Sunteți pe pagina 1din 12

A vorbi despre solu ii în înv mânt înseamn a vorbi despre ce fel de oameni î i dore ti s

munceasc al turi de tine


Ce profil de om va aduce afacerii tale plus valoare, timpului t u, calitate i viitorului t u,
predictibilitate? Cât de parolist î i dore ti s fie me terul care î i instaleaz ferestrele, zugravul care î i
spoie te pere ii, dentistul care i-a promis o lucrare în cel mai scurt timp, medicul care i-a recomandat cea
mai în eleapt re et pentru r ceala fiului t u, politicianul care te reprezint dup ce i-a primit deja
recompensa, etc.
De pe b ncile colii ar trebui s ias oameni pentru care bagajul de informa ii i competen e
reprezint abia o baz , nu scopul în sine
Dincolo de ce tiu, bifeaz în testele gril sau î i m soar în competi ii, copiii ace tia ar trebui în
primul rând s poat . i noi, p rin ii lor, am fost competen i – poate chiar mai bine consolida i în preg tirea
noastr a a-zis academic , îns nu am dovedit c ne este suficient cunoa terea.
Înv area practic cu întreaga clas ancoreaz colectivul în problemele zilnice ale vie ii.
Orice realizare începe cu o idee, antrena i sim ul practic al elevilor punându-i s g seasc solu ii
pentru probleme, situa ii practice de aplicare cu beneficii personale şi sociale. Pentru omul de rând, calitatea
sistemului de educa ie se m soar , ulterior, în nivelul de frustrare pe care i-o aduc indivizii tangen i într-
un fel sau altul la via a ta. Sau, din perspectiva mai luminoas – în evantaiul op iunilor personale, în gradul
de libertate sau posibilitate de alegere în via .
Despre solu ii...
A vorbi despre solu ii înseamn , mai întâi, a formula o viziune. Una simpl , nepreten ioas ,
tangibil i m surabil din ochi, ca un portret sau profil. Ce fel de oameni î i doresc românii lâng ei? Cu
cine va sta um r la um r copilul meu, peste 2-3 decenii, ca s î i câ tige o pâine? Este necesar o regândire
a form rii profesorilor care la rândul lor sunt „produsul şcolii româneşti” cu viziunea unuia care aplic sau
implementeaz re ete prestabilite. Pentru copiii de azi, viziunea trebuie s se mute c tre ” a solu iona”.
Bibliografie
1. Faber, A.,Mazlish, E., (2013), Comunicarea eficient cu copiii, Editura Curtea veche, Bucure ti
2. Szekely, A., (2013), Manifestul educa iei, Editura Astraining & Coaching
3. Hill, N., (2012), Secretul Libert ii, Editura Curtea Veche, Bucure ti
4. Oana Moraru, http://www.contributors.ro/author/oana-moraru/

SUGESTII PRIVIND CONSILIEREA ÎN CARIER

Lilia Golovei1
Ce este consilierea în carier ?
Consilierea în carier presupune un ansamblu de activit i destinate preg tirii persoanei „s se
în eleag pe sine, s aprofundeze instrumentele de care are nevoie pentru a în elege oportunit ile de
munc disponibile şi s -şi dezvolte abilit ile de care are nevoie pentru a se corela cu respectivele
oportunit i.” (Stivenson, p. 8). Dup Dumitru I. (2008) consilierea în carier ajut persoana:
 s se autocunoasc în mod real;
 s cunoasc lumea profesiilor;
 s ia decizii corespunz toare privind traseul profesional i social personal etc.
Din aceste considerente consilierul în lucrul cu beneficiarii î i va orienta activitatea în 3 direc ii
de baz .
1. Autocunoa tere. Consilierul utilizeaz procedee de cunoa tere i autocunoa tere care vor
ajuta beneficiarul s - i identifice interesele i preferin ele profesionale. Se exploreaz valorile,
atitudinile, personalitatea beneficiarului, experien a sa, abilit ile i preocup rile etc.

