sf8f8 :ot..s"e. , Scopul propriu
$ ,
este necesar doar pentru dumneavoastra. Daca el contribu-
ie direct la satisfacerea nevoilor altora, la cre~terea buna.
starii lor, inseamna ca scopul va este strain. Pendulii, sub
pretextul unor intentii binevoitoare, incearca sa va faca sa-
i serviti pe altii. ~xista ~ulte modal.itati. La persoanele ca-
re .au. un Butemlc sentiment de vmovalie actionS!?p de
oblce~, c~vmt:l~ ,:.trebuie". 'lesti o~ligat", "este necesar
sa " , . ~l ele l~l gasesc consolarea m faptul ca trebuie sa-
190
Murmurul stelelor diminefii
~i ispa~eas~a ni~te pacate.imdagi~are. Lladaltele poatetr~~' a~:
~oneze lozmca "Au ne~Ole e aJ.utoru umneavoas a • ,,!
ta merge. Dupa cum mtelegetl, aceste metode se axeaza
~ importanta interioara ~i exterioara. Trebuie sa retineti
pa oi trliifilln timul rand p'entru noi in~ine ~i ca nu dato
s O .. c imanui nimi . Nu-i puteti face fericiti pe altii. In
Ie
sc 1mb e puteti face rau daca dumneavoastra in~iva sun-
te~ nefericit.
*. Seo ul strain rovoaca un discon ort su etes Sco-
purtle a se sunt e regu a oarte atra~atoare. Ratlunea v~
va intati~a cu inciintare, in toate culonle, care de care mal
atractive, avantajele scopului. Dar daca, cu toata atractivi-
tatea scopului, ceva nu va da pace, trebuie sa fiti sincer cu
dumneavoastra. Desigur, ratiunea nici nu vrea sa auda;
pentru ea totul este minunat,. este excelent. ~i atunci, d~
unde vine aceasta stare de dlsconfort? Eu repet 0 regula
importanta din capitolul precedent. tRejlectimd. asupr~
SGojEllui, nu va gandilicla prestigiul acestui'a,.ia macceslr
bililalea lui, /a; mijloacele de obJinere. AcordaJi atenfie,
<!!J¥g.,atiiri1 dumneavoastra de.confl5i't sujletes-c. Imaginati-
va ca v-ati realizat deja scopul ~i ca toate celelalte sunt de
domeniul trecutului. Va e bine sau rau? Daca alaturi de sa-
tisfactie se strecoara ~i 0 unda de teama sau 0 stare apasa-
toare, ceva impovarator, inseamna ca acesta este discon-
fortul sufletesc. Merita oare sa va legati de un scop strain?
ttl:::dumneavoastra va fi l i mai atragator ~i va va pro-
dl!ce~ai::multa multumire.daca starea de-disconfort este
absenta total. ifrebuie doar sa"Jntoarceti spatele pendulilop
. sa=l::gfu;iti·
RasA nu va mulrumeste locul pe care-I aveli in
DCeasta Jume sau va urmareste un sir de ghinjoage ip-
sarona ca. la timpu. respectiv, ati intra! sub jp01!enta
191
 Vadim Zeland
pendulilor distructivi §i ca ati pomit spre un scop strain
printr-o poarta straina. Scopurile straine cer multii energi- ;
si truda. Ale dumneavoastra, dimpotriva, se realizeaza
parca de la sine, parca ar fi unse. Gasiti-va scopul ~i poarta
~i toate problemele se vor rezolva. ('!;)
Ati putea sa-mi spuneti: "Daca nu ~tiu ce vreau, cum
pot sa aflu?" Iar eu va pun 0 intrebare pe potriva: dar v-ati
gandit vreodatii serios la acest lucru? Cat ar parea de ciu-
dat, dar majoritatea oamenilor sunt atat de preocupati cu
treburile pendulilor, ca ni~te adevarati roboti, ca nu-~i mai
gasesc timp pentru sine, pentru sufletul lor. intrebiiri de
genul ce anume i~i doresc de la viata oamenii ~i Ie pun in
fuga ~i Ie rezolva tot in fuga, lara prea multii biitaie de cap,
deoarece sunt cople~iti de problemele vietii. Nu e cazul sa
"faceti sapaturi", va fi suficient sa va lini~titi un timp, sa
va adunati gandurile ~i sa auziti totu~i murmurul stelelor
diminetii.
~ daca in general nu va doriti nimic? Este 0 dovada
ca potentialul dumneavoastra energetic este extrem de re-
dus. Starea de depresie, apatia sunt 0 marturie sigura ca
energia dumneavoastra abia va ajunge pentru a va mentine
existenta· Va trebui sa-i inmultiti rezervele. Nu se poate ca
sufletul dumneavoastra sa nu-~i doreasca ceva. Sunteti
prea epuizat ca sa-I mai puteti auzi.
192
Murmurul stelelor diminefii
spargerea stereotipurilor
Cu toate ca despre penduli s-a vorbit destul de mult,
vreau sa mai dau ciiteva exemple despre modul in care
ace~tia te pot abate din drum. Puneti-va intrebarea, nu
cumva pendulul va impune un scop strain sub masca unei
propuneri cuviincioase. De exemplu, "un suflet bun" este
chemat in ajutor. Acest ajutor poate fi pentru animale lip-
site de aparare, pentru soldati raniti, pentru copii flamanzi
sau persoane care au nevoie de ajutor, de grija. Sau undeva
oamenii luptii pentru libertate ~i acolo este nevoie de 0
inima curajoasa. Sufletul bun imediat pomeste intr-acolo
unde este nevoie de el.
10 rsalitate acesta nu este un "suflet bun", ci este ,,0
Qlgune buna" care nu e del~c buna,. ci pur si simplu. este
Uw jtii de l uGe!. Aceasta ratlune a U1tat de ~1If)etul Sfl §! ~
gribitli sa ajute sufletele altora.Este acela~1 l~cru cu .a-tl
pariisi propriii copii cand au un necaz ~i tu sa-I salvezl pe
altii. , Batjuuea bunli" si-a Wgat sufletul ei la cutie si a ra-
mas sjngura cu gandurile sale pline de "in!elepciune"~
wrmat un pustiu interior. iar acesta trebuie umptut ell ceva.
Pendulii propun imediat tot soiul de compensatii .
Va vor ariita 0 foarte larga pal eta de modalitati de a va
pierde energia spre binele altora. Nll cumya ipSa ipdjyjdlll
rnsQ'mde asa de repede 13 cbe m3ri le celod aJti tocm&j nep-
tty ca in e] este un mare pustiu? Nil cymva ceea ce se con-
sider' de obiK'i a fi burMa!e sj re£eptjy jtate pH erue altce-
va dedit 0mare pustietate sufleteijScij? Pustiul sufletesc al
ratiunii se compenseaza cu grija fata de altii, in timp ce
trebuintele propriului suflet raman nesatislac~te. Penduli-
193
 Vadim Zeland
lor Ie convine ca aceastii grija pentru altii sa fie apreciata
drept suflet mare.
Dupa cum vedeti, pendulii sunt foarte iscusiti in a
forma stereotipuri foarte convingatoare. Dar nu este altce.
~va dedit 0 frumoasa demagogie. ~i cum ramiine cu proprio
ul dumneavoastra suflet? Nu cumva ratiunea il lasa de iz.
beli~te de dragul altora? De aceea va recomand eu a~a de
insistent Hte i- ate! adlililol'" i sa vii Imera'
lIt1etuhlin-cutie, Illhind -vA . FO rift rsoanft.~i as'
_ '\1 R' In drumul spre acest scop yeti putea sa fa.
ceti 0 multime de lucruri bune §i folositoare. Si, desigur, ii
Yeti ajuta pe multi sarmani ~i nefericiti, pentru ca vi se vor
ivi multe ~i nebanuite posibiIitiiti.
ad' Cta rjffl'teihSe.9Pu)...WHt-f- btWjnttyfitt fi '8' te
mi - ''''; ,11!1tlIiteE!i+desuticitare, Importanta interioara ~i
cea exterioara trebuie sa fie la nivel minim. Ciind se con.
fruntii pendulii intre ei au nevoie de un plus de energie.
latii, doi penduli se pregatesc de confruntare. Unul
se declara un adevarat eliberator ~i il invinuie~te pe cela.
lalt ca este dictator ~i ca este un potential agresor periculos.
Pendulul "adevlirat" are de fapt intentia sa-~i inghita con-
curentul, sa-i ia petrolul sau alte resurse naturale. Dar nu
scoate 0 yorba despre acest lucru ~i desta~oarli 0 larga
campanie propagandistica pentru Iibertate ~i echitate.
Cineva, patruns de propria importantli ~i aflat deja in
ciirligul pendulului, i~i spune: "Eu sunt cel care am sa eli-
berez popo,:ul asuprit ~i ii voi arata eu acestui dictator ~i
agresor!". In timpul acesta, celalalt pendul i~i formeaza
deta~amentul sau de sustinatori. Pendulul -dictator afirma
ca el este adevaratul om bun ~i ca celalalt, care spa declarat
eliberator, este de fapt un agresor. Un altul, pI in ~i el de
importanta, clocote~te de miinie: "Cum au ~i declarat raz-
194
Murmurul stelelor diminefii
boi ~i pe mine nici nu m-a~ intreb~t?! Am sa i~s in .strada
. voi protesta vehement!" Asta chlar poate sa mtre m raz-
~~i ~i sa-~i dea viata pentru li~:rtat~a ~Itora: ~ ..
Dupa cum vedeti, adeptll, atilt al unel gropm ,. cat §I~
. celei 0ouse. sunt atrasi in IUl'ta pendulilor din slmpluL
~otiv ca importanta lot..interioara ~i exterioara, este. vizi-
bil crescutii, iOO'in interior, au un gol suflete~c c.are, m. u~­
lima instantii, nu numai ca nu se va umple CI, dlmpotnva,
se va accentua. ~i ce vor capMa aderentii atra~i in .I~pt~~
Adepti i razboiului vor incerca sa se convin~a .pe el m~I~!
ea ceiIalti au fost in~elati, ca razboiul n-are mCI .un rost,. c~
aduce tuturor numai nefericire. Adeptii pacii pnmesc ~I el
un bobiirnac peste nas. Acela~i popor lipsit de aparare, ca-
re a fost atacat de pendulul-agresor, se grabe~te sa se dezi-
ea de guvernul sau, care a fost invins, ~i ataca. amba~ada
tli£ii care a aparat pacea, ii fura ajutoarele umamtare ~I de-
vine slugarnic fata de agresor.
Este foarte clar ca..,;.,' !!Iliijh ,mAli tic l" Ii Ii " • die l"pE"
aJlemalii in,hillij a illtiilh,'jh .. 5"'11 fi .j,'e,boh,till§ 'Ie S~JiI: ' b
In interior - pustiu sufletesc, iar la suprafatli - 0 pOjghltli
strlilucitoare de importantli umflata in pene. Oare toatii
aeeastii tevatura era necesara pentru sufletele aderentiIor
atra~i in lupta pendulilor?
Puteti verifica printr-un procedeu simplu daca un
anumit scop va serveste dumneavoastrli personal sau nu.
t} entru-al i ' "tl oshndnsii -din rii-=-nu-u7'
~r • seamnii~ seepu/...&te-unuJ-striiin. .
Daea insa grija pentru altii vine din interior, din adiincul
sufletului, atunci acest scop poate sa fie al dumneavoastra.
De exemplu: "Imi place sa rna ocup de urma~ii mei, pentru
mine ei nu sunt 0 povara". Sau: "imi iubesc copiii (nepotii)
~i imi place sa rna ocup de ei, sa-i vad cum cresc, sa rna
195
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
sa ridice din umeri ~i sa exclame: "Cine putea sa ~tie?!"
Din punctul de vedere al Transurfingului, aici nu-i
yorba de nicio minune. Pur ~i simplu ~Lrsg!&jJe frec-
Y,E ~ liniei-obiectiv, ati caJ>atat hotararea_~e. a av~a .~i . -
en ia exterioara v-a transferat pe aceasta hme a vletn. Iar
pe aceasta linie a vietii vor aparea noi ~o.sibil!t~ti ~i se vo~
deschide porti despre care, pe vechea hme, mCI nu puteatl
sa banuiti.
Ne-am obisnuit intr-atiita cu stereotipurile invechite.
c 8 1eifitzs:U q'i lipiji PSI". ed' 1ft'; ;mez/t(n ftD incat Ie numim experienta umanitatii. De fapt, ele sunt ste-
..."9M )?(I.. ~
" '!
.
",,'WI"'," '0 J ~'"
t€'4Qt"\,!JJ ?'Z'1("'C!t"
• •
'oqmn,,) f zt,
, reotipuri formate de penduli, iar oamenii sunt nevoiti sa Ie
'" >,h , ' n~ ,,&lot. ... _..
Ii ,eiliB hWlifi.m'I'ip " m t;-("(fliRT.
' ''' Doar accepte. intreaga il.ocietate.se bazeaza pe pendulii care tra-
totul trebuie sa fie rational! Daca realitatea obtinerii sco- iesc ~i se dezvolta independent dupa propriile lor legi ca
pUlui este pusa la indoiala, atunci scopul fie este respins entitati energoinformationale care ~i-au subordonat ade-
din principiu, fie e pus la pastrare. Cu 0 asemenea atitudi- <TentH. Influenta lor asupra omului este intr-atat de mare
ne omul, niciodata nu va reu~i sa se inscrie pe 0 linie de incat ratiunea acestuia ~i-a pierdut capacitatea de a gandi
reu~ita in viata. Ba dimpotrivii, independent ~i con~tient.
. I se Sa luam, de exemplu, crimele germanilor nazi~ti in
Invartesc in gand tot soiul de scenarii posibile ale e~ecului. anii celui de al doi1ea razboi mondial. Ei au saviir~it lu-
Scopul nu va fi atins prin mijloace obi~nuite, iar minunile cruri infioratoare. Soar putea ca fasci~tii sa fi fost oameni
nu apar atunci cand ni Ie dorim noi. Intr-adevar, un scop foarte cruzi, cu inclinatii pato1ogice sadice? Nu, majorita-
greu realizabil se infiiptuieste foarte rar in cadrul unei tea dintre ei erau oameni la fel de normali ca mine ~i ca
mentalitati obisnuite deoarece parametrii indoielii nu co- dumneavoastra! Ei aveau familii, ii iubeau pe cei apropiati
respund cu linia scopului. ~i aveau grija de ei. Intor~i din razboi, ei s-au incadrat in
• tm-o minune-I1IHnai -In -caml'']-ro:m"t.:;!v~etii- viata pa~nica ~i au redevenit oameni obi~nuiti ~i cumseca-
te o· uf.-ebi nuih . o-ve i ami" -:1= de.
.(jzure;: d llUJ;Q '. . atunci, ceea ce inain- De ce in timp de razboi un familist cumsecade se
te parea nerealist, acum va fi vazut dintr-o alta perspectiva. transforma in fiara? Deoarece mintea lui se afla sub pute-
Pe nea~teptate ~i parca intiimplator vi se va dezvalui 0 cale rea pendulilor. La propriu vorbind, fiind angrenati in bata-
total realista pentru realizarea scopului. In mentalitatea Ii! dintre penduli. adeptjj Jor pu ..si rnai dau seama ce fae.
obi~nuita, aceasta va aparea ca 0 coincidenta fantastica. in Acest lucru il putem vedea ~i in comportamentul uneori
acest caz, ratiunii nu-i mai ramane altceva de fiicut decat brutal ~i lipsit de sens al adolescentilor. e<jtlfl"liI§lIli( 1i

