ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing reprezintă o metodă clinică planificată, pragmatică, care

permite acordarea de îngrijiri individualizate, în funcţie de reacţiile particulare ale fiecărui
individ (comunitate) la o modificare actuală sau potenţială a stării lui de sănătate.
Scopul implementării procesului de nursing este obţinerea unei îmbunătăţiri a stării
de sănătate a individului şi comunităţii. Se renunţă astfel la îngrijirile stereotipe,
uniformizate.
Avantajele procesului de nursing sunt urmatoarele:
Pentru asistenta:
● permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;
● evidentiaza legalitatea actiunilor;
● creste profesionalismul;
● da satisfactie muncii.
Pentru pacient:
● beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;
● are asigurata continuitatea ingrijirilor, planul fiind accesibil echipei de
sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru fiecare problema;
● determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea
unei mai bune stari de sanatate.
Etapele procesului de nursing sunt urmatoarele:
⮚ Aprecierea datelor este prima etapa a procesului si consta in:
● culegerea datelor;
● validarea datelor;
● organizarea datelor.
⮚ Diagnosticul de nursing presupune:
● prelucrarea datelor;
● identificarea problemelor de sanatate ale pacientului;
● enuntul diagnosticului de nursing.
⮚ Planificarea cuprinde:
● stabilirea prioritatilor;
● stabilirea obiectivelor;
● stabilirea strategiilor de nursing;
● scrierea planului de nursing.
⮚ Implementarea procesului de nursing consta in:
 ● culegerea de noi date;
● efectuarea interventiilor.
⮚ Evaluarea este etapa in care se face:
● aprecierea rezultatelor obtinute, in functie de obiectivele propuse;
● identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor.

Procesul de îngrijire nursing în Hipotiroidie

ETAPELE CARACTERISTICI

NR. PROCESULUI
CRT
NURSING
.

1. APRECIEREA Este prima etapă a procesului de nursing în care se culeg

DATELOR date de la pacient sau aparţinători prin:

● interviu – se obţin:

informaţii generale despre pacient : nume, prenume, vârstă

(incidenţă peste 60 ani), sex (incidenţa este de 1-2% din
populaţie, mai mare în zonele cu deficid de iod şi este mai
frecvent la femei cu 4%, boala afectează cu predilecţie
femeile de vârsta a doua, însă poate să apară şi la bărbaţi,
la femeile de toate vârstele sau la copii), stare
matrimonială, copii, naționalitate, nivel de școlarizare,
antecedente personale și heredocolaterale (bradicardie),
obiceiuri alimentare (poate să apară în deficit de iod și
seleniu, apare intoleranță alimentară la gluten), igienice,
automedicație;

- se obţin date obiective si subiective: despre debut și

simptomatologie:

Debutul bolii este greu remarcat de pacient şi se manifestă

prin : tulburări trofice ale pielii şi anexelor (tegumente
faciale infiltrate mixedematos, palid-gălbui cu aspect de
ceară, faţă rotundă în "lună plină", cu trăsături şterse, cu
aspect de "facies inexpresiv", edem la nivelul
pleoapelor,nasului şi a buzelor voce aspră, îngroşată, păr
gros, aspru, fără strălucire, cade uşor), tulburări cardio-
vasculare (bradicardie, ateromatoză şi ateroscleroză, hTA
iniţial şi apoi HTA), tulburări digestive ( anorexie,
constipaţie, dischinezie şi litiază biliară), tulburări renale
(oligurie prin scăderea filtrării glomerulare), tulburări
musculare (mialgii, hipotonie), sistem nervos (scăderea
memoriei, scăderea atenţiei, ideaţie scăzută şi lentă,
bradilalie, bradichinezie), tulburări sanguine ( scad
hemoglobina şi leucocitele şi cresc limfocitele şi
eozinofilele), tulburări endocrine asociate (amenoree,
polimenoree, frigiditate, scăderea fertilităţii, scăderea
lactaţiei, avorturi frecvente).

● examenul fizic se face prin inspecţie, palpare.

La inspecţie se constată: faciesul cu aspect inexpresiv,
tegumentele de pe trunchi şi membre care sunt groase,
uscate, reci, gălbui pe palme si plante, fatigabilitate,
dispnee.
La palpare se constată modificarea lobilor tiroidieni şi a
cartilajului tiroid.

examinari paraclinice

- electrocardiograma evidenţiază bradicardie sinusală,

voltaj scăzut. Se mai poate evidenţia alungirea
intervalului QT, voltaj scăzut al undei P, prelungirea
timpului de conducere AV, tulburări de conducere
intraventriculare şi anomalii nespecificate ST-T;
- radiografia toracică poate evidenţia cardiomegalie,
adesea cu un aspect de "carafă", revărsate pleurale şi
în unele cazuri semne de insuficienţă cardiacă
congestivă.
- patologic, cordul este palid, dilatat, adesea cu
tumefierea miofibrelor, pierderea striaţiilor şi fibroză
 interstiţială.
- VSH crescut ;
- Scăderea hemoglobinei;
- Colesterol crecut;
- se fac dozări periodice ale TSH-ului și T4, care
confirmă diagnosticul și stabilește forma de hipotiroidie
(scintigrafia tiroidiană cu tehneţiu sau cu iod radioactiv
care permite observarea vizuală a tiroidiei şi depistarea
zonelor în care aceasta este mai puţin activă).
2. DIAGNOSTICUL Procesul de diagnostic presupune: prelucrarea datelor
DE NURSING identificarea problemelor de sănătate ale pacientului şi
enunţul diagnosticului.