1 Psiholog, grad didactic I, gimnaziul „Galata”, Chi in u, Republica Moldova


136
2. Explorarea carierei. Consilierul identific nivelul cuno tin elor beneficiarului despre pia a
muncii. Se discut tipurile de profesii, tendin ele privind dinamica profesiilor i ocupa iilor în viitor,
nivelul necesar de instruire i institu iile care ofer astfel de servicii. Se analizeaz cerin ele exercit rii
unei profesii, competen ele necesare pentru practicarea cu succes a unei profesii sau ocupa ii,
oportunit ile legate de diverse locuri de munc .
Preg tindu-se pentru o edin de explorare a carierei este bine ca consilierul s colecteze
informa ii cu privire la:
Tipurile de profesii i ocupa ii existente la moment;
Schimb ri produse în lumea muncii (Barometrul profesiilor);
Cerin ele/exigen ele exercit rii unei profesii sau grup de profesii;
Competen ele necesare pentru practicarea cu succes a unei profesii, ocupa ii, func ii;
Corela iile dintre profesii, astfel încât s se poat construi o rut profesional i social (Dumitru
I., p. 208-209).
Profesia se analizeaz la nivel descriptiv, cum percep oamenii aceast profesie, ce statut,
prestigiu are, formarea profesional necesar , vise i dorin ele în leg tur cu aceast profesie.
3. Managementul carierei. Consilierul lucreaz cu beneficiarul pentru a-l orienta spre decizii
corecte i reale prin evaluarea informa iei, corelarea abilit ilor proprii cu oportunit ile existente,
identificarea obstacolelor posibile i elaborarea unui plan de ac iune. Este foarte important ca
beneficiarul s fie implicat şi motivat în elaborarea unui plan de ac iune. Astfel pa ii de ac iune vor
constitui o serie de etape scurte şi realizabile, încadrate în perioade scurte de timp.
Ce reguli respect m în cadrul consilierii?
 Consilierea se realizeaz într-o atmosfer binevoitoare, de încredere şi siguran
psihologic .
 Accept m necondi ionat beneficiarul.
 Încuraj m beneficiarul s vorbeasc .
 Asigur m confiden ialitatea discu iilor purtate.
 Orice informa ie, oferit de beneficiar, este important .
 Ne orient m pe calit ile pozitive ale personalit ii beneficiarului.
 Stimul m interesul beneficiarului pentru autocunoa tere.
 Înv m beneficiarul s c ute independent informa ii i s le evalueze critic.
 Fiecare persoan dispune de capacit i, interese i abilit i, care trebuie valorificate.
 Suntem impar iali, ajutându-l pe beneficiar s analizeze singur idei şi op iuni.
 Sprijinim beneficiarul în atingerea scopurilor propuse.
 Nu oferim solu ii, ci lucr m cu beneficiarul, pentru ca aceasta s -şi asume
responsabilitatea indentific rii posibilelor solu ii.
 Oferim tacticos recomand ri.
Cum ne aşez m în timpul consilierii?
1. Al turi este pozi ia cea mai cooperant i util , care ofer consilierului posibilitatea:
- de a urm ri fiecare mi care a beneficiarului;
- de a sus ine beneficiarul;
- de a lucra împreun cu beneficiarul.
2. Col uri comode este pozi ia, când consilerul i beneficiarul sunt a eza i în unghiuri drepte
pe diagonal la o mas p trat sau rectangular . Aceast pozi ie ofer posibilitatea:
- de a realiza un interviu amabil;
- de a crea un fel de barier de protec ie.
3. Triunghiul etern este pozi ia prin care scaunele sunt a ezate într-un unghi u or unul fa de
cel lalt. Pozi ia data ofer posibilitatea:
- de a crea o atmosfer relaxat ;
- de a vorbi deschis;
137
- de a se privi mai des, sporind comunicarea nonverbal .
Cum comunic m în timpul consilierii?
1. Privim beneficiarul în fa .
2. Men inem contactul vizual cu beneficiarul f r a-l fixa cu privirea.
3. Folosim un limbaj comun cu cel al beneficiarului.
4. Comunicarea nonverbal (mimica, gesturile, tonalitatea i intensitatea vorbirii) este
adecvat con inutului mesajului i st rii afective a beneficiarului.
5. Reformul m mesajele esen iale pentru clarificarea aspectelor temei discutate („Ceea ce spui
se refer la…”, „Cu alte cuvinte…”).
6. Ne concentr m pe ceea ce spune beneficiarul.
7. Oferim beneficiarului ocazia s vorbeasc i s pun întreb ri.
8. Nu întrerupem beneficiarul în mijlocul frazei.
9. Ascult m f r a face judec i de valoare.
10. Utiliz m diverse tipuri de întreb ri:
- întreb ri ipotetice – întreb ri pentru abordarea ipotetic a unei probleme, care orienteaz
persoana s gândeasc la viitor („Ce ai face dac …?”);
- întreb ri deschise – întreb ri care ofer ocazia de exprimare a atitudinii, valorilor,
sentimentelor asupra unei probleme abordate i încurajeaz persoana s vorbeasc („Ai putea s -mi
spui mai multe despre…?);
- întreb ri de cercetare – întreb ri, care, de obicei, urmeaz dup întreb rile deschise, i au ca
scop clarificarea detaliilor expuse de persoan („Ce anume s-a întâmplat?”, „Po i da un exemplu?);
- întreb ri meditative – întreb ri folosite în situa ii cu tent emo ional profund pentru
solu ionarea problemelor („E ti sup rat din cauza deciziei?”);
- întreb ri de îndrumare – întreb ri utilizate cu scopul de a ob ine informa ii sau acceptarea
punctului de vedere al consilierului („Presupun c e ti de acord cu asta, nu-i a a?!”);
11. Oferim feed-back-uri descriptive, focalizate pe un comportament specific.
Cum utiliz m limbajul trupului într-o consiliere?
De i zona în care persoana se simte confortabil difer de la caz la caz, în consilere se
recomand ca între consilier i beneficiar s se respecte distan a de 45-122 cm unul de la altul. În
literatura de specialitate aceast zon este numit spa iu personal - spa iu social standard care se aplic
la petreceri, în birouri şi la majoritatea întâlnirilor. Respectând spa iul respectiv, putem discuta comod
cu alte persoane, f r a ne sim i amenin a i.
Care este structura edin elor de consiliere în carier ?
Unul din instrumentele de lucru este Cadrul general al unei edin e de consiliere, care ajut
beneficiarul s - i fac un plan de ac iune pentru orientare în carier . Scopul interviului este de a ghida
beneficiarul s ia o decizie corect i realist pe baza propriilor aptitudini, abilit ii i aspira ii de
carier . Interviul poate fi desf urat în una sau mai multe edin e (Tab. 1).
Salutul i oferirea unui loc confortabil beneficiarului
Ce dore te beneficiarul?
Finalul Cuprinsul Începutul
edin ei

