Curs 3 EM-EE

1.20 Conexiunea condensatoarelor. Rezolvarea reţelelor de condensatoare

Conexiunea serie a condensatoarelor ( parcurs în anul 1)

Se consideră n condensatoare C1, C2, ...Cn legate în serie.

qA
Vom înlocui conexiunea dată cu un condensator echivalent Cs pentru care: C s 
U AB
Datorită principiului conservării sarcinii electrice sarcinile electrice de pe armăturile condensatoarelor sunt egale
q1  q 2  ... q n  q A

U A B

-q A -q A
A B
+ q A + q A + q A
-q A

C 1 C 2 C n

F ig . 1 .4 4
Tensiunea la bornele fiecărui condensator în parte va fi:
1 1 1
U1  q A  ; U2  qA  ; ...U n  q A 
C1 C2 Cn
Tensiunea între bornele AB este:
 1 1 1 
U AB  U 1  U 2  ...U n  Q   ...  
 C1 C 2 Cn 
Capacitatea echivalentă la legarea în serie a mai multor condensatoare va fi:
n
1 1 1 1 1
   ...  C
1
 F 
1

C s C1 C 2 Cn k 1 k C
 – elastanţa (inversul capacităţii)
Cs < min{C1, C2,...,Cn}
C
Dacă C1 = C2 = ...=Cn = C, atunci Cs 
n
Sarcina electrică pe armăturile condensatoarelor este:
U AB
Q
1 1 1
  ... 
C1 C 2 Cn
Tensiunile la bornele condensatoarelor se pot calcula astfel:
1
U AB C1 C2
U1   U AB , sau pentru n = 2 U1  U AB
1 1 1 1 1 1 C1  C 2
(   ...  ) C1   ... 
C1 C 2 Cn C1 C 2 Cn

Conexiunea paralel a condensatoarelor (parcurs în anul 1)

 În cazul conexiunii paralel a mai multor condensatoare tensiunea la borne este aceeaşi, iar condensatoarele
se încarcă cu sarcinile:
q1  C1  U AB ; q 2  C 2  U AB . . . q n  C n  U AB
Sarcina electrică totală preluată de condensatoare de la sursă este :
q A  q1  q 2  ...  q n
Condensatorul echivalent Ce va avea pe armături aceeaşi sarcină electrică qA atunci când tensiunea lui la borne este
UAB

q 1 q 2 q n

C 1 C 2 U A B
C n

-q 1 -q 2 -q n

B
F ig . 1 .4 5

Capacitatea echivalentă a condensatoarelor la legarea în paralel va fi:

q q  q 2  ...  q n
Ce  A  1 ;
U AB U AB
n
C e  C1  C 2  ...  C n  C
k 1
k

Dacă C1 = C2 = ...=Cn = C, atunci Ce = n C

Rezolvarea reţelelor condensatoare

O reţea de condensatoare este formată din mai multe condensatoare şi surse conectate între ele într-un anumit mod.
A rezolva o reţea de condensatoare înseamnă să se determine sarcinile electrice de pe armături şi tensiunile la
bornele condensatoarelor când se cunosc valorile condensatoarelor şi tensiunile electromotoare ale surselor.

Pentru rezolvarea reţelei de condensatoare se va proceda astfel:

 se vor stabili arbitrar semnele sarcinilor electrice de pe armăturile condensatoarelor,
 se vor face notaţiile pe circuit pentru sarcinile electrice de pe armături şi tensiunile la bornele
condensatoarelor,
 se va aplica principiul conservării sarcinii electrice pentru armăturile conectate în fiecare nod al reţelei:
suma algebrică a sarcinilor electrice conectate galvanic între ele este nulă, acest lucru este valabil dacă
iniţial condensatoarele erau descărcate: se vor lua în considerare doar n-1 dintr ecuaţii, n fiind numărul de
noduri ale reţelei
 pentru fiecare porţiune închisă de circuit (buclă, ochi) suma algebrică a tensiunilor la bornele
condensatoarelor este egală cu suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor din acel
circuit,
 se alcătuieşte sistemul de ecuaţii de rezolvat, se va folosi relaţia Q = C U pentru a avea ca necunoscute
numai tensiunile sau numai sarcinile electrice
 se rezolvă sistemul de ecuaţii

