EDUCAȚIE TIMPURIE

Demetrescu (Prală) Mariana

Anul I, Reconversie Profesională
Prof.coord. Laura Ciolan
O zi de grădiniță cu program prelungit
Analiză personală
Când vorbim de grădiniță vorbim în primul rând de educație și de îngrijire. Copiii sunt
diferiți, cu abilități și interese diferite, cu medii de proveniență diferite, cu ritmuri de învățare
diferite.
Grădinița este o etapă a educației timpurii, educație ce ține de la naștere până la vârsta
școlară, de regulă 6-7 ani, atunci când copilul trece la un alt nivel de deszvoltare. Educația
timpurie contribuie la supraviețuirea, creșterea, dezvoltarea și învățarea copiilor cu vârste între 0
și 7 ani. Aceasta include și aspectele sănătății lor, ale alimentației, igienei, precum și ale
dezvoltării cognitive, sociale, fizice și emoționale.
Grădinița începe la vârsta de 3 ani și se încheie la vârsta de 6/7 ani, vârstă la care copilul
începe școala. Acest interval de timp cuprinde trei etape/trei grupe: grupa mică, grupa mijlocie și
grupa mare. Fiecărei grupe îi este alocat un număr de activități de învățare, în funcție de nivelul
de vârstă, un număr de ore aferente săptămânal fiecărei categorii de activități astfel încât toți
copiii să beneficieze de același tip de educație și de șanse egale în dezvoltare și învățare.
O zi de grădiniță, indiferent de grupă, începe la ora 8.00 cu jocuri și activități liber alese
(joc liber). În intervalul orar 8.00 – 8.30 are loc primirea copiilor. Aceasta este o rutină care
acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. La sosirea
copilului la grădiniță este nevoie ca educatoarea să creeze o atmosferă plăcută, caldă, copilul să
intre la grupă încrezător, fără teamă, despărțirea de părinte să fie ușoară. Educatoarea trebuie să-l
primească cu zâmbetul pe buze, cu o mângâiere prietenoasă, să-l invite către un centru, eventual
să-l lase să vină cu o jucărie preferată, să-l îndrume către copiii deja sosiți, făcându-i parteneri de
joc. Astfel copilul învață să vină la grădiniță cu încredere, cu drag, acomodându-se ușor,
despărțirea de părinte nefiind un chin. În funcție de grupă, de vârstă, copiii pot ajuta la așezarea
materialelor pe centre, la finalizarea unei lucrări din ziua precedentă, pot începe un joc, își pot
alege o jucărie sau unii chiar să-și continue somnul pe o salteluță câteva minute.
 O altă rutină legată de sosirea copiilor la grădiniță este salutul. Prin salut copiii învață să
fie politicoși, să-și însușească expresiile specifice momentelor zilei, învață să comunice cu adulții
și să înțeleagă că expresia “Bună dimineața!” nu se folosește și la plecare. Este foarte important
ca educatoarea să-i răspundă copilului la salut.
Înainte de micul dejun are loc gimnastica de înviorare, timp de 10-15 minute, în aer liber
sau în sală, în funcție de condițiile atmosferice. Această rutină contribuie la ridicarea tonusului
emoțional și muscular al copiilor, la manifestarea anumitor eforturi voluntare, formându-le
copiilor deprinderea de a face zilnic mișcare. Gimnastica se poate face pe muzică, într-o
atmosferă plăcută, totul având un caracter distractiv. În funcție de vârstă se aleg anumite exerciții.
De exemplu exerciții de grupare, tipuri de mers, alergări, sărituri, exerciții pentru echilibru,
pentru dezvoltarea coordonării. Un ansamblu de exerciții se repetă pe parcursul a două săptămâni,
indiferent de grupă.
În intervalul 8.30 – 9.00 are loc servirea mesei, micul dejun. În acest timp copiii
socializează, învață despre nutriție și despre alimentația sănătoasă. Își exersează simțurile și
recunosc gustul mâncării, identifică alimentele gătite sau crude, se exprimă dacă le place sau nu
un anumit aliment sau dacă au voie să-l mănânce. Uneori copiii pot fi implicați în așezarea mesei
recunoscând locul fiecărui coleg. Această rutină îi învață pe copii să mânuiască tacâmurile, să
mănânce singuri, își formează deprinderea de a mânca fără zgomot, risipă sau murdărie, dar își
consolidează și deprinderi matematice, de exemplu, pozițiile spațiale, raportarea numărului la
cantitate. Copilului trebuie să i se formeze o atitudine pozitivă față de hrană, lucru ce se poate
face prin adresarea unor întrebări care să-i stimuleze curiozitatea și astfel să-l determine să guste
un anumit aliment. Aceste rutine sunt specifice tuturor grupelor de grădiniță cu orar prelungit sau
normal. Nu trebuie să uităm că din aceste rutine face parte și igiena, spălatul pe mâini înainte de
masă.