Ce putem oferi ca consilier?


Stabilirea unei agende
Colectarea informa iei detaliate despre ceea ce î i dore te beneficiarul.
Procesarea informa iei colectate.
edin ei edin ei

Identificarea necesit ilor beneficiarului.


Stabilirea modalit ilor de realizare a necesit ilor beneficiarului identificate.
Stabilirea pa ilor ulteriori.
Consemn ri.
Salutul de adio.
Tab. 1 Cadrul general al unei edin e de consiliere

138
Strutura unei edin e de consiliere
Este greu s anticipezi la 100% o edin de consilere. Totu i, structura propus este un ghid
general, care poate fi modificat sau adaptat de consilier în corespundere cu scopul i obiectivele
consilierii. Pentru a înlesni activitatea consilierului, se recomand ca acesta s - i fac noti e pe
parcursul consilierii.
a) Începutul edinței (5-10 min.)
În primele momente ale consilierei beneficiarul poate sim i nesiguran , anxietate, team ,
neîncredere, de aceea se recomand consilierului:
- s fie politicos;
- s se prezinte;
- s apeleze beneficiarul pe nume;
- s explice scopul general al consilierii;
- s discute aspectele ce in de confiden ialitate;
- s explice cum se va desf ura edin a(ele);
- s negocieze agenda de lucru, invitând beneficiarul s spun ce vrea de la consilier (frecven a
întâlnirilor, tema discu iilor);
- s stabileasc împreun cu beneficiarul obiective realizabile (planifica i ac iunea în paşi
mici).
La urm toarele edin e aceast parte se reduce considerabil ca durat i va con ine salutul i
stabilirea obiectivelor pentru edin . Se discut ac iunile întreprinse, comportamente, emo ii etc.,
legate de ac iunile cu privire la cariera profesional , întreprinse pe parcursul s pt mânii.
b) Cuprinsul edinței (30-40 min.)
În cadrul acestei etape se identific problemele legate de carier , se clarific situa ia, se
stabile te un plan de ac iune. Pentru desf urarea eficient a edin ei beneficiarul trebuie provocat s
r spund . De aceea consilierul:
-va asculta cu aten ie;
- va recunoa te i va accepta emo iile i sentimentele beneficiarului;
- va combina diverse tipuri de întreb ri cu chestionare i tehnici de ghidare în carier ;
- va identifica care sunt informa iile necesare beneficiarului;
- va stabili sub ce form beneficiarul ar dori s primeasc informa ia;
- va oferi informa ie suficient beneficiarului;
- va analiza împreun cu beneficiarul diverse surse despre profesii (c r i, reviste, cataloage,
site-uri etc.);
- va întreba ce preferin e, interese, aspira ii are beneficiarul;
- va verifica în elegerea informa iei.
c) Finalul şedinţei (5-10 min.)
edin a se va încheia cu un plan de ac iune, de aceea este necesar ca consilierul:
- va rezuma elementele discutate i va oferi feed-back;
- s orienteze beneficiarul spre ac iunile necesare de realizat în perioada urm toare;
- s descrie procedura prin care beneficiarul poate contacta consilierul din nou;
- s stabileasc împreun cu beneficiarul obiective cu privire la formare/munc /educa ie;
- s ofere informa ii cu privire la serviciile suplimentare, decare poate beneficia beneficiarul;
- s solicite feed-back de la beneficiarul, pentru a stabili utilitatea aspectelor discutate;
- s formuleze o afirma ie de r mas bun.
MODEL DE EDIN DE CONSILIERE
a) Începerea edin ei (5-10 min.)
- Bun ziua. Sunt ... (numele, prenumele consilierului).
- Cu ce te pot ajuta?
- Despre ce ai dori s vorbim?

