Propunere de cercetare

Fundatia „Salvatii copii” a studiat despre acest fenomen prin intermediul cercetarii „
Impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă”, Bucuresti, 2007.
Prezentul studiu reprezintă o analiză din prisma respectării drepturilor copiilor rămaşi în
ţară în urma migrării externe a părinţilor şi a fost întreprins cu scopul de a avea o imagine cât
mai clară asupra situaţiei acestei categorii de copii, de a identifica nevoile, problemele şi
dificultăţile lor, toate acestea fiind un punct de plecare pentru dezvoltarea celor mai potrivite
tipuri de servicii destinate categoriei în cauză.
Cercetarea a evidenţiat faptul că pe perioada cât părinţii sunt plecaţi peste hotare pentru a
muncii, copiii rămân de cele mai multe ori în grija unor membrii ai familiei extinse – fie în grija
bunicilor, fie în grija altor rude apropiate (mătuşă, unchi etc). În acest context multe dintre
nevoile resimţite de copii, ca cele de suport, sprijin, comunicare şi îngrijire pot fi într-o anumită
măsură suplinite/ împlinite de către aceştia.

Concluzionând, printre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate există o
categorie care nu beneficiază de un mediu familial propice dezvoltării armonioase a lor prin
faptul că nu beneficiază de îngrijirea şi protecţia oferită de un adult, fie părinte sau rudă. Aceste
cazuri se întâlnesc la minorii adolescenţi care sunt investiţi de părinţi lor cu responsabilitatea
întreţinerii lor şi a gospodăriei, fiind consideraţi a avea o vârsta la care se pot descurca şi singuri
primind o suma de bani în mod constant sau nu.

Concluzia desprinsă de copii, mai ales de către fete, a fost aceea că lipsa mamei are efecte
vizibile şi lasă nevoi neacoperite într-o măsură mult mai mare decât lipsa tatălui. Aceste nevoi
sunt în principal legate de organizarea treburilor în gospodărie, de comunicare şi suport
emoţional pentru copii în tot ceea ce aceştia întreprind.

In general, părinţii păstrează legătura cu copiii lor prin intermediul telefonului, mai rar al
internetului, ocazional trimit pachete cu haine, jucării şi dulciuri şi în unele cazuri îşi iau copiii să
petreacă vacanţa alături de ei în ţările de destinaţie.

Rezultatele cercetării au evidenţiat faptul că în special la copiii care au ambii părinţi

plecaţi la muncă în străinătate şi rămân fie în grija bunicilor, fie în grija altor rude sau cunoştinţe,

1
motivaţia pentru a merge la şcoală şi a învăţa este relativ scăzută, având efecte asupra frecvenţei
şi rezultatelor şcolare. Această situaţie pare a se întâlni atât la cei mai mici, din ciclul primar şi
gimnazial cât şi la cei mai mari

Modul în care copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate îşi petrec timpul liber este
foarte variat şi depinde în mare măsură de situaţia pe care aceştia o au în familie. Pentru cazurile
în care mama este plecată de acasă, o parte din activităţile gospodăreşti sunt preluate de către
copii, atât de fete cât şi de băieţi ocupându-le din timpul lor liber. Acest lucru se întâmplă într-o
mai mare măsură atunci când este vorba de o gospodărie din mediul rural, unde există mult mai
multe activităţi necesare de îngrijire a gospodăriei decât în mediul urban.

Subiectul (tema) cercetă rii

Migratia parintilor la munca in strainatate si efectele ei asupra copiilor ramasi in tara

Review-ul de literatură
Conform celei mai recente raportări din partea ANPDCA (Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Drepturilor Copilului și Adopție), instituţie care deţine rolul monitorizării fenomenului
plecării părinților la muncă în străinătate, sunt în jur de 94.662 de copiii rămaşi fără unul dintre
părinţi în urma plecării acestora la muncă în străinătate. Număr total copii rămaşi acasă care
provin din familii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate fiind de 20.560. În
total sunt 15.385 de familii în care ambii părinți sunt plecați în străinătate. Dintre aceștia, 19.500
sunt copii care se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecție. De
asemenea, 943 este numărul de copii rămași acasă care se află în sistemul de protecție specială,
din care: 133 la asistent maternal, 233 în cadrul centrelor de plasament, la rude până la gradul IV
în jur de 506, la alte familii/persoane în jur de 71. Sunt și situații în care minorii sunt lăsați acasă
în grija vecinilor, aici avem 117 cazuri. (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului și Adopție)

Privind statisticile cu familiile în care unicul susținător este plecat la muncă în străinătate,
vedem un număr de aproximativ 9.914 familii, dintre care numărul total de copii rămași acasă în
urma plecării unicului părinte susținător este de 12.837. (http://www.copii.ro/statistici/
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Adopție) Cu toate acestea,

2
numărul real al copiilor afectaţi este mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii
declară că muncesc în străinătate

Intrebă ri de cercetare
1. Cum arata familia ideala?
2. Ce i-a afectat pe copii ramasi singuri acasa?
3. Cum a fost viata lor fara parinti?
4. Cum a fost relatia dintre copil si parintele/parintii plecati?
5. Cum a fost relatia dintre copill si persoana ramasa acasa?
6. Ce facea cu prietenii?
7. Care a fost relatia dintre copii si institutia scolara?
8. Care a fost relatia dintre copil si organele competente?

Teoria și metodologia

Designul de cercetare
Ca si metoda de cercetare calitativa, am folosit interviul structurat deoarece mi se pare cel mai
folositor pentru a afla informatii de la respondent, prin intermediul intrebarilor adresate am obtinut
toate raspunsurile pe care le doream. Tot in acelasi timp am folosit si observatia neoarticipativa
pentru a putea vedea ce reactive au respondentii cand le sunt adresate intrebarile.

Interviurile au fost realizate persoanelor din comuna Scanteia judetul Iasi, prin metoda -face to
face- , au fost alese persoane aleatorii, mai exact persoane care au avut parinti plecati la munca in
strainatate in perioada copilariei.

Am ales un numar de 20 de intervietati dar din 20 de persoane am ramas cu 15 deoarece cei 5 nu au

corespuns , mai exact nu au raspuns la unele intrebari adresate.

Persoanele interviavate aveau varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani, atat de sex feminine cat si de sex
masculine, care in copilarie si chiar si in present au avut sau au unul sau ambii parintii plecati la munca in
strainatatate.

1. Colectarea de date și procedurile de înregistrare. Descrie natura datelor și a metodelor de

înregistrare. (Observatorii participanți – note de teren, interviatorii – înregistrarea sau
luarea de note etc.)
2. Procedura de analiză a datelor. Codarea și organizarea datelor.

3
3. Eșalonarea în timp a principalelor etape: identificarealocurilor/oamenilor, colectarea de
date, analizadatelor, scrierearaportului de cercetare.