editti provizoriu: Bucureşti, Str.

Regală, 14 — ANUL XXV I a n u a r i e - F e b r u a r i e 1944

ână la reconstituirea pe marginea de a p o s a ţârii.
(Arad s a u Timişoara).

m
No. 1-2
MI mm
ANALE CULTURALE Lei 6 0

Director fondator-proprietar : GEORGE BACALOGLU

m
BCU Cluj / Central University Library Cluj

Aspect de iarnă in munfii Bucegi.

24 IANUARIE, SIMBOL AL UNIRII T U T U R O R ROMÂNILOR,

STUDENŢIMEA D E IERI ŞI D E AZI. - PROBLEME CULTURALE.

/£o V GERMANIA ŞI TEHNICA RĂZBOIULUI.

I mw IIKIV ri îîî o n MI
„CELE TREI CRIŞUR1"
Sediul p r o v i z o r i u : BUCUREŞTI, S t r a d a R e g a l ă No. 14
până la reconstituirea p e m a r g i n e a d e a p u s a ţării.

ABONAMENTE :
Pe an an, particulari Lei 400.—
Pe un an şcoli de toate gradele şi unităţile militare Lei 1500,— JglÌIÌfc
Pe un a n autorităţi Lei 2000.—
Abonament de încurajare Lei 2500,— S^y^k
In străinătate : Lei 2500 —
Anunţuri şi reclame după tarif.— Manuscrisele nu se înapoiază.
Abonamentele de încurajare se certifică, publicând după dorinţă, numele abonatului la o rubrică specială.
In abonamente, pe lângă plata integrală a costului n o r m a l al revistei, se consideră şi încurajarea pentru acţiunea
de propagandă culturală şi naţională întreprinsă mai ales in provinciile alipite.
Cont C. E. C. p e n t r u «Cele t r e i Crişuri» N o . 1 3 5 3 .

CUPRINSUL:

«Ce/e Trei Crişuri» • • In al 25-lea a n .

Mircea Dem. BCU Cluj / Central
Rădulescu University Library Cluj
D o i n a Crişurilor.
U n i r e a . —" 24 I a n u a r i e 1859—1944.
N. Petraşcu C a r m e n Sylva, p o e l ă .
Col. George Bacaloghi A n u l 1944 s e a n u n ţ ă vijelios. — N o u i p e r s p e c t i v e
î n alcătuirea E u r o p e i d e m â i n e . — N o b i l u l g e s t
al g u v e r n , r o m â n faţă d e populaţia P a r i s u l u i .
Prof. Al. Lapedatu Cum a u luptat r o m â n i i pentru unitatea n a ţ i o n a l ă .
Prof. D. Pompeiu . La studii î n străinătate (Amintiri).
Prof. D. Marmeliuc B u c o v i n a culturală d u p ă 1918.
Prof. Ion Zamfirescu S t u d e n ţ i m e a d e ieri şi c e a d e a z i .
Prof. Şlefan C. loan P r o f e s o r u l Ion S i m i o n e s c u .
Prof. A. Boldur . Vizita la O d e s a a Institutului d e Istorie N a ţ i o n a l ă
A. D . X e n o p o l d i n Iaşi.
Aug. Caliani . . V e c h i a ş e z ă m i n t e d e cultură î n T r a n s i l v a n i a .
Al. T. Sìamaliad Portretul care minte.
P. Vaier Strigoii (poezie).
Pro/. V. Patriciu O r g a n i z a r e a cercetărilor ştiinţifice î n G e r m a n i a (II).
Lotis Dolenga . . Nocturnă (poezie).
Monna M. Stoenescu Răsărit p e m a r e ( p o e z i e ) .
Prof. N. Saegiu . . G e r m a n i a î n al 5-lea a n d e război. (Impresii d e
călătorie).
Traian Birăescu . . «Astra», B a n a t u l şi B ă n ă ţ e n i i .
Aurel Locusteanu . In n o i e fericirea . . . (poezie).
Viorica Tulbure-Bogdan F r a n c i s c o G o y a Y Lucientes.
Jean Ursescn . . . Politica e x t e r n ă a S p a n i e i .
M. Stanciu . . . . Copilărie (poezie).

N O T E : Legături d e spiritualitate. — C o n g r e s u l C o l e g i u l u i n a ţ i o n a l b i s e r i c e s c .

C Ă R Ţ I : Ştefan C. loan: Amintiri. — Al. Bilciurescu : T h a l a s s a . — Aldo Oberdorfer: Regele nebun.

/. Agârbiceanu : O a m e n i şi v r e m u r i .

V i n u l şi u m o r u l . — Spirite şi m o r a v u r i . — Scurte informaţii. — Bibliografie.

 Utilizali
telefonul
interurbani !
CEL M A I R A P I D ?
MAI SIGUR,
MAI IEFTIN
SI C E I MAI C O M O D SERVICIU

TELEFONATI STAŢIUNILOR
BALNEARE $1 CLIMATERICE C A SÂ FIŢI
SIGURI C A V I SE RETINE O CAMERA

TELEFONATI RUDELOR SI
BCU Cluj / Central University Library
PRIETENILOR. ClujD V S
V E S T I DESPRE

TELEFONAŢI O F I C I I L O R
NOASTRE C E R Â N D INfORMAŢIUNI
;
A S U P R A TIMPULUI
IATĂ CÂTEVA EXEMPLE ASUPRA
TARI FU LUÌ INTERURBAN
Pentru o convorbire de 3 minute
delo oro 7-21 21-7
BUCURESTI-BAILE HERCULANE 110 65
BUCURESTI-CONSTANJA . . . t 90 55
BUCUREŞTI-VATRA DORNEI . . 115 65
BUCUREŞTI-AR AD 135 80

DACA TELEFONATI ECONOMISIŢI TIMP $1 BANI

SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE
^ ^ ^ ^ « » ^ M O E L K TREI ORIŞURI0HHmgra0!SSKg££i

Septembrie 1940.

DOINA CRIŞURILOR
Purtând doinirile bătrâne
Pe-adânc însângeratul val,
Printre livezi şi printre grâne —
Ascult trei râmi din Ardeal.

Sunt Crişurile, scumpe ape

Ce 'n şipot lung, clocotitor,
Din lanţuri grele vor să scape
Să spună lumii jalea lor.

Ascult oftarea lor de veacuri

Si plânsul lor îl înţeleg,
Căci sunt dureri ce-aşteaptă leacuri —
Dreptatea unui neam întreg !
BCU Cluj / Central University
Si Crişul Repede porneşte
Library Cluj
Saşi spună dorurile n şir
Acolo unde odihneşte
Poetul Neamului Martir....

Pe culmea ce 'şi înalţă Crucea

Sub cerul viu străfulgerat,
Aude Bardul delà ducea
Cei spune Crişul sângerat.

Si 'n somnul lui fără de moarte

Rosteşte-al ţării luptător :
— „Măi Crişule, mai ne desparte
Un ceas.... de cel mântuitor" !
Mircea D e m . Rădulescu

ÎNSEMNĂRI TĂLMĂCIRILE LUI ST. O. IOSIF

S t . O . Iosif, e r a s c r i i t o r u l c a r e ş t i a c a n i m e n i a l t u l s ă
N u e n i c i o m i r a r e c ă î n sufletul n o s t r u îşi p u n ă în m u n c a aceasta aridă a traducerilor, toată cunoştinţa
i a c c u i b a d e s e , p a t i m i j o s n i c e . T r ă i m d o a r şi şi p a s i u n e a sufletului s ă u
n e h r ă n i m din pământul, c a r e a înghiţit trupul A c e a s t ă s t r ă d u i n ţ ă şi a c e s t f e l d e Inţelefterp — ' !
atâtor p ă c ă t o ş i Cine ştie d a c ă in g r â u l din c a r e imitili şi d a t o r i t ă c ă r o r a a v e m î n r o m >ceo m&r-l.
s'a p l ă m ă d i t p â i n e a m e a , n ' a r ă t ă c i t u n b o b a
r a b i l ă l i m b ă o p e r a « L o h e n g r i n * a lui 1
c ă r u i s e v ă s e trage din ţ e a s t a u n u i c r i m i n a l ? . .
m ă c i r e c a r e a contribuit la îmbogăţire,
cu u n a din m o n u m e n t a l e l e o p e r e ale c o
Fiecare dragoste m o a r t ă ne scrie o creaţă pe Ce frumos a reuşit s ă ne transpună
obraz. A ş a s e ţese clipă de clipă r e ţ e a u a bă wagnerian, ne-au amintit recitările din
t r ă n e ţ i i . C e î m p l e t i t u r ă g r o z a v ă şi c r u d ă . . . M ă ...Departe 'ntr'o misterioasă 1
fa
g â n d e s c , c ă privită cu o lupă e n o r m ă , m a s c a K un castel ce-i spune Monsah
noastră ar lua aspectul unui c â m p pe care stau Şi-un templu sfânt ca o tninun
alături, înşiruite, cadavre lângă cadavre... Cu pietre scumpe şi-aur îmbrăt
• Acolo este un potir de aur
Adus de-un stol de ingerì pe pă
O p a s i u n e e primejdioasă n u m a i p â n ă în Pdait ca un neprefuit tezaur
clipa c â n d s e lasă p r i n s ă în c ă t u ş e l e artei. De cel ce-i dintre oameni cel nu
Din a c e s t m o m e n t e a e o fiară d o m e s t i c ă , pe I o s i f a ş l e f u i t c u r ă b d a r e şi c u p a s i u r
c a r e o s u p u n e m şi o c h i n u i m în d r a g ă voie. sului w a g n e r i a n , a ş a c u m a şlefuit şi la
Octavian Goga Octavian Goga. lor lui H e i n e s a u la propriile s a l e v e r s u
Anul XXV No 1—2 I anuar. —Febr. 1944

IN AL 25-lea
Intrăm în al 25-lea an de apariţie, legând toate
-* speranţele noastre viitoare de frământarea şi
izbânzile ceasului de mâine, pe care îl vrem cât
mai îndepărtat de încleştarea care astăzi împrăş­
tie moartea şi ruina oriunde calcă pasul necruţă­
tor al războiului. Trezind la graniţa de apus a
ţării, în urmă cu două decenii şi jumătate, un
BCU Clujluptând
ideal de înfrăţire şi de spiritualitate, / Central
pen­ University
tru cauza românismului, astăzi îngenunchiată de
necruţările soartei, aducând mijloace de apropiere
sufletească acolo unde stăruia încă o vrăjmăşie
care avea să izbucnească într'un moment de ne­
statornicie a destinelor lumii, revista şi reuniunea
.Cele trei Crişuri* au afirmat o trainică legătură
cu brazda şi sufletul românesc, împlinindu-şi che­
marea pentru care fuseseră creiate.
N'au fost cruţate jertfele de-a-lungul acestui pă­
trar de veac înseninat de lumina dătătoare de
viaţă care a pus temelia definitivei noastre exis­
tenţi în frământarea popoarelor. N'a pregetat o
singură clipă râvna spre înfăptuire să arunce să­
mânţa înţelepciunii acolo unde nu dăinuia totala
încredere în biruinţă şi desăvârşire. Căliţi in fla­
căra încercărilor, puneam la temelia unei clădiri,
menită să înfrunte veacurile, iubirea noastră de
oameni şi s e t e a
noastră de drep­
tate. Dar împre­
jurările se dove­
desc t o t d e a u n a
mai tari decât stră­
duinţele omeneşti
şi e deajuns o sin­
gură clipă să sfar­
me r e a l i z ă r i de
veşnică aşezare.
Şi totuşi, odată
cu năzuinţele în­
firipate în exis­
tenţa noului an,
vrem ca biruinţa
noastră să fie de­
AN....
finitivă şi anul 1944 să fie acela al mult râvnitei
dreptăţi româneşti. Vrem înlăturarea jugurilor de
pe grumazurile fraţilor înstrăinaţi vremelnic şi pe ne­
drept. Vrem să transformăm potecile de suferinţă
ale românilor de pretutindeni, în drumuri de drep­
tate istorică. Vrem să încingem, în cele patru
puncte cardinale ale Daciei Felix, hora mândriei
Library
noastre ca popor sigur Cluj
de rosturile lui, purtător
de cuvânt civilizator la graniţa dintre cele două
lumi. Vrem să facem din acest an, anul de cin­
stire al jertfei noastre milenare, fără a ne fi cân­
tărite rosturile şi faptele decât de mâinile cetelor
de martiri căzuţi în răsărit, cu ochii spre cruce,
cu braţele întinse în brazda străbună.
Anul 1944, care se deschide sub semnul biruin­
ţei şi solidarităţii româneşti, este pentru toată nă­
dejdea naţională anul răscrucilor istorice ale nea­
mului, în acest veac de primenire, când pe alta­
rul vremei se bate în spuză de jertfă fierul desti­
nelor europene.
In pragul nădejdilor nepieritoare, cu bucuria
în vremuri de mai temeinică orânduire românea­
scă, plecându-ne cugetele la porţile unei mai cu­
minţi înţelegeri a lucrurilor, aşteptăm cu gânduri
curate marea biruinţă de care sunt vrednice sfor­
ţările g e n e r a ţ i e i
de azi .Cele trei
Crişuri", ducând
mai departe lupta
de afirmare pe tă­
râm patriotic ş i
spiritual, îşi fac o
datorie din a lega
străduinţele lorde
tot elanul care în­
sufleţeşte chema­
rea c e a s u l u i de
faţă, p r e g ă t i n d
statornica lumină
a izbânzilor vii­
toare.
„Cele 3 Crişuri".
 ^ H ^ ^ ^ ^ 8 ® g g O E L E TREI C R I Ş U R I ^ ^ ^ ^ » ^ ^ ^
şi progresiv însăşi moduli
tatea existenţială a poporu­
lui nostru ca Stat şi ca
Naţiune.
Tânărul nostru Suveran
a înţeles delà urcarea Sa
pe tron imperativul hotărî-
tor de destine al momentu­
lui crucial pe care îl trăim.
El a insuflat ţării pilda
energiei tinere şi neîntinate,
sugerând totdeauna în per­
soana Sa nu numai un te­
mei de necesară continuitate,
dar şi nădejdea proaspătă
a reîmplinirilor ţării, aşa
cum a fost ea pentru două
decenii pe hatta politică a
Europei, aşa cum a fost
totdeauna în inimile tutu­
ror generaţiilor.
însuşi numele Maiestăţii
Sale Regelui Mihai I strigă
această nădejde de veşnică
M. S . R e g e l e M i h a i I chemare în cele patru un­
ghiuri, legând peste veacuri
Istoria neamului românesc a în­ îndărăt şi întinsănd peste
ceput sub semnul voevodal, s'a veacuri înainte năzuinţa
desvoltat sub cel domnesc şi s'a dreptăţii româneşti. Tână­
împlinit sub cel regal. Condiţie fun­ rul nostru rege a devenit
damentală de închegare şi propăşire simbol al renaşterii noastre
înăuntru, de afirmare şi de stimă şi chezăşie a dreptelor îm­
în afară, voevodul, domnul şi apoi pliniri, pentru care nicio
Sinaia M. S a R e g e l e M i h a i ş i R e g i n a M a m ă Elena,
recele representând tând pe rând jertfă nu e deajuns. în parcul Castelului Peleş.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

U N I R E A — 24 Ianuarie 1859—1944
ţiilor în veşnică l u p t ă c u idealurile
lor, c e a s u l d e a z i i m p u n e o şi m a i
p u t e r n i c ă u n i r e în c u g e t şi simţiri,
întru grabnica împlinire a datoriilor
şi t r ă i n i c i a d r e p t ă ţ i i r o m â n e ş t i . S e
impune odată cu aceasta deplina
î n c h e g a r e d e conştiinţi, d i n afirma­
r e a c ă r o r a s ă r ă s a r ă m â n t u i r e a fra­
ţilor c ă z u ţ i în r o b i e v r e m e l n i c şi
ale c ă r o r suferinţi s â n g e r e a z ă î n
inimile n o a s t r e î n g e n u n c h i a t e d e a ş ­
teptări.
Astăzi, când tunurile permanen­
telor n o a s t r e r o s t u r i n a ţ i o n a l e des­
chid în i m e n s i t a t e a c o n g l o m e r a t u l u i
r ă s ă r i t e a n d r u m u r i d e f a p t ă cons-

Alexandru loan Cuza

D o m n u l Principatelor Unite
(1859-1866) Doamna Elena Cuza.

/ ^ e i o p t z e c i şi cinci tructivă, pe margi­

de ani cari a u n e a c ă r o r a s ' a u în­
trecut delà marele fipt, în c r u n t ă în­
a c t al Unirii Princi­ cleştare războinică,
patelor R o m â n e , j a l o a n e l e nouii ori­
aştern peste ceasul e n t ă r i e u r o p e n e , ve-
de azi o a u r e o l ă g h i a n o a s t r ă s ă fie
m e n i t ă să n e întă­ cu atât m a i trează,
r e a s c ă în nădejdile i a r î n d e m n u r i l e su­
n o a s t r e , limpezin- fleteşti cu a t â t m a i
d u - n e c u g e t e l e pen­ u n i t e . N u m a i astfel
t r u i z b â n d a zilei d e v o m izbuti s ă f a c e m
mâine. din m â n d r i a jertfe­
D a c ă t r e c u t u l ră­ lor n o a s t r e p u n t e a
m â n e o pildă v r e d ­ d e t r e c e r e s p r e li­
nică d e s f i n ţ e n i e , m a n u l la c a p ă t u l
d a c ă jertfele înain­ c ă r u i a înfloresc m a ­
taşilor călăuzesc rile i z b â n z i şi bucu­
încă pasul g e n e r a ­ riile v e ş n i c e .
lii. A m a n : Solemnitatea Unirii delà 1859 la B u c u r e ş t i ,
 %%%m%%%imzMm®%<cvLìì TREI CRI ŞURI m^WMmmsmm^<
C A R M E N S Y L V A
- POETA -
d e : N. Petraşcu

/ n t r ' u n a din a c e l e a u d i e n ţ e , d u p ă
•* ce v o r b i s e m d e câţi-va poeţi ro­
m a n i , C a r m e n S y l v a îmi s p u s e în
limbagiul ei t r a n s c e n d e n t :
— P o e z i a a c o p e r ă ca u n m a g n e ­
tism t a i n i c tot ce e x i s t ă în n a t u r ă :
stâncă, arbore, astru, om. E a e
rîoarea esenţii lucrurilor şi e d e o
s p l e n d o a r e fără d e m a r g i n i . A s c u n s ă
m u r i t o r i l o r c o m u n i , poeţii p r i n căl­
d u r a c u c a r e p r i v e s c l u m e a , fac să
t r e s a r ă frumuseţile poeziei din na­
t u r ă şi ni le t r a d u c în c u v i n t e şi
BCU Cluj / Central University Library Cluj
n o u ă , c u m n u m a i ştiu ce sfânt,
c a r e p r i n sfinţenia sa, s i m ţ e a solidi­
t a t e a r a z e i d e s o a r e şi-şi a n i n a su­
t a n a d e ea. Poeţii m a r i , p r i n fla­
c ă r a g e n i u l u i lor, d a u v i a ţ ă celor
m a i s u b l i m e r e v e l a ţ i i din poezia
divină a naturii !
— El a r fi, zisei eu, t o c m a i con­
t r a r i u l o a m e n i l o r d e ştiinţă, d e s p r e
cari L a m a r t i n e zice :
« Ils p o s è r e n t s u r l a n a t u r e
L a m a i n qui l a m e s u r e
Et la n a t u r e s e glace».
R e g i n a se opri şi m ă privi t a r ă
a zice nimic. E a făcu apoi a p o l o g i a
firii d e p o e t în d e o b ş t e : c u m el tra­
e s t e î n t r ' o l u m e a lui cu totul
a p a r t e şi c u m p e n t r u d â n s u l , l u m e a
s t r â m t ă , a l c ă t u i t ă din g â n d u r i s p u s e
d e alţii, din c u v i n t e c o n v e n ţ i o n a l e
şi din p r e j u d e c ă ţ i , îi r ă m â n e o a r e ­
c u m s t r ă i n ă . S i m ţ i r e a lui e î n t r ' o
necontenită vibraţie : fermecată de
o r a z ă de soare, de un miros de
floare, d e o frază m u z i c a l ă , d e o
m â n g ă e r e d e m â i n i , a t â t e a c u p e îm­
b ă t ă t o a r e p e n t r u el, c a r i p r o d u c emo­
ţii c e l r i d i c ă p â n ă la e n t u z i a s m s a u
p â n ă la lacrimi.
A u z i n d - o v o r b i n d astfel, îmi per­
misei s'o î n t r e b c a r e a fost cea
d i n t â i poezie a s a ? D â n s a , d u p ă o
t ă c e r e d e c â t e v a m o m e n t e , cu o
b u n ă t a t e cu a d e v ă r a t r e g e a s c ă , î m i
răspunse, schiţându-mi mai întâiu
c o p i l ă r i a ei delà „Mon r e p o s " d e
l â n g ă Rin, i n s t r u c ţ i a ei, p i e r d e r i l e
d e a t u n c i ale tatălui şi fratelui s ă u ,
pe cari i a iubit a t â t d e m u l t ; şi
pe d e altă p a r t e călătoriile sale în
a p u s u l E u r o p e i , v i a ţ a sa, c â t v a t i m p ,
la C u r ţ i l e din Berlin, şi Sf. P e t e r s ­
burg. Apoi continuă :
— „ A m c u n o s c u t in v r e m e a a c e e a
oameni admirabili, a m văzut lucruri
şi peisagii c a r i m i a u d a t o r a r ă
v o l u p t a t e sufletească, d a r n i m i c î n c ă
n u m ' a r i d i c a t p â n ă la e x a l t a r e a
n e c e s a r ă c r e a ţ i u n i i poetice, deşi în
anii fragezi ai a d o l e s c e n ţ i i şi tine­
reţii, v â r s t a la c a r e e a t â t a poezie
în l u m e , a m fost a d e s e o r i m i ş c a t ă
în faţa n a t u r i i şi a vieţii. î n t r ' o zi
însă se î n t â m p l ă c a t a c l i s m u l inimei
mele, s g u d u i r e a şi d u r e r e a fără
s e a m ă n a p i e r d e r i i micei m e l e Itty,
c u m ii z i c e a m eu, c a r e s b u r ă d e pe
p ă m â n t c a u n fluture, l ă s â n d în
u m b r a p a r c u l u i delà C o t r o c e n i o
i m a g i n e d e copil în m a r m o r a cul­
c a t ă p r i n t r e flori..." D u p ă a c e e a ,
a d a o g ă e m o ţ i o n a t ă p â n ă în fundul
sufletului :
„ C â t a ş fi d o r i t să n u a m trofeele
şi gloria d e p o e t ă şi s'o a m p e
dânsa..."
M â h n i t că, fără s ă voiu, î m p r o s -

M. S. s u r â s e g â n d i n d u - s e u n mo­
m e n t , a p o i se sculă, luă u n v o l u m
din bibliotecă, d e m a r o c h i n v e r d e
cu flori d e a u r , s e a ş e z ă p e fotoliu
z i c â n d : „Schiller". D e s c h i s e volu­
m u l î n t r ' u n loc şi ceti frumos, c u m
n u m a i ea ştia s ă citească, u r m ă t o a ­
rele r â n d u r i :
„Pygmalion săruta m a r m o r a până
ce obrajii î n g h e ţ a ţ i ai s t a t u e i sim­
ţ e a u c ă l d u r a s ă r u t a t u l u i : tot a ş a
s ă r u t eu n a t u r a , cu a r d o a r e a tine­
reţii, p â n ă ce e a î n c e p e să r e s p i r e ,
să se î n c ă l z e a s c ă p e i n i m a m e a d e
poet ; p â n ă ce e a î m p ă r t ă ş i n d sim­
ţirea m e a , p r i n d e g l a s şi îmi răs­
p u n d e ; p â n ă c e e a î n ţ e l e g e plân­
gerile inimii m e l e şi-mi d ă înapoi
s ă r u t u l d e d r a g o s t e . A t u n c i arbo­
rele, trandafirii, î n c e p a t r ă i p e n t r u
m i n e , isvorul l i m p e d e îmi c â n t ă un
c â n t e c dulce, p â n ă c e şi fiinţele
neînsufleţite p ă t r u n d în t r e s ă r i r i l e
vieţii m e l e " .
Carmen Sylva.