139
- Despre ce ai dori s vorbim mai întâi?
- În ce ordine s discut m subiectele?
- Din cele expuse de tine în eleg, c e ti confuz( ) în ceea ce prive te viitorul profesional
(studiile/activitate profesional /munc ) i dore ti... (se clarific obiectivele consilierii din informa ia
expus de beneficiar). Pentru a realiza aceste obiective este suficient 1 edin . (În cazul necesit ii
desf ur rii a câteva edin e se stabile te ziua i ora întâlnirilor (1 dat pe s pt mân ), precum i temele
discutate la fiecare edin , inclusiv tehnici i chestionare de ghidare în carier ).
- Discu ia noastr este confiden ial . Dar, dac dore ti am putea invita i p rin ii, pentru a
clarifica unele aspecte discutate.
În cazul unei edin e repetate se discut tema pentru acas sau ac iunile legate de cariera
profesional întreprins pe parcursul s pt mânii. Întreb ri posibile:
- Ce anume s-a întâmplat?
- Cum ai reac ionat la acest lucru?
- Ce nu a mers bine?
- Po i da un exemplu?
- V d c e ti (emo ie), dar nu sunt complet sigur despre ce e vorba…
- Ce vrei s spui?
- Ai putea face acest lucru altfel?
- La ce anume te gânde ti exact?
- Ce te face s spui asta?
- La ce anume te-ai gândit?
- Ce s-a întâmplat încât ai sim it astfel?
- Ce vrei s spun i cu…?
- Po i s îmi spui mai multe despre asta? etc.
b) Cuprinsul edin ei (30-40 min.)
Se va alege 1 din scenariile propuse mai jos, în dependen de obiectivele edin ei.
De asemenea, în aceast parte a consilierii pot fi applicate diverse tehnici i chestionare de
ghidare în carier (vezi www.test.psihologie.md sau alte surse)
c) Finalul şedin ei (5-10 min.)
- Pe parcursul edin ei am discutat despre… (rezumatul informa iei discutate).
- Au r mas aspect confuze? Cu privire la care aspecte?
- Ce a fost util pentru tine?
- Cum te-a ajutat?
- Ce ajutor sau sprijin ai mai dori?
- Ce crezi c trebuie s faci în continuare?
- Ce pa i vei întreprinde pentru ca informa ia discutat s fie aplicat în practic ?
- Care pa i sunt reali ti şi realizabili?
- Pân când crezi c po i face acest lucru?
- Ai dori ajutor?
- Ar fi bine ca (pân la edin a urm toare – dup caz) s realizezi…. (ac iunile necesare de
realizat).
- Totodat , centrul nostru î i poate oferi… (informa ii cu privire la serviciile suplimentare,
decare poate beneficia beneficiarul).
- i-ar pl cea s ne mai întâlnim odat ?
- Când ai dori sî revii?
- Ne întâlnim … (ziua i ora). Dac pe parcurs apar întreb ri sau modific ri în programul t u
m po i contacta… (num r de telefon sau carte de vizit ).
Modele de scenarii pentru etapa Cuprinsul edin ei de consiliere
Autocunoa tere

140
- R spunde la întrebarea: Cine sunt eu? prin 20 calificative. (r spunde oral/scrie pe o foaie,
apoi cite te).
- Din lista format selecteaz i scrie în coloni calit ile personale.
- Noteaz cum ai putea folosi fiecare calitate în cariera profesional .
- Subliniaz calit ile, pe care le consideri necesare carierei tale profesionale.
- Cum ai putea dezvolta calit ile personale?
- Prin ce te asemeni cu cei din jur?
- Prin ce te deosebe ti de cei din jur?
- Ce tii i po i face mai bine?
- Ce î i place s faci?
- Nume te 3 lucruri sau fapte care î i fac pl cere s i le aminti i, legate de persoana ta.
- Care este cea mai important realizare a ta?
- Care este cel mai mare succes din via a ta?
- Care este evenimentul cel mai important din via a ta?
- Care a fost cel mai mare e ec?
- Care sunt punctele tale slabe?
- Cum ai putea s le dep e ti?
- Ce este important pentru tine?
Se ofer beneficiarului o list de valori (Anexa 1). Foaia este îndoit pe vertical astfel, ca
beneficiarul s vad doar lista cu valori.
- Evalueazî lista de valori, notând cu + valorile importante pentru tine i cu – pe cele
neimportante.
- Realizeaz o ierarhie a primelor 5 valori importante pentru tine.
Se defsace foaia, se analizeaz mediile de activitate specifice valorilor selectate i se identific
profesii corespunz toare.
- Pentru cine din anturajul t u sunt importante aceste valori?
- În ce domeniu activeaz aceste persoane?
- Care sunt persoanele cele mai importante pentru tine? De ce ele sunt importante pentru tine?
- În ce domeniu activeaz aceste persoane?
- Cine î i influen eaz comportamentul?
- Realizeaz o list cu persoane pe care le admiri.
- Determin valorile personale care stau la baza preferin ei pentru persoanele respective.
- Pentru cine dintre persoanele respective coala i studiile sunt valori importante?
- Cum te sim i în leg tur cu şcoala în acest moment?
- Care sunt disciplinele de studiu care î i plac? Din ce motive?
- Care sunt disciplinele de studiu care nu- i plac? Din ce motive?
- Prime ti vreun sprijin în înv are la şcoal ?
- Ce hobby-uri ai?
- E tii (ai fost) membru al vreunui cerc/sec ie sportiv care func ioneaz în coal ?
- Care sunt motivele care te-au determinat s participi la un asemenea cerc/sec ie sportiv ?
- Ai participat vreodat la concursuri, organizate în coal sau între coli?
- Ai participat vreodat la întâlniri cu personalit i marcante? Din ce domeniu profesional?
- Prietenii t u au aceea i preferin ?
- Vreunul din p rin ii t i are aceea i preferin ?
- Ce dore ti s faci dup absolvirea gimnaziului (liceului)?
- Este posibil s î i continui studiile în liceu, colegiu, şcoal profesional-tehnic ?
- Ce crezi despre un curs de instruire?
- Ce loc de munc î i dore ti?
- Ai experien de munc ?