Dup micul dejun, începând cu ora 9.00, are loc “Întâlnirea de dimineață”, specifică
tuturor grupelor, moment ce durează între 15 și 30 de minute, în funcție de vârsta copiilor.
“Întâlnirea de dimineață” ocupă un loc important în programul zilnic, creând o atmosferă plăcută,
prietenoasă, plină de veselie. Copiii își exersează deprinderi importante precum cele de a asculta,
a vorbi, a sintetiza informația, a rezolva probleme, a urma indicații, a lua decizii. Această
întâlnire se poate realiza prin discuții libere, prin activități muzicale, desen, gimnastică, jocuri
didactice, etc., fiind o pregătire pentru activitățile pe domenii experiențiale, pe centre de interes.
Din această etapă nu trebuie să lipsească salutul, prezența și calendarul naturii. Pe lângă acestea
mai pot fi alese anumite elemente precum împărtășirea cu ceilalți, activitate de grup și noutatea
zilei. Acest moment al zilei contribuie la formarea unor grupe de copii responsabile, sprijină
formarea comuniunii de grup. Copiii învață să fie preocupați de colegii lor, să se accepte unii pe
alții, li se stimulează curiozitatea despre diferențele dintre ei. Împărtășesc impresii cu ceilalți,
dorințe, cunoștințe, etc. Ascultându-i, educatorul poate depista cauza modificărilor de
comportament ale copilului putând să-i ofere sprijin.
“Întâlnirea de dimineață” debutează cu salutul de dimineață, copiii folosind formula
rostită în fiecare zi. Acesta se poate face și printr-un simplu joc. De exemplu, educatoarea le
prezintă copiilor elementul surpriză “Fetița Maya”, care așteaptă cuminte pe dulap. Așezați pe
perne în semicerc, fiecare copil, pe rând, o va lua de mânuță pe Maya prezentându-se și
spunându-i “Bună dimineața!”. Apoi se face prezența prin strigarea catalogului la care copiii
răspund “Prezent”, specificându-se cine lipsește. Se identifică starea vremii așezându-se la
calendarul naturii jetoane care ilustrează fenomenul meteo corespunzător. Tranziția de la
“Întâlnirea de dimineață” la Activități pe domenii experiențiale se face de cele mai multe ori
printr-un cântecel sau un joc de mișcare. Tranzițiile sunt activități de scurtă durată care fac
trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activități de învățare sau de la o
activitate de învățare la alta. Acestea pot fi cântecele, jocuri cu text și cânt, recitative ritmice,
jocuri de degete, etc.
Următorul interval de timp este rezervat activităților pe domenii experiențiale, care pot fi
activități integrate sau pe discipline, jocurilor și activităților liber alese și activităților pentru
dezvoltare personală. Activitățile pe domenii experiențiale au alocate un anumit număr de ore.
Educatoarea își planifică singură aceste activități fie pe discipline, fie activități integrate. Timpul
de lucru diferă în funcție de grupă și de vârsta copiilor. De la 37 la 60 de luni, deci grupa mică și
grupa mijlocie, este alocată o oră pe zi, iar la grupa mare, de la 61 la 72/84 de luni, o oră și
jumătate. Activitățile pe domenii experiențiale sunt desfășurate în cadrul unor proiecte
planificate în funcție de temele anuale de studiu propuse de curriculum, dar și de nivelul de
vârstă, de nevoile și interesele copiilor.
După activitățile pe domenii experiențiale urmează activități liber alese, activități pe care
copiii și le aleg, activități care îi ajută să socializeze în mod progresiv, să se inițieze în
cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării,
a limbajului citit și scris. Aceste activități și reușita lor depinde în mare măsură de modul în care
este organizat spațiul educațional. Acesta trebuie să fie atractiv, să stimuleze copilul, să-l ajute să
descopere, să relaționeze cu ceilalți, să coopereze, să se orienteze în spațiu, să-l invite la acțiune
și la rezolvarea problemelor, etc. Mediul educațional trebuie organizat pe centre de interes:
Bibliotecă, Științe, Artă, Nisip și apă, Jocuri de rol, Construcții, etc. Aceste centre favorizează
dezvoltarea și stimularea capacităților intelectuale ale copiilor. Activitățile în centrele de interes
se desfășoară sub îndrumarea educatoarei, care are rolul de ghid, de sursă de informație, de
partener de joc, etc. Acest tip de activități permite dezvoltarea liberă a copilului și stimularea
simultană a acestuia.