C a r m e n S y l v a , î n m i j l o c u l î n a l t e l o r p e r s o n a l i t ă ţ i a l e C u r ţ i i R e g a l e şi a d i s t i n ş i l o r
artişti de altă dată, în S a l o n u l de m u z i c ă al P a l a t u l u i R e g a l (1900).
In p r i m u l p l a n , D - n e l e d e o n o a r e a l e R e g i n e i E l i s a b e t a , Z o e B e n g e s c u , El. Catargi, O. M a v r o g b e n i .
p ă t a s e m în a m i n t i r e a R e g i n e i tris­
t e ţ e a a c e e a a ş a d e d u r e r o a s ă , l i să­
r u t a i m â n a şi, r e t r e g â n d u - m ă , îi ce-
r u i i e r t a r e , d e a o fi t u r b u r a t a t â t
de mult.
S c u l â n d u - s e şi d â n d u - m i m â n a ,
î m i zise cu u n a c c e n t şi u n s u r â s trist:
— Noi, femeile a m scris-o, deve­
n i m p o e t e , c a şi t o a m n a c a r e m o a r e
în u l t i m a î n s â n g e r a r e a s o a r e l u i
ce a p u n e .
In a ş a condiţii, g â n d i i e u d u p ă
c e m ă d e s p ă r ţ i i d e R e g i n ă , poezia
n u e d e c â t u n p s l a m sfânt, c â n t a t
î n c e t şi p r e l u n g la c ă p ă t â i u l u n e i
imagini adorate.
R e c i t â n d poeziile C a r m e n Sylvei
p e c a r i le c u n o ş t e a m şi a l t e l e n o u i ,
reţinui cu toată emoţia versurile
u r m ă t o a r e , pline d e cea m a i a d â n c ă
dragoste maternă:.
Cuvânt m a i drag, m a i dulce nu-i
In d r a g u l g r a i a l o m u l u i ,
Ca m a m ă I
Atât de-adânc şi-atât de blând,
N e m ă e s t r i t şi p l i n d e g â n d ,
Ca m a m ă I
Oricui a fost odată s p u s
Eu nu ştiu cinste m a i p r e s u s :
Ca m a m ă .
Iar cui s'a s t i n s a c e s t c u v â n t ,
Trăeşte'n lacrimi pe pământ :
Plângi m a m ă 1
A c e a s t ă s u f e r i n ţ ă fu a t â t d e m a r e ,
c ă în o r e l e d e s u p r e m ă r e c u l e g e r e
C a r m e n S y l v a n u s e sfieşte d e a
p r i v i în faţă cu s e n i n ă t a t e a ei moar­
tea, m o a r t e a voită, d i n t r ' u n p a h a r
c u luciuri r e c i , c u m z i c e a ea :
«Şi ce p ă c a t e dacă m o r ?
D i n larg de zări eu doar sunt dus.
N'a g e m e niciun piept de dor,
Nici glas cu rost tremurător
N'a plânge de ce n u ' s . . .
•x<>x<
A c e s t e a , î n t r e altele, din pricina
unei încredinţări a d â n c i :
«Că nu mai a m dorinţe,
Nici visuri nu m a i am,
E că totdeauna
Visând mă înşelam»
Din c o n v i n g e r e a a s u p r a înţelesu­
lui trist al vieţii a d e c u r s b u n ă t a t e a
aceea fără seamăn, care caracteri­
z e a z ă î n t r e a g ă - i p o e z i e — c a şi în­
t r e a g a s a v i a ţ ă — şi d ă C a r m e n
Sylvei î n f ă ţ i ş a r e a u n e i fiinţe în­
v i n s ă î n t r ' o l u p t ă n e e g a l ă , c a r e con­
tinuă încă lupta fără vreo rază de
s p e r a n ţ ă , b a c h i a r c u s i g u r a n ţ a că
va fi î n v i n s ă p â n ă la c a p ă t , p ă s t r â n d
totuşi a e r u l b l â n d - z â m b i t o r al u n u i
martir conştient.
Indulgenţă, compătimire, iertare,
i a t ă c r e z u l inimii sale, al b u n ă t ă ţ i i
sale i m e n s e , — b u n ă t a t e a c a r e e
floarea cea m a i f r u m o a s ă a d r a -
gostii şi p e c a r e V i c t o r H u g o o
c o n s i d e r ă ca cea d i n t â i v i r t u t e o m e ­
n e a s c ă . I n d u l g e n ţ ă p e n t r u tot c e
n e e scris, c o m p ă t i m i r e p e n t r u tot
ce suferă, i e r t a r e p e n t r u tot ce s e
g r e ş e ş t e . I e r t a r e şi m i e , p a r e a n e
zice C a r m e n S y l v a , p e n t r u c ă a m
a v u t iluzii, i e r t a r e p e n t r u c ă a m
i u b i t ; i e r t a r e m a i cu s e a m ă p e n t r u
Un s t r o p de-atâta trai n e g h i o b ;
Şi m u l t u l s b u c i u m nu-1 m a i p o r t ,
că a m c u t e z a t s ă a m iluzii şi s ă
Un s t r o p şi-am s m u l s din lanţ un rob, iubesc. Căci lumea, pământul, n'au
Se sfarmă un netrebnic ciob a d m i s r e a l i z a r e a n ă z u i n ţ e l o r noas­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Şi 'imi i m u t ş i m o r t » . t r e ideale.
Pe p ă m â n t nu ne r ă m â n e decât
să fim î n g ă d u i t o r i , a d i c ă să p r i v i m
î n t â m p l ă r i l e şi l u c r u r i l e ce n e în­
conjoară, b a c h i a r şi r ă u t a t e a , fie
a s ò a r t e i , fie a o a m e n i l o r , cu b u n ă ­
t a t e , cu d u r e r e d e i n i m ă , cu milă,
căci t o a t e s e î n t â m p l ă c u m le e
scris s ă s e întâmple...
Aşa povăţuindu-mă mintea, ne
s p u n e C a r m e n Sylva, în s o n e t u l s ă u
F l o a r e a R e g i n e i , c u c a r e îşi a s e a ­
m ă n ă sufletul şi c a r e a simbolizat-o,
floarea din creerii m u n ţ i l o r , t r ă i n d
sub soare vitreg, cu lucirea gheţii,
n u t r e b u e s ă v ă m i r a ţ i că s u n t în­
s t r ă i n a t ă şi r e c e .
N u ziceţi c ă trufie sfiditoare
A p a s ă strânse buzele-mi să tacă
Ş i a l b u - m i c h i p c u frig d e g h i a ţ ă ' m b r a c ă
Şi râs nu lasă viaţa-mi să'nfioare :
Autografele Suveranei
Ş i nici că n u v i u printre flori - o f l o a r e -
Carmen Sylva Ci p u r u r e a s t i n g h e r ă şi p o s a c ă
Nici doina de i s v o a r e nu m ă ' m p a c ă
Carmen Sylva, Regină poeta, m a r e iubitoare Şi nici duioase mângâieri de soare.
de muzică, ea în«ăşi o preoteasă a Euterpei,
îşi a l c ă t u i s e o m i c ă o r c h e s t r ă s i m f o n i c ă , şi î n Când naltul solitar mi-e muta cale
p a u z e l e c o n c e r t e l o r , fie î n P a l a t u l d i n B u c u ­ Sub soare vitreg cu lucirea gheţei
r e ş t i , fie la c a s t e l u l P e l e ş , l e o f e r e a a u t o g r a f e Când fruntea mi-o surută doar nămeţii, -
colaboratorilor săi.
A s t f e l , p e o f o t o g r a f i e o f e r i t ă lui G e o r g e C u m vreţi să ştiu fiorii dulci din vale,
E n e s c u , a s c r i s u r m ă t o a r e l e v e r s u r i în stil E x t a z u l florii c e s p r e p a r a vieţii,
!
popular : Setos desch de albele petale ? . . .
începe pe loc Munţii c ă r ă s u n ă
A zice cu foc Şoimii se adună D a r a t u n c i , d a c ă p e înălţimile
începe uşor Codrii s e trezesc reci a l e g â n d i r i i , iluziile şi emoţi­
A zice un dor Frunzele şoptesc, ile vieţii s u n t î n l ă t u r a t e , n u e înlă­
Un cântec duios Stelele clipesc
Atât de frumos. Şi'n cale s'opresc.
t u r a t o a r e izvorul î n s u ş al poeziei,
l u p t a a c e e a d i n t r e d o r u r i şi p u t i n ţ a
Iar p e o altă fotografie, oferită fetiţei b l o n d e n o a s t r ă d e a le r e a l i z a , d i n t r e sim­
cu faima de concertista, care a v e a să devie
virtuoasa pianistă A u r e l i a C i o n c a , a scris:]
ţire şi g â n d i r e , l u p t ă c u s i n e î n s u ş ?
A r i p i la m â i n i , " a r i p i l a i n i m ă , a r i p i l a g â n d i S'ar p ă r e a c ă da, şi c u t o a t e aces-
 «KHMKVsgHCELE TREI CRIŞURIB&MBBBSBBMMHB!

R e g e l e C a r o l I.

Sinaia : Castelul Peleş, iarna.

tea nu. In a c e a s t a s t ă p a r t i c u l a r i t a ­
tea poeziei C a r m e n Sylvei, ca şi al
poeziei l u i E m i n e s c u : în c o n t r a z i c e ­
r e a d i n t r e s e n i n a î n ţ e l e p c i u n e a ne-
p r e ţ u l u i vieţii, p e d e o p a r t e , şi din
dragostea de viaţă, de natură, de
frumos, pe d e a l t ă p a r t e , s u n e t u l
C a r m e n Sylvei fiind ca o c u m p ă n ă
în c a r e t r a g r â n d p e r â n d şi cu pu­
t e r e : c â n d j u d e c a t a sa r e c e , c â n d
s i m ţ i r e a sa fierbinte, u n a a r ă t â n d u - i
fatalitatea întâmplărilor pământeşti,
î n d e m n â n d - o s ă s e d e s p a r t ă d e ilu­
ziile şi emoţiile vieţii c a d e o l u m e
î n ş e l ă t o a r e , c e a l a l t ă a t r ă g â n d - o pe
p ă m â n t , f ă c â n d - o să i u b e a s c ă l u m i n a ,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
f r e a m ă t u l , florile, o a m e n i i , a m i n t i ­
rile. In a c e s t duel al g â n d i r i i sale c u
zicem a ş a , i n d u c ţ i u n e a logică a poe­
ziei, cine n u î n ţ e l e g e că în poezia
liniştită, a u g u s t d e s e n i n ă , a C a r m e n
Sylvei, s u n t suferinţi sublimate,
a c e l a n u î n ţ e l e g e î n t r e a g a ei fru­
museţe.
In t r a d u c e r i , n u n e p u t e m d a bine
s e a m a d e calităţile poeziei C a r m e n
Sylvei. A t r a d u c e d i n t r ' o limbă în
a l t a poezia, e s t e a a p u c a î n t r e de­
g e t e aripile u n u i fluture ; p u l b e r e a
a c e e a fină care-i a l c ă t u e ş t e frumu­
s e ţ e a se p i e r d e p r i n t r e d e g e t e . D i n
c h i a r a c e s t e t r a d u c e r i însă t r a n s p a r e
o a r m o n i e şi u n colorit p u t e r n i c ,
d e s t ă i n u i n d o fire tot a t â t d e m u z i ­
cală c â t şi d e i u b i t o a r e d e plastic.
I m a g i n i l e sale s u n t m a r i , î n s ă m a i
l a m văzut, el şi-a l u a t p r i b e g i a în
lume psalmodiind dintr'o nenoro­
cire c a l v a r u l s u n e t u l u i s ă u , d â n d u - n e
p e n t r u î n t â i a o a r ă p e p ă m â n t u l ţării
n o a s t r e poezia d u r e r i i s e n t i m e n t u l u i
d e m a m ă . S e n t i m e n t u l a c e s t a a fost
cu d r e p t c u v â n t g e n e r a l i z a t d e ea,
tradus într'un sentiment de iubire a
î n t r e g e i o m e n i r i s u f e r i n d e , p r i n iu­
birea aproapelui mai mult decât pe
sine însuşi, î n c e r c â n d a d e p ă ş i ast­
fel m a r e a şi d i v i n a d o g m ă e v a n ­
gelica a iubirii d e - a p r o a p e l u i . I a t ă
p u n c t u l cel m a i înalt al poeziei Car­
m e n Sylvei, căci c u m zice p o e t u l :
O d e - a r fi i u b i r e a ' n l u m e d o a r a t â t a c â t ă n u e,
C â t e - a r fi d i n c e - s d o a r v i s u r i , c i n e a r ş t i a c u m
[să s p u e ?
T e - a i s i m ţ i t r ă i n d i n alţii ş i t r ă i n d p e v e c i n i c i e I

s i m ţ i r e a s t ă f r u m u s e ţ e a poeziei m e ­ t o t d e a u n a s u b c u l o a r e tristă. P r i n s i m ţ i r e a C a r m e n Sylvei şi

lancolice a C a r m e n Sylvei, î m b i n a t ă V â n t u l d e ş e r t u l u i îi a p a r e c a o p r i n c u n o ş t i n ţ e l e şi g u s t u l d o b â n d i t
din l a c r i m i p a r f u m a t e d e flori şi „flacără", s b u c n e t u l u n u i c r a t e r de din l i t e r a t u r i l e lumii, poezia sa a fost
din flori u d a t e c u l a c r i m i ca cele v u l c a n ca „un m u g e t al p ă m â n t u l u i e x p r i m a t ă î n t r ' o f o r m ă d e o delica­
d e p e m o r m i n t e l e iubite. P o e z i a d ă s ă t u l d e viaţă-i", l u n a c a r e p e n t r u teţe e t e r a t ă , d e o s u b t i l i t a t e u n i c ă .
i m a g i n e a vieţii r e a l e , în p a r t e b u n ă , noi toţi n u e d e c â t u n c o r n strălu­ Sensibilizând î n f ă ţ i ş a r e a poeziei
în p a r t e r e a , a r ă t â n d - o ca u n r i t m citor, p e n t r u C a r m e n S y l v a e o C a r m e n Sylvei, e a n e a p a r e ca u n
m a i m u l t din infinita o r c h e s t r a ţ i e „fecioară" în r u g ă c i u n e , cu b r a ţ e l e f r u m o s peisaj d e i a r n ă , c u t ă c e r e a
de ritmuri a Universului. r i d i c a t e la cer, în t ă c e r e a a d â n c ă a profundă de peste toată viaţa cu
C a u r m a r e , p o e z i a C a r m e n Sylvei, nopţii. In poezia „ V â n t u l " , c o p a c u l s o a r e l e palid, i r i z â n d c e a ţ a şi florile
departe de a n e învăţa să părăsim e c o n s i d e r a t ca liră şi v â n t u l c a poet. d e g h i a ţ ă din v ă z d u h şi d e s c o p e r i n d
iluziile şi emoţiile inimii n o a s t r e , I a t ă , în c â t e v a c u v i n t e d a r u l po­ vederii noastre priveliştea magică
n e s p u n e din c o n t r a că n u m a i din etic al C a r m e n S y l v e i . N ă s c u t , c u m a u n e i zile d e opal.
împreunarea unei minţi gânditoare
cu o i n i m ă m i ş c a t ă p o a t e isvorî po­
ezia a l e a s ă . H a m l e t . c a r e se s b u c i u m ă
în faţa s u f e r i n ţ a lui, î n t r e b â n d u - s e :
„A fi s a u a n u fi"? e p r i m a t r e a p t ă
a poeziei ; C a r m e n Sylva, c a r e pri­
v e ş t e s e n i n fatalitatea, e a d o u a şi
u l t i m a t r e a p t ă a poeziei, a poeziei
s u b l i m e ; e c a s ă o n u m i m aşa, metafi­
zica poeziei în sine, a celei din u r m ă
e s e n ţ e a b s t r a c t e a ei. C e a d e a d o u a
fază însă, p r e s u p u n e p e cea d i n t â i u .
C â n d p r i v i m s e a r a , s u b l u m i n a lunii,
m a r e a liniştită, a b i a s ă l t â n d în u n d e -
le-i l a r g i şi v o l u p t o a s e , n u t r e b u e
s ă u i t ă m că e a e a l c ă t u i t ă d e mii
şi mii d e fluvii, cari s p u m e g ă în pu­
hoiul lor, a r u n c â n d u - s e s g o m o t o a s e
din m u n ţ i , u n e l e în altele, p â n ă
a j u n g în liniştea l a r g ă a m ă r i i . C i n e
n u î n ţ e l e g e c ă în valul m o a l e al
m ă r i i , în z a r e a a c e e a viorie, infinită,
e s b u c i u m u l t u r m e n t a t al a t â t o r cu­
renţi, n u înţelege frumuseţea întrea­
g ă a m ă r i i , p r e c u m c i n e n ' a r e , ca s ă P l i m b a r e a în trăsură a S u v e r a n i l o r , in c ă u t a r e a locului
p e ţ c a r e avea să se clădească m a i târziu CastelulJPeles.
xmimmmm%%%%mcELE TREI O R I Ş U R I ^ ^ ^ ^ H ^ ^ ^ ^

Anul 1944 se anunţă vijelios. — Noui perspec­ Mareşalul Ion A n t o n e s c u ,

tive în alcătuirea Europei de mâine. — Conducătorul Statului,

Tineret serios şi tineret frivol. — Nobilul gest strigam cu toţii: « Vrem

Cu aceste bucurii şi cu
Ardealul!'
simţiminte
al guvernului român faţă de populaţia de vibraţie
pe pământul
românească,
Ardealului,
am
la Oradea,
păşit

Parisului. în anul 1919, la postul meu de co­

mandă ostăşească, atunci când am
d e : Col. G e o r g e Bacatogli! pus şi temelia 'Celor trei Crişuri*.
Primit cu însufleţire de popor şi de
À m intrat în anul 1944—sub aus- runceşte să urmăm unirea şi iar înalte personalităţi locale, amintesc
piciile unui vârtej de emoţii. unirea. Ca român şi ca vechi os­ cuvintele bătrânului episcop, dr. Ro­
Trecutul este întunecat şi trist; — taş, fără voie gândul îmi sboară man Ciorogariu, scrise atunci:
viitorul an se anunţă vijelios. Se spre anul de bucurie 1918. Atunci, «Tradiţiile B i h o r u l u i a u d a t far­
anunţă un an de jertfe şi de mari Patria era mare, era întinsă. Acum m e c u l „Celor trei C r i ş u r i " p e n t r u
încordări. Rămânem cu mângâierea 25 de ani, sub ochii noştri şi prin b i h o r e n i . D i n a c e s t f a r m e c al tre­
plăcutelor amintiri îndepărtate, ce sforţările armatei noastre, seţesuse cutului s'a d e s p r i n s n u m i r e a r e u n i ­
scormonesc sufletul, îl avântă şi îl u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă , înscriindu-se în unii „Cele trei C r i ş u r i " , m e n i t ă să
întăresc pentru lupta silelor vii­ paginile istoriei încununarea ope­ facă din ele u n n o u simbol, acel al
toare ce mai avem de trăit. BCU Cluj / Central University Library Cluj
rei de străduinţi
timp. Era consecinţa
desfăşurate
logică a unui
în culturii noui r o m â n e ş t i . A c e s t s o a r e
a r ă s ă r i t a s u p r a Crişurilor. E l e v o r
~Marea familie românească ce se
chiama Patria, tre bue apărată; proces de evoluţii şi aşteptare; era simboliza d e - a c u m î n a i n t e a p a v i e
ziua de 24 Ianuarie 1859, ne po- cum a spus Goga, iţlţiwuL-acQrd a culturii c r e ş t i n e r o m â n e . C i n e v a
dintr'o sbuciumată simfonie. Dar, bea din ea, n u va î n s e t o ş a în veci».
adevărul etnic şi istoric nu poate Asemenea sfinte cuvinte pe care
să rămână înnăbuşit. Ungaria a le-am urmărit şi înfăptuit si de
trăit totdeauna pe spinarea naţio­ si cu credinţă religioasă şi româ­
nalităţilor, şi mai ales pe spinarea nească uedesminfite, cuvinte scrise
românilor ardeleni. România şi Un­ de înaltul prelat şi marele român,
garia, în mod logic, nu vor putea ne-au încurajat în lupta ce avea să
trăi în armonie până la lămurirea vie, şi asi, după 25 ani de activi­
definitivă a problemei Ardealului. tate, ne simţim conştiinţa împăcată
Au trecut de a turui 25 de ani. că neam făcut pe deplin datoria.
Am intrat în Oradea pe poarta mare Ne aclimatisasem repede în bras-
deschisă de ostaşii români. Trăiam da ardelenească; era ţara noastră,
momente de înălţare sufletească şi atât de frumoasă şi atât de ospita­
naţională în faţa realităţilor legă­ lieră. Maurice Barrés, într'una din
nate de amintirea copilăriei, când scrierile sale, fixează aceste fru-

Adoli Hitler sj^Bénitto Musolini. O f i ţ e r i d e S t a t M a j o r j a p o n e z i , la u n p o s t d e comandă.