141
- Deci nu prea ai experien de munc . Din ce cauz ?
- Este posibil s începi activitatea de munc ? Unde? În calitate de ce?
- Ce i-a i dori s devii?
- Ce i-ai propus s faci pentru aceasta?
- Ce ac iuni de preg tire pentru insuşirea profesiei dorite ai întreprins (program special ,
activitate de voluntariat, cluburi pe interese, facultative)?
- Care este opinia p rin ilor vis-a vis de activitatea ta dup absolvirea gimnaziului (liceului)?
- E ti de acord cu opinia p rin ilor? De ce?
- E ti sus inut şi ajutat de p rin i în activit ile de dezvoltare ale intereselor şcolare şi
profesionale?
- Ce ajutor î i acord p rin ii?
Se ofer beneficiarului o foaie i pix.
- Gânde te-te la un anumit poten ial de activitate al t u (de exemplu: pictur , muzic ,
programare pe calculator, fotbal etc.). Enumer cel pu in 5 posibilit i de valorificare a propriului
poten ial, care ar putea duce la ob inerea de performan e.
Beneficiarul noteaz , apoi se discut posibilit ile identificate.
Variante de întreb ri posibile în func ie de r spunsurile beneficiarului:
- V d c te intereseaz fotbalul. Îmi po i spune mai multe despre asta?
- V d c î i place muzica. Cân i la un instrument? Ce instrument? De câ i ani?
- Ce calit i personale crezi c sunt necesare unui înso itor de bord? Etc.
Se ofer beneficiarului Anexa 6.
- Activitatea profesional este influen at i de stilul de via , pe care o urmeaz persoana.
Cite te enun urile i bifeaz conform importan ei, pe care o au enun urile pentru tine.
- Noteaz pentru stilurile foarte importante profesii, care î i ofer posibilitatea s urmezi stilul
respectiv.
- Unde dore ti s ajungi în viitor (profesii)?
- Care dintre ele î i vor permite s urmezi stilul de via dorit?
- Eviden iaz 5 etape importante pentru realizarea visului t u?
- Cum te vezi peste un an?
- Cum te vezi peste 5 ani?
- Ce profesie î i dore ti peste 10 ani?
- Ce ar trebui s tii/s po i s faci pentru a- i satisface interesele/dorin ele, pentru a- i îndeplini
scopurile, aspira iile i idealurile privind cariera?
Explorarea carierei
- Ce profesii cunoşti?
- Ce grupuri de profesii cunoşti?
- Ce idei ai cu privire la via a profesional ?
- Exist ceva ce nu- i place la aceast idee?
- De cât timp ai aceast idee?
- Ce cred p rin ii despre aceast idee?
- Ce te poate încurca în implementarea acestei idei?
- Cum inten ionezi s dep e ti aceste obstacole?
- Exist probleme de s n tate care i-ar putea afecta alegerea carierei?
- Ce trebuie s faci pentru ob inerea unui loc de munc ?
- Este necesar s faci studii, pentru a ob ine aceast profesie?
- Cât timp vor dura studiile?
- Vei putea în paralel s munce ti?
- Unde vrei s faci studiile, pentru a însuşi profesia care te intereseaz ?
- Ai vizitat institu iile, unde po i însuşi profesia dorit ? Ce institu ii?