196 197
 Vadim Zeland
. s'a I 'I'1 bi'e ' .. ra'JlSll
...... - .. <$'' ,4 JlJiS$ iihOh .iil Aiielib;b
I I' . I I e 81'81a
~nef&3te .Sa luam la rand pe fiecare astfel de tiinlir. Este el
crud? Nicidecum ~i plirintii.pot sa jure ca nu este a~a. Dar
nimerind sub influenta pendulului, Iacand parte, de exem-
plu, dintr-un grup, el nu-~i mai dli seama ce face. Ratiunea
fiecarui membru al grupului literalmente doarme deoarece
ea a fost prinsa in latul pendulului. Va amintiti de meca-
nismul transferului indus?
Tot raul, cruzimea ~i violenta din lumea aceasta nu
sunt provocate de natura, chipurile ticaloasa, a oamenilor,
ci de natura lacoma a pendulilor. Sufletul uman nu cunoa~­
te raul. Tot raul concentrat in ratiune este un atac al
pendulilor distructivi.
Pendulii sunt cei care ii incitli pe oameni sa folo-
seasca violenta ~i nu doar fata de altii, ci ~i fa a de ei in~i~i.
Cum vi se pare aceasta brava sintagma:,'
a Ea este, in sine, 0 provocare, un indemn sa-ti
risti bunastarea sau chiar viaW in numele unei idei straine.
Se intelege ca, daca ideea este a ta ~i riscul este justificat,
poate ca meritli sa ri~ti. Dar nu exista ceva mai prostesc
decat un risc nejustificat ce-ti periciiteaza sanatatea ~i via-
tao
indiyjdul este provocat de cAtre moduli 1ft
Pscauta peptru di tearoa. tensiupea sj §l1teScjtarea ceh,j ce
tiseS 3,m! {eluri Le de m3ncare preft;rnte ale pend"l jJw Fo-
losind stereotipul falsului curaj sau ajutorul unui aderent
concret, pendulul se striiduie~te sa-~i inhate victima: "Nu
sta! Arata de ce e~ti capabil! Doar nu vrei sa pari fricos?"
~i in ciipa urmatoare omul plin de importanta se precipitli
sa dovedeasca ~i celorlalti ~i lui insu~i contrariul. Aflat in
capcana unui fals stereotip, nici nu-i trece prin gand ca el
nu este obligat sa dovedeasca nimlinui nimic si ca ar putea
198
Murmurul stelelor diminefii
l!J!l' si simplu sa ignore plirerea manipulatorilor.
Complexul de inferioritate i1 determina pe om sa-i
faea joeul pemiulului. Evident, un rise nejustifieat nu este,
niei pe departe. 0 manifestare de eurai, ei este stradania de
a-si aseunde aee1easi false eomplexe. Ratiunea dispune in
mod iresponsabil de viata sufletului sau in benefieiul unor
stereotipuri indoielniee. Slirmanul sufletel, Iacut ghem, se
uitli neputincios la inveterata de ratiune, dar nu are ce face.
Rapunea se poartli cu sufletul, in cel mai bun caz, ca un
ratat cronic care i~i varsa nimicnicia pe cei din jurul sau,
iar in cel mai rau caz, ca un alcoolic notoriu sau ca 0 vita
turbatli care i~i bate nemilos copilullipsit de aplirare.
Fie ca ratiunea dunmeavoastra sa se trezeasca dintr-o
asemenea halucinatie neguroasa. Ea are 0 minunatli ~i ne-
pretuitli comoara - sufletul sau. ibhpdu=yA sutletuh i-rati- .
. ,illlea. yeth;tplita::iaevllfatli::libetOltgr)!!!tere. Nu va te-'
inep sa smulgeti din radlicini stereotipurile create de
penduli. Vi se va dezvalui adevlirata natura a multor lu-
eruri din aceasta lume. itirtnlfrcimtSt/!rIrotipuril , des~
dee p91ilfr(ereeate.
Q @ctjlloe
Scopuri1e pToprii
Chiar de la bun in~put presupun ca aveti 0 dorintii
scumpa sufletului ~i ca va ~i imaginati cam cum ar putea fi
realizata. Chiar daca nu aveti nicio idee, nu e nicio pro-
blema. Daca Yeti fi hotlirat sa aveti se va gasi 0 varianta.
eel mai important este sa va definiti adevarata dorintii ar-
199
 Vadim Zeland
zlitoare, sii ajungeti la hotiirarea de a avea ~i sii actionati.
dlttentiiJ hilll§fwl,.I m taj .. $gp't-
. . " Dar trebuie mai intai sii vii cla-
rificati ce anume doriti de la via@. Formuliirile dezlanate
de genul "vreau sii fiu bogat ~i fericit" nu merg.
Imaginati-vii cii vii plimbati prin ora~ rarii un scop
anume. Hoiniiriti pur ~i simplu. Unde Yeti ajunge? Nu se
~tie. Dacii vreti sii ajungeti intr-un anume loc, mai devre-
me sau mai tarziu tot Yeti ajunge chiar dacii nu ~titi bine
drumul. A~a este ~i in viata: dacii nu aveti un scop, in-
seamnii cii sunte!i coriibioara de hiirtie pe un rau involburat.
Dacii aveti un scop ~i tindeti spre el, puteti sii-I realizati.
Dar s-ar putea ~i sii nu-I realizati.
Doar intr-un singllr caz existii 0 garantie de sutii la
sutii cii il Yeti realiza: n avoastrii i
dacii a un e i la el rin arta ro ne in acest caz, nimeni
~i nimic nu vii poate impiedica, deoarece cheia frale-ului
sutletului dumneavoastrii se potrive~te ideal la laciitul
drumului ales. Ce-i al dumneavoastrii nu-I poate lua ni-
meni. A~a ca nu vor fi probleme cu realizarea scopului.
Problema este numai sii vii giisiti scorul si poarta.
in primul rand, scopul nu este definit de unele cerin-
te temporare. EI trebuie sa riispundii la intrebarea:
=[~iv~ii Numai acest lucru are importantii. Restul poateI
1.1
fi considerat umpluturii, nesemnificativ, coaja ce riimane
de la penduli.
si '-viL un sco rinciDiil. Realizarea acestuia va
atrage' dur ii sine indeplinirea tuturor celorlalte dorinte.
Dacii nu va vine nimic concret in minte, atunci pentru in-
ceput puteti formula un astfel de scop general: iioriti de a ,
v.ia@ confor! $1 prosperitate.
200
Murmurul stelelor diminetii
Ce inseamnii in acceptiunea dumneavoastrii confort
~i prosperitate? Necesitatea de a .avea 0 casii,. 0 . m~~ina,
imbriiciiminte frumoasii ~1 alte atnbute ale unel vletl con-
fortabile poate fi inlocuitii cu un singur scop - sii aveti un
loc de muncii bine platit. Dar dupa cum vedeti, acesta nici
miicar nu este un scop, ci este poarta care nici ea nu este
prea clara.
Un serviciu bine pliitit poate fi inlocuit cu ceva ~i
mai concret - sii deveniti un foarte bun specialist, dacii nu
chiar unicul, in domeniul dumneavoastra de activitate. Ca-
re este dorinta sutletului dumneavoastrii? Aici apare intre-
barea: acoperii oare aceastii activitate toatii ratiunea vietii
dumneavoastrii? Dacii lucrurile stau astfel, inseamna cii
aveti noroc - scopul ~i poarta coincid. Sii presupunem cii
vii ocupati exact cu ceea ce vii trage inima - un anumit
domeniu al ~tiintei, culturii sau artei. Deci, clJpandu-vii
u lucrul dOrit, l1e i Rutea ace descop'erifi sau ve . putea
r~ca 000 ere •ns~amnii cii pe 0 asemenea linie a vietii
ericirea se atlii ai«.i £i acum nu undeva in viito ~ •
atributele unei vieli confortabile, pe care aJtii Ie oblin cu
mare trudii, vor veni singure ca ceva ce se inlelege de la
sine. Vii atlati deci pe drumul dumneavoastra. Chiar dacii
areastii indeletnicire, fie ea ~i pliicutii, nu este unica ocupa-
tie care va umple existenta de bucurie ~i va asigurii atribu-
tele de confort, categoric inseamnii cii 0 putem considera
doar poartii dar nu 0 putem numi scop. Nu uitati ca ~QQp'U
dUID.l1QY.Q.asrri1Te uie s vii Iransforme vill\aj nk:o siii'b -
tQ.are, u.. tQ.ate atr' utele ores 5ili1Zlitoa . Nu vii ganditi
deocamdatii la mijloacele de realizare, adicii la portio 'BAP
. .
Riispundeti-vii la intrebarea: We..ce anullUL ma
201