A As\Si
 g g a & M B M g B M H O E L E TREI
museţi ale patriei sale. în următoa­
rele cuvinte: „In tinereţea mea am
crezut că frumuseţea e împrăştiată
in toată lumea, chiar şi în locurile
cele mai tainice; alergam după a-
ceste frumuseţi îndepărtate. Astăzi,
găsesc frumuseţea pe simpla su­
prafaţă a pământului meu natal.
Era o abatere din calea rătăcită a
străinismului în spie ţinta supre­
mă: Patria".
Nespusă a fost bucuria noastră
in acel an' al învierii româneşti,
1918, în faţa vredniciei armatei
noastre şi a strălucitelor izbânzi
de dreptate ce au fixat hotarele Ro
mâniei Mari. „ Cele trei Crişuri" s 'au
născut în zilele însorite de vară ale
anului 1919, sub auspicii fericite.
Ziua de 24 Ianuarie, Ziua Unirii,
înseamnă o etapă de reculegere şi de
tradiţie. Ziua de 1 Decembrie 1918,
o altă etapă de bucurie românea­
scă. Suferinţele ultimilor ani îndu­
rate de poporul român, ne-au indi­ D. Mareşal Ion A n t o n e s c u , la u n post de c o m a n d ă , primind
cat drumul de trasat pentru viitor. r a p o r t u l şefilor d e imitaţi.
Noul an ne găseşte tot în tranşee,
în faţa revărsărilor de ură care de vreme îndelungată îşi trage din altă luptă ce se desfăşoară oficial
fac din fraţi creştini cei mai a- adâncimi forţele de viaţă ce le sus­ pentru un ideal comun al naţiei.
prigi duşmani care nu iartă nici în ţin. In această încurajatoare situa­ Este o stare de robire a vieţii, poate,
clipele din urmă. Ce mângâiere pu­ ţie se găseşte şi poporul român în cu îndatoriri faţă de conştiinţa noas­
tem aştepta din viaţa omenească zilele noastre, aşa cum Ion C. Bră- tră, dar tot din aceste lupte răsar,
decât în legătură cu preceptele Celui tianu a scris odinioară cu litere de trecând peste anumite dezamăgiri,
de Sus, care veghiază, rabdă şi aş­ foc. „Studiul istoriei, zice dânsul, razele luminoase de bucurie şi de
teaptă vindecarea ! Dar, cu toate a-
ceste pesimiste constatări, BCU Cluj / Central University Library Cluj
cari de
a dat poporului
viitorul României
nostru credinţa în
şi a dăruit pu­
îmbărbătare ale biruinţii.
din aceste lupte sufleteşti,
A evada
înseamnă
fapt treime-să întărească puterea terea de viaţă a naţiunii". a te sustrage delà legile naturale
lor de luptă, popoarele nu pot muri. Românii din 1821, Românii din lăsate de Dumnezeu.
Ele îşi au o obârşie şi o continui­ 1848, Românii din 1916 şi, în sfâr­ Ştim că pentru tineret în special,
tate istorică ce nu pot fi înnăbuşile şit, cei din 1942, vijelioşi la dato­ morala ca şi predica din biserică
Până la peire; ele respiră parfu­ rie, s'au umplut de glorie şi mân­ sunt plicticoase câteodată, chiar a-
mul înviorător al speranţei atât de drie, au ştiut ce vor şi au imorta­ dormitoare, dar tineretul, ascultând
turburate. Să ne întoarcem dar, la lizat cuvintele lui Vasile Alecsan- de imperativul vremii, trebue să
zilele şi faptele vechilor patrioţi. dri: ^Românul nu piere!» aleagă între plăcere şi datorie. Pă­
Splendoarea florilor din grădină rinţii în familie, profesorii în
ne răpeşte privirea, şi în această şcoală, sunt îndrumătorii şi educa­
contemplare a frumosului, odată cu JZiaţa cere s forţări de fiecare clipă. torii lor.
stăpânirea admiraţiei, nu se poate " Fiecare om suportă o luptă cu Idealul sufletului românesc este
uita tulpina care le poartă şi care sine însuşi şi cu cei din jur, şi o bine cunoscut. Să nu uităm că sfar­

li Mareşal Ion A n t o n e s c u vizitând Expoziţia picturii de r ă z b o i . G e n e r a l L. M o c i u l s c h i , c o m a n d a n t u l u n e i divizii d e V â n ă t o r i de Munte,

pe teatrul de operaţii delà Kerci.
 XXXXXXXWZXXXXXCIAA] TREI
situi războiului va aduce cu sine
şi mult aşteptata problemă a gra­
niţelor ciuntite în 1940. Deaceia,
trebue ca tineretul să înţeleagă că
refugiaţii de-atunci au lăsat pă­
mântul şi căminurile lor, unde îi
aşteaptă chemarea naţională. Aşa
dar, tineri, nu uitaţi cuvintele po­
pulare care circulă astăzi pretu­
tindeni :
...Urcă'n s t â n c i , c o b o a r ă ' n văi
U n d e - a ş t e a p t ă f r a ţ i i tăi I

JTiramatica criză naţională a Fran-

ţei şi a poporului francez, a
pus în discuţie, în ultimul timp,
puterea şi prestigiul ei de mâine.
Franţa, azi, e culcată la pământ
de legile necruţătoare ale războiu­
lui. Şi lotuşi, Franţa de azi este o
încrucişare de forţe spirituale înnă-
buşite, care aşteaptă reclădirea. D . prof. M i h a i A n t o n e s c u , v i c e p r e ş e d i n t e l e C o n s , d e m i n i ş t r i , a l ă t u r i
Franţa de azi, ca şi cea de ieri, este de S. S. P a t r i a r h u l N i c o d e m , la a l e g e r e a n o u l u i e p i s c o p de B u z ă u ,
Antim Crafnveanu.
un imens laborator al geniului fran­
cez, care aşteaptă cu mândrie să-şi
reia locul între marile popoare civi­ vorbitoare. Ei bine, ascunzişurile cute nouă mai ales de femeile şi tine­
lizate din lume. războiului au aruncat Franţa şi în rele fete din România, sunt mărturia
special Parisul într'o criză alimen­ unei prietenii pe care, hotărît, nimic
Dar războiul, care a semănat nu o poate sdruncina, nici războiul sau
tară ce străbate cu violenţă exis­ revoluţia şi nici clipele de bucurii sau
ruina şi sărăcia, a lăsat urme a-
dânci în su fletul poporului francez; tenţa populaţiei. Gestul nobil al gu­ de nenorocire, cari toate deopotrivă e-
armata învinsă şi divizată a dat vernului român de-a oferi surorii moţionează, desnădăjduesc sau conso­
naştere la confuzii sociale şi eco­ noastre latine, în gravele momente lează".
nomice, din cari a răsărit comunis­ prin care trece, peste 50 vagoane Ch. Maurras evocă apoi cu mândrie
mul şi lipsa alimentară. Poporul cu alimente diferite, a fost apre­ legăturile de prietenie ale lui Frede­
ciat de întreg poporul francez, care, ric Mistral, între alţii cu Vasile Alec-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
francez se sbate în suferinţi de tot sandri şi Carmen Sylva, pe cari îi nu­
felul. prin presă, aduce cuvinte de mul­
ţumire şi recunoştinţă, ce nu se pot meşte: „adevăraţii şi marii prieteni
Parisul, care fermeca privirea ai Franţei".
prin măreţia estetică a monumen­ uita, ca o mărturie a simpatiei pe
telor sale, şi-a schimbat fizionomia, care Franţa o exprimă cu această
a devenit trist şi întunecat. E ace- ocazie. Exemplificăm rândurile din
laş Paris, din care viaţa intelec­ « Action Française» ale academicia­
tuală, puternică şi eternă, pe lângă nului Charles Maurras, pline de căl­
o conştiinţă cetăţenească, emană o- dură şi afecţiune, care răspund Ro­
pinia publică, în stare să realizeze mâniei latine şi prietene.
fapte mari. „Măreţele daruri ale României făcute
Trecutul glorios al Franţei, nu Franţei, daruri atât de preţioase pen­
tru mâhnirea noastră, aceste trimeteri
minte. Epoca lui Ludovic al XIV-lea, de ujei, zahăr, unt, paste făinoase, dul­
a lui Napoleon şi Pasteur, a d-nei ceţuri şi marmelade cu vagoane în­
Curie şi a atâtor altor genii ale o- tregi,—căci au sosit 14 vagoane şi sunt
menirii, şi apoi ale Franţei, sunt anunţate mai mult de 50, — daruri fă­

S ă r b ă t o r i r e a d - l u i G e n e r a l d e C o r p d e A r m a t ă D u m i t r u I. P o p e s c u ,
Ministrul Afacerilor Interne, d u p ă trei ani de activitate r o d n i c ă şi plină de
r ă s p u n d e r i . V o r b e ş t e d. p r o f M i h a i A n t o n e s c u . L a s t â n g a , d. G e n e r a l
Ion R ă ş c a n u , p r i m a r u l g e n e r a l al Capitalei. C h a r l e s M a u r r a s , m e m b r u al A c a d e m i e i Franceze.