142
- Ce po i spune despre institu ia dat ? (de stat/privat ? Are licen ? Este acreditat ? Calitatea
studiilor? Cu plat /la buget? Posibilit i de angajare?)
- Ce se întâmpl dac nu reuşe ti s ob ii calificativele necesare pentru continuarea studiilor
în înv mântul mediu de specialitate (superior)?
- Ce trebuie s po i, ca s relizezi aceast profesie?
- Ce calit i trebuie c posezi?
- De ce î i dore ti aceast profesie?
- Care e con inutul activit ii profesiei date?
- Care sunt condi iile de munc ?
- Care sunt exigen ele profesiei fa de caracteristicile fiziologice, psihologice, sociale şi fizice
ale tale?
- Cite ti literatur special despre profesia care î i place? Ce ai aflat?
- Ai discutat cu specialiştii din domeniu? Ce ai aflat de la ei? (Nivelul studiilor, calific rii?
Calea spre succes?)
Dup caz, se ofer exemple din via a unor speciali ti.
- Ai putea s folose ti experien a lor?
- Ce te poate ajuta s ai succes a a ca i ei?
- Ce i s-a p rut interesant, important, util în calea lor profesional ?
- Cum s-au angajat ei în câmpul muncii?
- Cum g se ti un loc de munc ?
- Exist multe locuri de munc , unde este solicitat profesia, pe care i-o dore ti?
- Ce tii despre întreprinderile/organiza iile, care ofer locuri de munc ? (Privat /de stat?
Mare/mica? Sunt cunoscute în ar /peste hotare? Au reputa ie bun ? De cât timp exist ? Se dezvolt
sau întâmpin greut i? Au viitor?)
- Exist concuren pentru ocuparea acestor locuri de munc ?
- Cuno ti ceva despre regimul i caracterul muncii la aceste întreprinderi/organiza ii? Ce tii?
- Care sunt cerin ele înaintate pretenden ilor de angajator? (studii? Experien a? Vârsta? Cerin e
speciale? Altceva?)
- Dar cerin ele fa de angaja i?
- Ce informa ie suplimentar te-ar ajuta s - i creezi o imagine clar despre
întreprindere/organiza ie?
- Unde po i ob ine informa ie despre locurile de munc ?
- Profesia data va fi actual i peste 10-15 ani?
- Ce beneficii vei avea, dac te vei face aceast profesie? (Financiar? Carier ? Lini te i
stabilitate? Popularitate? Încredere în ziua de mâine? Comunicare cu oameni interesan i? Altceva?)
- Ce altceva ai putea face?
- Ce abilit i trebuie s ai pentru acest profesie?
Se ofer beneficiarului Anexa 2.
- F o list a profesiilor la care te gânde ti.
- Elaboreaz harta morfologic .
- Care este convingerea ta vizavi de profesia, la care te gânde ti?
Managementul carierei
Se ofer beneficiarului Anexa 3.
- Lista con ine 20 de propozi ii neterminate. Alege din list cel pu in 5 i completeaz
enun urile.
Se discut enun urile completate.
- În partea de jos a foii sunt 3 întreb ri. R spunde la aceste întreb ri.
Se discut r spunsurile.
- Care este rolul dorin elor în via a profesional a unei persoane?