Centrele de interes se organizează în funcție de resursele materiale, de spațiu, de nivelul
de vârstă al copiilor. Pentru a se dezvolta normal, pozitiv, copilul are nevoie de un spațiu larg,
luminos, curat, aerisit, de culori calde, pastelate, de spațiu bine delimitat, de mobilier
dimensionat, sigur, specific vârstei, dotat cu o varietate de materiale și jucării plasate la
îndemâna copilului. Materialele din fiecare centru trebuie atent alese, să aibă legătură cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului și să respecte nivelul de vârstă al copiilor. La grupa mică se
recomandă jucării mai mari (păpuși, mașini, lego și puzzle cu piese mari), în cantități suficiente
pentru a se evita cearta între copii. Pe măsură ce copilul crește, dimensiunile jucăriilor se
micșorează, jocurile cresc în dificultate. Copilul se simte bine, se dezvoltă armonios, se bucură
alături de ceilalți, atâta timp cât dăm importanță nu numai la ceea ce învață și în ce scop, ci și la
contextul în care se joacă și învață.
În Centru Bibliotecă se organizează activități din sfera limbajului, pe grupuri mici.
Materialele pe care trebuie să le conțină trebuie să se constituie într-un mediu educativ și cultural,
activ, stimulativ: reviste, cărți, caiete și unelte de scris, imagini și jocuri cu imagini, discuri, CD-
uri, DVD-uri și aparatura necesară folosirii acestora: televizor, DVD-player, videoproiector,
computer, etc. Acest centru trebuie amenajat într-un loc liniștit al clasei, iar materialele alese în
funcție de vârsta copiilor.
Centrul Artă este o zonă a artei și a imaginației în care copiii pot desena, picta, modela,
cânta, dansa, realiza lucrări individuale și colective cu materiale din natură și materiale
refolosibile. Acest centru poate fi dotat cu acuarele, pensule, planșete, plastelină, creioane
colorate, hârtie de toate tipurile, cartoane, diferite materiale utilizate în lucrări artistico-plastice și
practice. De aici nu trebuie să lipsească panoul unde sunt expuse lucrările copiilor, astfel încât să
poată fi privite, discutate, admirate prin activități care dezvoltă spiritul critic și autocritic al
copiilor. Tot în acest centru pot fi plasate și instrumente muzicale sau obiecte cu care copiii pot
face activități de muzică și mișcare.
Centrul Construcții îl ajută să se simtă în largul lui. Aici are libertatea de a face gălăgie,
aici ce s-a dărâmat poate fi refăcut imediat, totul poate fi ca într-o poveste. Copilul are libertatea
de a crea orice îi trece prin cap. Copiilor li se pun la dispoziție aici diverse jocuri de construcții,
cuburi de diferite dimensiuni și diferite culori, Mozaic, Vitocomb, Rotodisc, Lego, etc. De
asemenea, aici se pot adăuga jucării din categoria mijloacelor de transport, semne de circulație,
pomișori, omuleți, etc. Pentru a diminua zgomotul activităților din acest centru, colțul respectiv
poate fi completat cu o mochetă sau o rogojină. Materialele trebuie depozitate cât mai aproape de
sol pentru a se evita accidentele.
Centrul Joc de creație/Joc de rol este locul în care se desfășoară activitățile casnice cu
care fac cunoștință copiii și de exersare a rolurilor sociale. Aici, copiii se pot juca “De-a mama”,
“De-a doctorul”, “De-a polițistul”, etc. Materialele didactice sunt diversificate, în special jucării,
toate adaptate vârstei copiilor. Plasarea acestui centru trebuie gândită într-un loc mai retras al
clasei, cu acces la o fereastră, pentru a da un aer familial, de casă. De asemenea, poate fi plasat
lângă centrul Construcții. Jocul copiilor în acest centru poate furniza o mulțime de date despre
nivelul de dezvoltare al copilului și despre preocupările/problemele lui.
Centrul Știință este locul unde copiii pot desfășura diferite experimente atât singuri cât și
sub îndrumarea educatoarei. Ca materiale, acest centru cuprinde: albume, glob pământesc, atlase
geografice, botanice, cântar, pahare de diferite dimensiuni. Cu ele copiii învață să aprecieze
diferența de greutate și volum. De asemenea, aici pot apărea diferite semințe colecționate de
copii, lupe, microscop, semințe puse la încolțit, colecții de frunze, scoici, pietre, melci, pene și
multe altele care îl ajută pe copil să cunoască mediul înconjurător, să îl descopere pas cu pas, să-l
exploreze individual sau în grupul de copii cu care se joacă. Tot aici pot fi în dotare Puzzle, Lego,
Domino, jocuri, copiii își dezvoltă coordonarea aculomotorie, capacitatea de discriminare vizuală.
Dobândesc deprinderi de îmbinare, triere, așezare în ordine, clasificare, numărare, punere în
corespondență, percepțiile de culoare, mărime, formă. Plasarea acestui centru este recomandată
lângă centrul Bibliotecă, ambele centre având nevoie de liniște și concentrare.