nodul 1, laturile 1, 2, 3 -Q1 + Q2 + Q3 = 0

nodul 2, laturile 3, 4, 5 -Q3 + Q4 + Q5 = 0
nodul 3, laturile 1, 2, 6 Q1 – Q2 -Q6 = 0
bucla 1, laturile 1, 2 U1 + U2 = E1 + E2
bucla 2, laturile 2, 3, 4, 6 -U2 + U3 + U4 + U6 = -E2 +E3 + E4 + E6
bucla 3, laturile 3, 5 -U4 + U5 = -E4 – E5

Se foloseşte relaţia Q=CU sau U = Q/C

Observaţie: teorema a II-a a lui Kirchhoff se poatescrie şi pentru bucle ce nu trec numai prin laturi, de exemplu
pentru bucla formată din latura 2, E3, UAB, C6 ecuaţia este -U2 + UAB + U6 = -E2 + E3

1.21 Relaţiile lui Maxwell referitoare la capacităţi

Presupunem trei corpuri conductoare în prezenţa pământului (Fig. 1.47). Mediul dielectric este considerat omogen,

Q 1, V 1
Q 3, V 3

Q 2, V 2

V 0= 0

F ig . 1 .4 7
izotrop şi liniar, lipsit de polarizaţie permanentă. În acest caz relaţiile dintre sarcini şi potenţiale pentru corpuri sunt
liniare.
Fie V1, V2, V3 - potenţialele celor trei conductoare
Q1, Q2, Q3 - sarcinile celor trei conductoare
V0 - potenţialul pământului (potenţial de referinţă)
Se poate scrie:
Q 1  Q 10  Q 12  Q 13

Q 2
Q
 3
 Q 20
 Q 30


Q 21
Q 31


Q 23
Q 32
(124)
Q10 , Q12, Q13 … sunt sarcini electrice parţiale corespunzătoare câmpurilor electrice dintre corpul 1 şi pământ,
corpul 2 şi corpul 2, corpul 1 şi corpul 3,....etc.
Aceste relaţii se mai pot exprima:
Q 1  C 1 0 (V1 - V0 )  C 12 (V1 - V2 )  C 1 3 (V1 - V3 )

Q 2  C 20 (V2 - V0 )  C 21 (V2 - V1 )  C 23 (V2 - V3 )
  C 30 ( V3 - V0 )   C 32 (V3
Q 3 C 31 (V3 - V1 ) - V2 )

(125)
C10, C12, C13 … sunt capacităţi electrice parţiale dintre corpul 1 şi pământ dintre corpul 1 şi 2 … etc.
Relaţiile (125) reprezintă a treia formă a relaţiilor lui Maxwell referitoare la capacităţi.
Considerând V0 = 0 rezultă:
Q 1  c 11 V1  c 12 V2  c 13 V3

Q 2  c 21 V 1  c 2 2 V2  c 23 V3
Q  c V  c V2  c V3
 3 31 1 32 33

(126)
Ecuaţia (126) este a două formă a relaţiilor de capacitate a lui Maxwell
Coeficienţii c11, c12, ..se pot exprima:
c11 = C10+ C12+ C13; c12 = - C12 (127)
Coeficienţii cij poartă denumirea de coeficienţi de capacitate
O ultimă formă se obţine dacă rezolvăm sistemul (126) considerând potenţialele ca necunoscute:
V1   Q1   Q2   Q3
  
11 12 13

V2  Q1  Q2  Q3
  
21 22 23
V3  Q1  Q2  Q3
 31 32 33

(128)
Ecuaţiile (128) poartă numele de prima formă a relaţiilor lui Maxwell pentru capacităţi.
Coeficienţii 11, 12, 13, … sunt coeficienţi de potenţial şi pot fi determinaţi în funcţie de coeficienţii de capacitate.
 1.22 Energia electrostatică