) io (
» » H ^ K ^ ^ H C E L E
„Cele Trei C r i ş u r i " — s i m b o l al n o u l u i i d e a l
n e u n i n n e a şl revista „Cele Trei Crişuri", după douăzeci ş i doi de ani de activitate Ia graniţa de vest, pe terenul
colturi! naţionale, la 4 Septembrie 1940 a trebuit s ă evacueze cu biblioteca centrală şi întreg patrimoniul de
esenţă românească, agonisire a celor două decenii de muncă. Două dintre Cele Trei Crişuri, au rămas pe pământ
românesc. Al treilea — Crişul repede, — a rămas p e pământul maghiar, constituind pentru întregul neam un nou
ideal naţional. Revista noastră rămâne aceiaşi, cu aceiaşi structură şi a c e l a ş crez reprezentând trecutul, cu toate
jertfele şi biruinţele lai, iar prin acest nou ideal, făcând un sacru legământ cu aspiraţiile şi trăinicia viitorului.
Cum au luptat românii pentru unitatea naţională
Câpnedn t rGu ha. îLn at ezmă re i at r eîcnuv ă ţ Că ma râpnatţui li
n a ţ i o n a l în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi G h .
A s a c h i îi c h e m ă p e cei d i n t â i pro­
fesori r o m â n i a r d e l e n i la Iaşii Mol­
dovei, î n acelaşi s c o p a u v e n i t u n
şir î n t r e g d e c ă r t u r a r i , liberi pro­
fesionişti, n u n u m a i p e n t r u a-şi sus­
ţine r o s t u r i m a t e r i a l e , ci m â n a ţ i d e
dorul u n e i vieţi libere şi a u n u i
ideal c a r e e r a n u m i t al daco-româ-
nismului.
W o r o n i c z , u n a g e n t polon în Ţ ă ­
rile. R o m â n e , m ă r t u r i s e ş t e c ă A r d e ­
lenii «cari v i n aici c a profesori şi
ca n e g u s t o r i , s u n t c e i m a i vajnici
p r o p a g a t o r i ai ideii u n i t ă ţ i i naţio­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
n a l e " . E r a u aceşti A r d e l e n i suflete
m a r i eroice d e idealişti jertfitori şi
fiecare la locul s ă u e r a u n alt G h e o r -
g h e L a z ă r . R e f r a c t a r i , h o t ă r î ţ i ai
c u r e n t e l o r s a u d o c t r i n e l o r politice
c a r i e x c l u d e a u i d e e a n a ţ i o n a l ă , ei
n ' a u sprijinit d e c â t ideile l i b e r a l e
d e m o c r a t i c e şi n a ţ i o n a l e a l e timpu­
lui. D e a c e e a li s ' a u d e s c h i s t o a t e
căile a s c e n s i u n i l o r în v i a ţ a publică
r o m â n e a s c ă . In politica oficială a
Statului Român n u s'au amestecat
decât ca cetăţeni s a u purtători ai
u n o r d e m n i t ă ţ i c e li s e î n c r e d i n ţ a s e .
0 singură dată a u încercat să
m e a r g ă î n a i n t e a destinului istoric.
E acţiunea revoluţionară de acum
o jumătate de veac.
O d a t ă c u a s c e n s i u n e a politică a
R o m â n i e i , î n c e p e şi a c ţ i u n e a siste­
matică de desnaţionalizare a Statu­
lui u n g a r în j u r u l a n u l u i 1880. U n ­
g u r i i v ă z u r ă în a c e a s t ă a s c e n s i u n e
şi t e n d i n ţ ă p a n - r o m â n e a s c ă a nou­
lui S t a t d u n ă r e a n o p r i m e j d i e pen­
t r u S t a t u l lor milenar.
Mijloace p e n t r u d e s n a ţ i o n a l i z a r e a
românilor.
In A r d e a l s e înfiinţase o s o c i e t a t e
culturală maghiară, cu scop d e a
d e s n a ţ i o n a l i z a p e R o m â n i . E s t e fai­
m o a s a „Erdely M a g y i a r K u l t u r E g y -
let" c a r e f u n c ţ i o n e a z ă şi azi. U r m â n d
a p o i d r a s t i c e l e legi a l e î n v ă ţ ă m â n ­
tului p r i m a r d e l à 1879, a c e e a a în­
v ă ţ ă m â n t u l u i s e c u n d a r delà 1885,
t o a t e c u scop d e a d e s n a ţ i o n a l i z a
TREI C R I Ş U R I ^ H ^ ^ ^ H e g W
d e : Prof. Al. L a p e d a t u
M e m b r u şi S e c r e t a r g-ral al A c a d e m i e i R o m â n e
p e R o m â n i . D e sigur, în faţa a c e s t e i
situaţii u r m e a z ă şi r e a c ţ i u n e a Ro­
mânilor din Ardeal, i a r tineretul
a r d e l e n e s c din B u c u r e ş t i e r a în plină
fierbere, a v â n d în f r u n t e p e u n fost
elev iubit al Blajului, G h e o r g h e Se-
Prof. A l . Lapedatu.
c ă ş a n . In m i n t e a a c e s t o r o a m e n i în­
fierbântaţi d e idealul p a t r i e i m ă r i t e ,
se n ă s c u i d e e a unei p r o c l a m a ţ i u n i
a d r e s a t e r o m â n i l o r d e p e s t e Car­
p a t i c a şi celor d e d i n c o a c e , c ă r e i a
să-i u r m e z e o m i ş c a r e i r e n d e n t i s t ă
r e v o l u ţ i o n a r ă , p e n t r u a s e împlini
m a i d e v r e m e destinul, u n i r e a tu­
turor Românilor. Această proclama­
ţie delà B u c u r e ş t i , s e m n a t ă d e G h e o r ­
g h e S e c ă ş e a n şi G h e o r g h e Ocă-
ţ e a n u , p u r t â n d d a t a d e 18 A u g u s t
1885, e r a o n ă v a l n i c ă c h e m a r e a
R o m â n i l o r d e p r e t u t i n d e n i la u n
salt e r o i c s p r e e l i b e r a r e şi a p a r e
c h i a r c â n d s e c o n s t i t u i a la Cluj Kul­
tur Egyletul unguresc.In prima parte
din cele trei, c â t e s u n t , se d e s c r i u
pe r â n d cele trei p ă r ţ i c â t e cu­
p r i n d e p r o c l a m a ţ i a . In p r i m a p a r t e
se a r a t ă m o t i v e l e ce a u d e t e r m i n a t - o .
A doua adresată Românilor d e peste
m u n ţ i , e c e a m a i î n t i n s ă , m a i ener­
gică şi m a i i m p r e s i o n a b i l ă .
naţional
COLONEL GEORGE BACALO GLU
î n t e m e i e t o r şi D i r e c t o r al c C e l o r Trei C r i ş u r i »
„ O r d i n e a legală n u e x i s t ă d e c â t
p e n t r u U n g u r i , p e n t r u c a s ă vă sub­
j u g e şi s ă vă d i s t r u g ă . T o a t e a c e s t e a
vi s ' a u făcut p r i n o r d i n e a legală,
c u m v ă veţi m a i p u t e a a p ă r a t o t
p r i n e a , zice p r o c l a m a ţ i a , c a r e în­
t r e a g ă c o n ţ i n e n u m a i î n d e m n u l la
revoluţie".
A treia parte e adresată Româ­
nilor d e d i n c o a c e d e m u n ţ i . „Să des­
făşurăm steagul iredentei române
p r e t u t i n d e n i , s ă r ă s p u n d e m c u vred­
nicie conjuraţiei delà C l u j " .
Ordine severe, arestări, bătăi.
A l a r m a opiniei publice m a g h i a r e
fu m a r e în u r m a a c e s t e i p r o c l a m a ţ i i .
O r d i n e d i n t r e cele m a i s e v e r e fură
d a t e , a r e s t ă r i , b ă t ă i şi j u d e c ă ţ i . C a ­
sele protopopilor, preoţilor, î n v ă ţ ă ­
torilor şi celor bănuiţi, fură p e r c h e ­
ziţionate ca să se descopere trădă­
torii. P a t r u s p r e z e c e p r e o ţ i d i n ţinu­
tul Albei-Iulii fură t r a n s p o r t a ţ i î n
l a n ţ u r i delà T e i u ş la Tg.-Mureş, u n d e
funcţiona t r i b u n a l u l special p e n t r u
judecarea crimelor de înaltă trădare.
R e d a c ţ i a „ T r i b u n e i " fu percheziţio­
n a t ă p e n t r u a s e v e d e a d a c ă n u s'a
tipărit acolo. S t u d e n ţ i i m a g h i a r i d i n
Cluj, m a n i f e s t a r ă s g o m o t o s c o n t r a
i r i d e n t e i r o m â n e şi a r s e r ă procla­
maţia.
S i t u a ţ i a c o n d u c ă t o r i l o r r o m â n i din
A r d e a l d e v e n i delicată, d e a c e e a
„Gazeta Transilvaniei" repudiază
proclamaţia, afirmând că Românii
l u p t ă c u mijloace egale. G u v e r n u l
R o m â n l u ă m ă s u r i p e n t r u confisca­
r e a p r o c l a m a ţ i e i şi d e s c o p e r i r e a a u ­
torilor c e fură deferiţi j u s t i ţ i e i . Gu­
v e r n u l u n g u r e s c i n t e r v e n i p e cale
diplomatică împotriva agitatorilor.
L a V i e n a , cele p e t r e c u t e în R o m â ­
n i a c u r e p e r c u s i u n i l e l o r în U n g a ­
ria, p r o v o c a r ă o s e r i o a s ă î n g r i j o r a r e
şi i n t e r v e n ţ i i d i n t r e cele m a i p u t e r ­
nice s e f ă c u r ă ta B u c u r e ş t i . Minis­
trul d e E x t e r n e d e l à V i e n a t e l e g r a -
fiază B a r o n u l u i M a y r s ă s t ă r u i a s c ă
pe lângă Brătianu, atunci Preşedinte
d e Consiliu, s ă p e d e p s e a s c ă în m o d
e x e m p l a r p e autorii p r o c l a m a ţ i e i .
M a y r c o m u n i c ă lui Kâlnoki că s'a
decis e x p u l z a r e a a ş a s e p e r s o a n e ,
î n t r e c a r e şi C i u r c u , d i r e c t o r u l d e l à
„Independance Roumaine". Enerva­
rea în o r a ş e r a m a r e , opoziţia a n u n ­
ţase o întrunire de protest, avocatul
P a l a d e a t a c ă violent p e R e g e , G r ă -
dişteanu jură a se consacra de aci
\ys VTy v»> v r y C V W O T W CM W W W S W W ,
<A\ An *A\ / \
A fAN r A A \ A \
î n a i n t e iridentei, J e a n L a h o v a r v
vorbi î m p o t r i v a expulzării.
D e c r e t u l d e e x p u l z a r e se d ă d u la
2/14 S e p t e m b r i e şi fu tipărit în z i a r e .
R e v o l t a opiniei publice luă proporţii
c o n t r a a c e s t u i a c t al G u v e r n u l u i .
„ R o m â n u l " în special făcu u n a s p r u
r e c h i z i t o r i u lui I C. B r ă t i a n u , fost
r e v o l u ţ i o n a r şi exilat la 1848. L a
p l e c a r e a expulzaţilor, p e r o n u l g ă r i i
e r a plin d e l u m e şi c â n d se d ă d u
s e m n a l u l d e p l e c a r e , din t o a t e păr­
ţile i s b u c n i r ă s t r i g ă t e d e „trăiască
R o m â n i a " şi la r e v e d e r e . D r o c şi
B ă n c i u l e s c u , se a r u n c a r ă j o s şi în­
g e n u n c h i n d s ă r u t a r ă p ă m â n t u l ţării.
A g i t a ţ i a c o n t i n u ă tot m a i v i g u r o a s ă
şi d u p ă p l e c a r e a e x p u l z a ţ i l o r , ches­
t i u n e a fiind a d u s ă c h i a r şi în par­
lament. Brătianu răspunzând atunci
lui C. Boerescu, i a zis c ă şi V i c t o r
E m a n u e l a t r e b u i t s ă exileze p e
Ministrul de Interne al Ungariei către prefecţii judeţelor cu
populaţie românească din toată Ungaria
N o . 1061/1885.
D i n oficiu. Confidential.
Exclusiv în m â n ă proprie.
Către prefectul judeţelor : Arad, Bistriţa-
Năsăud, Bihor, Braşov, Făgăraş, Hunedoara,
Caraş-Severin, Sibiu, Alba inferioară, Solnoc-
Dobâca, Turda-Arieş. Trei-Scaune, Maramu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
r e ş , T â r n a v a - M a r e , T â r n a v a - M i c ă , S ă l a j Ti­
miş, Odorhei şi S o m e ş .
„Nu mă îndoiesc că D-voastră n'aţi
scăpat din vedere agitaţiunile societăţii
„Carpaţii" din România şi manifestul
instigator la rebeliune al „iredentei ro­
mâne", prin care de curând s'au produs
tentative de maşinaţiuni antipatriotice
naţionaliste româneşti; după cum reiese
din urmăiirile făcute până în prezent,
că aceste maşinaţiuni în primul rând
cuprind sentimente antipatriotice, că ele
sunt propagate de către avocaţii nemul­
ţumiţi, preoţi, învăţători şi notari, lucru
ce e dovedit şi din faptul că manifestul
„iredentei române" s'a trimis tot aces­
tora, iar din partea lor, cu tot ordinul
oficial al autorităţilor de a-1 preda, nu
l-au depus în mâna acestora. Deci, îna­
inte de toate, faţă de această atitudine
e necesară cea mai vigilentă suprave­
ghere şi acestei supraveghieri îi sunt
datori toţi funcţionarii, sub consecinţa
responsabilităţii personale, precum şi la
aceea că, în cazurile ce vor surveni,
funcţionarii să facă denunţ de cele aflate
şi de încălcările de lege constatate, pro­
cedând in grabă conform art. XXVIII
din 1876.
In deosebi funcţionarii sunt obligaţi
a supraveghea şcolile confesionale de
naţionalitate, iar din acestea tot ceea ce
are un caracter antipatriotic se va con­
fisca : caete, cărţi didactice, cărţi de ait
gen, hărţi şi aşa mai departe ; să afle
date precise despre atitudinea politică
a învăţătorilor şi, ori de câte ori survine
o suspectare temeinica, atât la învăţă­
tori, notari cât şi la particulari, se va
proceda la perchiziţie domiciliară.
TREI cmşummm%®wx%%%m>M
M a z z i n i , d a r zisu-i-a c i n e v a t r ă d ă t o r ?
Iar G u v e r n u l italian a t r e b u i t să
ia m ă s u r i c o n t r a i r e d e n t i ş t i l o r săi.
D a r p u n c t u l c u l m i n a n t al chestiu­
nii e x p u l z ă r i i fu i n t e r p e l a r e a lui
K o g ă l n i c e a n u din A d u n a r e a Depu­
taţilor delà 11 F e b r u a r i e 1886. Ko­
g ă l n i c e a n u vorbi, cald, f r u m o s şi
i m p r e s i o n a n t . El a r ă t ă cât d e gre­
şită este politica d e m a g h i a r i z a r e
a g u v e r n e l o r şi n a ţ i u n i i m a g h i a r e
în special faţă d e R o m â n i . I n c h e e
a d r e s â n d u - s e lui B r ă t i a n u . „Nu a
venit t i m p u l ca d o m n u l p r i m - m i n i s -
t r u sâ-şi a d u c ă a m i n t e c u v i n t e l e p e
c a r i la 1868 le-a zis : C â n d c u m n a ­
tul m e u e s t e în c e a r t ă cu s o r a m e a ,
eu n u m ă a m e s t e c ; d a r c â n d băr­
batul sorei m e l e a r ridica b r a ţ u l ca
s'o î n j u n g h i e , a t u n c i r i d i c şi e u bra­
ţul". R e g i m u l a c t u a l d e va c o n t i n u a ,
p o a t e a d u c e focul şi s a b i a în locu­
Avram lancu (1824-1873).
Maşinaţiunile naţionaliste au princi­
pali instigatori in agenţi provocatori că­
lători ; atitudinea acestora din momen­
tul sosirii într'un loc se va ţine sub cea
mai vigilentă supraveghere, iar aceştia,
când există o bănuială temeinică, se
vor aresta, se vor perchiziţiona şi se
vor preda judecătorilor.
In satele cu naţionalităţi, tocmai no­
tarii au menirea, ca să lămurească po­
pulaţia, de altfel paşnică, despre unel­
tirile antipatriotice, ferind-o de ele, pentru
ca, după cum se ştie, tocmai autorităţile
judeţene, respectiv primul funcţionar al
inţele R o m â n i l o r d e p e s t e C a r p a t i ,
d a r să n u c r e a d ă vecinii n o ş t r i Un­
g u r i că p r i n a c e a s t a ei îşi î n t ă r e s c
p a t r i a şi viitorul n a ţ i o n a l . Şi î n c h e e :
«Conjur p e Ion B r ă t i a n u să n u facă
ca l a c r i m i l e v ă r s a t e din ochi d e
R o m â n i să p ă t e z e p a g i n i l e istoriei
întâiului R e g e al R o m â n i e i > .
Ion B r ă t i a n u r ă s p u n d e : «Să se ştie
în U n g a r i a , că orice a r face g u v e r ­
nul şi n a ţ i u n e a u n g u r e a s c ă , n u vor
p n t e a î m p i e d e c a în d e s v o l t a r e a s p r e
destinul s ă u istoric, a c e s t n e a m .
Nu p e n t r u p r o c l a m a ţ i e i-am e x p u l z a t ,
ci p e n t r u c o n s e c i n ţ e l e ce a v e a actul
lor» Ş i a d r e s â n d u - s e lui K o g ă l n i c e a n u
îi s p u n e : «Binevoeşte a te i n f o r m a
d a c ă nu a m l u a t p e n t r u a c e ş t i expul­
zaţi, ca să n u sufere, m a i m u l t e mă­
suri d e p r e c a u ţ i u n e d e c â t a m luat
p e n t r u însăşi copiii mei c â n d i-am
t r i m i s în s t r ă i n ă t a t e » .
judeţului, trebue să uzeze de toată pu­
terea sa, spre a salva satele de notari
nepatrioţi ; acest lucru e cerut fără în­
târziere, nu numai de interesul comun,
ci şi de către interesul locuitorilor sa­
telor.
Mai departe, funcţionarilor li se atrage
atenţiunea că, în baza dispoziţiunilor
jandarmeriei şi a administraţiei publice,
cu ocazia perchiziţiilor domiciliare, la
confiscări nu se poate proceda decât cu
aprobarea autorităţilor judecătoreşti sau
administrative comunale.
In sfârşit, rog pe D-voastră, întru cât
pentru supravegherea mişcărilor naţio­
naliste ar necesita angajarea anumitor
persoane de încredere, să procedaţi în
consecinţă şi cheltuelile le voi acoperi
personal.
Apelul la funcţionarii administrativi,
în interesul asigurării ordinei şi liniştei
publice, precum şi supravegherea inte­
reselor statului maghiar, pretinde tutu­
ror acestora şi organelor administrative
să-şi îndeplinească până la sacrificiu şi
cu prisosinţă datoria.
Budapesta, 1885, Oct. 25.
(Traducere r o m â n e a s c ă a originalului
unguresc)
CUGETĂRI
— Sunt oameni cărora trebue să le impui
s ă n u te c u n o a s c ă .
— C â n d N a ţ i a e in a r m e , e u n u v ă d decât
s t e a g u l ţ ă r i i şi s t e a g u l ţ ă r i i îl a p ă r .
— P o ţ i f a c e d i n m o a r t e a ta u n arc d e tri­
umf c ă t r e n e m u r i r e .
— Prostia e ca n o r o i u l Cu cât s e s b a t e ci­
n e v a m a i mult, cu atât s e afundă m a i a d â n c
— C r e ş t e r e a din afară s i n g u r a a m e ţ e ş t e pe
o m ; c e a d i n l ă u n t r u ii î n a l ţ ă f ă c â n d u - 1 t o t m a i
s i m p l u şi m a i b u n .
— C u n o a ş t e ţ i prietenii pentru a-i iubi, ş i
d u ş m a n i i p e n t r u a-i s t ă p â n i
N Iorga.
^ » » m S ^ H C E L E
LA S T U D I I IN
Amintiri
/^Vind în N o e m b r i e 1898 a m sosit
^ în P a r i s p e n t r u a s t u d i a M a t e ­
maticele la S o r b o n a — eu, c a m u l ţ i
r o m â n i , c u n o ş t e a m deja P a r i s u l vir­
tual, a d e c ă îl a v e a m în m i n t e , din
lecturi n e n u m ă r a t e şi din tot felul
de informaţii.
P r i m e l e zile a u fost zile d e deli­
cioase verificări. N u m ă m a i s ă t u ­
ram colindând :
— A c e a s t a e avenue de l'Opera...
a ş a c u m m i o î n c h i p u i s e m eù, din
lecturi şi din fotografii !
- ^ A c e s t a e Pantheonul; dincoace
Sorbona; a l ă t u r i Collège de France...
Şi tot a ş a cu p r i n c i p a l e l e m o n u ­
m e n t e , cu m a r e l e a r t e r e d e comu­
nicaţie, s t r ă z i şi b u l e v a r d e .
M ' a m g ă s i t d e - o d a t ă în P a r i s : n u
ca î n t r ' u n o r a ş s t r e i n , n e c u n o s c u t ,
c a r e t r e b u e d e s c o p e r i t şi î n v ă ţ a t
b u c a t ă cu b u c a t ă — ci c a în reali­
z a r e a a e v e a a u n u i vis c a r e d e m u l t
îmi e r a familiar.
Ocupând deocamdată o cameră
m o d e s t ă în m i n u s c u l a s t r a d ă L a r ­
r e y (în faţă s c u a r u l Monge) m ' a m
în r u e D a u b e n t o n 42, u n d e a m lo­
BCU Cluj / Central University Library
instalat apoi î n t r ' u n m i c a p a r t a m e n t
cuit ani de-a r â n d u l , tot t i m p u l şe
d e r e i m e l e în P a r i s .
E r a m , în faţa bisericei Saint-Më-
dard, a p r o a p e d e Jardin des Plan­
tes şi n u p r e a d e p a r t e d e S o r b o n a .
D r u m u l la S o r b o n a îl f ă c e a m p r i n
rue Mouffetard, stradă străveche,
e x t r e m d e i n t e r e s a n t ă p r i n tot ce
p ă s t r a ea c a v e c h i c o n s t r u c ţ i i şi
înfăţişare originală.
D a r , sosisem în P a r i s p e o v r e m e
prea urîtă.
O c e a ţ ă d e a s ă şi î n t u n e c o a s ă , din
c a r e p i c u r a u stropi m ă r u n ţ i ca de
ploaie, d e d e a P a r i s u l u i o î n f ă ţ i ş a r e
m o h o r â t ă . T i m p d e d o u ă luni şi
m a i bine nu s'a l u m i n a t cerul.
E u î n s ă n u p r e a a v e a m r ă g a z să
o b s e r v v r e m e a p o s o m o r i t ă căci, so­
sit în N o e m b r i e , e r a m în î n t â r z i e r e ,
p e s t e t e r m e n u l d e î n s c r i e r e şi tre­
b u i a i n t e r v e n ţ i e la Minister.
L a Ministerul d e I n s t r u c ţ i e fran­
cez a m fost p r i m i t a t â t d e binevoi­
tor d e c ă t r e Liard, a u t o r u l bine-cu-
n o s c u t u l u i m a n u a l d e Logică, di­
r e c t o r al î n v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r —
în c â t v ă z â n d că c o n v o r b i r e a des­
p r e ţ a r ă se p r e l u n g e ş t e fără sfârşit
(câte î n t r e b ă r i d e s p r e H a ş d e u , des­
p r e Maiorescu. şi c â t e a l t e l e d e s p r e
o a m e n i şi fapte din ţ a r ă ) m ' a a p u ;
c a t t e a m a că n u voiu m a i v e n i şi
la scopul p r e c i s al a u d i e n ţ i i mele.
D a r , în sfârşit, Liard a v e n i t şi la
scopul vizitei m e l e : mi-a vizat nu­
m a i d e c â t a c t e l e , căci u n e l e n u e r a u
î n c ă t r a d u s e , iar L i a r d c o n t â n d pe
TREI
STRÂINÀTATE
de : Prof. D. Pompeiu
Membru al A c a d e m i e i Române
l a t i n i t a t e a limbei n o a s t r e , s'a încu
m e t a t să le descifreze.
I n t e r v e n ţ i a la F a c u l t a t e a d e ştiinţe
s'a o r d o n a t şi a m p l e c a t a ş a d e
C u Cluj
Prof. D .
adevărată
Pompeiu.
m u l ţ u m i t delà M i n i s t e r şi c u a t â t
c u r a j c ă mi-a m a i r ă m a s să-mi s e r v e
apoi" şi în alte î m p r e j u r ă r i .
L a S o r b o n a , i n t e r v e n ţ i a Ministe­
rului în t e r m e n i i în c a r e v a fi fost
făcută d e Liard, mi-a c r e a t , d u p ă
cum a m putut constata mai pe urmă,
o situaţie deosebită.
A m verificat, cu a c e a s t ă ocazie,
cât d e r e s p e c t u o a s e s u n t (mai e x a c t ,
C ă r ţ i l e s u n t c e i m a i d e s ă v â r ş i ţ i p r i e t e n i , zi­
cea Robert de Flers. S u n t plăcuţi şi discreţi.
A s c u l t ă toate s e c r e t e l e şi nu p o v e s t e s c niciunul
N i m e n i n'are indulgenţa lor. D a r a u şi ele
u n l u c r u p e c a r e n u l p o t s u f e r i : s ă fie î m p r u ­
m u t a t e . Când le-ai î m p r u m u t a t , s u n t aşu de
jignite că n u s e m a i întorc niciodată
L / * \ /*> « A Ak\ A i /A> / Ä ÄA AN Ä> A \ / A
erau) în F r a n ţ a , pe s c a r a i e r a r h i e i :
a u t o r i t ă ţ i l e u n e l e faţă d e altele.
L a F a c u l t a t e formalităţile s'au în­
deplinit uşor. Cei opt ani de studii
s e c u n d a r e , ai m e i din ţ a r ă (după
a c t e l e ce p r e z i n t a s e m ) , a u fost echi­
valaţi cu b a c a l a u r e a t u l lettres-ma­
thématiques é r e
(l et 2 n e
partie).
M ' a m p u t u t astfel înscrie ca stu­
d e n t r e g u l a t al F a c u l t ă ţ i i d e Ş t i i n ţ e .
E r a m a c u m liniştit : s c ă p a t d e
f o r m e şi i n t e r v e n ţ i i , ce m ă absor­
bise p â n ă a t u n c i — p u t e a m s ă r e s ­
pir, să p r i v e s c o a m e n i i şi lucrurile
şi s ă m ă g â n d e s c serios la m u n c a
ce m ă a ş t e p t a .
C u c â t ă satisfacţie a m p u t u t cons­
t a t a delà î n c e p u t , că b u n a cunoaş­
t e r e a limbei franceze^ n u n u m a i
citire şi s c r i e r e , d a r m a i ales vor­
bire — imi e r a d e m a r e folos !