Vadim Zeland
ICheamii inima ca sa-mi fie viafl(o siirbiitoar.e?- Llisati la 0
parte oriee gand eu privire la prestigiu ~i gradul de aecesi.
bilitate ale scopului propus. tillC!!:CI:milc:::Illi::ra::m~!aII;'
llicilil c (Et'krJ i.i.nn. it Dadi PI I credeti Incqcati totusi . pre..
faceti-yli cA towl yli este accesjbjl si ea nu va rlimane deeji
sa alegeti. Nu va sfiiti si coman dati cu toatli convingerea. .......
Ati vrea sa aveti 0 barca? Dar ce ati zice de un iaht?
Ati vrea sa aveti un apartament? Dar ce ati zice de 0
vila?
Ati vrea sa fiti ~ef de departament? Dar ce ati zice de
functia de pre~edinte al unei corporatii?
Ati vrea sa lucrati mult ca sa ca~tigati multi bani?
Dar ce ati spune sa nu lucrati deloc ~i sa traiti in bel~ug?
Ati vrea sa va cumplirati un teren ieftin ~i sa va con·
struiti 0 casar Dar ce ziceti de 0 insula proprie in Marea
Mediterana?
Astfel de "Dar ce ati zice de ... ?" pot continua la ne-
sfi1r~it. tij i Dl h Ii imagiRtlttgeS t.de medestermJlit,. , Ii lib::r
.c1",:"'ea' q~r.i;: 1ft §sft1(38Ffttie eUtc eea Be aci,putea sl;9b~
Rete .Ja. 1j 6tt !mtqe spre,seeptthWmn. 8 · fJMfli
~::d~Q"'li" ;'.'Oilfjifh,
Expresia "imi doresc din tot sufletul" vorbe~te de la
sine. Ea exprima nu 0 parere, ci 0 atitudine. Parerea este
produsul activitlitii mentalului. Atitudinea vine din adan-
cui sufletului ~i de aceea numai ea poate sa determine care'
scopuri sunt ale dumneavoastra ~i care sunt straine. Cand
va definiti scopul, puneti-va intrebarea: "Cum rna simt in
"coaja" scopului pe care mi I-am realizat?"
Sa presupunem ca v-ati ghicit dorinta. Ca sa verifi-
cati daca dorinta va a'lJaqine sau nu, formulati-va urmatoa-
202
Murmurul stelelor diminefii
Ie douli intrebliri. Prima: Intr-adevlir imi trebuie acest lu-
re ? A doua: Totu~i imi trebuie cu adevlirat? Incercati sa
;~triViti la dorinta exprimata toate insu~irile unui scop
strain.
Cil adevarat va doriti din tot sufletul acest lucru sau
doar vrefi sii vii dorifi? Nu cumva incer<:ati sa va dove~i.ti
eva dunmeavoastrli in~iva ~i celorlalti? Intr-adevar dont1?
~au 0 faceti ca un tribut platit modei sau prestigiului?
Unui invalid s-ar p~tea sa i se para cli i§i dore~te din toatli
inima sli patineze. In realitate, un asemenea scop pome~te
nu din inimli, ci din amliraciunea provocatli de neputinta sa.
Un scoR te incitli atunci cand este i~accesib.i1. Ra~ .este
, de realize$, incercati sa rem mtatl !a e l §! "rmip" -xA.
i4;miu~~:Wg;;;:~:;C:~lin:::;~iS:-
fWP»! w ale fi al dumneavOPStra· .
Unicul criteriu sigur in alegerea scopu!ui il conslttu-
ie Ie reaatill':negutivihl suftetul .
10 oecizra=luatii,.demlfi~St"rea de coufort sufl elesc se
iAlfM~
poale controla numai dupa ce ra!iunea a luat 0 decizie in
grivinta scopului sau. ,Imaginati-va ca x-ati Mins scopu! s;
totul a ramas in urmli. Imediat dupa. nu mai vorbili despre
el si ascultati-vli sufletul. Va e bine sau rau? Dadi in starea
de multumire se strecoari Q teama, SaY 0 senzatje de apaSa-
re, inseamna cli sufletul spune c\ar "nu". Ratiunea nici nu
poate sa i~i imagineze cate neplaceri' ascunde in sine un
scop prezentat intr-un ambalaj atragator. Dar iata, sufletul
simte.
Sentimentul de disconfort poate sa. fie vag,
. nec!ar.
A~a cum s-a aratat in capito lui precedent, sfio~enia este un
fel de timiditate datoratli ineditu!ui situatiei: "Oare toate
203
 Vadim Zeland
acestea sunt pentru mine?" riiJisc01ifm:tu .,sufletes esfl! 0:
fS"e7IZa{ie"de=apiisare, rtieopialt:a J]{ldnJmii etll'e::.se;,manifesta
!Slab pe fitndalut UnOI' 'udecii{Goptimiste' ale. rl1/iun " &eo
1?OOte scapaode-stiinjeneala eu ajutorul slide-urilo!', pe ciind
. . . . . r fi
cea mai mare gre~eala sa considerati ca nu meritati. E 0
prostie! Va puneti singuri 0 astfel de eticheta primitiva.
Pendulii sunt cei care v-au Iacut sa va puneti singuri 0 ast-
fel de etichetli primitiva. Meritati tot ce-i mai bun. In orice
caz, nu vli grlibiti sli luati 0 hotarare definitiva in leglitura
cu scopul. Faceti proba cu slide-urile. Daca vedeti cli sen-
timentul de aplisare nu cedeaza in timp, inseamnli cli dis-
confortul sufletesc este cauza.
Dacli acest sentiment de apasare este legat de unele
aspecte ale scopului in sine, inseamna ca scopul este strliin,
este al altcuiva. . temic, a~ ca va trebui sli aveti rabdare. Ratiunea va incer-
nu va vedeti in rolul pe care vi I-
ati dorit, este posibil sa nu fiti inca preglltit pentru el. Zona
de confort poate fi llirgita cu ajutorul slide-urilor. Cat pri-
ve~te poarta, nu vli faceti griji. Vi se cere doar sa fiti hota-
rilt; in felul acesta, mai devreme sau mai tarziu, intentia
rile, daca voi avea bani, toate problemele se vor rezolva,
voi ~ti ce sli cumpar. Aduceti-va aminte de valiza plina cu
bancnote din capitolul "Slide-uri". Acolo spuneam ca ba-
nii nu pot constitui un scop, ei sunt doar un atribut insoti-
tor. Puteti sa fiti de aeord imediat cu 0 asemenea pozitie,
dar tineti seama ea nu este 0 simpla afirmatie. Ne-am
204
Murmurul stelelor diminelii
obi~nuit atilt dr mult cu banii, incat practic putem sa ex-
primam oriee in echivalentul blinesc. anii sunr insa 0 c~
e orie a stractii, destinata raliunii ~i nicidecum sufletului.
sufietul nu ~tie ce se poate face cu banii pentru ca el nu
poate giindi abstract. Scopul final trebuie sa fie pe intelesul
sufietului. EI are nevoie sa afle ee vreti sa faceti cu banii
pe care doriti sa-i obtineti : 0 casa, un cazinou, 0 insula etc.
Nu vorbim de mijloacele prin care pot fi obtinuti, dar ma-
car sa-i faca placere sufletului.
Piina cand eontabilitatea interioara nu va numara
mijloacele necesare nu yeti reu~i sa stabiliti care va este
scopul ~i sa va ~i reglati pe obiectiv. Activati-va Suprave-
ghetorul ~i fiti pe faza ori de ' .. ,
evite raspunsul la intrebarea: ,Ce-mi dorese de la viata?"
Stereotipul ca seopul este greu e rea lza es e ce mal pu-
ca sa riispunda la 0 alta intrebare: "Cum sa-I realizez?" Hei,
~i aeum sufletul ii va spune ratiunii: "Tu sa taci! Asta nu e
grija ta, noi alegem jucaria!"
Trebuie sa tindeti sa va eliberati de pendulii distruc-
tivi, dar acest lucru nu inseamna sa va izolati. Intreaga so-
cietate se afla sub influenta lor ~i de aceea nu va ramane
decat fie sa plecati in Himalaya, fie sa va cautati pendulii
potriviti. Pustnieilor Ie este u~or "sa diseute cu Eternita-
tea" deoarece se atU departe de penduli. E suficient insa
sa-I aduci pe unul dintre pustnici in mediul agresiv al
pendulilor ca acesta i~i pierde imediat ~i echilibrul ~i capa-
citatea de a se deta~a .
S! II:! I I .
Asta nu mseamna ca ar eXlsta vreu~n~!~~
scopul trebuie sa fie cel adevarat. Gasiti-va scopul ~i pen-
dulul va fi nevoit sa va considere drept un favorit. Puteti
205
 Vadim Zeland
chiar sll creati un nou pendul. mportant este sll va exerci.
sa
(fat; drr.ph!! de a alelle I;ber ~j nu penniLeti pendulilor j;i
fya tjna sub control, 1 ~ ~ans(orma viata intr-o sarbiitoare.
Analizfu1d ~i cugetind nu va yeti putea defini scopul.
Adevllratul scop il poate identifica doar sufletul. Analiza
este 0 activitate a ratiunii. Sufletul nu ~tie sll giindeasca. EI
e capabil doar sa vada ~i sa simtii.
in procesul de cautare a scopului, sarcina rafiunii
nu este aceea de a cauta. Ea va proceda ca de obicei, adicA
va analiza ~i va construi lantyri logice pe baza unor stereo-
tipuri ~i etichetiiri. Daca ne-am putea gasi calea In acest fel
am fi cu to ii ferici i.
-.-..... Sarcina raliunii este aceea de aftltra toate informa.
liile exterioare dar sa Ie oarte atenta la con ortul su e.
==_ .. atiunea trebuie doar sa-~i stabileasca 0 directivil:
trul ei ~i sa urmareascll ce simte sufletul din perspectiva
acestei "directive".
ClIutarea expresa a drumului nu duce la nimic. Nu
va nelini~titi, a~teptati ~i observati. Dad ratiunea s-a ori-
entat spre cautare, informatia va veni ea singura. La un
moment dat Yeti primi informatii care va vor stiirni un viu
interes. Important este ca In momentul acela ratiunea sa fie
atentii la confortul sufletesc.
Puteti sa ~i grabiti aparitia informatiei necesare. Pen-
tru aceasta ar fi foarte util sa va largiti sfera de interes.
Duceti-va acolo unde n-ati mai fost: la muzeu, in excursii,
la concerte, filme, In alte cartiere ale ora~ului, la 0 librari~,
oriunde. Nu trebuie neaparat sa cautati ceva, ci doar sa va
largiti gama de informatii ~i sa observati.
Nu va stabiliti un termen precis nu vll precipitati ~i
206
Murmurul stelelor diminelii
nu transformati dutarea sco ului in obligatie. Puneti-va in
gand un feI de directiva: eu caut acel ceva care imi va
- Urmllriti ce anume simtiti ~i faceti-o mai atent decat
o fflceati inainte. Aceastii directiva trebuie sa functioneze
In permanentll ca un fundal. Orice informatie care vll par-
vine, treceti-o printr-un filtru interogativ; ce simt oare, imi
place sau nu?!
Mai devreme sau mai tiirziu yeti primi un sernn sau
o informatie care ar putea sa va faca sa vibrati: ,,oa, imi
place!" Suciti informatia pe toate pllrtile ~i urmllriti dacll
va simtiti confortabil.
in sfii~it, nu mai sunteti tentati sll va giindi i la mij-
loacele de realizare i v-a . definit sco ul.
•
"---: .. , nil : I It ' - ~i iatii cum se va petrece lucrul
acesta.
V-ati eliberat de povara falselor scopuri ~i acum re-
spirati u~urat. Nu mai sunteti in situalia sa faceti ni~te lu-
cruri la care nu va trage inima. Ati renuntat la lupta pentru
o fericire iluzorie in viitor ~i v-ali permis sa aveli - aici~
acum. Mai ieri vll strliduiati sll umpleti pustiul sufletesc cu':>
surogatele ieftine propuse de penduli. Iar acum, ratiunea a
IAsat sufletul sll iasll din cutie ~i a apllrut uimitorul simtll-
mant de u~urare ~i eliberare de pard ar fi venit primllvara
~i v-ali fi trezit din amorteala iemii. Senzatia de apasare a
displlrut. Recunoa~teli ca e mult mai plllcut sa actionezi
pentru propriul scop, ~tiind ca ati gllsit in interiorul dum-
neavoastra ceea ce anterior vll strllduiati sll gasiti in lumea
exterioara. Ratiunea a renuntat la povara scopurilor altora
~i la giindurile fflrll rost ~i a lansat sarcina necesara in stra-
207
 Vadim Zeland
tullumii sale. Sufletul ~i-a ales juearia ~i de bueurie sare ~i
bate din palme. Ati distrus falsul stereotip ~i v-ati permis
sa aveti, de~i era fals ea seopul este inaeeesibii. De aceea
vi s-au desehis larg portile care odinioara erau fereeate. In
sflir~it, ratiunea a ajuns sa prieeapa ea seopul este intr_
adevar realizabil. Aeum viata va fi 0 sarbatoare deoarece
sufletul, radiind de bueurie, va topai intr-un pieior alaturi
de ratiunea care ~i-a plasat seopul in campul lumii sale.
Tinandu-se de mana, sufletul ~i ratiunea merg voios pe
drumul drept ~i plaeut spre ferieirea care este deja aiei ~i
aeum.
Portile
, dum.neavoasfra
Daea in drumul s re el vor a area mereu obstaeo e
fost ales un seo str m Ie ca mer e i
s re tram. nieul ueru m vla-
ta care trebuie eonsiderat ·m ortant ste definirea scopului
'PLoPriu ~i a portiLproprii. azumd spre seopuri straine pu-
teti sa va pierdeti intreaga viata tara a obtine eeva. Nimic
nu-i mai trist deeat reeunoa~terea ea toate eforturile au fost
depuse in zadar ~i ea viata a fost 0 nereu~ita.
Pendulii i-au invatat pe oameni sa faea "ce este ne-
cesar" dar sa considere ea este obligatoriu. Stereotipul ne-
cesitiifii impuse a fost folosit pana la absurd: s-ar putea
erede ea viata este un termen pe care toti trebuie sa-I res-
peete. Omul s-a obi~nuit a~a de mul! eu neeesitatea, ineat
adevaratele inclinatii ale sufletului au fost inghesuite in eel
208
Murmurul stelelor diminelii
rnai indepartat colt al eon~tiintei in a~teptarea unor vre-
rnuri mai bune. Dar iata ea viata se apropie de sflir~it iar
tirnpurile mai bune nu ajung sa vina.
Ferieirea lieare~te mereu undeva in viitor. Fa's!!' §Ie-
reoti afirma ca entru ca aeest viitor sa vina trebuie ea el
ucerit rin munca. De eele mai multe ori oamenii
renuntli la ee Ie pace m ratiuni materiale. Treburile se
irnpart in doua eategorii: eele ea~e ne plae ~i munea pro-
priu-zisa care sa ne aduea profit. In afara de "legem? lI ref
Ji9puri false , ecesitatea im us A ca una dintre me-
todele endulilor in ineerearea lor de a-I inde arta cat mai
m IVI e ealea sa.
ntr-adevar, ehlar ~I cu un hobby poti sa ea~tigi bine,
daca acesta ti-e seopul. p aca sunteti nevoit sa renuntati la
ceea ee va place doar pentru ca nu aduee nici-un venit,
a.lOOej trebllje sa stabj!jtj foarte cJar dacil. aeeasta are legii-
turli ell scopul ales de suflet. Luerurile care va plae, vor
putea ele sa va prefaea viata intr-o sarbiitoare? Daea aceste
lueruri nu au legatura eu seopul ales, nu se poate spune eu
certitudine daeii adue sau nu un venit. Daca sunteti eon-
vins ea despre ele este vorba, atunei a~teptati ea in viata
dunmeavoastra sa-~i faea aparitia atributele eonfortului.
gae; SCPO"! Mjpcjde cu poarta? omu] nu are de ce sA se
teama eu priyire la indestularea material! . EI ~i a~a va
avea totul, daea va dori aeest Iueru.
Dar falsul stere ti al neeesita ii im use nu-i ermi-
te omului sa se dediee i ntre Ime seo U ill S u. 0 sume-
A
deme e exemp e pot servi drept eonfirmare. lata unul din-
Ire ele: un tip ciudat merge la lucru ea toata lumea, iar in
timpul liber ereeazli sau inventeazli. Niei nu-i treee prin
cap ea poate vinde pe bani grei ereatiile sale. EI traie~te in
siirlieie, avand eonvingerea absoluta ea pentru un colt de
209
 Vadim Zeland
paine trebuie sa munceasca cu abnegatie. Iar .cat prive~te
pasiunea, asta este numai a~a "pentru suflet". Intelegeti ce
se petrece? Acest om il slugiire~te pe un nene tot tirnpul
vietii sale; ~i zice ca este necesar s-o faca pentru ca sa l~i
asigure existenta. Iar sufletullui prime~te doar ni~te firimj_
turi, ramase dupa timpul de munca petrecut la acest nene.
Si atunci te intrebi: pentru cine traie~te acest om? Pentru
acel nene?
Daca scopul dumneavoastra coincide cu pOarta
dumneavoastra, va puteti imbogati prin hobby-ul pe care 11
aveti. Realizarea scopului atrage dupa sine satisfacerea tu-
turor celorlalte dorinte, iar rezultatele vor depii$i orice O§-
teptiiri. Sa nu va de cele afirmate ca in lu-
mea aceasta ~~~~~ii~~~~~~[:lri~iE~~:ii~
Si dimpotriva, l!
miiiiuii!iilDupa cum ~titi, adeviiratele capodopere se nasc
din unitatea sufletului ~i a ratiunii. Pe calea spre scopul
urmarit Yeti realiza capodopere, daca nu Ie Yeti permile
pendulilor sa va intoarca din drumul ales. in acest caz, 10·
tul este simplu: sa va urmati calea ~i sa nu va lasati amagili
de tertipurile pendulilor. Mai devreme sau mai mrziu veli
obtine un succes grandios.
Mai complicat este atunci cand scopul nu coincide
cu poarta. De aceea, inainte de a lua hotararea, trebuie sa
va ganditi foarte bine. Scopul dumneavoastra nu are cum
sa va complice viata. Dimpotriva, alegandu-ya scom!!. Y!.
slm hhca I via a I va ehbera i de 0 mul ime de r
,Nu va grabiti cu alegerea portii. Important este s aveII Q-
fararea de a avea ~i se va gasi rei poarta. Dijcl nu XAdaJi
seama cam unde soar ana oa d leavoastra IlIsrati Il1l
. U\ i i-va zona c ~ en uQtatj 13 tar
, portanl~! r7nuntati la dorinta de a realiza scopul. Imedial
210
Murmurul stelelor diminefii
e vli yeti permite sii ave{i, intentia exterioara va va sugera
:a;;anta potrivira '
- 'p oarta dumneavoastrii este acel drum care vii va
r;9JIduce sere scopul dumneavoastrii..Dupa ce v-ati definit
scopul, puneti-va intrebarea: in ce mod poate fi obtinut
acest scop? Mai devreme sau mai tarziu, intentia exterioa-
ra va va dezvalui diferite posibilitati. Sarcina pe care 0
aveti este sa gasiti printre ele chiar poarta dumneavoastra.
ADalizati toate variantele posibile. Fiecare varianta va tre-
bui sa fie supusa testului de confort sufletesc. Aici puteti
sa aplicati acele~i principii ca ~i la alegerea scopului.
Sa presupunem ca aveti ca scop sa fiti 0 persoana cu
o situatie materiala buna. Atunci trebuie sa stabiliti care
vor fi mijloacele care va vor asigura acest statut. Doar ba-
nii DU yin a~a de simplu, in plus, are importanta ~i ce anu-
me reprezinta persoana respectiva. Ea poate sa fie 0 stea a
show business-ului, un mare industria~, un finantist, un
mare specialist, mo~tenitorul cuiva etc. Prin urmare, ce do-
rili sli fi\i? Trebuie sa va gasiti propria cale spre bogatie -
ceva care sa va fie aproape de suflet. Ca sa aflati, intrebati-
I chiar suflet, nu 0 intrebati pe ratiune. !RatilloGi! est¢
prodUSuL mediu ui social. Iar acesta este sustinut de pen-
duli. Mediul social va spune: "Fii 0 somitate, un politician,
un bogata~ - a~a vei caplita prestigiu!". Dar cum fericirea
dumneavoastra nu prezinta interes pentru pendul, el nu va
va ajuta sa gasiti ni~a necesara in aceasta viatll.
. Ratiunea ~i amicii va sugereaza ca trebuie sa va ga-
sili 0 slujba bine platita, de exemplu, aceea de avocat. Toti
spun cli devenind un avocat foarte bun, poti ca~tiga 0 gra-
mada de bani. Sigur ca v-ati dori sa ca~tigati multi bani,
dar soar putea ca aceasta poartll sa nu fie a dumneavoastra.
PriD ea nu puteti ajunge chiar acolo unde va doriti. tbaca
211
 Vadim Zeland
copu a fost Sine ales, ' tunci I10arta va va deschide ase_
menM IJosibilitati la care nici nu v-ati giindi . Sa presupu.
nem ca cerintele dumneavoastra sunt - 0 casa proprie, 0
m~ina, un salariu bun. Intrand pe poarta proprie yeti obti-
ne atilt de mult, incat fostele cerinte vor parea de-a dreptul
caraghioase. Dar pentru aceasta nu trebuie sa gre~iti atunci
ciind va alegeti poarta.
Sa nu va grabiti. Altfel va Yeti irosi timpul ~i efortu-
rile ~i Yeti face 0 alegere gre~ita. Pentru definirea seopului