143
- Pentru a realiza o dorin , un vis ce trebuie s fac persoana?
- Ce se întâmpl cu cei ce nu- i stabilesc nici un scop legat de via a lor?
- Este suficient s î i pui un scop pentru ca acesta s fie atins?
- Ce se întâmpl , dac nu reu e ti s î i atinge i scopul?
- Majoritatea oamenilor î i ating toate scopurile? De ce?
- Cum ne d m seama c un scop merit atins?
- Cine sunt cei care te pot ajuta în realizarea scopului?
- Ai formulat scopuri vreodat ? De exemplu?
- Formuleaz un scop legat de cariera profesional . (De exemplu, Vreau s devin medic)
Se ofer beneficiarului foaie i creioane colorate.
- În multe pove ti eroul principal, mergând în c utarea ursitei sale, ajunge la o intersec ie de
drumuri, unde este pus în situa ia de a alege o direc ie. El f cea o alegere - alege o cale - i ob inea un
rezultat. i nu întotdeauna calea cea mai u oar ducea spre succes. Deseneaz un drum care se nume te
(scopul formulat de beneficiar) i o intersec ie.
- Deseneaz câteva direc ii ale intersec iei (cel pu in 3).
- Identific i scrie pentru fiecare direc ie desenat câte o cale, care va duce la succes.
- Ai notat câteva variante pentru realizarea scopului. Este posibil s faci… (repet variantele
identificate de beneficiar). Dar nu le po i urma pe toate. Alege o cale.
- Alegând o cale spre succesul t u, ai f cut o alegere. A fost u or sau freu s faci alegerea?
- Ai luat decizii vreodat ?
- Cât de des o persoan este pus în situa ia de a lua o decizie?
- Ce tipuri de decizii sunt pentru tine cel mai greu de luat? Dar mai u or?
- Ce sim i când trebuie s iai o decizie?
- Ce sim i dup ce ai luat o decizie?
- Ai luat vreodat decizii legate de studii? Le po i descrie?
- Care a fost cea mai important decizie pe care ai luat-o?
- Care a fost ultima decizie luat ?
- Care este cea mai important decizie pe care va trebui s-o iai în curând?
- Cum realizezi scopul dup ce ai luat o decizie?
Se ofer beneficiarului Anexa 4 sau 5. Stabilesc împreun un scop legat de cariera profesional
a beneficiarului. Împreun cu consilierul beneficiarul completeaz algoritmul.
Anexa 1
Lista valorilor
Valori Medii de activitate Profesii
Valorificarea Sarcini care permit exersarea abilit ilor i deprinderilor.
abilit ilor
Realizare Sarcini considerate a oferi prestigiu.
Activitate Sarcini care cer un nivel relativ constant i sus inut de implicare.
Avansare Medii de munc în care exist posibilitatea de a promova pe baza
performan elor.
Autoritate Sarcini care implic puterea de a decide asupra modalit ii de realizare a
muncii.
Autonomie Medii de munc care presupun planificare individual a muncii, f r
supraveghere strict .
Structur Medii de munc în care situa iile de lucru sunt explicate i sistematic
monitorizate.
Compensare Sarcini ce ofer compensa ii în func ie de cantitatea i calitatea muncii
material depuse, aplicate echitabil.
Colaborare Medii de munc în care sunt valorificate interac iunile sociale.
Creativitate Sarcini care permit inova ia.
Independen Medii de munc în care se lucreaz individual.
144
Valori morale Sarcini care s nu v oblige s participa i la nici o ac iune ce contravine
valorilor Dvs. morale.
Recunoa tere Medii de munc în care sunt recompensate performan ele individuale
deosebite.
Responsabilitate Sarcini care permit exersarea autonomiei i seriozit ii.
Securitate Medii de munc ce garanteaz continuitatea.
Serviciu social Medii de munc în care îi pute i ajuta pe al ii.
Varietate Sarcini ce pot implica o gam larg i divers de activit i.
Condi ii de Medii de munc caracterizate prin condi ii agreabile.
munc

Anexa 2
Harta morfologic „Pia a muncii”
Enumer pe spa iul de mai jos profesiile, la care te gânde ti:
_________________________________________________________________________________
Utilizând Barometrul profesiiei i cuno tin ele personale elaboreaz harta morfologic (scrie
profesiile, propuse pe pia a muncii):
Pia a muncii în localitate Pia a muncii în ar Pia a muncii peste hotare

Analizeaz harta morfologic i în baza schemei de mai jos, exprim - i p rerea.