Şi a t u n c i , g â n d u l m e u s'a î n t o r s ,
plin d e r e c u n o ş t i n ţ ă , cu ani în u r m ă ,
la liceul din D o r o h o i u , u n d e Henry
Auguste Burches, profesorul n o s t r u
d e f r a n c e z ă (neştiind o b o a b ă ro­
m â n e ş t e , a b i a sosit în ţară) ne-a
î n v ă ţ a t direct să v o r b i m , să s c r i m
şi să citim f r a n ţ u z e ş t e : ce a m a d ă o -
g a t noi, m a i pe u r m ă , ca î n v ă ţ ă ­
t u r ă , s'a a ş e z a t p e u n f u n d a m e n t
suficient şi m a i ales corect.
emoţie am intrat
în p a l a t u l S o r b o n e i să c a u t sălile
î n c a r e a v e a m să ascult c u r s u r i .
E r a c l ă d i r e a cea n o u ă , i m p u n ă t o a r e ,
şi n u v e c h e a S o r b o n a din c a r e n u
m a i r ă m ă s e s e d e c â t biserica.
D a c ă p e n t r u P a r i s , şi viaţa lui
ca o r a ş , a v e a m o v i r t u a l ă c u n o ş t i n ţ ă ,
p e c a r e o verificam la fiecare p a s ,
p e zi ce t r e c e a — p e n t r u studiile
ce a v e a m s ă fac, în p r i v i n ţ a profe­
sorilor ce a v e a m să ascult — îmi
p r e g ă t i s e m , şi p e n t r u a c e a s t a , şi
m i n t e a şi i n i m a .
S'a î n t â m p l a t , în e p o c a aceia, şi
o g e n e r a ţ i e d e dascăli, la M a t e m a ­
tică, c u m p o a t e n ' a a v u t n i c i o d a t ă
Sorbona :
D a r b o u x , H e r m i t e , P o i n c a r é , Pi­
card, A p p e l , K o e n i g s .
^ ^ » H ^ S H ^ C E L E TREI C R I Ş U R I ^ ^ ^ K ^ H S ^ S S
Bucovina culturală după 1918
J P ă z b o i u l d e î n t r e g i r e n a ţ i o n a l ă al
Românismului a găsit sunetul
Neamului nostru de pretutindeni
p r e g ă t i t p e n t r u jertfele c e i s e c e ­
r e a u în preajma realizării unităţii
sale politice. S u t e d e t i n e r i , stu­
d e n ţ i şi elevi d e liceu, t r e c u r ă în­
t r e anii 1914—1916 d i n A r d e a l şi
B u c o v i n a în vechiul R e g a t şi s e
î n r o l a r ă în a r m a t a r o m â n ă . B a c h i a r
şi unii d i n t r e profesorii lor m a i ti­
n e r i , ca Ion G r ă m a d ă , D . M a r m e -
liuc, C. Z e m n a ş. a . , c e r u r ă s ă facă
a d o u a o a r ă şcoala m i l i t a r ă şi s ă
fie trimişi, d u p ă a b s o l v i r e a ei, p e
front. A f a r ă d e a c e e a , p e s t e 2000
de ţărani bucovineni, mânaţi d e
legea sângelui, intrară în a r m a t a ,
care avea să desrobească pămân­
turile r o m â n e ş t i d e s u b o b l ă d u i r i
s t r ă i n e şi v i t r e g e .
In t i m p ce aceşti l u p t ă t o r i c u
a r m a p e n t r u d e s ă v â r ş i r e a idealului
s t r ă m o ş e s c îşi făceau d a t o r i a p e
fronturile d e l u p t ă , a c a s ă , în Buco­
v i n a , orice m a n i f e s t a r e a sufletului
românesc era năbuşită de jandar­
mii colonelului F i s c h e r , c a r e n ' a
ezitat să execute, pentru pretinse
BCU Cluj
c r i m e d e spioni s a u t r ă d a r e , c h i a r
femei şi copii. R o m a n u l d-lui Mir-
a p ă r u/ Central
n e c o n t e n i t University
a r m a t e l o r b o l ş e v i c e în I u n i e 1940.
cea S t r e i n u l Ion al lui Ion a r e u n
s u b s t r a t r e a l : copilul Ion al lui Ion
din C u c i u r u l M a r e a fost ucis în
chinuri după retragerea Ruşilor din
această comună bucovineană.
D u p ă sforţări u r i a ş e , d u p ă lupte
d e e p o p e e şi s u f e r i n ţ e d e t r a g e d i e ,
zorile d r e p t ă ţ i i s ' a u ivit p e n t r u po­
p o r u l r o m â n e s c c h i a r în p r i m ă v a r a
a n u l u i 1918, prin alipirea Basarabiei
la t r u p u l s c h i n g i u i t şi ciuntit al pa-
t r i e i - m a m e . I a r în t o a m n a aceluiaşi
a n b i r u i n ţ a idealului n o s t r u d e
v e a c u r i a venit i n t e g r a l ă . L a 28 No-
e m v r i e 1918, în C o n g r e s u l G e n e r a l
al B u c o v i n e i , a c e a s t a , c e a m a i a-
l e a s ă floare d i n c u n u n a provinciilor
româneşti, cum o numeşte V . A-
lecsandri î n t r o scrisoare către Al.
H u r m u z a c h i , v o t ă u n i r e a sa necon­
d i ţ i o n a t ă şi v e ş n i c ă c u R e g a t u l Ro­
m â n i e i , şi 3 zile m a i târziu, la 1
D e c e m v r i e 1918, s e înfăptui şi uni­
r e a A r d e a l u l u i la Alba-lulia.
L u p t ă t o r i i b u c o v i n e n i d e p e fron­
turile r o m â n e ş t i s e î n t o a r s e r ă a c a s ă ,
se î m b r ă ţ i ş a r ă d u i o s c u cei r ă m a ş i
la v e t r e şi î m p r e u n ă p o r n i r ă să
clădească construcţie vrednică d e
j e r t f e l e războiului. O î n v i o r a r e p u ­
t e r n i c ă înfiora t o a t e e n e r g i i l e .
încă înainte de Congresul Gene­
ral a l Bucovinei, în p r e a j m a adu­
n ă r i i c o n s t i t u a n t e a acestei provin­
cii, c a r e s'a ţ i n u t la 27 O c t o m v r i e
1918, şi a p u s t e m e i u r i l e legale a l e
Unirii, a p ă r u s e la C e r n ă u ţ i g a z e t a
„Glasul Bucovinei", e d i t a t ă d e o
de : D . Marmeliuc
profesor la Universitatea din Bucureşti
m â n ă d e o a m e n i inimoşi, în frunte
cu profesorul Sextil Puşcartu. După
s o s i r e a pribegilor, g a z e t a a c e a s t a
se t r a n s f o r m ă în ziar c o t i d i a n şi
Prof. D . Marmeliuc.
p â n ă la i n v a zLibrary
ia Cluj
Este singurul cotidian român, care
s'a p u t u t m e n ţ i n e în B u c o v i n a t i m p
d e 23 d e a n i .
Scris numai de intelectuali de
s e a m ă , „Glasul B u c o v i n e i " a fost,
a p r o a p e u n p ă t r a r d e v e a c , n u nu­
m a i ziar politic, ci şi u n p u t e r n i c
p r o m o t o r al culturii şi l i t e r a t u r i i
r o m â n e ş t i î n p r o v i n c i a l i b e r a t ă . In
coloanele lui a u a p ă r u t cele dintâi
poezii şi l u c r ă r i filosofice a l e d-lui
L u c i a n B l a g a şi c r e a ţ i u n i l e p r i m ă -
v ă r a t i c e — v e r s u r i şi p r o z ă — ale ti­
nerilor scriitori, cari s e i v i r ă în
prima generaţie de după Unire pe
p ă m â n t u l B u c o v i n e i . In p a g i n i l e lui
s'au d i s c u t a t a t â t e a p r o b l e m e d e
v i a ţ ă a l e R o m â n i l o r b u c o v i n e n i în
cadrul României întregite.
Gânduri despre viaţă
Cu c â t g â n d e s c m a i m u l t la viaţa o m e n e a s ­
că, c u atât m a i mult cred că trebue să-i d ă m
d r e p t m a r t o r i ş i j u d e c ă t o r i , Ironia şi Mila, c a
egiptenii cari c h e m a u pentru morţii l o r spi­
r i t u l z e i ţ e i I s i s ş i N e p h t y s . I r o n i a ş l Mira s u n t
două sfătuitoare bune ; u n a surâzând n e face
să iubim viaţa, cealaltă plângând n e - o face
sfântă. Ironia p e c a r e o i n v o c , n u e d e fel
crudă E a nu-şi bate joc nici d e dragoste,
nici d e f r u m u s e ţ e . E blândă şi blajină, s u r â s u l
ei linişteşte m â n i a ş i n u m a i e a n e î n v a ţ ă s ă
r â d e m d e c e i r ă i ş i d e c e i p r o ş t i , p e c a r i alt­
fel a m p u t e a a v e a s l ă b i c i u n e a a-i u r i .
Omul acesta va avea totdeauna mulţimea
de partea l u i I I . . El e sigur d e e a c a d e uni­
v e r s ! . Mulţimei ii p l a c e , e a c r e d e In a f i r m ă r i
nu în probe, o t u r b u r ă şi o î n t u n e c ă . E a e
s i m p l ă şi nu-i p l a c e d e c â t s i m p l i t a t e a . N u t r e b u e
să-i l ă m u r e ş t i nici c u m nici pentru c e s e face
c u t a r e l u c r u , cf n u m a i s ă - i a f i r m i : da s a u n u .
ANOTOLE FRANCE,
A p ă r u însă, i m e d i a t d u p ă Unire,
şi v e c h e a r e v i s t ă „Junimea Lite­
r a r ă " , c r e a t ă în a n u l 1904 d e doi
tineri profesoi i, Ion 1. Nistor şi Gh.
Tofan. î n c o n j u r a ţ i d e vechii cola­
b o r a t o r i , c ă r o r a li s e a d ă o g a r ă ta­
l e n t e n o u i c a Vasile Gherasim, Gh.
Voevidca şi î n t r e a g a p l e i a d ă d e
scriitori t i n e r i , în c e a m a i m a r e
parte studenţi, cunoscută sub nu­
m e l e d e Iconari, d i r e c t o r i i r e v i s t e i ,
a c e i a ş i p â n ă la m o a r t e a lui G h .
Tofan, t r a s e r ă i n i m o a s ă b r a z d ă d e
c u l t u r ă şi l i t e r a t u r ă p e o g o r u l des­
ţelenit al Bucovinei libere.
C o n c o m i t e n t c u „Junimea Lite­
rară' a p ă r a r ă , în diferite localităţi
bucovinene alte reviste, conduse de
s t u d e n ţ i , î n v ă ţ ă t o r i , b a c h i a r elevii
d e liceu, c u m a fost p r e c o c e l e elev
al Liceului d i n R ă d ă u ţ i : Mihai4ìo-
rodnic cu revista s a „ M u g u r i " .
A c e s t e r e v i s t e , vre-o 12 la n u m ă r ,
ale c ă r o r titluri s e p o t ceti, î m p r e ­
u n ă c u î n t r e a g a p l e t o r ă d e tineri
scriitori, î n prefaţa a n t o l o g i e i d-lui
Mircea Kanal „Poeţii tineri bucovi­
n e n i " (Bucureşti 1938), a p a r şi dis­
p a r , î n t o c m a i c a florile d e p r i m ă ­
v a r ă , fiecare c u p r i n z â n d u n nobil
a v â n t , d a r n e p u t â n d să r e z i s t e . D i n
eflorescenta a c e a s t a d e t a l e n t e m u l ţ i
a u a j u n s scriitori c u n o s c u ţ i în cer­
curile largi a l e r o m â n i s m u l u i , unii
c h i a r c u r o l u r i f r u m o a s e în C a p i ­
tala Ţ ă r i i , c u m s u n t d-nii Mircea
Kònul, Traian Chelariu şi Iulian
Vesper.
D a r izbânda cea mai m a r e a Bu­
covinei libere a fost î n f i i n ţ a r e a ce­
lor 3 m a r i Instituţii d e ştiinţă, cul­
t u r ă , şi a r t ă : Universitatea româ­
nească, Teatral Naţional şi Conser­
vatorul de musica şi arta-dramatică.
U n i v e r s i t a t e a d i n C e r n ă u ţ i , naţio­
n a l i z a t ă î n a n u l 1920 d i n v i a ţ a ma­
relui Ctitor al R o m â n i e i î n t r e g i t ă şi
n o u ă , R e g e l e F e r d i n a n d I, a fost
timp de un pătrar de veac, vatra
d e l u m i n ă , la c a r e obiditul suflet
b u c o v i n e a n î n c e p u s e să-şi p r m e a s c ă
adevărata sa hrană. Ce a însemnat
e a acolo, la m a r g i n e d e p ă m â n t
r o m â n e s c , se p o a t e v e d e a a b i a a c u m a
c â n d lipseşte. P e n t r u c ă o r i c â t e scă­
d e r i a r fi a v u t unii d i n t r e m e m b r i i
C o r p u l u i d i d a c t i c , şi a c e ş t i a e x t r e m
d e p u ţ i n i , m a r e a m a j o r i t a t e a lor
p r e g ă t i t ă d e U n i v e r s i t ă ţ i s t r e i n e , şi-a
d a t s e a m a delà î n c e p u t d e m a r e a
lor r ă s p u n d e r e faţă d e N e a m şi faţă
d e ştiinţă şi a c ă u t a t s ă e g a l e z e cel
p u ţ i n m u n c a ştiinţifică a î n a i n t a ş i ­
lor lor a u s t r i e c i .
Afară de lucrările particulare ale
fiecărui profesor, d i n t r e c a r e m u l t e
a r fi p u t u t a p ă r e a în orice l i m b ă
streină, o serie de publicaţiuni pe­
riodice de covârşitoare însemnătate
ştiinţifică a u m a r c a t r o d u l a c e s t e i
m u n c i . Candela, revista Facultăţii
d e Teologie, Codrul Cosminului,
impunătoarea publicaţiune în serie
a I n s t i t u t u l u i d e istorie şi limbă
d e s u b c o n d u c e r e a d-lui Ion 1. Nistor,
 Buletinul Facultăţii de Ştiinţe, Re­
vista de Pedagogie, Revista de Fi­
lologie, apoi p u b l i c a ţ i u n i l e Institu­
tului L i m b e i R o m â n e d e s u b con­
d u c e r e a d-lui Leca Morariu, care
m a i edita p â n ă în 1940, d u p ă c u m
c o n t i n u ă să facă şi d u p ă r e c u c e r i ­
r e a B u c o v i n e i d e c ă t r e a r m a t e l e ro­
m â n e , r e v i s t a Făt Frumos şi Bule­
tinul Mihai Eminescu, toate aceste
lumini a p r i n s e in B u c o v i n a r o m â ­
nească au radiat bine cuvântarea
p e n t r u sufletul î n s e t a t d e slovă ro­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
mânească a populaţiei băştinaşe
din a c e a p a r t e a R o m â n i s m u l u i . N u
e nicio m i r a r e că desfiinţarea Uni­
v e r s i t ă ţ i i r o m â n e ş t i din C e r n ă u ţ i
s t ă r u e c a o e n i g m ă p e n t r u cei c e
c u n o s c rolul ei. P o a t e c ă n u e s t e
încă timpul ca această e n i g m ă
s ă se l ă m u r e a s c ă . In v r e m u r i l e d e
c u m p l i t e primejdii, p e c a r e le t r ă i m ,
g â n d u r i l e n o a s t r e ale t u t u r o r a t r e ­
b u e s ă se î n d r e p t e s p r e o s i n g u r ă
ţintă : salvarea Patriei şi a Nea­
mului. C â n d se v a î n t â m p l a î n s ă mi­
nunea, pe care D u m n e z e u trebue
s ă ni-o t r i m i t ă d u p ă jertfele popo­
rului n o s t r u în a c e s t r ă z b o i u , a t u n c i
la C e r n ă u ţ i v a t r e b u i r e a p r i n s focul
p e v a t r a d e l u m i n ă , c a r e a fost
Universitatea.
T e a t r u l r o m â n e s c , d u p ă c a r e su­
fletul b u c o v i n e a n a j i n d u i t a t â t d e
m u l t şi a p r i v i t c a o b i n e f a c e r e re­
p r e z e n t a ţ i i l e r ă z l e ţ e ale t r u p e l o r
F a n n y T a r d i n i (1864), P a s c a l y (1869),
M a t e i u Milo (1871), şi P e t r e Liciu
(1910), a v e n i t şi el s ă s p o r e a s c ă
p a t r i m o n i u l c u l t u r a l al Bucovinei
r o m â n e ş t i . înfiinţat î n a c e l a ş i t i m p
c u c o n s e r v a t o r u l d e m u z i c ă şi a r t ă
d r a m a t i c ă , el a contribuit, î m p r e u n ă
cu a c e s t a , foarte m u l t la consoli­
d a r e a sufletului u n i t a r p e p ă m â n t u l
Bucovinei d e s r o b i t e . D u p ă 10 a n i
de a c t i v i t a t e r o d n i c ă î n s ă , i n t r i g ă r i i
l ă u n t r i c e , ivite în s â n u l p e r s o n a l u l u i
a m b e l o r instituţii, şi o p r o p a g a n d ă
i n t e r e s a t ă şi n e d r e a p t ă î m p o t r i v a
lor la B u c u r e ş t i , a u d u s la desfiin­
ţ a r e a lor. T e a t r u l a r ă m a s desfiinţat
cu t o a t ă p r o t e s t a r e a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i
b u c o v i n e n e , i a r C o n s e r v a t o r u l a pu­
tut fi s a l v a t n u m a i , t r e c â n d în bu­
g e t u l p r i m ă r i e i p r i n grija profeso­
rului D . M a r m e l i u c , c a r e în t i m p u l
luptei p e n t r u s a l v a r e a lui e r a şi
p r i m a r al C e r n ă u ţ i l o r .
D a r nici 'Societatea pentru cultura
română in Bucovina* n u s e lasă m a i
p r e j o s . Ea-şi d e s c h i s e din n o u inter­
n a t u l în c a r e şi a s t ă z i s u n t întreţi­
n u ţ i 3C0 d e elevi r o m â n i , în cea m a i
m a r e p a r t e fii d e s ă t e n i , cari fără
a c e s t a j u t o r n ' a r p u t e a să se ridice
din s t r a t u l d e b a z ă al fiinţării Nea­
mului nostru, care este ţărănimea.
In l e g ă t u r ă cu fondul bisericesc, so­
c i e t a t e a şi-a r i d i c a t u n m ă r e ţ p a l a t
c u l t u r a l în c e n t r u l oraşului, în c a r e
a s t ă z i s u n t a d ă p o s t i t e t o a t e societă­
ţile c u l t u r a l e ale Bucovinei, p e l â n g ă
o m a r e bibliotecă publică, a v e r e a so­
cietăţii, şi o sală d e t e a t r u şi c i n e m a ­
tograf, s p a ţ i o a s ă şi m o d e r n a r a n j a t ă .
C a şi A s t r a A r d e a l u l u i , s o c i e t a t e a
p e n t r u c u l t u r ă a B u c o v i n e i , t i n d e să
u n e a s c ă sub e g i d a ei t o a t e eforturile
c u l t u r a l e , c a r e î n c e p s a u c o n t i n u ă să
P r o f . I. N i s t o r .
existe pe p ă m â n t u l Ţării de Sus a
Moldovei. D u p ă l i b e r a r e a B u c o v i n e i
d e s u b o c u p a ţ i a bolşevică, ea a în­
c e p u t s ă e d i t e z e Revista Bucovinei,
c a r e a p a r e r e g u l a t cu u n i n t e r e s a n t
m a t e r i a l l i t e r a r şi cultural.
D e ş i în p e r i o a d a a c e a s t a d e t i m p ,
î n c e p â n d delà 1918, n u se p o a t e vorbi
de o cultură specială bucovineană,
d e o a r e c e eforturile provinciei, c a r e
c e a d i n t â i s'a alipit la p a t r i a - m a m ă
fără nicio condiţie, se r e v ă r s a u în
m a t c a c o m u n ă a eforturilor r o m â ­
neşti d e p r e t u t i n d e n i , c e r c e t ă t o r i i
a t e n ţ i ai s t r u c t u r i i culturale a Buco­
vinei vor d e s c o p e r i şi p e n t r u tim­
pul a c e s t a c e v a specific, r e g i o n a l ,
a r b o r o s e a n , c u m le place u n o r a să
n u m e a s c ă a c e s t specific. Sufletul
moldovenesc care a creat acest duh
a r b o r o s e a n , a r ă m a s cel v e c h i u , m o ş ­
t e n i t delà cronicarii m o l d o v e n i : loial,
m o d e s t , p a t r i o t i c , onest şi o m e n o s .
P e el s'a p u t u t î n t e m e i a n o u a a d ­
m i n i s t r a ţ i e , i n s t a l a t ă în B u c o v i n a
d u p ă r e c u c e r i r e a ei în Iulie 1941,
în tot ce a voit s ă c r e e z e t r a i n i c şi
d e v a l o a r e acolo.
D a r pământul acesta românesc,
c u cel m a i d e p r e ţ t e z a u r v o e v o d a l
al R o m â n i s m u l u i , n ' a î n c e t a t să fie
j i n d u i t d e d u ş m a n i primejdioşi.
Rezistenţa Neamului nostru, pen­
t r u a p ă r a r e a Bucovinei şi a î n t r e ­
gului nostru patrimoniu naţional, se
bizue p e u n s i n g u r factor : unirea
sufletească a tuturor Românilor şi
hotărîrea lor dârsă de a-şi înfăptui
a doua oară idealul lor de integri­
tate politică.
H o t a r e l e u n u i p o p o r nu se stabi­
lesc nici d u p ă b u n ă v o i n ţ a c u t ă r u i
vecin, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n h r ă ­
p ă r e ţ , nici d u p ă placul c u t ă r e i con­
ferinţe d e d i p l o m a ţ i , mai m u l t s a u
m a i p u ţ i n nervoşi, ci se a ş e a z ă tot­
d e a u n a cu d â r ă d e veşnicie d e c â t
s â n g e s'a v ă r s a t p e n t r u ele şi d e
conştiinţa u n a n i m ă a respectivului
p o p o r că trebue să t r ă i a s c ă în h o t a
rele lui d r e p t e şi fireşti.
%m%%%m%wmmi%%ouLE
Studenţimea de ieri şi cea de azi
BCU Cluj / Central
/ n t r ' o s c r i s o a r e p e c a r e a m pri-
mit-o d e c u r â n d , şi c a r e p r o v i n e
delà u n o m d i n t r ' o g e n e r a ţ i e m a i
v e c h e , mi se a t r a g e a t e n ţ i a a s u p r a
deosebirilor existente între studenţii
d e a l t ă d a t ă şi cei d e a c u m . In spe­
cial, m i se a t r a g e a t e n ţ i a a s u p r a
a c e s t u i f a p t : s t u d e n ţ i m e a d e altă
d a t ă a v e a o conştiinţă m a i f e r m ă
d e s p r e ea însăşi şi d e s p r e m i s i u n e a
ei, în v r e m e ce s t u d e n ţ i m e a d e as­
tăzi s e m i n i m a l i z e a z ă s a u a d e s e a
îi p l a c e s ă s e p i a r d ă în a n o n i m a t ;
v e c h e a s t u d e n ţ i m e e r a u n factor d e
opinie publică şi d e i n i ţ i a t i v ă c a r e
n u a r ă m a s s t r ă i n d e n i c i u n a din
c h e m ă r i l e e p o c e i sale, în v r e m e c e
s t u d e n ţ i m e a d e astăzi, deşi n u m e r i c
incomparabil mai voluminoasă, pare
că se î n d e p ă r t e a z ă tot m a i m u l t
de-o a s e m e n e a a t i t u d i n e d e viaţă.
D e s i g u r , î n t â m p l a r e a corespon­
dentului nostru merită consideraţia
n o a s t r ă , î n t r u c â t e a r i d i c ă o pro­
b l e m ă ce n e p o a t e i n t e r e s a îndeo­
sebi. T o t u ş i , n u e m a i p u ţ i n ade­
v ă r a t că t e z a ei n u p o a t e fi l u a t ă
ad litteram, ci t r e b u e folosită d o a r
c a u n c a d r u d e discuţie, î n t r ' o che­
s t i u n e în c a r e ni se c e r e s ă j u d e ­
c ă m lucrurile p e cât m a i m u l t e
feţe a l e lor şi cu d e o p o t r i v ă înţele­
gere pentru a m â n d o u ă părţile.
Laudator temporis acti, — a c e s t
celebru sfârşit d e vers al lui H o r a
ţiu, s e aplică şi aici. V o m v e d e a în­
d a t ă d e ce !
E s t e d r e p t , vechile n o a s t r e g e n e -
TREI om$vm%im>mwmm%w%&
Universitatea din Bucureşti
University Library Cluj
de : Ion Zamfirescu
raţii d e s t u d e n ţ i — n e r e f e r i m a n u m e
la g e n e r a ţ i i l e p â n ă din p r e a j m a is-
bucnirii primului război mondial—
f o r m a u u n public d e ale c ă r u i ma­
nifestări î n t r e a g a n o a s t r ă v i a ţ ă po­
litică şi c u l t u r a l ă lua a c t î n t r ' o
f o r m ă a t e n t ă şi c r e d i n c i o a s ă . S e
ştie, d e pildă, ce r ă s u n ă t o a r e a fost
în 1907 m a n i f e s t a ţ i a din P i a ţ a T e a ­
trului N a ţ i o n a l , c â n d s t u d e n ţ i m e a a
împiedecat protipendada bucure-
ş t e a n ă să r e p r e z i n t e p e p r i m a noa­
s t r ă s c e n ă o p i e s ă în limbă s t r ă i n ă ,
fie a c e a s t a c h i a r şi î n t r ' u n scop d e
binefacere. C o n g r e s u l studenţesc
delà Iaşi din 1909 a m a r c a t u n mo­
m e n t d e c a r e istoria c o n t e m p o r a n ă
a vieţii n o a s t r e r o m â n e ş t i t r e b u e
s ă ţină s e a m a . P e d r e p t c u v â n t ,
a c e s t c o n g r e s a fost n u m i t congre­
sul unirii. Mulţi d i n t r e cei c a r e a u
luat p a r t e la el, a u c ă z u t în luptele
Prof. Ion Zamfirescu.
din 1916-1918, luptele p e n t r u între­
girea pe care o preconizaseră cu o
p ă t r u n z ă t o a r e intuiţie a istoriei nea­
m u l u i şi cu u n r a r a v â n t al inimii
lor. C â n d H a r e t a d e s f ă ş u r a t stea­
gul ofensivei c u l t u r a l e la s a t e , cei
c a r e l-au u r m a t , în r â n d u r i com­
p a c t e şi cu d e p l i n a c o n ş t i i n ţ ă că în
felul a c e s t a îşi slujesc ţ a r a , n ' a u
fost n u m a i preoţii şi î n v ă ţ ă t o r i i , ci
şi s t u d e n ţ i i . Sămănătorismul, acea­
stă doctorină de viaţă spirituală
r o m â n e a s c ă , în c a r e s'au î m p l e t i t
tot a t â t e a s e n s u r i politic-sociale c â t
şi e s t e t i c e , n ' a r fi p u t u t s ă d e a la
i v e a l ă m a r e a p l e i a d ă d e poeţi şi
scriitorii p e c a r e o c u n o a ş t e m şi
m a i a l e s n ' a r fi p u t u t să se încetă­
ţ e n e a s c ă a t â t d e a d â n c în sensibi­
litatea p ă t u r i l o r n o a s t r e c u l t i v a t e ,