~i a porlii vii pot fi neeesare eateva luni de zile. in tot aces!
timp va trebui sa tineti un fel de "post de impecabilitate" _
va trebui sa nu va abateti de la principiile Transurfingului.
Le cunoa~teti deja.
in primul rand - Constientizarea. rebui sa va moti-
vati in mod con~tient actiunile pe care Ie Yeti intreprinde.
Sa va dati seama daca ati inteles regulile jocului sau dad!,
lara sa vreti, va supuneti pendulului.
Vrmiiri/i eare esle nivelul -l'C::
m"' p~o=
rtanrifi ilftel'ioare 1i .
exteriOare. anditi-va la scopul ~i poarta dumneavoastra
ca ~i cum le-ati avea deja. Nu va ganditi la prestigiu, la in-
accesibilitate §i la necesitate. Renuntati la orice fel de im-
portanta. Ceea ce aveti este ceva obi~nuit peBtru dumnea-
voastra.
imQiiegti-vii de la bUll [neeput eu lin posibil insueees.
Daca este 0 reu~itl! - e bine; daca nu e posibil a~a ceva, in-
seamna ca nu a fost sa fie pentru dumneavoastra ~i nu
aveti de ce sa va amarati. Permiteti-va ~i sa gre~iti. Lasati
lac in viata dumneavoastra ~i pentru 0 eventuala infrange-
re, numai ca aceasta trebuie sa fie sub control. Mai mult
decat atat, din expunerea pe care 0 voi face in continuare
Yeti afla ca nereu~ita, de~i va produce ciuda, nu este nici-
decum 0 infrangere, ci este inca un jalon pe care I-ati de-
212
Murmurul stelelor diminefii
pAliit in drumul spre scopul propus.
Asigurati-vii eii poarta respeetivii poate li in oeuitii.
Nu re;untati dintr-o datl! la poarta anterioara, nu daramati
puntile in urma ~umneavoastra, ac~ionat~ .prevazato~ Nu
mizati totul pe 0 smgura carte. Lasatl-va cal de rezerva.
Conljnuqtj s4 rulaJ.i in eaad sljde.. ul WQpu/lli dum-J
~avoqstrii. In felul a~e.sta va. lar~iti zona ?e conf?rt ~i va
reglati pe frecventa hmel-oblectlv. Intentla extenoara va
va sugera informatia necesara.
Ca sa nu ratati aceasta informatie pomiti in gand
slide-ul de cautare a scopului ~i a portii. Treceti prin acest
slide toate datele lumii exterioare. Apreciati daca va con-
vine sau nu acest slide. in acela~i timp ascultati murmurul
stelelor diminetii ~i nu ce va spune ratiunea . •\1, ¢s i ;.....
Acest lucru trebuie sa-I urmariti. Fiti atenti la ce vii spune
sufletul despre fiecare informatie. La up moment dat el va
vibra ~i va exclama: "Asta este!" )
Din nou, nu va grabiti. Liirgiti-va zona de confort ~i
reglati-vii gandurile pe linia-obiectiv. Faceti acest lucru
pana cand vi se contureaza 0 conceptie clara, legata de
scop ~i de poarta. Va trebui sa ajungeti la 0 concluzie clara:
"
Da, asta este ce-mi doresc ·i
Y
asta imi va transforma viata
in sarb1itoare". Sufletul va canta, iar ratiunea i~i va freca
mainile de multumire.
Daca deja sufletul cantl!. dar ratiunea inca se mai in-
doieste,Pargiti;v trF IfOO zona lIlr cOrifo Aceasta vii va
permite sa distrugeti falsul stereo tip ca lucrul acela este
inaccesibil ~i nerealist.
and veti dis-
213
 Vadim ZeLand
truge stereotipul, poarta se va deschide.
Eu nu va cer sa rna credeti pe mine sau pe oricine
altcineva. Nu Yeti reu~i niciodata sa va convingeti ratiunea
sa creada. Ratiunea in mod invariabil va accepta numai
faptele. A~a ca, .pentru ca poarta sa devina reala pentru ra-
.pune trebuie sa va transferati pe linia-obiectiv a vietti;
Acest lucru se poate obtine numai cu ajutorul unui ~
~ La inceputulliniei, scopul este doar ceva de~
dar pentru ratiune caile de realizare a acestuia deja se in-
trevlid. f£ste inutil sa wi autoconvinge(i si sa Lupta' i cu ste-
pieri de La sine ctind inten(ia exterioara va va arata ca pt
linia-obiectiv exista noi posibilitati. De aceea va atrag
-
reotipul. Nu astfel Yeti reu§i sa distrugeti stereotipul. El va
atentia: . .. . . forma cu totul nea~teptatli. 0 Yeti descoperi daca ii yeti in-
. r b ~ sa ace . este sa va ruTa i sisJlk
matic in gtind slide.:1lI-scog. ~cestea nu sunt ni~te exerci-
tii sterile care au doar un caracter speculativ ci inseamn~
mi~care concretli spre scop.
Nu uitati ca realizarea materiala are inertie ~i intenlia
exterioara nu poate sa faca imediat comanda. A Yeti rabda-
reo Iar daca J\u mai aveti, insearnna ca doriti cu ardoare s~
va realizati stopul cat mai repede. Luati-o de la capat ~i
diminuati importanta. Doriti, deci aveti dubii ca ati putea
sa iI realizati. Largiti-va din nOll zona de confort piin~
ciind Yeti vedea ca se deschid reale perspective.
Pendulii pot sa va mascheze poarta sub inveli~ul
unei false lipse de importanti\ ~i de valoare. Ill.,
I I teu .. "
. A Yeti toate calitatile.
Orice prostie pe care ati putea sa 0 faceti pentru ca asta e
genul durnneavoastra, nu are nicio valoare, in schimb ar
putea sa va serveasca drept cheie la poarta necesara. incer-
214
MurmuruL stelelor dimine{ii
cati sa va directionati ,,neseriozitatea" ce va caracterizeazli
spre portile serioase.
De exemplu, daca aveti reputatia de "flecar de doua
parale", s-ar putea sa deveniti un excelent comic. Daca al-
Iii spun ca nu ~tili decat sa va gatiti, este posibil ca poarta
dumneavoastra sa se deschidli pentru profesia de top-
model, fotomodel sau modeling. Daca va enerveazli modul
cum se face publicitatea ~i bombaniti ca reclama cutare e
prost taeuta ~i ca ar putea fi taeutli eu totul altfel, lucrul
acesta nu insearnna doar ea sunteti nemultumit, ci s-ar pu-
tea sa fie 0 dorinti\ ascunsa de a va manifesta eapaeitlitile
in acest domeniu. Am enumerat ciiteva exemple, eazuri
partieulare. "Nulitatea" personala se poate manifesta sub 0
toaree spatele pendulului ~i va Yeti indrepta atentia spre
sufletul dumneavoastrli. Giinditi-va ea daca va fae plaeere
unele prostioare pe care Ie mai faeeti, s-ar putea ca aeest
lueru sa insemne eeva.
Tot ce am spus se refera la Drocesul de alegere a por-
W. Sa presupunem ea va aflati deja pe drumU! spre scopti
a es. Exista 0 modalitate sa vedeti daca aeeea este poarta
potrivita. Df'sa indp !ID §w §Gpp gbo§j ti ya n;myeti eper-
WI: ~vZ;~?J:;7:Z~~r=! 52 l::t;~~eM*
facet; roo care va aQtQQie tJe soon QUIeti scfGYeti cerli-
tudinea ca este chiar poartg aumneavoastrq.
Mai exista 0 modalitate de va da seama ea poarta es-
te cea adevaratli. 0 poartli straina poate sa simuleze eli ar fi
a dumneavoastrli; pare eli s-ar deschide pentru dumnea-
yoastra dar, in ultimul moment, se inehide cu zgomot, ehi-
ar eand sunteti gata sa intrati. Rezultli eli, i·au;A. :iatc;e
215
 Vadim Zeland
_d;=siI=-_ip. Inseamna ca n-a fost poarta dumnea_
voastra. A~a se ~i manifesta perfidia pendulilor care in
mod special deschid porti accesibile pentru toti ca sa atra_
ga cat mai multi aderenti.
De regula, langa portile, dumne,avoastra nu se in~
..suie nimen.i:Ji cfiiar Qaca ar fi mul\i amatori care sa \Tea
sa intre prin ea, toti se vor retrage imediat §i va vor lasa sa
intrati. Portile accesibile tuturor sunt deschise pentru toti,
dar trec prin aceste porti doar cativa. Amintiti-va inca 0
data cum pendulii creeaza mitul carierelor stralucitoare ale
starurilor ~i se straduiesc sa i~i subordoneze cat mai mUlti
indivizi folosind regula "fa ca mine!". Oamenii atra~i de
miraj se inghesuie sa intre toti prin aceea~i poarta, de§i
propriile lor porti, aflate in apropiere, sunt absolut libere.
Dar, pentru dumneavoastra soar putea sa se inchida
\ ~i aceastii poarta daca ati inca\cat grosolan legea echilibru-
lui. De exemplu, un scop are pentru dumneavoastra 0 prea
mare insemnatate ~i puneti totul pe 0 singura carte. Poarta
aceasta soar putea deschide din nou daca Yeti scadea din
importanta. Despre aceasta yom vorbi la sfiir§itul acestui
capito\.
216
Murmurul stelelor diminefii
lntentia
,
Cred ca daca ati consumat ceva timp pentru defini-
rea scopului ~i a portii inseamna ca aveti ~i intentie. nten-
i r.an orm 0 • Dorinta fara intentie nu se
realizeaza niciodata. Nici visurile nu se implinesc. Prin ce
se deosebe~te scopul de vis? Prin acela~i lucru prin care
intentia se deosebe~te de dorinta. Daca aveti intentie, visul
se transforma in scop. Visurile goale §i caste1ele de nisip
nu pot schimba nimic. Numai intenlia este capabila sa
schimbe viata, cu alte cuvinte, hotararea de a avea si de a
actiona.
Sa presupunem ca ati reu§it sa va definiti scopul ~i
sunteti ferm hotiirat sa-I realizati. Ardeti de nerabdare sa
lncepeti sa actionati cat mai curiind. Acum este cazul sa va
temperati. u mai dati importanta scopul.ui, renuntati la
~orinta de a-I atinge §i PM!@ti GoaT fiotiirarea de a .avea~
W a patimlf si (GFa ins is-
lucruri care pot sa strice totul pe drumul
I UI a-
oerci la .•n conceptia noastra obi§nuitii acest lucru
suna ciudat. Dar eu sper sa nu vi se mai para nimic nelalo-
cuI lui. Haideti sa punem totul cap la cap.
217
 Vadim Zeland
blemele Ie creeaza ratiunea atunci cand ea incep'e sa dea
lucrurilor 0 imp'ortan~ excesiva ~i sa lup.te imp'otriva cur.
sului variantelor. Linia vietii dunmeavoastrii contine ..
minim de.v.iedici, daca nu va vetiliga de imp'ortan~
U'rebuie sii merge/i spre scopul propriu exact cum Va
ce/i spre coresponden/a de la cutia po§talii Ce @mane
din intentie daca 0 eliberali de importanla si de dorinta d;,
a va atinge scopul? Numai h!:!tmi!;ea de a. avea si dIp
Romi. Nu va faceti 0 problema din ce Yeti gasi in cuti:
po~tala ci pur ~i simplu duceti-va spre ea! Nu va giinditi la
problt;.ma - actionati, fie ce-o fi! ~i problema se va rezolva.
In apa poti sa inaintezi in doua feluri: viislind cu
mana sau folosind viisle.
Intentia interioarii a ratiunii te indeanma sa viisle~ti
cu miiinile, sa griibe~ti lucrurile: "Eu insist, eu vreau nea.
parat sa...". Intentia exterioara actioneaza intr-alt mod:
I~ ,,A~a trebuie ~i gata!" W4lq tim p edt lIeli persis/a, nu-i ve/i
aa pol ibllitafea iii/en/iei exterioara sii realizeZ£.scopyi pe
@iifSit1 variantelor De unde sa ~tie ratiunea cum anume va
putea fi realizat scopul?
8 '1 ,]aSOi,eai§0 S· iJdsyitatuHt· "pi'gll j.o Z1nw;igpual!b
e I I A tiR'I i1i1t6teFi!."Nimeni ~i nimic nu vii
impiedica, daca importanta este la nivelul minim ~i dadl
nu luptati impotriva cursului variantelor. Intruciit mergeti
pe calea proprie, nu aveti de ce va teme, chiar daca apar
dificultiiti temporare. Permiteti-va sa va bucurati de viatli
~i acceptati totul ca pe un dar. Daca sarbatoarea este urn-
britii de ceva, ineercati sa determinali unde ali dat prea
multii importan(ii. Ce va apasa? La aeeastii intrebare existil
un raspuns-standard: til; }tli jrnpHveti gonstrangeg ~
,ryr; §" ficjepra riibdtlre Mpm' a 11 priVet s90gW fie HGW-
dati 2 jmQQrtanlii excesi y~ Wlui anume lueru. Nu va pripiti.
218
Murmurul stelelor diminefii
Gandurile ~i sentimentele apasatoare pot sa apara ca
urmare a unei zone minime de confort. Sa presupunem ea
in urma realizlirii seopului trebuie sa primiti 0 suma mare
de bani. Imediat apar 0 serie de ganduri alarmante: "unde
sll-i tin?", "ar fi mai bine sa·i investese in ceva?", "dar da-
eli ii pierd?", "daea mi-i fura eineva?". Daea este a~a, in-
seamna ea nu sunteti inca pregatit sa-i aveti. Ciind realiza-
rea visului are tangente eu probleme de genul aeesta, in
mod inevitabil apare 0 ineatu~are sufleteasea ~i 0 tendinta
neeon~tientizatii de eliberare de tot ee inseanma probleme.
10 aeest eaz, intentia exterioara va luera impotriva dum-
neavoastra.
Dorinta de a avea este neeesar sa fie sustinuta in
permanenti!. Dar nu e neeesar sa va siliti sa rulati mereu in
giind slide-ul seopului. Sigur ea va face plaeere sa va gan-
dip la seopul dorit. Dar nu trebuie nici sa ineereati sa va
autoeonvingeti: nu Yeti obtine rezultatul seontat. Intentia,
spre deosebire de autoeonvingere, inseamna ea deeizia a
fost luatii ~i nu e eazul sa mai refleetati. Realizarea scopu-
lui e sigura. rOdcc [M ojalii va ispiIi'ea de 7a sine dacii vii
yeti liilgi-zona de conrort.
ferese d~ 0 mare
ar parea de
ciudat, acesta chiar este un stereotip fals. Vedeti ciite sunt?
Ce eredeti, Yeti reu~i sa va giinditi numai la succes? Ma
indoiesc. ell a m-
vep reu~i sa va ratiunea ca va merge ca pe
roate. Ratiunea va simula ea va erede; ea este in stare de
~a ceva. Cu toate aeestea, in adiineul sufletului Yeti avea
indoieli, pentru ea ~i ratiunea are indoielile ei. Sufletul va
219
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
gasi negre~it varianta negativa - la magazie, acolo unde a ajuns puterile sa se tarasca pana la capat. 0 a~tepta 0
arunca,t-o ratiunea. moarte inceata ~i chinuitoare. $i dintr-o data 0 forta de ne-
• :ge np" V' ' lill Vertue
~ . .,tl '?$in
SO-'tQ.GJI d,e:&d 1;-1. 'hI lS , '1". inteles a ridicat-o ~i a aruncat-o pe pamantul umed. Din
-rill flit t PO p , k " e mUl ptOR t o '1 ''''' en Sr XtP ihN
• • •• " -/ ' • • /. . I
i. . Respec~ punctul de vedere al ramei, acest lucru era imposibil, ea nu
tivul slide trebuie sa contina numai tabloul final al realiza_ a putut sa inteleaga ~i sa-~i explice ce se intampla. Dar,
rii scopului. Aveti deja acest lucru. Tot ceea ce vi se cere pentru mine, aici nu s-a petrecut nimic supranatural: mi-a
este sa va bucurati de slide. *'i·=tIfj:·I:3l:ea:=F~i:Sllttui. fost pur ~i simplu mila de rama ~i am aruncat-o in stratul
de flori. Cu siguranta, acest peregrin singuratic ~i-a ales
totu~i corect scopul sau ~i poarta sa.
~~~n~e!-~~~~~~~
'J:ec.e, cf f~r":e.eC:e.::;:;"eJ';::a ar aspeLitali. . izualizarea
WJJJ.
verigii in curs a lantului de transfer merge in pas cu ceea
ce faceti acum si doar cu un pas mai inainte. incercand sii
va autoconvingeti ca lucrurile se vor termina cu bine, vii
tineti sub un control strict. Nu va mai ganditi la probleme-
Ie care inca nu s-au produs ~i navigati lini~tit pe cursul va- trebare stupida. Dar nu este a~a! Din nou rna intorc la cele
riantelor. spuse mai sus. Nu veli putea in nici un ret
sa va autoeon-
vinge(i. sa va impune(i sa erede{i. Liisati aceste griji sterile
~i apucati-va cu sarg de treaM, altfel spus, mergeti in di-
rectia scopului .
.u.trebuie sa va nelini§teasca faptul ca scopul vi se
:J!ar~e~gr
~e";';
u de realizat. Va este greu sa va imaginati ca ar fi
Real-izarea posibil a~a ceva. Dar aceasta este 0 grija nesemnificativa.
Treaba dumneavoastra este sa alegeti corect ce vreti sa
Mergeam pe asfaltul umed ... comandati, restul, lasati in grija chelnarului. Multi oameni
De dimineata, a plouat ~i ramele au ie~it din iarba in care au avut succese naucitoare au afjrmat dupa aceea ca
cautarea sensului vietii ~i a unor noi descoperiri. Dar fieca- nici in ruptul capului n-ar fi crezut ca sunt in stare sa obti-
re a avut soarta ei. Cele ferice au reu~it sa se tiirasca panii na asemenea rezultate.
la stratul vecin cu cernoziom gras. Altele au nimerit in 7f:;; '
ciocurile pasarilor. Cateva au fost strivite de talpile unor pieilj, allt.th .J"pIOh jij -Silfleli" Jilllie sl" e Nk ia! ralinue, 'sU
mon~tri uria~i care tropaiau pe asfalt. A ie~it soarele ~i a
uscat asfaltul. 0 rama a ramas chiar la jumatatea drumului. are nicio idee cu privire la modalitatile de realizare a sco-
Ea ~i-a dat prea tarziu seama de gre~eala sa. Nu i-au mai pUlui. In vis, el s-a obi~nuit sa capete pur ~i simplu tot ceea

220 221
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
ce i~i dore~te. Orice nazuintli a sufletului este imediat rea_ ~fiQi ent.
lizatii de ciitre intentia visului. Pe unde zboara sufletul in Scenariile realizilrii scopului trebuie gandite numai
tot timpul in care ratiunea doarrne dusa, nimeni nu stie-:- in linii generale: determinarea etapelor e dromul deplasa-
Trezindu-se din sornnul profund, ratiunea incepe sa direc_
tioneze panzele sufletului potrivit a~teptiirilor ~i trairilor
sale. De aceea visele nu pot sa constituie un criteriu pentru
rii catre scop, altfe! spus - [Veri ile Ian lui de transfer.
[)Upa aceea nu trebuie sa va mal gan
ral. Ule eXls e. o
a scenanu gene-
·
*
'8.c~sta
intelegerea dorurilor sufletului. . !!tine-p nmai tablou! final al scopului realizat ~i nu contj..
Din acela~i motiv noi nu putem sa ne amintim vietile ",e:niciUII fel de scenarii. Rulati permanent in gand slide-ul, ~
anterioare ale sufletului, daca ele intr-adevar au existat. respirati impreuna cu el. Zona de con fort incepe sa se lar-
Ratiunea, spre deosebire de suflet, vine in aceastii lume ca geasca ~i parametrii emisiei mentale se vor regia pe linia
o foaie alba de hartie. Existii nenumarate miirturii despre scopului vietii.
faptul ca, in anumite circumstante, ratiunea oamenilor a Din toatii atitudinea durnneavoastrii legatii de reali-
avut acces la inforrnatii din vietile anterioare. Aceasta este zarea scopului exelliihii 'il h eeru) dA:U'3"ifesaa d :a'e .bu ill..,
o problema separatii ~i ea nu intra in cadrol prezentei carti. Dadi yeti stiirui sa depuneti eforturi pen-
Ratiunea este nevoitii sa se gandeasca la mijloace trU 0 mai rapida realizare a scopului. daca va Yeti indoi de
pentru ca ea s-a obi~nuit sa actioneze in cadrul intentiei in- capacitMile dU~Deay?astra. I . a ' le .~ I e~llit_~
terioare. Iar in acest cadro, in mod obligatoriu exista §i un 6rs. ".....1 8 ij "'Hel'lL ..... " .. 'a .. " d e li les' lib Renmtet1"va
scenariu cu final rau. In acest caz, intentia exterioara nu sa fili imperfect ~i sa fac$ gre~eli. Daca durnneavoastra
numai ca nu va va ajuta, ba chiar va actiona impotriva. De iD~iva nu va permiteti sa gre~iti, nu a~teptati ca altiisa va
aceea 'I ",a recomand in mnn josi sa inc-em 1 re- dea voie sa gre~iti.· .
fle~ta1i.J 'v rs.ele scenariiaJe olll iei evenimelllelo .
calea-durnneaYDasW:spre tel, va trebui sa precumpilneasc3
~~~~~~~~ - acesta fiind cel mai important lucru
r.: Zt::::i:!;:'s: ::::Z:,?LC,~;t!A?~e~~~::
.
'1'" d'uille '" I e
,'e 'l dAlerHh uB; Ah c
. x .!<_
prphcg4Jl'tW,. •