Centrul Nisip și apă, centrul cel mai rar întâlnit la grupă, este o zonă care dă posibilitatea
copiilor să învețe, să se relaxeze și să-și reprezinte tridimensional realitatea. Acesta are în dotare
o măsuță special amenajată cu nisip și apă. Acest centru poate fi organizat atât în clasă cât și în
curte. Mai este dotat cu sticluțe și cutiuțe din plastic, bețișoare, pietricele, scoici, coji de nucă,
dopuri de plută, capace de borcane și sticle, strecurători, lopățele și alte forme de nisip.
Centrul tematic poate fi plasat la intrarea în clasă pentru a putea fi văzut atât de copii cât
și de părinți. Este un spațiu de afișare și dezbatere deschis tuturor. Poate fi amenajat ca un panou,
o etajeră, o măsuță unde sunt expuse elementele ce sugerează tema de studiu/tema proiectului.
Revenind la programul unei zile de grădiniță, în intervalul orar 9-11, atunci când se
desfășoară activitățile pe domenii experiențiale și activitățile liber alese, pe centre de interes, are
loc o altă rutină, și anume gustarea. După gustare, în intervalul orar 11.00 – 13.00 au loc jocuri și
activități liber alese care implică jocuri de mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de
teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite, etc. Acestea, ca și activitățile pe
domenii experiențiale, includ și activități de dezvoltare personală, adică rutinele, tranzițiile și
activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor. Activitățile de
dezvoltare personală au alocate, la grupa mică și mijlocie, 2 ore pe zi, iar la grupa mare o oră și
jumătate.
Durata tuturor activităților variază în funcție de particularitățile copiilor, de interesul
manifestat de grupul de copii/copil, de conținutul activităților precum și de maniera de
desfășurare. Cu cât copilul este mai mic cu atât durata unei activități este mai mică deoarece
copiii mici își pierd repede răbdarea. O activitate nu poate depăși 35 de minute. Dacă activitățile
pe domenii experiențiale durează mai puțin de o oră, respectiv o oră și jumătate, diferența de
timp poate fi alocată celorlalte tipuri de activități. Activitățile de învățare pe domenii
experiențiale alternează cu pauze de 10-15 minute, timp în care pot avea loc jocuri libere, jocuri
de mișcare, exerciții fizice, tranziții, rutine.
La ora 12.30 are loc masa de prânz, timp în care, așa cum am spus la micul dejun, copiii
socializează, învață despre nutriție și alimentație sănătoasă, își exersează simțurile și își dezvoltă
anumite deprinderi.
După masa de prânz urmează activități de relaxare, etapă specifică grădinițelor cu
program prelungit, mai exact somnul. În dormitorul grădiniței, copilul învață să se dezbrace și să
se îmbrace, să-și așeze ordonat hăinuțele, activități ce necesită o bună coordonare psihomotorie.
În această etapă, copilul are nevoie de o bună organizare din partea educatoarei, de calm, atenție,
blândețe și multă răbdare. Copiilor care nu pot dormi li se asigură un spațiu pe o saltea sau o
canapea, unde se poate relaxa, răsfoind o carte, lecturând imagini, construind un puzzle.
Toate aceste etape sunt însoțite de anumite rutine ce țin de igienă: mersul la toaletă
înainte de somn, spălatul mâinilor, deprinderi de ordine și disciplină, deprinderi de autoservire,
de lucru independent, etc.
La ora 15.30, copiii sunt treziți, merg la baie pentru a se spăla pe mîini și pe față, pentru
a-și face nevoile, se schimbă de pijamale și li se oferă gustarea. La ora 16.00 au loc activități
recuperatorii pe domenii de învățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a înclinațiilor, etc.
Până la ora 17.30 se desfășoară activități, jocuri pe centre de interes, jocuri de mișcare, jocuri
distractive, activități în aer liber. De la 17.30 până peacă acasă, copiii se joacă liber. Jocul liber
presupune o activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat copilul.
Ca și la sosire, și la plecare educatoarea trebuie să creeze o atmosferă plăcută, caldă,
copilul să dorească să vină și a doua zi la grădiniță cu drag, cu încredere. De asemenea, salutul
trebuie să fie reciproc.
În concluzie, o zi de grădiniță, indiferent de grupă, începe la ora 8.00 cu primirea copiilor,
respectiv cu jocuri și activități liber alese (joc liber) și se încheie la ora 18.00 cu plecarea copiilor.

BIBLIOGRAFIE:
SUPORT – pentru explicitarea și înțelegerea unor concept și instrumente cu care operează
Curriculumul pentru educație timpurie
Curriculum pentru educație timpurie - 2019