d a c ă n ' a r fi a v u t , î n c ă delà p r i m e l e
lui m a n i f e s t ă r i , a d e z i u n e a c a l d ă şi
militarea entuziastă a studenţimii
de atunci. Dealtminteri, trebue să
r e l e v ă m că a c e a s t ă a t m o s f e r ă dom­
nea n u n u m a i în sfere extra-uni-
v e r s i t a r e , ci c o b o r a a d e s e a c h i a r şi
în sălile d e c u r s . C u a l t e c u v i n t e ,
publicul s t u d e n ţ e s c d ă d e a prilej
u n o r a d i n t r e profesorii săi să-1 con­
s i d e r e , n u n u m a i ca p e o s e a m ă d e
î n v ă ţ ă c e i t r e b u i n d s ă fie îndoctri­
n a ţ i p r i n t r ' o ştiinţă s t r i c t ă d e ca­
t e d r ă , ci ca p e u n for a c t i v , capa­
bil să d e s b a t ă p r o b l e m e l e d e orien­
t a r e ale societăţii n a ţ i o n a l e şi să
d e v i n ă u n a g e n t efectiv al rezolvă­
rii lor. Astfel, pot fi c i t a t e p r e l e g e ­
rile lui Nicolae l o r g a , p r e l e g e r i în
c a r e a c c e n t e l e s a v a n t u l u i se u n e a u
î n t r ' u n tot i n d e s t r u c t i b i l c u efluviile
d e s i m ţ i r e ale p r o o r o c u l u i . î n t r ' o
p e r i o a d ă în c a r e s'a călit u n m a r e
« ^ ^ ^ ^ H H G E L E
ideal n a ţ i o n a l şi c a r e a p r e m e r s
unirii t u t u r o r teritoriilor locuite d e
R o m â n i , lecţiile lui Nicolae I o r g a
a u trezit e c o u r i a s e m ă n ă t o a r e ace­
lora c a r e , c u u n secol în u r m ă , ră-
s ă r i s e r ă din c e l e b r e l e Cuvântări
adresate de către Fichte naţiunii
g e r m a n e . T o t aşa, pot fi c i t a t e lec­
ţiile lui Maiorescu. F ă r ă îndoială,
la c a t e d r a sa, M a i o r e s c u a înfăţişat
publicului d e s t u d e n ţ i p e c a r e îl
a v e a in faţă, n u n u m a i diferite ca­
pitole d e istoria filosofici, d e logică
s a u d e teoria c u n o a ş t e r i i , ci, în
special, capitole d e m ă s u r ă şi j u d e ­
cată limpede, aşa cum un popor
t â n ă r , î n c ă la î n c e p u t u r i l e m o d e r n e
ale culturii şi ale vieţii sale d e
S t a t , e r a d a t o r să le p r a c t i c e în
mod a s i d u u şi c o n v i n s , ca să p o a t ă
c u c e r i în m o d d e m n şi s t a t o r n i c
viitorul.
Şi s u n t încă a t â t e a lucruri d e
a d ă u g a t ! Să n u u i t ă m , d e pildă,
că la r e p r e z e n t a ţ i a u n e i p r e m i e r e ,
p r i n c i p a l a grije a a u t o r u l u i sau a
actorilor se î n d r e p t a , n u a t â t a c ă t r e
loji şi staluri, cât s p r e g a l e r i a u n d e
e r a u s t u d e n ţ i i şi d e u n d e p o r n e a u
a d e s e a e d i c t e l e calificate ale isbân-
zii s a u ale eşecului. S'ar p u t e a des­
p ă r ţ i o a r e c a r i e r a a t â t o r m a r i ac­
tori r o m â n i — d e e x e m p l u a u n e i
Aristiţa R o m a n e s c u , a u n u i P e t r e
Liciu, a u n u i G r i g o r e Manolescu, a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
u n u i D e m e t r i a d e s a u a u n u i No-
t t a r a — d e sublinierile i n t e l i g e n t e
şi s u s ţ i n u t e c e le-au venit din
p a r t e a publicului s t u d e n ţ e s c ? A c e ­
leaşi lucruri s e pot s p u n e d e s p r e
poeţi şi scriitori, d e s p r e c ă r ţ i şi re­
viste, d e s p r e c e n a c l u r i l i t e r a r e şi
d e s p r e diferiţi o r a t o r i , fie la t r i b u n a
P a r l a m e n t u l u i , fie la b a r a avocă­
ţească.
A s t ă z i , fireşte, l u c r u r i l e par
s c h i m b a t e . Publicul s t u d e n ţ e s c par­
că n u m a i a r e relieful lui d e a l t ă
d a t ă . S e p e t r e c m u l t e fapte, în
t o a t e d o m e n i i l e vieţii sociale şi cul­
t u r a l e , în c a r e p a r t i c i p a r e a studen-
ţimii n u m a i iese în e v i d e n ţ ă In-
t r ' a d e v ă r , a ş a e! D a r , făcând a c e a s t ă
c o n s t a t a r e , nu e cazul să n e g r ă b i m
la rechizitorii şi nici să d e v e n i m
Titu Maiorescu
TREI CRIŞURIH^g^MHKH
Prof. Ion Petrovici. Ministrul Culturii
Naţionale, al Cultelor şi A r t e l o r
p e s i m i ş t i în ce p r i v e ş t e c a t e g o r i i l e
p r e z e n t e . Cel m a i n i m e r i t lucru e
s ă n e e x p l i c ă m faptul.
Intre timp, societatea românească
s'a d e s v o l t a t şi a c u n o s c u t t r a n s
formări i m p o r t a n t e . In trecut, stu­
d e n ţ i m e a f o r m a o elită ; o r i c u m ,
î n v ă ţ ă t u r a e r a î n c ă socotită ca u n
lux. A s t ă z i , însă, î n v ă ţ ă t u r a supe­
r i o a r ă s'a l ă r g i t p e o s u p r a f a ţ ă m a i
m a r e , i d e e a ei s'a popularizat,
practica acestei î n v ă ţ ă t u r i este
a p r o a p e c u p r i n s ă în datoriile cetă­
ţ e n e ş t i c u r e n t e iar calificarea pen­
t r u profesiunile ce t r e b u e să asi­
g u r e f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă a apa­
ratului nostru de Stat o reclamă
pe o s c a r ă din c e în ce m a i m a r e .
A l t ă d a t ă , iniţiativele s t u d e n ţ e ş t i
p u t e a u să iese a t â t d e bine în evi­
d e n ţ ă , p e n t r u c ă ele n u a v e a u con­
c u r e n ţ ă sau, m a i b i n e zis, a v e a u
din p a r t e a p ă t u r i l o r n o a s t r e intelec­
tuale, p e a t u n c i a b i a în e p o c ă d e
formaţie, o c o n c u r e n ţ ă limitată.
Astăzi, însă, a c e s t e p ă t u r i intelec­
t u a l e s u n t c o n s t i t u i t e , ele î n s u m e a z ă
o cotă i m p o r t a n t ă din p o p u l a ţ i a ge­
n e r a l ă a ţării şi, c a a t a r e ele iau
p a r t e a c t i v ă şi d i r e c t ă la d i r i j a r e a
m e n t a l i t ă ţ i i c o m u n e , la o r i e n t a r e a
s p i r i t u a l ă în c u p r i n s u l d a t e l o r vre-
m e i şi la e l i b e r a r e a s i s t e m u l u i de
n o r m e şi criterii ce t r e b u e să dom­
n e a s c ă în v i a ţ a s p i r i t u a l ă a colec­
tivităţii n o a s t r e n a ţ i o n a l e . P e r i o a d a
de Pionerat a studenţimii noastre —
p e r i o a d ă c a r e p r i n n a t u r a ei c r e e a z ă
factorului r e s p e c t i v î n t â i e t ă ţ i notorii
şi d ă iniţiativelor lui relief — a tre­
cut. A s t ă z i , s o c i e t a t e a n o a s t r ă s e
află î n t r ' o fază n o r m a l ă , d e m a t u r i ­
t a t e a vieţii sale, în c a r e diferiţii
ei factori c o n t r i b u e la fel d e o r g a
nie şi d e i n t e g r a n t p e n t r u m e r s u l
liniştit şi c o n s t r u c t i v al evoluţiei
sale.
F ă r ă îndoială, a l ă t u r i d e aceşti
factori d e o r d i n social e x i s t ă şi unii
psihologici, c a r e d e a s e m e n i contri­
b u e în felul lor la d e s f ă ş u r a r e a pro­
cesului în c h e s t i u n e . P o a t e că, în
trecut, oamenii erau mai entuziaşti,
m a i visători, cu o inimă m a i g a t a
să se d ă r u i a s c ă . P o a t e , d e a s e m e n i ,
că i n t e r e s u l p e n t r u c u l t u r ă e r a m a i
m a r e , m a i ales că a t u n c i î n c ă n u
i n t e r v e n i s e r ă a t â ţ i a factori noi ca
a s t ă z i , d e n a t u r ă să r ă p e a s c ă o
p a r t e din t i m p u l omului t â n ă r , să-1
a b a t ă delà s t u d i u şi m e d i t a ţ i e , să-i
î n t r e ţ i n ă în suflet m i r a g i i m a i m u l t
s a u m a i puţin legitime, să-1 facă
m a i puţin critic şi a d e s e o r i c h i a r
să-1 blazeze faţă d e ideea a c e l o r
i d e a l u r i şi forme d e viaţă c a r e i-ar
c e r e e n t u z i a s m şi d e s i n t e r e s a r e .
In s c h i m b , d a c ă î n t r ' a d e v ă r stu­
d e n ţ i m e a d e azi a r e mai puţin pi­
toresc şi m a i p u ţ i n ă c u l o a r e d e c â t
cea din t r e c u t , să nu u i t ă m î n s ă că,
p e n t r u a t â t e a din nevoile şi datoriile
vieţii d e azi, e a manifestă însuşiri
ferme şi a u t o r i z a t e . Din ce în ce
r ă s a r din s â n u l ei m a i mulţi profe­
sionişti calificaţi, c a r e pot face cinste
o r i c ă r e i societăţi şi o r i c ă r e i activi­
tăţi din l u m e . A l t ă d a t ă , speciali­
z a r e a în s t r ă i n ă t a t e p ă r e a o con­
diţie sine qua non p e n t r u oricine
a s p i r a cu d r e p t c u v â n t la u n rol d e
c o n d u c e r e în v r e u n a din a c t i v i t ă ţ i l e
s u p e r i o a r e ale n a ţ i u n i i n o a s t r e ; as­
tăzi, a c e a s t ă condiţie nu se m a i ţine
în p i c i o a r e .
Cu t o a t e a s p r e l e şi neobişnuitele
g r e u t ă ţ i ale a c e s t o r ani din u r m ă ,
m a r e a m a j o r i t a t e a s t u d e n ţ i m i i noa­
s t r e şi-a p ă s t r a t o deplină î n c r e d e r e
în a c t i v i t a t e a c ă r t u r ă r e a s c ă şi con­
t i n u ă să s t i m e z e n e c o n d i ţ i o n a t ros­
turile a c e s t e i a . O r i c u m , s u n t e m azi
în l u m e u n a din n a ţ i u n i l e c a r e n'a
fost c l ă t i n a t ă din c r e d i n ţ a clasică în
p u t e r e a m e t o d e i , a exegezei, a abs­
t r a c ţ i e i şi a d e v ă r u l u i stabilit p e
c a l e a i n v e s t i g a ţ i e i ştiinţifice. Stu­
d e n ţ i m e a d e altă d a t ă a a v u t feri­
c i r e a să t r ă i a s c ă în v r e m u r i d e p a c e ;
având siguranţa păstrării drepturilor
c â ş t i g a t e şi p u t â n d să-şi f ă u r e a s c ă
idealuri d e viaţă c u s c a d e n ţ ă l u n g ă
e a a l u c r a t şi a realizat în c o n s e c i n ţ ă .
Meritul s t u d e n ţ i m i i d e azi n u e nici
el m a i mic. T r ă i n d în v r e m u r i tur­
buri, în c a r e a p r o a p e că n u s e ştie
Spiru Haret
 BCUION
PROFESORUL Cluj /SIMIONESCU
Central University Library
ţională, Cluj
bine colegul nostru d l Kiriţescu în
Cultura românească a încercat o i-
mensă pierdere, prin trecerea spre
cele eterne a marelui c ă r t u r a r Ion
Simionescu, preşedintele Academiei
Române, membru şi conferenţiar al
Ateneului şi profesor al acestei Uni­
versităţi. Trista ştire a venit ca un
trăznet şi a îndoliat nu numai aşeză-
mintele de înaltă cultură, pe care mult
regretatul defunct le cinstea, prin a c ­
tivitatea sa neîntreruptă, dar şi toate
masele populare delà un capăt la al­
tul al ţării.
La Ateneul Român, unde Simionescu
a lost ales acum 21 de ani, în fiecare
an vocea lui cea caldă se auzea atât
în sala de festivităţi cât şi în aceasta
a Universităţii, tratând, cu o deosebita
ce se v a î n t â m p l a delà u n c e a s la
altul, a c e a s t ă s t u d e n ţ i m e a r e t ă r i a
de-a n u se p r ă b u ş i sufleteşte şi, m a i
m u l t d e c â t a t â t a , a r e c u r a j u l de-a
vâsli cu î n c r e d e r e p r i n t r e v a l u r i l e
d e nefericiri şi r ă s t u r n ă r i ale cea­
sului d e faţă în s p r e u n l i m a n în­
sorit, în c a r e valorile a d e v ă r u l u i ,
ale frumosului şi ale binelui s ă fie
din n o u s t ă p â n i t o a r e în inimile oa­
menilor.
Iată, deci, c u m v e d e m noi c h e s
t i u n e a şi, m a i ales, c u m c r e d e m că
î n t r e s t u d e n ţ i m e a din t r e c u t şi cea
din p r e z e n t există o p r ă p a s t i e , ci
există n u m a i deosebirile r e c l a m a t e
d e î m p r e j u r ă r i d e evoluţia firească
a lucrurilor.
aşa cum 1-a caracterizat foarte
de : Prof. St. C loan
competenţă şi în o formă colorată şi
plăcută, cestiuni de cea mai m a r e im­
portanţă, în aplauzele repetate ale nu­
merosului auditor, c a r e îl simpatiza în
mod deosebit.
Desvoltând o activitate multilatera­
lă, poligraf în toată accepţiunea cu­
vântului, fruntaş între fruntaşii ştiin­
ţei româneşti, iubitul nostru coleg a
avut marele merit de a vulgarisa cu-
noştinfi indispensabile vieţii, nelăsând
nicio palmă de pământ al patriei ne­
călcată de piciorul său şi căutând să
facă cunoscute frumuseţele ţărei sale,
pe care o adora ca un fanatic.
învăţătorii, preoţii, sătenii din toate
văile şi plaiurile României Mari care
îl cunoşteau, îl citeau şi-1 preţuiau,
plâng astăzi alăturea de întreaga inte­
lectualitate românească pe acest pro­
cesor de optimism şi de energie na-
Vizita la Odesa a I nstitutului de Istorie
Naţională A. D. Xenopol din Iaşi
i n s t i t u t u l d e Istorie N a ţ i o n a l ă A .
D. X e n o p o l din Iaşi e s t e o insti­
t u ţ i e n o u ă . T e m e l i a ei a fost p u s ă
d e r ă p o s a t u l I. M i n e a în D e c e m v r i e
1940, c â n d în ş e d i n ţ a Consiliului
F a c u l t ă ţ i i d e litere a o b ţ i n u t o h o -
tărîre de transformare a Semina­
rului s ă u d e Istoria R o m a n i l o r în
Institut cu a c e e a ş i d e n u m i r e .
A c e a s t a nu î n s e m n a î n s ă şi o
frumosul său necrolog din ziarul „Uni­
versul"
Personal am avut ocaziunea a lucra
cu marele dispărut în Parlament, la
Ministerul Şcoalelor, în Cooperaţie şi
la Ateneu şi am putut să-i apreciez
neîntrecutele sale însuşiri sufleteşti.
Simionescu a muncit o viaţă întrea­
gă cu folos şi fără sgomot pentru cei
mulţi, de o modestie deosebită, şi tot
aşa de modest a dispărut dintre noi,
tocmai în ziua sa onomastică, dând
impresiunea că a vrut să evite, la ca­
pătul vieţii sale pământeşti, manifesta-
ţiunile nenumărate de dragoste şi de­
votament ce îi veneau de obicei din
cele mai îndepărtate colţuri din ţară
— delà cei mari ca şi, mai ales, delà
cei mici.
Ateneul Român presă rând flori de
recunoştinţă pe mormântul lui aşa de
curând deschis va păstra scumpului
nostru coleg o neştearsă amintire.
de : A. Boldur
profesor universitar, director al Institutului
d o t a r e c u fonduri. E r a p r o p r i u zis
o s c h i m b a r e d e n u m e . N e a v â n d la
b a z ă nicio l e g e şi lipsit d e mijloace
p e n t r u cheltueli m a t e r i a l e , I n s t i t u t u l
n u p u t e a să-şi desvolte l i b e r acti­
vitatea.
A b i a la 27 Maiu 1943, d a t o r i t ă
profundei î n ţ e l e g e r i a nevoilor cul­
t u r a l e ale ţării d e c ă t r e d. profesor
Ion P e t r o v i c i , Ministru al Culturii
S3 $6^$^?%%®®®%$®^%$*
L â n g ă m o r m â n t u l lui R i c h e l i e u .
N a ţ i o n a l e şi a l Cultelor, Institutul
a p u t u t s ă ia fiinţă c a o i n s t i t u ţ i e
c u c o m p e t i n ţ a s a p r o p r i e , definită
d e lege. In a c e a s t ă l e g e a u fost pre­
v ă z u t e a t â t p e r s o n a l u l ei, c â t şi
î n s c r i e r e a în b u g e t u l S t a t u l u i a
mijloacelor n e c e s a r e cheltuielilor ei
materiale.
In m o t i v e l e , c a r e î n s o ţ e a u decre-
tul-lege c u a c e a s t ă d a t ă , d-nul mi­
n i s t r u a r ă t a c ă „ n e c e s i t a t e a studiu­
lui istoriei n o a s t r e n a ţ i o n a l e a d u s
BCU Cluj /Pentru
la înfiinţarea Institutelor d e Istorie
N a ţ i o n a l ă la B u c u r e ş t i şi la Cluj-
Sibiu" şi c ă „aceleaşi p r o b l e m e ,
p e n t r u studiul Istoriei R o m â n i l o r ,
în t o t a l i t a t e a lor, s e p u n şi vechiu­
lui c e n t r u u n i v e r s i t a r d i n Iaşi, cu
a t â t m a i m u l t cu c â t I n s t i t u t u l d e
Istorie N a ţ i o n a l ă d i n Iaşi v a a v e a
ca p r i n c i p a l ă p r e o c u p a r e studiul Is­
toriei R o m â n i l o r din E s t " .
R ă s p u n z â n d c h e m ă r i i sale în E s ­
tul ţării, u n a d i n p r i m e l e manifes­
tări a l e a c e s t u i I n s t i t u t a fost vi­
zita lui la O d e s a , p e n t r u d o u ă şe­
d i n ţ e , în zilele d e 29 şi 31 Oetom-
vrie a n u l t r e c u t .
H o t ă r î n d u - m â la a c e a s t ă iniţiativă,
m ' a m călăuzit în p r i m u l r â n d d e
dorinţa d e a demonstra învăţaţilor
ruşi s u c c e s e l e o b ţ i n u t e d e ştiinţa
istorică r o m â n ă . E r a la mijloc pro­
priu zis u n s e n t i m e n t d e m â n d r i e
naţională, pentru care aveam un
m o t i v real. C i n e a u r m ă r i t în ulti­
mii 25 a n i publicaţiile r o m â n e ş t i c u
c a r a c t e r istoric, ştie c â t d e m u l t a
c r e s c u t n u m ă r u l l o r şi c e a v â n t
m a r e a l u a t a c e a s t ă ştiinţă. E a a
d e p ă ş i t c a d r u l s t r i c t al p r e o c u p ă r i i
specialiştilor. M u l t e p e r s o a n e , c a r e
l u c r e a z ă în diferite alte d o m e n i i a l e
a c t i v i t ă ţ i i c u l t u r a l e , s p i c u e s c oca­
zional şi î n ogorul istoriei n a ţ i o n a l e .
A c e a s t ă d e s v o l t a r e a ştiinţei is­
torice r o m â n e s e d a t o r e ş t e în c e a
mai m a r e parte interesului, pe care
îl p o a r t ă t r e c u t u l u i s ă u poporul r o ­
mân, o trăsătură a unei naţiuni
sufleteşti s ă n ă t o a s ă . Istoria e s t e m e ­
m o r i a u n u i p o p o r şi cine îşi p i e r d e
m e m o r i a , î n c e t e a z ă a m a i e x i s t a ca
TREI CRIŞURIHHHK^»»^
fiinţă s p i r i t u a l ă .
C u totul altfel s e p r e z i n t ă lucru­
rile în U n i u n e a Sovietică. Acolo
istoria la î n c e p u t s e t ă g ă d u i a . C u
t i m p u l n e g a ţ i a a c e d a t locul u n e i
g r e l e s t ă r i d e t o l e r a n ţ ă , p e n t r u ca
în sfârşit istoria s ă fie p u s ă în ser­
viciul r e g i m u l u i , s ă s e t r a n s f o r m e
în i n s t r u m e n t u l lui o r b , s ă fie de­
n a t u r a t ă şi î n c ă t u ş a t ă d e d o c t r i n a
m a r x i s t ă oficială t o t a l m e n t e .
In al doilea r â n d : v r o i a m s ă sti­
m u l e z m u n c a tinerilor n o ş t r i cer­
c e t ă t o r i , d â n d u - l e posibilitatea s ă
a p a r ă î n a i n t e a u n u i public s t r ă i n
c o m p e t i n t , c a r e ştie c e î n s e a m n ă a
face istoria şi e c a p a b i l s ă a p r e ­
cieze m u n c a d e c e r c e t a r e .
A m făcut a p e l şi la b ă t r â n i şi la
t i n e r i . Mi-au r ă s p u n s m a i m u l t ti­
n e r i i , d e c â t b ă t r â n i i . N u m ' a m des­
c u r a j a t şi a m o r g a n i z a t d o u ă şe­
d i n ţ e , fiecare c u p r i n z â n d c â t e 4 co­
municări.
T e m e l e p e n t r u e l e a u fost a l e s e
c u a c e a s o c o t e a l ă ca s ă t r e z e a s c ă
i n t e r e s u l l u m e i r u s e ş t i , ce se o c u p ă
d e istorie şi litere. P e n t r u acelaşi
s c o p a m stabilit c a c o m u n i c ă r i l e s ă
se facă î n s c u r t e r e z u m a t e r o m â ­
n e ş t i şi în î n t r e g i m e î n limba r u s ă .
T o a t e t r a d u c e r i l e a u fost contro­
l a t e şi r e d a c t a t e definitiv d e m i n e .
Astfel a u fost p r e g ă t i t e u r m ă t o a ­
Central University Library Cluj
rele c o m u n i c ă r i :
ziua de 2'J Octomvrie.
Prof. A . Boldur. — P r o b l e m a r a ­
p o r t u r i l o r ştiinţifico-istorice, ruso-
r o m â n e (cuvânt d e deschidere).
Asist. A . A n d r o n i e . — P r i m e l e for­
m a ţ i u n i politice r o m â n e şi princi­
pele r u s S i r a t o s l a v la D u n ă r e în
secolul al X-lea d. H .
Asist. I v ă n e s c u . — P a t r i a primi­
t i v ă a Slavilor şi a ş e z a r e a lor (con­
tribuţii lingvistice).
Prof. G . B e d r e a g . — R o m â n i i î n
analele culturii ruseşti.
Pentru ziua de 31 Octomvrie.
Prof. A . B o l d u r . — E x p e d i ţ i a delà
P r u t d i n 1711.
Prof. univ. A . B o l d u r .
M e m b r i i I n s t i t u t u l u i la m o n u m e n t u l lui P u ş k i n .
Prof. D . S i m o n e s c u . — A c t i v i t a t e a
l i t e r a r ă a lui D . C a n t e m i r în R u s i a .
Şef d e lucr. N . G r i g o r a ş . — A t i t u ­
d i n e a cronicarilor r o m â n i faţă d e
R u s i a şi Ruşi.
D-ra S a n d a D i a c o n e s c u . — R a p o r ­
turile l i t e r a r e r u s o - r o m â n e şi î n
special influenţa lui L e o T o l s t o i în
România.
A m sosit la O d e s a î n t r ' u n m o m e n t
n e p r i e l n i c p e n t r u Ş e d i n ţ e l e Ştiinţi­
fice liniştite. Mulţi intelectuali r u ş i
îşi p u n e a u c h i n u i t o r î n t r e b a r e a : c e le
v a a d u c e viitorul a p r o p i a t ?
D . g u v e r n a t o r şi d. d i r e c t o r a l
Culturii d i n T r a n s n i s t r i a , T r a i a n
H e r s e n i , a u fost absorbiţi d e c h e s t i ­
unile foarte u r g e n t e a l e a d m i n i s t r a ­
ţiei c u r e n t e .
T o t u ş i , î n ciuda a t m o s f e r e i spiri­
tuale d e n e s i g u r a n ţ ă în s a l a spaţi­
o a s ă a I n s t i t u t u l u i d e Ş t i i n ţ e Soci­
ale, î n p r e z e n ţ a u n u i public n u m e ­
ros, a fost deschisă, conform c u în­
s ă r c i n a r e a G u v e r n ă m â n t u l u i , d e d.
N. C a r i v a n p r i m a ş e d i n ţ ă . A m
r e p u r t a t u n s u c c e s peste t o a t e a ş t e p ­
tările. A d o u a ş e d i n ţ ă s'a b u c u r a t
d e u n s u c c e s şi m a i m a r e . L a fiecare
ş e d i n ţ ă d u p ă c o m u n i c ă r i a u vorbit
profesorii locali. A u l u a t c u v â n t u l
d. d e c a n al F a c u l t ă ţ i i d e litere s e p -
t a g e n a r u l profesor L a z u r s c h i , d.
d i r e c t o r al m u z e u l u i a r h e o l o g i c pro­
fesor Selinov şi d. a s i s t e n t p e n t r u
Istoria R o m â n i l o r al F a c u l t ă ţ i i d e
Litere din Odesa, Ivanenco.
C o m u n i c ă r i l e n o a s t r e a u fost lite­
r a l m e n t e elogiate. C u a c e a s t ă o c a z i e
a fost e x p r i m a t r e g r e t u l c ă în tim­
pul d e m a i î n a i n t e d e p r i m u l r ă s b o i u
m o n d i a l profesorii u n i v e r s i t a r i r u ş i
îşi î n d r e p t a u t o a t ă a t e n ţ i a a s u p r a şi
n u m a i a s u p r a ţărilor m a r i , c a A n g l i a ,
F r a n ţ a , G e r m a n i a şi nu-şi d ă d e a u
o s t e n e a l a s ă c e r c e t e z e şi s ă c u n o a ­
s c ă o ţ a r ă vecină, a t â t d e f r u m o s
sufleteşte d o t a t ă c a R o m â n i a . S'a
a r ă t a t că şedinţele noastre prezintă
u n m a r e e v e n i m e n t cultural î n isto­
ria O d e s e i , p e n t r u c a r e ni s e a d u
c e a u m u l ţ u m i r i . In vizita n o a s t r ă la
O d e s a a fost v ă z u t n u n u m a i u n