Sunt convins c profesia aleas :
Are o protec ie profesional suficient aleg profesia
Eu
nu sunt convins c profesia aleas are o protec ie profesional suficient .
Anexa 3
Dorin ele mele profesionale
Doresc _______________________________________________________________
Scopul meu profesional este ______________________________________________
Tind _______________________________________________________________
Pot avea succes în ______________________________________________________
Am vârsta potrivit pentru ________________________________________________
Sunt absolut convins( ) _________________________________________________
Succesul meu este lega____________________________________________________
Am ceea, ce se cere pentru ________________________________________________
tiu c voi fi _________________________________________________________
Sunt absolut convins ___________________________________________________
Este bine s am _______________________________________________________
Este bine s fiu _______________________________________________________
Prin munc îmi voi satisfice dorin a _______________________________________
Munca sau studiile îmi permit ____________________________________________
Pentru mine e comod i profitabil ________________________________________
Am aptitudini pentru __________________________________________________
Visez s ____________________________________________________________
Interesul meu profesional este orientat spre ______________________________
Am suficiente puteri i dorin ____________________________________________
Pozi ia pe care o am azi îmi permite ________________________________________
Trei întreb ri:
Exist leg tur între dorin ele mele profesionale i locul posibil de munc sau studii? _________
Exist alte oportunit i de carier profesional , alte locuri de munc sau studii, care ar putea s -mi
satisfac mai bine dorin ele personale? Enumer . _______________________________
145
Am cuno tin e suficiente despre modalitatea în care vor fi satisf cute dorin ele mele la acele locul de
munc sau studii, pe care le-am fixat acum? ____________________________________________
Anexa 4
Algorimul realiz rii unui scop (1)
Gânde te-te la un scop – ceva la care te-ai gândit s realizezi în viitor.
Scrie scopul (s fie foarte specific)_________________________________________
Stabile te un termen (pân când vrei s realizezi acest scop?) ___________________
Estimeaz beneficiile (în ce fel acest scop te va ajuta?)_________________________
Planuri (ce pa i trebuie s faci ca s atingi acest scop):
1. _______________________________________________________________
2. _______________________________________________________________
3. _______________________________________________________________
4. _______________________________________________________________
5. _______________________________________________________________
6. _______________________________________________________________
Dificult i i obstacole (ce lucruri te pot împiedica s î i atingi scopul?)
1. __________________________________________________________
2.__________________________________________________________
3. __________________________________________________________
4. __________________________________________________________
Solu ii (ce po i face pentru a înl tura aceste dificult i?)
1. __________________________________________________________
2. __________________________________________________________
3. __________________________________________________________
4. __________________________________________________________
Evaluare:
Cum vei ti când i-ai atins scopul?_________________________
Care vor fi indicatorii succesului t u?_______________________
Anexa 5
Algorimul realiz rii unui scop (2)
Scopul _______________________________________________________________
Cum voi afla c am atins scopul?___________________________________________
Fix m data realiz rii scopului (Când voi realiza ceea ce vreau?) __________________
Analiz m greut ile (pericole exterioare i interne psihologice)
1. __________________________________________________________
2. __________________________________________________________
3. __________________________________________________________
4. __________________________________________________________
Stabilim o recompens simbolic (Ce „monumemt” voi construi pentru victoria mea?)____________
Semn m un contract cu sine însu i.
Numele, prenumele __________________________________________________________
Semn tura
În fiecare zi citim acest contract.
Anexa 7
Stiluri de via
Stiluri de via Foarte Important Pu in Profesie
important important
A tr i într-o zon rural
A avea timp pentru familie
A c l tori mult
146
A avea multe propriet i
A avea mul i bani
A avea mult timp pentru hobby-uri
Activitate politic
Activitate civic
Timp pentru sine
Acces la educa ie permanent
Siguran
A locui aproape de locul de munc
Program flexibil
Program fix
Bibliografie
1. Barbu C., Nae M., Penciu M., etc., (2001), Ghid pentru orele de dirigen ie/consiliere. Bucure ti, 176 p.
2. B ban A., Petrovai D., Lemeni G., (2002), Consiliere i orientare. Ghidul profesorului. Bucure ti:
Humanitas Educational, 88 p.
3. Bolboceanu A., (2015), Consiliere psihologic pentru orientare i dezvoltare în carier . Ghid de aplicare.
Chi in u: Institutul de tiin e ale Educa iei, 92 p.
4. Dumitru I. Al., (2008), Consiliere psihopedagogic . Baze teoretice i sugestii practice. Ia i: Polirom,
332 p.
5. Whitmore J., i Downey M. COACHING MODEL. //Pe: www.careeranalysts.co.nz/resources/
documents/COACHINGMODEL.pdf
6. www.birminghamcareersservice.co.uk/
7. Rudic G., Mocanu V., Bulah L., etc., (2003), Cariera profesional . Ciclul gimnazial. Caiet. Chi in u:
Prut Interna ional, 32 p.
8. Stevenson L., (2007), Orientarea în carier . Bucure ti: Atelier didactic, 85 p.
9. ., (2008), . . - : , 160 .
10. . ., (2006),
. : « », 208 .

DISCIPLINAREA POZITIV ÎN RELA IA PEDAGOG - ELEVI INTERNI

Mioara Prelipceanu1
Ce este disciplinarea pozitiv ?
Educarea copiilor reprezint unul dintre cele mai importante roluri pe care le are adultul, fie
c este specialist sau p rinte. Educarea eficient este forma prin care copiii înva comportamente
pozitive pentru tot restul vie ii, îi ajut s creasc şi s se dezvolte într-un mod echilibrat şi s n tos din
punct de vedere emo ional şi social. Educarea copilului presupune înv area de comportamente
pozitive şi nu este o metod de „supunere” a copilului la regulile impuse de adult. Procesul educa iei
trebuie s se bazeze pe dezvoltarea încrederii în sine a copilului.
Termenul de „disciplină” este înrudit cu termenul de „discipol”. Discipolul este o persoan
care urmeaz înv turile i stilul de via al altei persoane, urmând modelul comportamentului s u în
diferite situa ii. Prin urmare, „a disciplina” înseamn „a învăța”.
Disciplinarea pozitiv este o modalitate de a schimba comportamentele nedorite la copii prin
înt rirea acelor aspecte pe care vrem s le ob inem mai des, i nu prin sanc ionarea ac iunilor care nu
ne plac la copil. Astfel, pe lâng faptul c vor cre te considerabil ansele unei schimb ri pozitive,
copilul va avea sentimentul valorii propriei persoane, va primi acea „hrană emoțională” atât de
necesar pentru evolu ia sa. De obicei, p rin ii sunt preocupa i mai mult de eliminarea
comportamentului nedorit i mai pu in de cultivarea comportamentului dorit. Disciplinarea pozitiv

1 (Psiho)Pedagog, Liceul ” tefan Procopiu”, Vaslui;

147

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

S-ar putea să vă placă și