care mtereseze. Partea ramasa a intentiei -

'PPtar3!!a:dq "agtiooa trebuie sa fie curatata la maximum
ae'ilorrn@sl ae unportantii.
Hotiirarea de a merge este 0 intentie lipsita de pasiu-
ne de a indeplini minimum din ceea ce vi se cere. Sa acti-
onezi rara patima nu insearnna sa fii lasa-ma sa te las §i sa
actionezi lara hotiirare ferma. Cred ca intelegeti ce vreau
sa spun. € l.Lcit yeti reusi:sa curatati mai bine intenlia inte.-
.rioara de dorinN sLde importanta, cu atat Yeti putea actiO'
Important este ca -n niciun caz sa nu miza i scppul
dumneavoastra pa o singura carte. Nu se poate, de exem-
plu, sa lasati totulla voia intamplarii ~i sa va vedeti de pa-
siuni. ~i daca, in curand, va Yeti da seama cii ati gre~it, ~a
este yorba de un scop strain sau de 0 poartii straina? In
plus, mizand totul pe 0 carte, incalcati echilib~. iEotdeau-
ilia trebuie.sa existe.o contrapondere, 0 variantii de rezerv~

222 223
 Vadim Zeland
tlcale de retragere~ ~r Q , - ~
tini§Li! iOt fi i\ I ~
e exemplu, nu renuntati la 10.
cuI de muncii pana nu ave\i garan!ia unui nou IDe de mun.
~ Nu trantili vechea poarta si nu dati foe puntilor; fili ex.
trem de precaut si prevaz!itor. Chiar daca sunteti absolul
sigur ca scopul si poarta sunt ale dumneavoastra, nu faceli
I~
miscari negandite, care in caz de insucces va pot lasa f"ara
o bucata de paine si un acoperis deasupra capului. Nimeni
nu are asigurare cand e yorba de nereu~ite .
Pentru orice situatie, sunteti inarmat cu tehnica vigu·
roasa a Transurfingului, a~a ca aveti mai puline motive de
nelini~te ~i teama. Acum, eel putin, cunoa~teli regulile jo-
cului, iar acest lucru inseamna mul!. • . mu. Intr-adevar, cursu I variantelor merge pe calea celor
~bltl pli=:ll:::iiml::rlizlta Metodele
de care ali luat cuno~tinta
va ofera un mare avantaj. Dar acesta nu e totul. In urma·
toarele capitole Yeti face cuno~tinta cu "artileria grea" a
Transurfingului.
Daca nu yeti pune piedici intentiei exterioare prin
actjuQi bazate pe nivelul crescut at jmportantej, aceasta yii
va duee negresit spre tel. Deplasati.va pe cUrsul variame·
lor si ny incercati s8 va impotriYi'i ya va 'Dderon" sl lup-
tali impotriva cursu lui obisnuiWij QltiYOi i de a tine totul
Sl!h control. Nu va lasali convins: nimeni nu are cum sa
~tie dinainte toate mi~clirile .
I r I 1- 0 l e n la ex e·
lar aeeasta va aCliona in afara cadrului scenariilor ~i
stereotipurilor obi~nuite ~i de aceea mersul evenimentelor
va aduce schimbari nea~teptate.
Raliunea, pereepand aceste schimbari ca fiind nefa·
vorabile, va incepe balbaiala si va strica (oata " eaba. Ca sa
nu se intample aeest lucru, prevedeti in scenari7 posibilita·
224
Murmurul stelelor dimine(ii
lea unei schimbari dinamice. Renuntati la cootrolu\.a!;.!;.·
ID' asyo ra situatie i. Daefj ceva se petreee altfel de cum ali
Plevazut. nu va grabili sa corectati situa\ia, ci incercali sa
(l.riviti evenimentul neprevazut intr·o lumina pozitiva ce se
@stasoara in favoarea dumneavoastra. La incep~t, nu este
totul evident dar, in majoritatea cazurilor, chiar a~a ~i este.
Omul se necaje~te tara rost dar, de fapt, nu totul este chiar
lIlia de rau.
Eu nu va indemn sa credeti orbe~te in zicala: , 0
.Ell p-re . n acest proverb exista doua adevaruri.
Unul clar ~i altul ascuns. Cel clar se refera la stereotipurile
obi~nuite ~i presupune ca, fn general, nu este chiar a~a de
mai mici pierderi de energie. Neplacerile inseamna intot-
deauna pierderi mari de energie ~i sunt provocate tocmai
de lupta individului impotriva cursului. Schimbarile in di-
reclia cursului sunt interpretate ca fiind neplacute numai
din cauza ca acestea nu concorda cu planul.
Adevarul ascuns, din proverbul amintit, are 0 ponde-
re mult mai mare. Problema este ca, \IacA intentionatj sa
percepeti schimWr;i Ie:aparent:nefavorabile din, scenariu ca
fiind:ceva--pozitjy care vA yin ca 0 -manYSt atune chiar
1•
J§l! are: sa::si fib. AceastA afil1l!alie s·ar putea sa vi se para
inofensiva dar ~i indoielnica. Cu toate acestea, aici se as-
cunde 0 foTta imensa. Dar despre aceasla Yom vorbi in ca·
pitolul urmlitor.
r:mz:a;:mziGZl:rijg:it~IICm.;td:.:itllDisfcl:l
Vizualizare , spre
deosebire de slide, include scenariUl deplasarii spre scop.
Dar, dupa cum ~tili, vizualizarea verigii in desta~urare
contine nu tot scenariul, ci numai un fragment care se refe-
225
 Vadim Zeland
ra la momentul actual. Va schimbati pa~ii, conducandu-va
dupa intentia curentii. Fllciind simultan intentionati
sa-I faceti ~i pe urmatoru~l.~~~~~~~ ea
e preocupatii de vizualizarea verigii in curs a lantului de
transfer. Acest lantuc, ea iI are fractionat in verigi mllrun-
tele. Mama se bucura ca azi copilul s-a inaltat in picioru~e
~i ea i~i imagineaza modul in care, poate, maine va face
primul pas. Ea nu incearca sa-~i imagineze cum va cre~te
copilul ei ~i cum se va transforma intr-un adult chiar sub
privirile ei. Ea se bucura de prezent ~i e grijulie cu mo-
mentul in curs, convinsa fiind eli maine vor fi noi succese.
Dupa acela~i principiu trebuie sa vizualizati etapa in
curs a deplasani spre scop. Astiizi este mai bine decat ieri,
iar maine va fi mai bine decat azi. N-are rost sA va entuzi-
asmati pentru toate viitoarele cotituri ale cursului variante-
lor. Mai bine sa fii multumit de momentul prezent ~i, pur
~i simplu, rara patima ~i repro~uri, sa-ti mi~ti picioarele, sa
te deplasezi. Sa presupunem ca vreti sa inotati intr-un ba-
zin. Pentru aceasta trebuie sa alergati pana la bazin 100 de
metri, sa santi ~i sa inotali. lar acum, imaginati-va cli
"plonjati" pe pamant ~i incepeti sa mi~cati bratele pentru a
inota, de~i nu ati ajuns inca la bazin. Nu e 0 absurditate?
La fel de absurd este si sa te ocupi cu vizualizarea urmii-
~oarelor verigi ale lantului si sa te gandesti la mijloacele de
realizare a scopului.
La vizualizarea verigii curente se constatii mersul
reu~it al evenimentelor in momentul respectiv. Totul mer-
ge bine. Pe acest fundament se construie~te urmatoarea
treapta: maine va fi ~i mai bine. lntentionati, in gand, sa
pii~iti pe urmiitoarea treapta, care este mai sus decat prece-
denta. In felul acesta apare un lant de legiiturii inversii. Ca
226
Murmurul stelelor diminelii
urrnru:e, deplasarea spre scop ne apare ca urcatul pe trepte-
Ie unei scllri. Un succes viitor ni-l imaginiim nu ca un nor
suspendat in aer, ci ca 0 scam unde fiecare treaptii 0 susti-
ne pe urmatoarea. Nivelul reu~itei merge crescendo ca ur-
catul pe 0 scara. Fiecare zi poartii in sine 0 particica a vii-
torului succes. lIiiipgrititi iii viilOr. trw ei prezentul. ..I
In drumul spre scop, pendulii vor incerca in fel ~i
chip sa va abata din drum. Luati nereu~itele ca pe ceva fi-
resc. Nu se poate ca totul sa mearga absolut lin, rara impo-
triviri. Cjpd vA necAi jtj dip CfWa upej pereusjte treapta ip
,urs si.J'rabus~h;l iaL duamt;~yQa~JS§Wm iti ip.jg,s
~ pe scarl!. Faptul acesta va mrale~te ~I va provoaca ne-
multumire de sine pentru ca planul racut de ratlUne a fost
distrus. $i iata ca ati ~i cazut in pIasa pendulilor. Daca sun-
teli nemultumit de sine, inseamna ca nu Yeti trece pe acele
linii ale vietii, unde va a~teapta fericirea ~i ~nsa. Nu-i a~
eli atunci ciind va insotesc reu~ita ~i bunastarea sunteti
multumit? $i atunci, cum sa mai nimeriti pe acele linii, da-
cii parametrii emisiei durnneavoastra mentale sunt reglati
pe nemultumirea de sine?!
Nu uitati eli daca apare 0 schimbare neprevazuta in
cursu I variantelor ratiunea o ·ia drept nereu~itii numai pen-
tru faptul di aceasta nu intra in scenariul ei. De ce n-ar ac-
cepta aceasta schimbare ca pe ceva cuvenit ~i n-ar inter-
reta insuccesul ca 0 reu~itii? Intrati in jocul urmator:
fntampina{i aparentul insucces nu cu SUp"iirare, ci cu 0 ui-
'r.!ire plina de bucurie. fCiJ ffiffi"!!2:l!' iOllIDti~;.e
aii . - BeeS lB8 a.ads ali h I e i l!ef';M1 ... seutA. Dar
de unde poate ~ti ratiunea ce drum te poartli spre scop. Ra-
tiunea tocmai de aceea considera scopul greu realizabil,
pentru ca nu vede printre d(IJmurile blitatorite 0 carare care
sa ducii spre scop. Desigur, nu Yeti obtine nimic daca nu
227
 Vadim Zeland
va Yeti supune cursului variantelor ~i nu Yeti ie~i la acea
carare, spre care va impinge intentia exterioara.
Nu trebuie sa privesti la altii cum merg wre rells;;,
si nici sa te sUjduif§ti sa te ti i d£~. NUxA IMalj ~ de
i.l!;¢inctul de turma, 'spar aveti predestina rea proppe. Ma-
j oritatea merg pe drumuri batatorite, dar adevaratul succes
i]..Qbt iJI d£l!Laceia care nu tin ~Wa QS regula T Fa ca nU,-
~ sj all P9Jllit iudeq,eD!!ep,! o · r re r rie.
lata i ultima avertizare. aca visati la ceva pentru
a sa ii a' uta i e cei a ro ia i, _S-.af ute!! sa nu iasa nimik
De exemplu, ganditi in felul urmator: cand visul meu se va
implini, eu ii voi putea ajuta. Prin natura sa, sufletul este
egoist. EI ~i a~a prime~te de la viata 0 Iarama din ceea ce
i~i dore~te. Sa mai se gandeasca ~i la fericirea cuiva strain
este greu de crezut! Sufletul nu are treaba cu altii, oricat i-
ar fi de dragi ~i de apropiati. EI se ingrije~te numai de pro-
pria bunastare. Via a lui in aceasta lume este 0 ansa rara
unica. Orice manifestari de altruism, contrar parerii una-
nim acce tate leaca nu de la suflet ci de la ra iune Su-
fletul face tot ce-i sta in putinta pentru realizarea scopului
sau. Dar daca acest scop it serve~te nu pe el, ei pe altcine-
va, el i~i pierde orice interes ~i ii ofera ratiunii libertatea
sa-~i sleiasca fortele ip,.lupta pentru rezolvarea unei singu-
re sarcini.
Intr-un basm cunoscut, eroul, Pinocchio, ~i-a propus
drept scop sa se imbogateasca pentru a-I ajuta pe tatal sau.
EI gandea astfel: am sa seman monede de aur pe Campul
Minunilor. Va cre~te un copac de aur ~i atunei ii voi cum-
para tatalui meu, Carlo, un teatru. Este sigur ~i firesc ca un
astfel de scop sa nu se realizeze ~i sa-i aduca baietelului
din lemn multe griji. In formularea scopului el a Iacut si-
multan doua mari gre~eli.
228
Murmurul stele/or diminefii
Prima greseala: scopul ii serve~te nu lui personal, ei
altora. Sufletul lui Pinocchio viseazil. la ale sale, iar ratiu-
nea se gande~te la b~astarea lui tata Carlo. AI!IUismul es-
ttJi:at;~::;:n°!jsr;~~g~!aa~i:=tt$U 1M'
[Wei!. A-ti gasi fericirea in servirea unui scop sau a .
(unor).persoane, in ajutorarea celor slabi ~i rara aparare,
te darui total unei cauze sau idei - nu inseamna nimic 111<11 El<l
mult decat iluzii sau autoin~elare. Este acel caz, ciind ratl- I:.
unea se afla in intregime sub stapanirea pendulului. Oric3Jtf'l
ar cauta ratiunea sa se convinga pe sine ca ~i-a gasit 1"11"1·· .....
rea in servirea altor oameni, sufletul unui asemenea om
te profqnd nefericit ~i este "bagat la cutie"; nici nu mai
putere sa-~i pretinda dreptulla fericirea proprie. C()m'inile-i ll
rea ratiunii ca 0 idee straina este ideea ei ~i ca 0 f"r;";l,,,II'I
straina este propria fericire reprezinta riitacirea mCI1V11nl111111
care nu ~i-a putut gasi scopul sau poate ca nici nu I-a
tat.
1
Lea de a doua llJl<jieala lui Pinocchio: el considera
banii un mijloc de realizare a celor dorite. Cum cred ca in-
telegeti, banii nu pot servi nici drept scop ~i nici ca mijloc.
Banii constituie un atribut insotitor pe drumul spre scop.
Accentuarea atentiei pe bani nu-~i are rostul. Dimpotriva,
giindurile la bani conduc, de regula, la crearea unor poten-
tiale excedentare periculoase. Daca scopul ales este al
dumneavoastra, banii vor veni de la sine, nu trebuie sa va
nelini~titi din cauza lor. Basmul despre Pinocchio repre-
zinta 0 minunata ilustrare a celor afirmate.
In basm se confirma ca daca ti-ai gasit singur ferici- ('\
rea, se poate sa-i ferice~ti ~i pe aJtii. Daca v-ati realizat \J
scopul, atunci va vin ~i banii ~i bunastarea; se intelege ca ii
Yeti putea ajuta ~i pe cei apropiati, pentru ca Yeti dispune, o
229
 Vadim Zeland
intr-adevar, de largi posibilitati. Dar deocamdata sunteti
doar pe drumul catre scopul dumneavoastra ~i trebuie Sa
va ganditi numai la fericirea personala. Prin aceasta, nu Va
Yeti indeparta sufletul de scop. Fie ca pe drumul spre rea-
lizarea scopului sufletul dumneavoastra sa se gandeasca
numai la el. Dupa atingerea scopuluh oij Yeti oferi ocazia
oratiunii dumneavoastrii altruiste sa se ingrijeasca, cat va
..considera ea necesar, de cei apropiatj, de natura, de anim _
dele rara stapiin, de cop iii flAmiinzi ~i de cine va mai dori
a.
Inspirafia
.'
Pe drumul spre scopul dumneavoastrii, prin poarta
necesara, Yeti pluti pe coama valului reu~itei. Confortul
obtinut pentru suflet va va permite sa transferati emisiel
armonioasa. in capitolul despre valul succesului am vorbit
deja de 0 asemenea translatie. Totu~i, a-ti crea senzatia de
tonus pozitiv, iar apoi s-o mentii permanent est; destu! de
djficjl Dar acum Yeti avea bucurie ~i yeti obtine lini~tea ca
urmare a unitatii dintre sufiet ~i ratiune, de aceea translatia
se va produce de la sine. Toate treburile se vor aranja,
multe probleme se vor autoelimina. Yeti fi des vizitat de
inspiratie daca nu Yeti incerca s-o chemati intentionat.
Inspiratia este, in genere, un lucru minunat. Numai
ca ea este incarcata de 0 aureola tainica, inaccesibila. Se
considera ca e foarte greu sa 0 obtii: ea apare spontan, pe
nea~teptate, intocmai ca 0 anume muzii ce a nimerit in-
230
Murmurul stelelor diminefii
tamplator langa foculetul dumneavoastra. Apoi aceasta
!1Iuza, tot atilt de nea~teptat poate sa-~i ia zborul ~i timp
1ndelungat sa nu mai apara. Cel care a~teapta, piina la epu-
jzare, urmatoarea aparitie a acestei doamne, nu mai are
parte de atingerea ei ~i cum se poate face acest lucru, in
gener~, el nici nu ~tie.
In realitate, este mult mai simplu decat pare.inspira"
{jB;este. starea de unitate a sufletului cu raliunea fn absen-
fa poten/ialului importanlei. Rrima parte a definitiei va e
clara. Inspiratia este starea de avant sufletesc in care pro-
cesul creator se desra~oara u~or, simplu ~i, ce-i mai impor-
tant, stralucit. Este absolut evident ca acest lucru poate
avea loc numai cu conditia unitatii dintre suflet ~i ratiune.
Nu Yeti avea parte niciodata de inspiratiez efectuiind 0 lu-
~rare care pH yAe 10 ipjrnA
Ocupiindu-va de realizarea scopului, dumneavoastra
veti obtine, neindoielnic, 4",j tAte A '18. n.)uj 11 n u atiJlfteSiI
ceea ce va constitui prima conditie necesara a inspiratiei.
Totu~i aceasta conditie nu va fi suflcienta. De ce inspiratia
apare pe nea~teptate iar apoi dispare nu se ~tie unde? Cau-
za ar putea fi extenuarea? Totu~i, in stare de inspiratie se
poate lucra multe ore tara nicio urma de obosealii.
Ne ajuta sa intelegem, de unde apare inspiratia ~i
unde dispare, cea de a doua parte a definitiei data notiunii
de inspiratie. Probabil ati ghicit despre ce este Yorba. Toa-
ta filozofia consta in faptul ca inspiratia nu apare, ci ea pur
~i simplu se elibereazii atunci ciind scade potentialul im-
portantei. in ce consta aceasta in primul rand,
19 dprin /nflacarati\ de a aljpge scopul; in ,al doilea riind,
ta
in niizuin nestramutata de a avea ins ira .e.-
lucru
despre care v-am vorbit de nenumarate ori. Qorjpta mjstui-
231
 Vadim Zeland
toare de a va atinge scopul va isca, in locul vantului intea-
tiei exterioare. vijelia fortelor de egalizare, care Ie v~ ill-
grozi pe toate zanele bune si muzele dumneavoastra.
_ __04.
Q9_
rinla de a trezi inspiratja are aceeasj vann-a. Orice pregatire,
urmata de a~teptarea inspiratiei, creeaza un potential exce-
dentar al importantei.