La i n t r a r e a în p o r t u l Odesa.
e v e n i m e n t d e purii ştiinţă, ci şi unul
d e a p r o p i e r e c u l t u r a l ă î n t r e două
p o p o a r e . „Mâna pe c a r e o s i m ţ i m
că ne-o î n t i n d e ţ i , a s p u s unul din
vorbitori, o s t r â n g e m cu b u c u r i e " .
S'a m a i s p u s că la a c e s t e ş e d i n ţ e
s'a făcut d e c ă t r e Ruşi o a d e v ă r a t ă
d e s c o p e r i r e : le-a fost d e m o n s t r a t ă
c u l t u r a r o m â n ă , pe c a r e unii intelec­
tuali r u ş i nu o b ă n u i a u , iar alţii
nu-i c u n o ş t e a u proporţiile.
In special a a t r a s a t e n ţ i a faptul
că în d o m e n i u l istoriei l u c r e a z ă în
R o m â n i a foarte reuşit t i n e r e t u l , c a r e
p o s e d ă şi m e t o d a d e lucru şi dispo­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ziţia s u f l e t e a s c ă p e n t r u c e r c e t ă r i
.ştiinţifice.
D e o d e o s e b i t ă p o p u l a r i t a t e s'a
b u c u r a t referatul cu p r i v i r e la tra­
ducerile din L e v Tolstoi în limba
r o m â n ă . D . prof. L a z u r s c h i a făcut
cu a c e s t prilej şi o m ă r t u r i s i r e d e
c r e d i n ţ ă , s p u n â n d u - n e că în jurna­
lul s ă u zilnic v a î n s c r i e că ziua d e
31 Oct. 1943 e s t e u n a din cele m a i
fericite zile din viaţa D.-Sale, deoa­
r e c e a a u z i t cea m a i a u t e n t i c ă pă­
t r u n d e r e în spiritul c r e a ţ i u n i l o r lui
Tolstoi şi a p r o a p e nu-i v i n e să crea-
Vechi aşezăminte de cultură în Transilvania
Ţ a 4 Octombrie 1943 s'a comemorat
în Bucureşti, în cadre m o d e s t e :
prin o sfântă slujbă oficiată la biserica
din strada Polonă şi prin câteva cu­
vântări, înfiinţarea cu 80 ani în urmă
a Liceului grăniceresc din Năsăud.
Comemorarea oricât de modestă ar
fi fost datorită împrejurărilor de azi,
ne face totuşi să ne oprim şi să stă­
ruim asupra înaltului spirit de înţele­
gere, de naţionalism curat, de altruism
şi jertfă al fondatorilor, ce ni se pare
azi, văzut prin prisma p r e z e n t u l u i ,
aproape legendar.
Şi aici nu este vorba numai de li­
ceul din Năsăud ci şi de cel din Bra­
şov, Beiuş şi Blaj, între zidurile că­
rora a crescut acea elită de intelectu­
ali, care a ştiut să ţină trează conştiinţa
românească pe tot pământul Transil­
vaniei, să organizeze şi să îndrumeze
viaţa Românilor din Transilvania în
aşa fel, încât la marele moment isto-
TREI CRIŞUTUBM»mB£BBB*£g-£?
Cimitirul eroilor în a p r o p i e r e
datorie pentru cucerirea
dă că a c e a s t a se d a t e r e s t e u n e i fe­
m e i s t r ă i n e . D.-Sa a fost e d u c a t o r u l
copiilor lui Tolstoi, d e m u l t e ori a
s t a t d e vorbă cu m a r e l e scriitor şi
n u n u m a i o d a t ă a a u z i t a c e l e idei
pe c a r e le-a e x p u s a ş a d e b i n e D-ra
D i a c o n e s c u . A fost profund m i r a t
că la noi s'au o c u p a t d e a c e s t e tra­
d u c e r i şi î n a l t e feţe bisericeşti, d u p ă
c u m a r fi d e pildă a c t u a l u l n o s t r u
patriarh Nicodem.
C u ocazia şedinţelor, d e s i g u r , n u
se p u t e a să n u se facă şi o compa­
r a ţ i e î n t r e t i m p u r i l e lui Tolstoi şi
r e a l i t a t e a c r u d ă sovietică d e azi.
„ D a c ă a r fi t r ă i t d â n s u l , n u a r fi
t ă c u t ca noi, c a r e a m fost a d u ş i la
o t ă c e r e m o r m â n t a l ă d e c ă t r e regi­
m u l bolşevic". D.-Sa n u s'a p u t u t
s t ă p â n i d e e m o ţ i i p â n ă la l a c r i m i ,
r u g â n d să-i fie i e r t a t ă a c e a s t ă clipă
d e slăbiciune.
S i m ţ e a i în a c e a s t ă sală a Institu­
tului din O d e s a s e n t i m e n t u l d e jig­
nire, p e c a r e 1-a s u p o r t a t ştiinţa is­
torică r u s ă t i m p de un sfert d e v e a c ,
jugul, c a r e i-a î m p i e d e c a t desvolta-
rea.
C o m p a r a ţ i a cu s t ă r i l e pozitive din
d e : Aug, Caliani.
rie toate inimile să bată la fel şi toate
glasurile să se pronunţe la fel
nirea cu Ţara-Mamă.
pentru
Căci şcolile amintite nu au îndepli-
Prof. A u g . Caliani.
d e O d e s a , c ă z u ţ i la
acestui oraş.
R o m â n i a , cu m u n c a ei r o d n i c ă , cu
l i b e r t a t e a ei d e g â n d i r e şi d e pro­
d u c ţ i e ştiinţifică, r i d i c a u în subcon­
ştientul a s c u l t ă t o r i l o r r e v o l t a , c a r e ,
trecând prin prizma c o n ş t i i n ţ e i ,
năştea o reală a d m i r a ţ i e pentru
ştiinţa istorică r o m â n ă şi t o t o d a t ă o
a c u z a ţ i e g r e a , p â n ă la c o n d a m n a r e a
definitivă, a r e g i m u l u i sovietic.
Astfel, o iniţiativă, p e c a r e o cre­
d e a m şi o a ş t e p t a m să fie d e na­
t u r ă p u r ştiinţifică, s'a t r a n s f o r m a t
într'o m a n i f e s t a r e p e n t r u R o m â n i a ,
intr'un eveniment cultural româno-
r u s , c a r e m e r i t ă să fie î n s c r i s în fru­
mosul activ al I n s t i t u t u l u i şi c a r e
î n s e a m n ă în a c e l a ş t i m p c e a m a i
b u n ă p r o p a g a n d ă r o m â n e a s c ă prin­
t r e vecinii noştri d e l à R ă s ă r i t .
Şi cine ştie d a c ă a s e m e n e a fapte
de î n ţ e l e g e r e r e c i p r o c ă c u l t u r a l ă n u
joacă u n rol d e m u l t m a i m a r e în
s e n i n ă t a t e , d e c â t s'ar p ă r e a la p r i m a
v e d e r e , şi d a c ă ele a d â n c i t e şi in­
tensificate n u s u n t c a p a b i l e s ă cre­
eze şi u n f e r m e n t d e p l ă m ă d i r e a
unor raporturi mai normale, mai
p r i e t e n e ş t i , î n t r e p o p o r u l r o m â n şi
poporul r u s .
nit numai funcţia unei oarecare şcoli
secundare în sens r e s t r â n s ci funcţia
unui aşezământ cultural, în sens larg.
Beiuşul la Vest, Braşovul la Est, Nă-
săudul la Nord iar Blajul în mijlocul
Transilvaniei,au fost tot atâtea centre
răspânditoare de cultură românească
în regiunea respectivă. Profesorii aces­
tor şcoli nu se limitau la ora îngustă
a catedrei, ci conduşi de focul sacru
al dragostei de neam şi al culturii ro­
mâneşti, ţineau prin c o n f e r i t e l e lor
delà oraşe şi sate, şi prin scrisul în
cotidianele şi periodicele din Transil­
vania, contact viu cu toate straturile
populaţiei româneşti din Transilvania,
luminându-le şi lămurindu-le proble­
mele de actualitate culturală, socială
şi economică.
Importanţa acestor aşezăminte cul­
turale numai atunci o vom putea apre­
cia la justa ei valoare, dacă ne punem
întrebarea, că în ce situaţie ar fi gă­
sit marile momente istorice din 1848
şi 1918 populaţia românească din Tran­
silvania, dacă aceasta ar fi fost lipsită
de lumina culturii.
wm^mmmmmmoELE
P e plaiuri din
Răspunsul este c l a r : întunerecul, în
care ar fi r ă m a s populaţia din Tran­
silvania, nu a r fi fost cel mai bun sfă­
tuitor în momentele decisive.
Dacă importanţa vechilor aşezăminte
de cultură din Transilvania este mai
presus de orice discuţie, înjghebarea
acestora sub stăpânire străină, la di­
ferite epoci ale vremurilor, merita toată
BCU Cluj / Central University Library Cluj
atenţiunea noastră, mai ales că fiecare
din acestea îşi are povestea sa aproape
legendară, datorită luptelor şi jertfelor
aduse pentru înjghebarea lor.
Vom începe cu Liceul din Năsăud,
a cărui comemorare de 80 ani ne-a
prilejuit aceste reflexiuni.
In colţul nord-estic al Transilvaniei,
în munţii, care înconjoară valea pito­
rească a Someşului şi a Bărgăului,
traeste o populaţie viguroasă, munci­
toare şi iscusită de pe u r m a luptelor
ce a fost nevoită să ducă veacuri de-a-
rândul cu elementele naturii pentru
existenţa sa.
Pe această populaţie românească din
44 comune, împărăteasa Austriei, Ma­
ria Terezia, a militarizat-o în anul 1764,
încredinţândui paza graniţei din spre
Est
Cele 44 comune au format o unitate
militară, Regimentul al II lea de gră­
niceri, cu centrul în Năsăud. Pe urma
militarizării, comunele au fost scoase
de sub regimul civil în vigoare în
Transilvania, regim nespus de vitreg
faţă de populaţia românească, şi su­
puse unui regim de administraţie mi­
litară ; sever, dar drept, asigurând lo­
cuitorilor Români din acea regiune o
desvoltare nestingherită sub raport
cultural şi gospodăresc.
Grănicerii români din regiunea Nă-
săudului, atât timp cât a durat organi­
zaţia lor aproape 100 ani, nu au fost
întrebuinţaţi numai pentru paza gra­
niţei din Munţii Călimanului până în
Maramureş, ci au luat parte cu imita
tea lor distinctă în toate campaniile,
ce le-a purtat Austria contra Turcilor,
Francezilor etc, ; în total a luat parte
la 20 campanii mari, dând în cursul
acestora 133 lupte decisive, vărsându-şi
sângele.
Cât timp a fost în fiinţă regimentul
TREI CRIŞURI^^H^^^^^^:^^^
fanterie, era firesc ca aceste fonduri
să treacă în proprietatea celor iA co­
mune, respectiv să se împărţească
proporţional între cele 44 comune şi
în fine, între familiile grănicereşti din
fiecare comună.
Ori, nu s'a întâmplat aşa. Grănicerii
aspri şi disciplinaţi, purtaţi 100 ani
pe toate câmpiile de luptă din Europa,
erau convinşi pe urma unei lungi ex­
perienţe că numai strâns uniţi în ju­
rul steagului şi numai prin jertfe pot
câştiga biruinţa şi că, un popor nu se
poate înălţa şi menţine printre cele­
lalte popoare decât numai prin culturii
In adunările lor din 13 Martie şi 1
August 1851 au hotărît: să nu împăr­
ţească fondurile între comune şi în­
tre familiile grănicereşti, constând
în total din 178.420 ha păduri şi păşuni
alpine, ci să le transforme, şi anume,
fondul de aprovizionare în fond şcolar,
cu scopul ca să întreţină în Năsăud,
în centrul regiunii, şcoli secundare de
diferite categorii şi in celelalte comune
şcoli primare, iar tondul de echipament
în fond de burse pentru elevi şi stu­
denţi
Năsăud
Datorită spiritului de înaltă înţele­
gere a rosturilor culturii, pe de altă
II de graniţă, acesta şi-a constituit din parte datorita spiritului de jertfă şi
economiile sale 2 fonduri : unul pentru solidaritate colectivă a soldaţilor-gra-
echipare şi al doilea pentru aprovizio­ niceri, s'a putut deschide, după înde-
n a r e : în acest din urmă s'au cuprins iungate stăruinţe pe lângă autorităţile
şi cheltuielile de administraţie a regi­ în drept, la 4 Octombrie 1863 în Năsăud,
unii. Aceste fonduri au constat din în mijlocul unui entuziasm general,
proprietăţi de munţi păduri şi păşuni Gimnaziul grăniceresc, denumit mai
întinse. târziu Liceul Gheorghe Coşbuc
Odată cu desfiinţarea regimentului Liceul din Năsăud odată deschis, a
II de grăniceri, în anul 1851, şi cu
transformarea lui în regiment de in-
c o n t i n u a t să funcţioneze până în
toamna anului 1940 după prevederile
fondatorilor. De atunci încoace însă,
protesoriigrăniceri fiind izgoniţi, ca­
tedrele şcolilor grănicereşti şi patri­
moniul lor au fóst invadate de ele­
Portretul care minte mente străine, care niciodată nu au
avut nimic comun cu sângele vărsat
— O s c a r Wilde — de grănicerii români pe câmpiile de
fost o d a t ă un r e g e rare era cel mai bogat luptă, cu limba, legea şi tradiţia ro­
A mânească, pentru păstrarea cărora
d i n l u m e , şi c u m e r a r e g e l e c e l m a i b o g a t ,
s e c r e d e a şi c e l m a l f r u m o s , c ă c i a u r u l d ă bravii grăniceri au ridicat altarul de
n a ş t e r e la l i n g u ş i t o r i , i a r a r t a ş t i e s ă t r a n s ­ cultură delà Năsăud.
f o r m e u n profil o a r e c a r e î n t r ' u n p r o i i l d e m e ­
dalie.
La fel de minunată, ca şi hotărîrea
într'o zi, r e g e l e p l i m b â n d u - s e fără e s c o r t ă ,
sobră a dârzilor grăniceri, este stăru­
s e n t a m i cu un cerşetor. Şi cerşetorul se rugă inţa şi jertfa Românilor din Braşov,
d e a c e s t t r e c ă t o r : « D o m n u l e , s u n t s ă r a c şi m i - e în frunte cu preoţimea locală, pentru
f o a m e , d ă - m i şi m i e c e t e l a s ă i n i m a » . înfiinţarea în Braşov a unei scoale
R e g e l e b ă g ă m â n a în b u z u n a r şi n e g ă s i n d secundare.
d e c â t o m o n e d ă de aur cu efigia s a , i-o d e t e . Acolo, ideia dată de câţiva fruntaşi
C e r ş e t o r u l după ce-o cântări în p a l m ă şi-o a prins repede rădăcini în sufletele
c e r c e t ă c u o c h i p l i n i d e u i m i r e , îi z i s e : « D o m ­
nule, când (i-am s p u s că sunt un o m sărac,
grănicerilor, cari văzuseră în cursul
ti .im s p u s a d e v ă r u l , d e c e v r e i s ă - ţ i b a ţ i j o c
războaelor multe popoare şi ţări îna­
de m i n e dându-mi un ban strein care nu a r e intate în cultură, iar aici cuvântul
c i r c u l a ţ i e la n o i ?». preoţilor şi al câtorva intelectuali a
— «Uite-te bine, nu vezi că pe ban e chi­ căzut în pământul bun al enoriaşilor,
pul r e g e l u i n o s t r u ?». în mare parte comercianţi, cari ştiu-
- « R e g e l e n o s t r u s e a m ă n ă cu c h i p u l de pe seră să aprecieze din toate punctele
b a n u l pe c a r e m i l-ai dat c u m s e a m ă n eu cu de vedere avantagiile unui astfel de
prinţul din p o v e s t e ! » .
P e n t r u î n t â i a o a r ă r e g e l e află c ă n u e r a
aşezământ cultural.
nici tânăr, nici f r u m o s Vrednicul protopop I. Popasu con­
In t i m p u l a c e s t a , c u r t e n i i a j u n g â n d u - 1 p e vocă la 19 Aprilie 1850 în şedinţă pe
rege, voiră să-l g o n e a s c ă pe'ndrăzneţul cerşetor. membrii Eforiei Bisericei Sf. Nicolae
Cerşetorul aflând că trecătorul e r a însuşi din Scheii Braşovului şi declară în
r e g e l e , c ă z u în g e n u n c h i la p i c i o a r e l e l u i , s t r i ­ cuvântarea sa pe urma experienţei
gând : din trecutul apropiat (1848 j 49), că
— I a r t ă - m ă , M ă r i a T a , şi n u - m i t ă i a c a p u l
pentrucâ n'am fost în stare să-l r e c u n o s c pe-al
„Singura garanţie a tuturor dreptu­
tău. Ochii m e i obosiţi de bătrâneţe, fără 'ndo- rilor naţionale sunt şi vor fi bărbaţii
i a l ă , a u v ă z u t p r o s t . A c u m , c â n d m ă uit m a i naţiunii române credincioşi, desăvâr­
bine, v ă d că a s e m ă n a r e a e izbitoare» şiţi prin şcoli şi înzestraţi cu ştiinţe
— " O p r e ş t e - t e , ii z i s e r e g e l e , n u m i n ţ i şi tu solide, cari numai în şcoli se pot
d e f r i c ă c u m m ' a u m i n ţ i t a t â ţ i a alţii. P ă s t r e a - forma de către naţiune, după lipsete
z ă - ţ i b a n u l d e a u r şi m a i n ' a î n c ă u n u l , c ă c i ei, şi în consecinţă propune înfiinţarea
tu eşti s i n g u r u l c a r e - în tot regatul m e u — unui gimnaziu, care să se deschidă
ni' iii s p u s a d e v ă r u l » .
în toamna anului 1850
Al. T. Sţamatiad
* Â X
 ^ S I ^ H H M C E L E
După ce şi reprezentanţii Bisericei
din Cetatea Braşovului au primit cu
entuziasm ideia, s'a încheiat la 26 Sep­
tembrie 1850 o învoială între cele doua
biserici din Braşov în sensul următor :
„Cele două comunităţi române, pă­
trunse de neîncurajata trebuinţă a
întemeierii unui Gimnaziu românesc
în Braşov şi neputând aştepta, spre
nespusa daună a naţiunei şi junimei
noastre, până ne-ar veni ajutor în pri­
vinţa asta din alte părţi, punem prin
aceasta temeiul la un Gimnaziu fier­
binte dorit de către toţi drept sim­
ţitorii*.
Fondul iniţial p e n t r u întreţinerea
Gimnaziului, la început cu 4 clase, şi
plata profesorilor îl dau cele două bi­
serici, complectându-se cu banii de
chirie la cate au renunţat pe zece ani
cei patru preoţi ai bisericilor şi cu con­
tribuţia anuală benevolă pe timp de
alţi zece ani a 18 fruntaşi braşoveni,
în cea mai mare parte comercianţi.'
Gimnaziul azi Liceul A. Saguna, s'a
deschis în toamna anului 1850, într'un
local închiriat.
In toamna anului următor, lt»51. s'a
pus piatra fundamentală cu mare so­
lemnitate chiar de către Mitropolitul
A. Şaguna a unui local propriu, care
s'a terminat în anul 1856, costând
65,7 7 floreni, afară de o parte din ma­
terialul de construcţie donat de parti­
culari şi de prestaţie în natură de către
bunii Români din B r a ş o v şi satele
din jur.
Or, costul construcţiei reprezenta pe
acele vremuri o sumă foarte impor­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tantă, rezultată din contribuţia celor
două biserici şi în cea mai m a r e parte
din daniile particulare a oamenilor cu
t r a g e r e de inimă şi gata la orice jertfă
pentru şcoala românească, în frunte
cu Mitropolitul Şaguna.
Sforţări foarte mari, aproape supra­
omeneşti s'au depus până ce s'a putut
înjgheba cetatea culturii româneşti la
Braşov.
Al treilea aşezământ vechiu de cul­
tură este Liceul din Beiuş, la graniţa
de Vest. In comparaţie cu Braşovul
din apropierea Graniţei vechi de către
România, cu Năsăudul aşezat într'o
regiune curat românească în apropiere
de Bucovina şi Moldova şi în compa­
raţie cu Blajul din mijlocul Transil­
vaniei, Beiuşul a avut destinaţia să fie
cetatea de rezistenţă etnică şi cultu­
rală faţă de expansiunea şi impetuozi­
tatea populaţiei maghiare din pusta
Ungariei
Liceul din Beiuş nu a fost creaţia
unei colectivităţi, mai mari sau mai
restrânse ca la Năsăud sau Braşov, ci
a unei singure persoane, a Episcopului
român, Samuil Vulcan din Oradea.
Îndemnul, scopul şi jertfa au fost însă
aceleaşi şi aici ca şi acolo : ridicarea
prin şcoală a populaţiei româneşti delà
graniţa de Vest la o treaptă de cul­
tură şi civilizaţie, cel puţin egală cu a
celorlalte popoare din ţară. Căci iată
ce zice episcopul Vulcan în scrisoarea,
prin care anunţă în toamna anului 1848
deschiderea şcoalelor din Beiuş: „Cu­
noscând şi eu folosul şi fericirea cea
mare, care vine neamului sau naţiei
mele din scoale şi delà învăţători, toată
grija şi strădania n.ea întru aceasta o
am pus ca în partile acestea, unde
pentru lipsa şcoalelor sistematice, po­
porul până acum la nicio procopseală
nu a putut păşi... să întemeiez şi să
TREI
La păşune.
ridic scoale Care lucru cu ajutorul
lui Dumnezeu şi cu preainalta îngă­
duinţă a Preaînaltului împărat care