Prelucrarea datelor este un act de organizare a procesului

de nursing.

Identificarea problemelor se face pe baza manifestărilor

clinice, reacţiile şi comportamentul pacientului.
Enunţul diagnosticului de nursing se formulează pe baza
problemelor de dependenţă:

- alterarea vocii;
- alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ;
- constipaţia;
- scurgeri menstruale sau vaginale neadecvate cantitativ
şi calitativ;
- alterarea ritmului cardiac şi a circulaţiei;
- epuizare;
- comunicare ineficace la nivel intelectual;
Semnele si simptomele obţinute prin culegerea

datelor (enumerate mai sus);

- identificarea etiologiei: Mixedemul dobândit are drept

cauze: tiroidectomia, tiroiditele, procesele infiltrative
tiroidiene, involuţia tiroidiană autoimună, expunerea la
radiaţii/nitriţi/nitraţi/percloraţi.
Mixedemul congenital fără guşă are drept cauze:
agenezia tiroidiană (tiroidă absentă de la naştere),
 tiroida ectopică sau deficitară.
Mixedemul congenital cu guşă are drept cauze: deficit
de fixare a iodului, deficit de eliberare a hormonilor,
administrare de antitiroidiene la gravide.
Surse de dificultate: condiţiile de locuit şi mediu, dietă
dezechilibrată din punct de vedere al iodului şi
seleniului.

Formularea diagnosticului nursing:

- alterarea stării generale;

- constipaţie;
- alterarea stării de confort;
- alterarea comunicării;
- alterarea funcţiei cardiace.
3. PLANIFICAREA Stabilirea priorităţilor, a obiectivelor, şi scrierea planului de
nursing presupune principala responsabilitate a asistentei.

Stabilirea priorităţilor - în funcţie de manifestările de

dependenţă.

Stabilirea obiectivelor – în funcţie de termenul de

realizare:

- obiective pe termen scurt (ore, zile) – să linișteştesc

pacientul și să-l conving să se odihnească, să măsor şi
să notez funcţiile vitale în foaia de observaţie, să
alimentez şi să hidratez corespunzător pacientul.
- obiective pe termen mediu (o saptamână) – să
administrez medicaţia prescrisă de medic, să prezinte
confort fizic şi psihic, să însoţesc pacientul la
examenele paraclinice;
- obiective pe termen lung (saptamâni, luni) – să mențin
o alimentație sănătoasă pentru diminuarea constantelor
de laborator, să efectuez educaţie pentru sănătate.
4. IMPLEMENTAREA Activităţile desfăşurate de asistentă sunt culegerea de noi
informaţii despre starea pacientului si efectuarea
intervenţiilor.
Intervenţiile asistentei sunt de natură:

● independentă – acţiunea este iniţiată de asistentă ca

urmare a cunoştinţelor şi priceperilor sale:
Intervenţii autonome:
- aşezarea pacientul în salon curat, aerisit cu temperatură
şi umiditate optime;
- măsurarea şi notatarea funcţiile vitale în foaia de
observaţie;

- ajutatarea pacientul să-şi efectueze toaleta pe regiuni şi

schimbarea lenjeria de pat şi de corp de câte ori a fost
nevoie;

- alimentatarea şi hidratatarea pacientul ( 2 litri de lichide

pe zi, ceaiuri călduţe, supe, compot, apa plată);

- efectuatuarea regimului care să nu conţină iod şi

seleniu;

- efectuatuarea educaţie pentru sănătate cu privire la

importanţa respectării regimului care nu conţine iod şi
seleniu, evitarea frigului şi umezelii, respectarea
măsurilor de igienă corespunzătoare, revenirea la control
periodic, efectuarea TSH-ului.

● dependentă - acţiunea este iniţiată de asistentă la

indicaţia medicului.
Interventii delegate:
- recoltarea sângelui pentru analize de laborator: ATPO,
TSH, FT4, VSH, colesterol, Hb;
- administrarea medicaţiei prescrisă de medic:
Levotiroxină, Triiodtironină;
- efectuarea abordului venos şi montarea de perfuzie
pentru rehidratare;
- însoţirea şi participarea la examenele paraclinice: EKG
şi măsurarea concentraţiei de tiroxină (T4) şi de
tireostimulină hipofizară din sânge (TSH) : scintigrafia
tiroidiană.
5. EVALUAREA Reprezintă aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de
obiectivele propuse.

În urma îngrijirilor acordate, starea pacientului s-a

ameliorat, funcţiile vitale sunt în limite normale,
manifestările de dependenţă s-au diminuat şi se
externează cu următoarele manifestări:

- respectarea educaţiei pentru sănătate;

- dispensarizare la medicul de familie;
- revenirea la control periodic.