lata, dumneavoastra v-ati organizat minutios locul
de munca, ati gandit toate detaliile, ati racut ordine, ati
a~ezat totul pe rafturi, v-ati odihnit bine, v-ati pregatit in
general, ati creat toate conditiile pentru intillnirea cu muza.
Prin aceasta pregatirea minutioasa ati materializat potenti-
alul importantei ~i, dincolo de fereastra, vantul fortelor de
egalizare a inceput sa ~uiere alarmant. Acum ati pus masa,
ati aprins lumanarile ~i v-ati a~ezat in a~teptarea vizitei
imprevizibilei doamne. lar ea nu apare deloc. $i nici nu va
veni, puteti fi sigur de aceasta, pentru ca a~teptarea lipsita
de activitate este a~teptare la patrat. Afara, vantul fortelor
de egalizare s-a transformat in uragan, a~a ca nici 0 doam-
na zburatoare nu se va apropia de casa dumneavoastra.
lar daca Yeti manifesta nerabdare, la limitli cu dispe-
rarea, atunci vantul care urla afara, va sparge geamurile ~i
va transforma atmosfera energetica a casei in haos. Tulbu-
rarea ridica un adevarat zid intre sufletul dumneavoastra §i
ratiune, a§a ca va fi nevoie de un timp indelungat a ritualul pregatitor, cu atilt rezultatul va fi mai rau. Amin-
reface fosta unitate.
._ nu IVI ce nu ve$i.renunta
la acea inver~unare mortala cu care 0 a~teptati. <1nspiraJi
nu vine, ea doar se elib [§,fIZa in momentul .cilnd dispar
potenJialul impodanJei. $i invers, *15,
if !IV • -tuOjiilih
, 'Aad .. IPhj·neS
, .
h';'JbtUU ; § ? db 8 9 f.ti ! i ad fjlefB
.. Morbida obisnuintli a ratiunii de a subordona totul
232
Murmurul stelelor diminefii
controlului sau volitiv strica petrecerea serii.
- $i totu§i, de§i in ap arentli, inspiratia este necontrola-
bila ~i imprevizibila, ratiunea detine 0 modalitate eficienta
de a 0 subordona controlului sau. Numai ca acest control
ar trebui directionat in alta parte. Ca de obicei, prin inten-
tia sa interioara ratiunea se love§te de fereastra inchisa, in
timp ce alaturi oberlihtul este deschis; de fapt, totul ar tre-
bui racut invers .
•n primul rand, l'enuntati la dorinta de-a reafiza sco-
pul..El §i a~a _nu are cum sa scape, daca acesta este scopul
dumneavoastra. Mai devreme sau mai tarziu el tot va fi
obtinut. Rolul principal 11 joaca hotararea de a avea, in
conditiile unei lipse totale a presiunii §i a masurilor decisi-
ve din partea dumneavoastra. Lini§tit §i rara insistenta, lu-
. ati-va ce-i al dumneavoastra intocmai cum va luati cores-
pondenta din cutia po~tala. Intentia interioara trebuie nu-
mai sa-§i mi§te picioarele in timp ce mergeti spre aceastli
cutie.
in al doilea rand, enunta/i fa orice f:d de pregatire
pentru " mister ". Orice pregatire pentru inspiratie, indife-
rent in ce ar consta ea, atrage dupa sine formarea unui po-
tential excedentar. Va pregatiti, inseamna ca vreti sa atra-
geti ceea ce nu aveti. Cu cat mai amanuntit se inraptuie§te
titi-va, ati avut situatii cand v-ati pregatit cu sarg pentru 0
oarecare actiune, eveniment, intalnire! in final, n-a ie~it
nimic, planul a ciizut, intillnirea a e~uat. Daca fortele de
egalizare sunt capabile sa dezorganizeze interactiunea din-
tre obiectivele materiale, atunci inspiratia care este abia
perceptibila, 0 vor spulbera ca pe un fulg.
in al treilea rand, r-enunlaJi la a§tgptarea inspiratiei.
insu§irea inspiratiei constli tocmai in faptul ca ea apare
233
 Vadim Zeland
cand nu te mai a~tepti, nu-i a~a? Atunci de ce s-o mai a~­
tepti ~i in felul acesta sa distrugi ins~i conditia aparitiei ei?
Sa presupunem ca ati indeplinit toate aceste trei
conditii. Ce a mai ramas in final din intentia dumneavoas_
.
tra interioara? Numai hotariirea de a va mi~ca picioarele,
adica de a actiona. lncepeti sa va faceti treaba. Chiar ~i fli-
ra inspiratie. 0 sa apara ~i ea. inspiralia se iv~te in proce-
sui muncii. Nu puteti sa risipiti la nesfiir~it potentialul do-
rintei ~i a~teptarii atilt timp cat nu incepeti sa actionati; n-
are importanta cum - bine sau rau. Dupa cum ~titi, intentia
in actiune impra~tie potentialul excedentar.
In final, rezulta urmatorul tablou. A~ezati masa _
pentru dumneavoastra, aprindeti lumiinarile - pentru dum-
neavoastra, a~ezati-va mai confortabil ~i incepeti sa beti
ceai spre propria satisfactie, tara sa mai a~teptati pe cineva.
Puteti fi convins ca muza capricioasa va fi afectata de 0
asemenea indiferenta. Cum ati putut sa uitati de ea? Ea se
va anunta imediat ~i se va instala liinga dumneavoastra. la-
ta tot secretul!
Reanimarea scopului
Ce e de fiicut, daca ati mers spre un scop strain, dar
nu vreti sa renuntati la el? Se poate realiza un scop strain?
Desigur, se poate. Fiind inarmati cu tehnica Transurfin-
gului, Yeti beneficia de un mare avantaj in comparatie cu
aceia care nu cunosc regulile jocului in lumea pendulilor.
Totu~i, pentru a infiiptui un scop strain, trebuie depus un
efort mult mai mare ~i va trebui sa-I faceti.
234
Murmurul stelelor dimine{ii
Pe drumul spre scopul strain este necesar sa va con-
duceti dupa acelea~i principii ca in cazul mi~carii spre
seopul propriu. Deosebirea consta doar in faptul ca toate
principii Ie trebuie respectate irepro~abil. lata tot ce se poa-
Ie spune despre realizarea unui scop strain.
~ Sa presupunem ca scopul pe care I-ati ales este strain.
Ati vrea ca eu sa va sfiituiesc daca e cazul sa renuntati sau
nu la el? Daca este a~a, inseamna ca dumneavoastra nu v-
ati insu~it pana la capat principiile Transurfingului. In
aeeasta carte se da numai harta locului ~i se dezvaluie re-
gulile jocului. Hotararea 0 Yeti lua singur. Daca nu sunteti
pregatit sa va asumati raspunderea pentru propria soam,
Transurfingul nu va va ajuta. Metodele lui lucreaza numai
in cazul in care treceti la carma. Cum trebuie sa procedati
eu aceasta carma? Deja ~titi. Dar incotro sa va deplasati?
Lucrul acesta il Yeti hotan singur. Solutii de-a gata vor u-
tea sa va ofere numai pendulii. -,., ' .
. soarta mae maml
e hiar dad este otii~ sa renuntati la un scop strain,
\l::llute~~i realiza integral. <Pentru aceasta trebuie sa va.
~eodorin~semnataJ:§. In drumul catre un
scop strain vor fi destule piedici, dar majoritatea dintre ele
sunt generate de catre ratiune atunci cand lupta cu cursul
variantelor ~i cre~te nivelul insemnatatii. Arendati-va. Ac-
tionati deta~at ~i in acela~i timp con~tient. Nu luptati cu
problemele ~i cu piedicile. Renuntati la importanta ~i ele
vor disparea de la sine.
Sa presupunem ea v-ati deplasat spre scopul propriu,
dar v-au aparut in eale piedici greu de depa~it. Ce anume
le-a generat? Aeum puteti cu u~urinta sa Ie definiti. Anali-
zati unde anume ati dat prea mare importanta, ciirui fapt i-
ati acordat 0 insemnatate excesiva, unde ati incercat sa
235
 Vadim Zeland
luptati cu cursul variantelor. Renuntati la insemnatate,
arendati-va, incredintati-va cursului variantelor ~i totul se
va aranja.
ScoDul DroDriu s-ar putea sa nu reuseasca si peQtp~
I ca mergeti sDre el printr-o poart!\ sMipi Pgate ca ar trebui
sa observati mai atent ~i sa alegeti 0 alta? Dar mai inainte
de a schimba poarta, renuntati in mod obligatoriu la im-
portanta ~i vedeti ce va fi.
_ire.i~IIC:6!!!!f!!!:=illildJJC:i1.lIlAmtrll!fm,
· De exemplu, ~
mizat totul pe 0 singura carte. In acest caz, realizarea sco-
pului va avea 0 insemnatate exagerat de mare. Poarta se va
deschide din nou daea veti renunta la importanta ~i veti
avea grija sa va asigurati, sa aveti cai de rezerva.
Poarta straina, care mai inainte parea atat de libera ~i
de regula statea deschisa s-a inchis pe nea~teptate. Cauza
pare sa fie pe deplin rezonabila, astfel ca ratiunii ii ramane
doar sa-~i scoata palaria ~i sa ridice bratele: "Cine ar fi pu-
tut sa ~tie?" Aici situatia este inversa celei in care ratiunea
se gande~te la modalitiitile de realizare ~i nu vede caile re-
ale de infiiptuire ale scopului, in speta, portile sale. DalJii..
eopuJ-este:!Veridic ~i sunteti:pregatiLsa aveti, ~iIe'Proprfu
e deschid:ifo ata de nea~tepta cum s_e deschid ~i cele,
straine. Saca va vep permite sa ave~, vi se yor deschide,
chiar. ~i poqi strain
In orice caz, atat scopul propriu cat ~i poarta proprie
u sunt unicele, ele pot fi chiar mai multe. D e aceea nici-
odata nu este tarziu sa cauta/i un scop nou, chiar daca
nele din s.cppurile anterioare in mod obiectiv sunt deja
inaccesibile. Puteti incerca un scop strain, pe 0 poarta stra-
ina ~i in acela~i timp sa vi Ie cautati pe cele proprii. Nu es-
te obligatoriu sa renuntati la ceea ce ati inceput. Trecerea
236
Murmurul stelelor diminefii
I~ 0 linie-seop se poate infiiptui lini~tit. Se poate lucra pen-
IfU un scop strain ~i in acela~i timp se poate invilrti in min-
te slide-ul scopului propriu. Cu timpul, intentia exterioara
va va deschide porti nevazute, ceea ce va permite sa va
sehimbati nedureros activitatea.
Este putin probabil sa va eliberati total de penduli; ei
se vor stradui sa va impuna porti straine. Mai degrabii, ar
trebui spus ca ~i inainte "bateati" la porti straine. Dar chiar
~i acum, cand aveti cuno~tinte, nu sunteti asigurat impotri-
va gre~elilor. Fiecare va face obligatoriu gre~eli. Nu se
poate numai sa va caiti ~i sa va dojeniti pentru asta. Pana
la urma va veti gasi poarta. Gre~eli nu face doar acela care
nu intreprinde nimic. Sunteti inconjurat de 0 multime de
oameni care "pur ~i simplu" traiesc. Ace~tia nu-~i propun
scopuri ~i nu eitesc astfel de earti. Ei vor mai mult decat
au, dar n-au intentia sa actioneze. Avantajul unor astfel de
oameni constii in faptul ca ei nu fac gre~eli. Dar dumnea-
voastra veti face categoric re~eli pentru ca pur ~i simplu
va permiteti lucrul acesta. reu§ita deplina cre~te pe rui-
nele insucceselQT;
,Din afara, toti vor vedea ca depa~iti
obstacole ~i va luptati cu problemele. Aceasta numai la
suprafata. Dar nimenl, inclusiv dumneavoastra, nu va ve-
dea ca sufietul se opune, in toate chipurile, atunci cand i se
impune sa intre printr-o poarta straina. Ratiunea face pre-
siuni asupra vointei, spune ca trebuie luptat pana la capat.
Dar sufietul, chiar al oamenilor puternici, nu va fi capabil
sa reziste indelung la 0 asemenea presiune. Ar putea sa ai-
M loc un e~ec. Necazul este ca e~ecul va arlita ca 0 gre~ea­
la de neiertat. Cand omul are un asemenea e~ec, el poate
sa faca gre~eli elementare. Toti suntem expu~i unui atare
237
 Vadim Zeland
lucru, inclusiv "mai marii lumii acesteia".
«:dab i£!gca v-ali ar.endat, acfionafi irepro:jabi/! Paradoxul
constii in faptul ca 0 gre~eala mare va poate fi iertatii. 0
1 neglijenta mica nimeni nu v-o va ierta. Nu cautati compa-
t siune nici la cei apropiati. ~i daca ace~tia depind catu~i de
putin de dumneavoastra din punct de vedere material sau
social, va fi cu atat mai rau - nu le-ati justificat a~teptarile.
Invinuitorii ~i manipulatorii nu-~i propun scopuri inalte, de
aceea nu fac gre~eli. Nu Ie oferiti ocazii sa va invinuiasca
de mici neglijente impardonabile. Acfionali irepro§abi/ §i
cdnd este vorba de lucruri maru'lte, neinsemnate. ~i
atunci~
.,
e~e~c;u;I~la;;O;;;~a;rtii~'~s~tr~a~in;a~n~u~v~a~fi~1~ata
~A~t~d~e~di
ureros.
Caci ei
"va doresc binele din toata inima". (Uneori este cumplit sa
vezi cum parinti "cu inimile arse" de griji hotarasc decisiv
soarta copiilor). Daca Yeti merge drept pe propriul drum,
iar apoi Yeti suferi 0 infrangere, sa nu asteptali crulare de
la ei. Se vor vaicari: "Noi ti-am spus doar! Tu niciodatii nu
~culti!" In acest moment, aveti 0 pozitie foarte slabii.
Sunteti descurajat de insucces, iar manipulatorii care va
inconjoara, folosindu-se de slabiciunea dumneavoastra, se
straduiesc sa va aiM la mana. Le este mai comod. In felul
acesta, ei se autoafirma, mai ales ca ~i dumneavoastra Ie
sunteti la indemana - smerit ~i supus.
Un individ aflat intr-o situatie dificila este intot-
deauna inconjurat de sratuitori ~i manipulatori. Toti ace~tia
i~i urmaresc numai scopurile proprii: fie sa creasca in
oehii lor, invatlindu-l pe eel care ~ovaie fie sa obtina posi-
bilitatea de a va manipula, fie sa va puna la punet. Oricare
dintre vorbele lor, atenuate de ambalajul "sineerei eordiali-
238
Murmurul stelelor diminefii
tati", in traducere suna astfel: "In ee te bagi? Te crezi mai
bun ea noi? Stai cu noi ~i nu te mai inehide in gaoaee. Tra-
ie~te ca noi. Noi ~tim mai bine cum e viata". Intr-o clipa
de slabiciune, in suflet ti se strecoara indoiala: ,,Poate ca ei
gandesc coreet, iar eu nu inteleg nimic?!"
Apare intrebarea: merita sa-i aseulti pe sratuitori ~i
pe manipulatori? Unde au dreptate? Pai, exact acolo unde
ati gre~it. Strllduindu-va sa realizati eeva, fieeare intr-o
anumitii imprejurare poate sa gre~easca ehiar ghidandu-se
du a sfaturile "oamenilor de~tepti". Dar scopul propriu
numai dumneavoastra puteti sa-I gasi '. Nimeni altul nu
w.l?ate face aeest lucru Chiar cei care in mod sineer va vor
binele, nu pot privi in sufletul dumneavoastra. Chiar ~i
dumneavoastra in~iva va auziti sufletul precum auziti
murmurul stelelor diminetii adica, praetie, nu-l auziti Nu
a lasafi influenfat. Avefi incredere in sine. In eautiirile
propriului tel nu ascultati de nimeni, ci numai de inima
dumneavoastrli. In aeeasta chestiune trebuie sa fiti ferm ~i
neindupleeat fata de penduli ~i foarte atent fata de sufletul
proprIu.
Dupa cum vedeti, singura rezerva in proeesul de ale-
gere a destinului II eonstituie faptul ea nu toate scopurile ~i
portile din spatiul variantelor sunt ale dumneavoastra.
Aceasta nu inseamna ca nu Ie puteti alege. Nimeni nu va
interziee, dar atunci va vor ~tepta ni~te probleme. Aveti
nevoie de a~a ceva? A . .
CI;=terf~",,=~~~=IDftt:D:IO~~Im~ Toata fru-
musetea libertatii de alegere eonsta in faptul ea telurile ~i
portile personale reprezinta pentru fieeare ceva mai bun
decat eele straine. Dar pentru a obtine libertatea de a alege
este necesar sa ne eliberam de sub influenta pendulilor ca-
re ne impun scopuri ~i porti straine.
239
 Vadim Zeland Murmurul stelelor diminefii
Daca drumul nu va este cunoscut, este necesar sa
ovefi permanent fn gdnd slide-ul scopului.
Daca pe drumul spre scop va sim{ifi inspirat, fn-
Rezumat
seamna ca aceasta este poarta dumneavoastra.
Tot ceea ce facefi cu placere, fora sa va fie impus,
Un scop strain fnseamna totdeauna proprie situ ire, are sens §i valoare.
constrdngere §i obligare. Nu includeJi fn slide-ul scopului niciun fel de scena-
Un scop strain fi se frifjiti§eaza ca rejlex al modei §i riu! il aveJi deja.
prestigiului. Nu mizafi pe a singura carte scopul propriu §i poar-
Scopul strain te atrage prin inaccesibilitatea lui. ta proprie. Gasifi-va asigurarea.
Scopul strain te sile§te sa-fi dovede§ti ceva fie fnsufi Nu fnchideJi vechite porfi §i nu daJi foc punJitor.
§i altora. Nu va lasafi injluenfat. Avefi fncredere fn dumnea-
Scopul strain fi-l impun alfii. voastra.
Scopul strain serve§te la sporirea bunastarii altora.
Realizarea scopului propriu atrage dupa sine fmpli-
nirea tuturor celor/alte dorinfe.
Ce va dore§te sujletul? Ce v-ar face viafa mai ferici-
ta §i mai plina de fncdntare?
Nu va gdndifi la mijloace atdta timp cdt nu v-afi de-
finit scopul.
Ludnd a decizie, urmarifi daca sujletul se simte con-
[
fortabil.
ti
inchistarea sujleteasca poate fi fnlaturata prin slide-
uri, disconfortul niciodata nu va putea fi fndepartat.
Sujletul §tie totdeauna exact ceea ce f§i dore§te.
Sarcina ra/iunii fn procesul de cautare a scopului
este aceea de a cauta.
Sarcina ra/iunii consta fn a filtra toate iriformaJiile
exterioare, acorddnd a aten/ie deosebita starii confortului
·1 sujletesc.
Poarta proprie este calea care va conduce spre pro-
priul scop.