Presupunem un sistem de n corpuri de dimensiuni finite, Q 1, Q2, …Qn sarcinile electrice de pe aceste
corpuri şi V1, V2 … Vn potenţialele lor (fig. 1.48). Corpurile se află într-un mediu dielectric liniar, izotrop şi lipsit
de polarizaţie permanentă. Pentru a stabili un câmp electric este necesar să transportăm sarcini electrice din

F ig . 1 .4 8
exterior (de la infinit) şi să încărcăm corpurile cu aceste sarcini electrice.
Transportul de sarcini presupune efectuarea unui lucru mecanic. Lucrul mecanic total efectuat pentru a încărca cele
n corpuri este echivalent cu energia înmagazinată în sistemul celor n corpuri.
Transportul de sarcină electrică se face extrem de lent pentru a nu perturba regimul electrostatic şi pentru a nu
apare procese ireversibile de transformare a lucrului mecanic în căldură.
Starea iniţială a corpurilor este eceea lipsită de sarcini electrice:
Q1 = 0, Q2 = 0, ...Qk = 0,... Qn = 0
V1 = 0, V2 = 0, ...Vk = 0,... Vn = 0
Starea finală a corpurilor este aceea în care avem toate corpurile încărcate electric:
Q1 , Q2 , ...Qk ,... Qn
V1 , V2 , ...Vk ,... Vn
O stare intermediară o vom nota cu indicele „prim” şi o vom caracteriza prin coeficientul λ = [0…1]:
Q1’ , Q2’ , ...Qk’ ,... Qn’
V1’ , V2’ , ...Vk’ ,... Vn’
Unde: Qk’ = λ Qk şi Vk’ = λ Vk
Lucrul mecanic efectuat pentru a trece sistemul din starea Qk’ în starea Qk’ + dQk’ va fi:
n n
d 2 L   d F ext  ds k    E dQk  ds k
' '

k 1 k 1

Integrând pentru corpul k de la ∞ pâna la corpul k se obţine:

n k n
dL    dQk  E  ds k   Vk dQk
' ' ' '

k 1  k 1

Lucrul mecanic efectuat este echivalent cu creşterea de energie a sistemului:

n

V ' '
dL  dWe  k dQk
k 1

Mai departe :
 n
dWe  V
k 1
k Q k d

Prin integrare în raport cu λ ,de la 0 la 1, se obţine:

1 n
1 n
We     Vk Qk d   Qk V k (129)
0 k 1
2 k 1
Deci, energia electrostatică înmagazinată în câmpul electric al sistemului de corpuri dat este:
1 n
We   Qk V k
2 k 1
Considerăm un condensator plan (fig.1.49 )
Q 1 Q 2 1
W   Q1V1  Q 2 V2   (130)
2
V 2
dacă Q1  QQ 2   Q atunci:
u 1 1 1
W  Q V1  V2   Q U12  Q U  J   W  s   KW  h  (131)
2 2 2
F ig . 1 .4 9
Ecuaţia de mai sus este expresia energiei într-un condensator.
Cum Q  D  S şi U  E  d rezultă:
1 1 1
W  ( D  S )  ( E  d )  D  E   S  d   ( D  E )  Viz (132)
2 2 2
unde Viz - este volumul izolantului, este produsul dintre aria suprafeţei plane şi distanţa d.
W
Viz
1
 w D  E
2
J / m 
3
(133)

w este densitatea de volum a energiei electrostatice. La condensatorul plan energia electrostatică este înmagazinată
în izolaţia dintre armături.
1 1 1 D2
D   E ; w D  E    E2   (134)
2 2 2 
Corespunzător:
1 1 1 Q2
W Q U  C U 2   (135)
2 2 2 C

Relaţia (135) este expresia energiei electrostatice a condensatorului.