240 241
 Vadim Zeland
Cuprins
Cuvint inaiote .................................................................. 5
Capitolul I
?
Intenpa ................................................................... ~.......~ ....
De unde apar visele? Sunt oare doar produsul ,magmal'_
ei raliunii umane? Ce au comun visele §i realitatea? Se inli'itura
u§or vi'ilurile de pe taina mirijici'i a magilor veacurilor indepi'ir-
tate care au construit piramidele egiptene §i alte monumente
asemi'ini'itoare.
Trezirea in somn ............................................................. 8
Spatiul viselor ............................................................... 14
F orta miriticA a intentiei ............................................... 25
Intentia exterioarA ......................................................... 31
Scenariile jocului ..........................................................47
Jocul dupA regulile dumneavoastrA .............................. 53
. . ..
CurAtlrea mtent1el ........................................................ .
~ Frame-uri .................................................................... 166
Capitolul II
Slide-uri ........................................................................... 73
De ce dorinlele nu se realizeazi'i §i visele nu se implinesc?
Pentru ca ceea ce-li dore§ti si'i devini'i realitate trebuie sa §tii
cum sa faci "comanda ". jncepand cu acest capitol, in carte se
dau recomandi'iri practice concrete privind tehnica de realizare
a comenzii. Sunt primii pa§i ai unui mag.
Iluziile ........................................................................... 74
Deformarea rea II'tatil.. ................................................... .77
Slide-urile pozitive ................................ ....................... 83
LlIrgirea zonei de confort .. .................., ........................ 87
· I'lzarea scopuIU\' ..................... .... .. .. ..... . ............... . ~
V lzua
Vizualizarea procesului ................................................ 98
Verigile transferului ................................................... 103
242
Murmurul stelelor diminelii
Capitolul III
Suflet ~i rapune ............................................................. l09
Omul dispune de 0 uriQ§i'i forla care uneori este numita
energie psihica. Fiecare dintre noi are capacita/i magice, dar
ele sum blocate. Este clar ci'i nu trebuie sa mergem prea depar-
te ca si'i ni se deschidi'i rezervele interne §i posibilita/ile potenli-
ale. Miracolul se ajla foarte aproape de om, dar el nu ii acorda
atenlie.
Vantul intentiei ........................................................... IIO
Piinzele sutletului ....................................................... 110
VrAjitorul sunteti chiar dumneavoastrl!. ...................... 119
Mirajul ........................................................................ 125
• - Azitor. ............................................................ 132
Cutie pentru sutlet ...................................................... 135
Freiluri ........................................................................ 141
Unitatea dintre sutlet ~i ratiune .................................. 147
Slide-uri Ie sonore .............................. ......................... 158
F ereastrA in spatiul variantelor ................................... 161
Capitolul IV
Scopuri ~i porfi ............................................................. 175
Fiecare om i§i are calea sa in via/a prin care el i§i fou-
re§te adevi'iratajericire. Dar cum si'i 0 gase§ti? Ve/i ajla cum se
procedeaza. Dar cum si'i-/i atingi scopul propus, caci nu tot-
deauna dorinlele corespund posibiliti'i/ilor? Ve/i avea ocazia sa
vii convinge/i ca posibilitiilile vii sunt limitate doar de intenlie.
Sforamand lacatele stereotipurilor, veli deschide por/i care ina-
inte vi se piireau inaccesibile.
Cum sa-ti alegi lucrurile ............................................. 176
Cum sa dictezi moda? ................................................ 182
Scopuri str1iine ............................................................ 185
Spargerea stereotipurilor ............................................ 193
Scopurile proprii ......................................................... 199
Portile dumneavoastra ................................................208
243
 Vadim Zeland
Intentia ........................................................................ 217
Realizarea ................................................................... 220
Inspiratia .......... ........................................................... 230
Reanimarea scopului ..................................................234
\ 2. "Karma yoga" de Swami Vivekananda
t 4. "Energia psihicli" de Aleksandr K1izovski
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO!>TA-
PLATA RAMBURS
Puteti comanda oricare din ciiftile apllrute la Editura
Dharana ~i Ie yeti primi prin po~tii in eel mai scurt timp.
Plata 0 Yeti face ramburs, la primirea coletului.
Comandiind astfel, beneficiati de 0 reducere de 20%.
Pentru comenzi mai mari de 50 RON
yom plati noi taxele po~tale.
Transmiteti comanda prin po~tl\, telefon sau e-mail.
Pentru oferta actualizata puteti vizita site-ul nos-
tru:
www.sufletdecarte.ro
Sufletul ei este intotdeauna langa tine
Aici yeti putea glisi ~i alte carli al caror suflet sl
fie mereu langa dumneavoastra
Editura Dharana Bucure~ti, str. Sf. Ecaterina nr.15,
sect.3, OP 53, cod. 040155
Tel. 021.337.24.24
e-mail: editura@gmail.com
Murmurul stelelor diminefii
f£d"itura CDfiarana
Au apirut:
in colectia "Lotus"
J. "in zarea nemuririi" de Prentice Mulford
3. ,,!>tiinta respiratiei in yoga" de Yog Ramacharaka
5. "Tratamentul ocult" de Yog Ramacharaka
6. "Upani~adele" de Swami Prabhavananda
7. "Dumnezeu exista" de Swami Sivananda
8. "Ce ar face Confucius?" de E. N. Berthrong, PhD
9. "Medic de trei corpuri dupa douiizeci de ani" de Dr.
Janine Fontaine .
10. "tnvataturile lui Confucius" (Analectele), trad. Tra-
ian Clilin Uba
11. "Incursiuni in Atlantida" de Florentina Mateescu
12. "Medic de trei corpuri" de Janine Fontaine
13. "Eliberarea de materialismul spiritual" de Chogyam
Trungpa
14. "Viata vine din afara" de Janine Fontaine
15. "Medicina chakrelor" de Janine Fontaine
16. "Apa, miracolul vietii. Terapii interne cu apa" de
Mihllitl\ Toma
17. "Dezintoxicarea flZica ~i psihica. Tehnici ~i produ-
se" de Mihaitll Toma
18. "Miracolul din fiecare" de Ovidiu Harbllda
19. "Mesaje de la mae~trii ascensionati. 0 misiune im-
portanta: Romania" de Maria Cristina Stroiny
20. "Mesaje de la mae~trii ascensionati. 0 misiune im-
portanta: Romania" de Maria Cristina Stroiny
21. "Hipnoza, ca abordare sau Cartea Trecerii.
Prima Mo~tenire Atlanta" de Florentina Mateescu

244 245
 Vadim Zeland
22. "Suferinte dispretuite" de Dr. Janine Fontaine
In colectia "Universul din noi"
I. "A muri nu inseamna a muri" de Isola Pisani
2. "Moartea intima" de Marie de Hennezel
In seria ,JnvaJa sa Ie ierp'" de Luule Viilma
I. "Lumina suOetului"
2. "Sa stagnezi sau sa evoluezi"
3. "Alunga raul din tine"
4. "Caldura sperantei"
5. "Izvorulluminos al iubirii"
6. "Durerea este in suOetul tau"
Murmurul stelelor diminefii
In colectia "Lotus":
"Calea vindecarii" de Matthew Manning
"Medicina corpului energetic" de Janine Fontaine
"Antrenandu-ti mintea" de ChOgyam Trungpa
,,Arta secreta Seamm Jasani - 58 de Mi§cari din
Tibetul Antic pentru mentinerea Tineretii Ve§nice"
Asanaro
"Cand lucrurile se destrama - Sfaturi din inima
pentru timpuri dificile" de Perna Chodron

In seria: "Transurfingul realitatii" de Vadim Zeland

1. "Spatiul variantelor"
2. "Murmurul stelelor diminetii"
3. "Inainte spre trecut"

In seria: "Quenta la'Erta" de Alexey Shadrin

1. "Cartea corai. Cartea de taina a Plizitorilor Paman-
tului"

In curand:

In seria: "Transurfingul realitatii" de Vadim Zeland

4. "Dirijarea realitapi"

In seria "Invata sa te ierti" de Luule Viilma:

"In armonie cu tine insuti"
"Iertarea adevarata §i iertarea mimata"
"Invatatura despre supravietuire"
246 247