acum stăpâneşte, l-am şi săvârşit, des­
chizând cu mare cheltuială în episco-
pescul oraş, Beiuş, scoale, spre a căror
desăvârşire şi nesmintită statornicie
am hotărît şi aşezat până la o sută
şaizeci mii de florinţi.
Pentru aceia, ca şi neamul românesc
mai curând să poată simţi dulceaţa,
care din învăţături isvoreşte, de care
toate neamurile luminate sunt îmbo­
găţite, de lipsă iaste că din toate pu­
terile şi cu toată r â v n a să-şi diaie
pruncii la şcoală".
înfiinţarea şcolilor din Beiuş se da-
toreşte deci spiritului de intuiţie reală
a situaţiei poporului românesc delà
graniţa de Vest şi jertfei personale a
episcopului Samuil Vulcan, care a ţinut
să întrebuinţeze venitul său personal
din moşia episcopească pentru lumi­
narea obştească a neamului său.
.Liceul din Beiuş, singura şcoală se­
cundară românească de acest grad pe
toată graniţa de Vest până la Unire,
a dat lumină celor dornici de aceasta,
i i . ii, ii, ÄL ii, ii, ii, ii, ii, ii, ii, ii,
w Ww WW W ww w w w W w
Strigoii
Ş i p a r c u l şi a l e e l e şi l u n a ,
T o v a r ă ş i b u n i d e v i s şi t i n e r e ţ e ,
Mă b l e s t e m ă , c ă n u l e d a u b i n e ţ e ,
C u m l e - a m tot d a t . a t â ţ i a a n i î n t r ' u n a .
Port încă'n suflet resturi din furtuna
Ce-mi răscolea nesăbuiri semeţe
C â n d toate- m i - e r a u vis şi f r u m u s e ţ e
Şi-mi î m p l e t e a u din bucurii, c u n u n a .
Strigoi s u n t a s t ă z i toţi, strigoi s u n t toate.
Ş i toţi, î n g h e s u i ţ i , î ş i d a u d i n c o a t e ,
S ă - m i p r ă b u ş e a s c ă stăvilarul voii.
Ies toţi, f l ă m â n z i , din n o a p t e , vin g r ă m a d ă ,
S i n i s t r ă şi r i d i c u l ă p a r a d ă . . .
N'ara fermée, n ' a m s ă r ă s t i g n e s c strigoii I
P. Vaier
începând cu Maramureşul, Satul Mare,
Sălajul, Bihorul şi încheind cu Aradul
şi întreg Banatul
Dintre toate, cel mai vechiu aşeză­
mânt de cultură în Transilvania este
însă Liceul din Blaj, deschis la 1 Noem-
vrie 1754, deci cu 74 ani înaintea celui
din Beiuş, cu 96 ani înaintea celui din
Braşov şi cu 109 ani înaintea celui din
Năsăud.
Greutăţi infinit de mari, politice şi
financiare, au stat în calea deschiderii
şcoalelor din Blaj.
împăratul din Viena aprobase înfiin­
ţarea şcoalelor, dar guvernanţii Tran­
silvaniei s'au opus mult timp preaînaltei
aprobări, pe de altă parte şi clerul
bisericei Blajului întârziase cu vărsa­
rea celor 25.000 galbeni la care se anga­
jase în vederea construirii localului şi
înzestrării şcoalelor.
Totuşi, după înlăturarea tuturor greu­
tăţilor de către Episcopul Inochentie
Micu Klein şi de către u r m a t u l aces­
tuia, episcopul Petru Pavel Aron, s'au
putut deschide şcoalele. între care şi
Liceul de azi, întâia şcoală secundară
românească organizată după tipul celor
din Apus.
Liceul din Blaj, fiind aproape 100 ani
singura şcoală secundară de cultură
generală dincolo de Carpati şi fiind
situat în centrul Transilvaniei, cu căi
de comunicaţii în toate direcţiile, nu
este de mirat că a fost repede impo-
pulat cu elevi chiar din regiunile cele
mai îndepărtate.
In jurul şcoalelor din Blaj şi din
profesorii acestor şcoli s'a format un
important centru cultural, care şi-a
imprimat pecetea sa mai bine de 100 ani
asupra mişcării culturale din Transil­
vania.
La temeiul aşezămintelor culturale
din Blaj, cât şi la temeiul celor din
Braşov, Beiuş şi Năsăud, stă cea mai
curată dragoste de neam şi cel mai
înflăcărat dor de cultură al mulţimii,
sprijinit deopotrivă pe spiritul de jertfă
personală a arhiereilor celor două bi­
serici naţionale, cât şi pe cel al nenu­
măraţilor binefăcători din rândul celor
cu dare de mână până la lucrătorii
cu palma.
Judecând duoă mentalitatea de azi,
înjghebarea aşezămintelor culturale
delà Blaj, Braşov, Beiuş şi Năsăud, la
care mai putem a d ă u g a şi institutele
teologice, şcolile normale şi gimnaziile
de fete din Sibiu Gherla, Oradea, A r a d
şi Caransebeş şi gimnaziu* din Brad,
fără nici un ajutor moral sau material
ii, delà Statul în care se găseau, ci mai
totdeauna luptând cu opoziţia, dacă nu
chiar cu vrăşmâşia acestuia, ni se pare
un fapt aproape miraculos Aşa şi este.
Miracolul este însă explicabil, dacă ne
gândim că fiecare iniţiativă, din care
a rezultat în Transilvania câte-un aşe­
zământ de cultură ; deşi a urmărit
acest scop, totuşi a avut particularita­
tea sa specială, care a încurajat pe
iniţiatori şi a dat impuls voinţei colec­
tive pentru a-şi duce la bun sfârşit
gândul, în butul tuturor obstacolelor,
ce le-au stat în cale.
Perseverenţa dovedită de Arhiereii
Blajului pentru a învinge dificultăţile
de ordin financiar până a ş i vedea pe
deplin realizată iniţiativa, este vrednică
de o pagină de epopee.
După Unire, Stalul român a recu­
noscut caracterul special al acestor
aşezăminte de cultură din Transilvania
g S M M B B H S M a H O E L E TREI C R I Ş U R I ^ ^ H » £ g » ë g ; H
Singur Liceul grănicerilor din Năsăud
s'a grăbit să intre în rândul şcolilor
Statului. Graba a avut însă urmări din
cele mai dureroase. Căci şi după toamna
anului 1940, liceul grănicerilor a rămas
tot în rândul şcolilor de Stat. de astă
dată însă în rândul şcolilor Statului
ungur.
Soarta de azi a Liceului din Năsăud
ne face să încheiem cu următoarea
Organizarea cercetărilor ştiinţifice în Germania
U r m a r e din numărul trecut)
Colaborarea între Stat şi iniţiativa
particulară, a dat delà început cele mai
bune rezultate. Datorită acestei colabo­
rări, a luat fiinţă primul şi cel mai de
seamă institut de cercetări al Reichului.
Ideea înfiinţării unui institut pentru
fizică şi tehnică s'a ivit curând după
întemeierea Reichului de către Bismarck.
Aceasta se întâmpla în clipa, în care
Germania devenea mare putere, indus­
tria germană fabrica primul oţel, iar lu­
mea ştiinţifică progresa cu paşi mari.
Pe când Profesorii Förster şi Schell­
bach cereau în anul 1866 într'un me­
moriu „promovarea ştiinţei mecanice şi
a cunoaşterii instrumentelor", Werner
von Siemens arată că institutul era ne­
cesar pentru îndeplinirea cerinţelor fun­
damentale ale întregei tehnici fizicale,
iar scopul institutului trebuia să fie ca,
nestânjenit de cerinţele momentane ale
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tehnicei, să se ocupe de ştiinţa pură şi
cercetările fizice.
Siemens a indicat problemele funda­
mentale ale noului institut într'un me­
moriu al său din 1884. „Cu cât ştiinţa
a pătruns mai adânc în tainele forţelor
naturii", scria Siemens, „cu cât mai
complicate au devenit problemele ce
urmează a fi rezolvate.
Ideea că progresul ştiinţific şi spo­
rirea puterii Reichului merg mână în
mână şi că una condiţionează pe cea­
laltă, a fost atât de convingătoare, încât
acest prim institut al Reichului a luat
fiinţă cu toată opoziţia Academiei de
ştiinţe şi a Comisiei Bugetare a Parla­
mentului. Totuşi, a fost necesară inter­
venţia personală a moştenitorului tronu­
lui şi a Feldmareşalului Graf Moltke
pentru învingerea opoziţiei. Primul pas
hotărîtor către realizare s'a făcut, însă,
datorită faptului că marele industriaş
Werner von Siemens a donat terenul
necesar construcţiilor. Prin înfiinţarea
acestui institut, cel de al doilea Reich,
Reichul lui Bismarck, ajungea apogeul
in îndrumarea ştiinţei.
Institutul înfiinţat în anul 1886, pri­
mul care făcea parte dintr'o administra­
ţie de Stat, a luat cu timpul o mare
desvoltare. Astăzi, activitatea acestei in­
stituţii se îndreaptă în trei direcţii :
1. Cercetări ştiinţifice prin lucrări teo­
retice fundamentale pentru progresul fi­
zicei în domeniul tehnicei şi al chimiei.
2. Activitatea de control prin cerce­
tări ştiinţifice aplicate în toate domeniile
fizice, care se referă la tehnică şi chimie.
3. Activitatea de verificare oficială
pentru măsuri şi greutăţi, având sub în-
comparaţie, care poate servi şi de în­
văţătură în viitor :
In cazuri de mari inundări, revărsa­
rea apelor acopere, după cum este şi
liresc, toată întinderea terenurilor din
acelaş nivel. Celor năpăstuiţi le oferă
refugiu numai locurile ce ies din ni­
velul comun. Este deci bine, dacă se
găsesc şi astfel de locuri, care să poată
oferi adăpost celor năpăstuiţi.
d e : Prof. V. P a t r i c i u
Prof. V Patriciu
drumare şi control şi oficiile de verifi­
cări electrice din întregul Reich.
Lucrările se execută în 37 de labora­
toare, împărţite în următoarele 5 secţii:
Secţia I Măsuri şi greutăţi
Secţia II Electricitate şi magnetism
Secţia III Căldură şi presiune
Secţia IV Optică
Secţia V Fizica atomilor şi chimia
fizicală.
In întregul institut lucrează 550 de
persoane, dintre care 150 deţin titluri
academice.
Se poate afirma cu drept cuvânt, că
tehnica modernă germană, în toate do­
meniile ei, datorează gradul de perfec­
ţiune la care se află astăzi în mare
m ă s u r ă laboratoarele şi lucrările de
cercetare făcute în acest faimos institut.
Dar, în afară de diferitele institute,
care ţin de anumite servicii publice şi
de numeroasele institute, care fac din
universităţi şi politehnice centre impor­
tante de cercetări ştiinţifice, s'a mai
creat, datorită iniţiativei particulare des-
interesate, şi alte aşezăminte menite să
sporească cercetările.
Astfel, la 11 I anuarie 1911 a fost în­
fiinţată societatea „Kaiser Wilhelm" pen­
tru încurajarea ştiinţelor. Aproape 200
de personalităţi din viaţa economică
germană s'au reunit sub patronajul îm­
păratului, pentru a alcătui o asociaţie,
al cărei scop să fie încurajarea ştiinţe­
lor, în special prin întemeierea şi între­
ţinerea institutelor de cercetări. Numai
în câteva zile s'au strâns delà fonda­
tori 15 milioane mărci, formând prima
avere a societăţii, căreia i se mai asi­
gura peste 100.000 mărci anual din co­
tizaţiile membrilor.
Care au fost cauzele dărniciei nemai
întâlnite până atunci, care au determi­
nat pe cetăţenii înstăriţi să facă sacri­
ficii pentru susţinerea ştiinţei germane ?
In primul rând a fost conştiinţa tu­
turor că tânăra naţiune germană nu
putea şi nu trebuia să rămână în urma
celorlalte naţiuni, care făceau sforţări
importante, spre a lua conducerea ştiin­
ţei mondiale.
Pe de altă parte, nici Statului nu-i
era posibil să desvolte institute prea
specializate în cadrul universităţii, fără
ca aceste institute să fi avut directă le­
gătură cu învăţământul, de oarece ar fi
fost silit să neglijeze înzestrarea celor­
lalte laboratoare absolut necesare. In a-
ceste condiţiuni, unii savanţi speciali­
zaţi în anumite domenii, nu mai găseau
posibilitatea continuării cercetărilor lor
în cadrul învăţământului.
In acelaşi timp, industria, tehnica şi
economia vedeau asigurarea progresu­
lui numai prin adâncirea cercetărilor în
institute din ce în ce mai specializate.
Din rezultatele acestor cercetări urma ca
industria şi economia să obţină impul­
sul pentru o nouă activitate plină de
succes.
Institutele înfiinţate pe măsura nece­
sităţilor de către societatea „Kaiser Wil­
helm", au luat în scurt timp o mare
desvoltare.
Înfiinţarea lor s'a făcut după un prin­
cipiu stabilit de primul preşedinte al a-
cestei societăţi, Adolf von Harnack, care
spunea :
„Societatea noastră nu trebue să con­
struiască institute şi apoi să găsească
omul indicat să le conducă, ci trebue
să găsească întâi personalitatea ştiinţi­
fică cea mai proeminentă şi în jurul ei
să clădească institutul".
După acest principiu, a luat fiinţă şi
institutul de cercetări a curenţilor, pen­
tru a se da posibilitatea savantului Pro­
fesor Prandtl delà Göttingen să-şi con­
tinue lucrările sale de o importanţă fun­
damentală în domeniul aerodinamicei.
In Institutul condus de Profesorul
Prandtl şi-au desăvârşit pregătirea spe­
cialişti străini, care la rândul lor se bu­
cură astăzi de reputaţie mondială şi
deschid drumuri noi în acest domeniu.
Interesul pentru activitatea societăţii
„Kaiser Wilhelm" a devenit atât de
mare, încât numărul membrilor—printre
care se numără mai multe oraşe şi aso-
ciaţiuni profesionale—este de 700, adică
de trei ori şi jumătate mai mare decât
în anul înfiinţării, iar cotizaţiile au spo-
M M & M g M M H S O E L E TREI G R I Ş U R I » ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
rit delà 100.000 Mk. la 3 milioane a-
nual.
In ultimii 10 ani, societatea „Kaiser
Wilhelm" şi-a sporit cu încă 3 numă­
rul institutelor, şi a n u m e :
Insituiul pentru cercetarea fibrelor,
Sorau, lucrează cu următoarele secţiuni :
I. Creşterea plantelor şi botanică; II.
Extragerea fibrelor ; III. Tehnologie ; IV.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Chimia textilă ; V. Examinarea materii­
lor prime şi a produselor. Mărirea ace­
stui institut este în curs de organizare,
conform planificării stabilite de autori­
tăţile competente ale Reichului, cu sco­
pul de a se putea rezolva repede lu­
crările din domeniul biologic, chimic şi
tehnic, care au luat o proporle consi­
derabilă.
Institutul pentru cercetarea şi ex­
ploatarea lacurilor, se ocupă cu pro­
bleme hidrografice, biologice, chimice şi
cu probleme in legătură cu pescuitul în
lacul Constanţa. Lucrează în strânsă
legătură cu institutul hidrobiologic din
Plön.
Institutul pentru biofizică a fost în­
fiinţat în anul 1938 cu sprijinul mate­
rial excepţional al oraşului Frankfurt.
După un an se putea lucra în labora­
toarele sale de înaltă frecvenţă, de ra­
dium şi pentru studiul luminei. In a-
fară de balneologie şi cercetarea mala­
diilor provocate de radium, acest insti­
tut se mai ocupă, in general, cu stu­
dierea efectului razelor asupra celule­
lor vii.
De curând, societatea „Kaiser Wil­
helm" dorind să înfiinţeze un institut
pentru creşterea animalelor, Statul a
cumpărat—din iniţiativa Ministrului A-
griculturii şi cu sprijinul Ministrului de
Finanţe—un domeniu, situat lângă Ros­
tock şi având o suprafaţă de 1000 Ha.
Ţinându-se seama de consumul mă­
rit de lemne, s'a făcut apel la cercetă­
rile ştiinţifice pentru găsirea metodelor
practice de desvoltare şi regenerare a
pădurilor. S'a creat un nou institut de
silvicultură, cu sediul la Freiburg i. Br.,
oraş care s'a grăbit să pună la dispo­
ziţie clădirile şi terenurile necesare în
mod gratuit.
De asemenea s'a luat în discuţie în­
fiinţarea unui institut pentru menţinerea
formei sălbatece a plantelor de cultură.
In toate încercările făcute cu aceste
plante, ştiinţa s'a văzut nevoită să se
întoarcă la forma iniţială a fiecărei spe­
cii, care mai conţine caracteristicile ini­
ţiale ale plantei respective.
Societatea „Kaiser Wilhelm" a dat
întotdeauna o deosebită atenţiune legă­
turilor ştiinţei germane cu străinătatea.
Casa Harnack, deschisă în anul 1929 la
Berlin-Dahlem, este destinată în primul
rând să primească savanţi străini, care
vin pentru studii la Berlin.
Situaţia grea în care se găsea ştiinţa
germană după războiul delà 1914—1918
a determinat-o să păşească pe drumul
autoajutorării, înfiinţând în anul 1922 o
NOCTURNA
Cineva m ă strigă din abisuri :
Nesfârşitul !
Inimă, - sau clopot, — mai răreşte-{i
Zângănitul
P o a t e iar te l e a g ă n ă ' n t ă c e r e
Amintirea ?
- Un gigant străbate veşnicia :
E gândirea.
Stelele presară'n cer o cale
Cu jăratec
— S u f l e t e , t e lupţi c u t i n e i n s u - ţ i ,
Singuratec...
Un drumeţ se pierde'n depărtare :
E trecutul,
- H o ţ u l c a r e ţi-a furat în taină
Tot avutul.
— Un mormânt se surpă sub povara-i
D e tăcere ;
U n d e v a m a i p l â n g e in surdină
O durere
Orele cad greu in poala vremii,
Istovite,
B a s m e l o r , muriţi de b ă t r â n e ţ e ,
Părăsite I
LOTIS DOLENOA
asociaţie, din care făceau parte Acade­
miile germane de Ştiinţă, Uniunea in­
stituţiilor de învăţământ superior ger­
man, societatea „Kaiser Wilhelm" şi U-
niunea asociaţiilor tehnico-ştiinţifice din
întreaga Germanie. Acestei asociaţii i
s'a dat denumirea de „Notgemeinschaft
der deutschen Wissenschaft" arătându-
se prin aceasta că se urmărea înfiinţa­
rea unei colectivităţi pentru ajutorarea
ştiinţei germane. Această „Notgemein­
schaft" avea menirea să îngrijească de
nevoile materiale ale tuturor institutelor
de cercetări ştiinţifice.
In anul 1937 asociaţia a devenit
„Comunitatea germană de cercetări",
care aprobă anual 2000 subvenţii pen­
tru studierea şi rezolvarea problemelor
ştiinţifice de cea mai adâncă specia­
litate.
Pentru a putea face faţă îndatoririlor
mereu sporite, pe care le are şi în ca­
drul planului de 4 ani, societatea „Kai­
ser Wilhelm" a primit şi ea subvenţii
delà „comunitatea germană de cerce­
tări", deoarece nu se putea îndestula
numai cu mijloacele acordate de Stat.
De asemenea a făcut mereu apel şi la
sprijinul material al membrilor, care
consideră că, a fi membru al acestei
societăţi, înseamnă a lua parte cu în­
sufleţire la atingerea ţelurilor mari pe
care şi le-a pus noua Germanie.
Atunci când Fiihrerul a cerut între-
gei naţiuni să-şi încordeze toate pute­
rile, pentru asigurarea unei economii
autarhice, ştiinţa ca şi tehnica s'au în­
cadrat imediat şi cu toată convingerea
în planul de patru ani, aşa încât insti­
tutele de cercetări ştiinţifice au păşit
imediat la rezolvarea problemelor pen­
tru care aveau toată competenţa ne­
cesară.
Dată fiind diversitatea şi marele nu­
măr de institute, am putea crede că
numeroase legi şi regulamente au fost
necesare pentru a le încadra pe toate
în efortul cerut pentru executarea pla­
nului de 4 ani. In realitate, nu a fost
necesară nicio lege, ci o simplă dis­
poziţie cu caracter general, dată de
Fiihrerul Adolf Hitler şi cuprinzând
numai 3 alineate.
. Textul hotărîtor este cuprins într'o
singură propoziţie :
„Realizarea noului plan de 4 ani
anunţat la Congresul numit al Onoa-
rei, cere o îndrumare unitară a tuturor
forţelor poporului german şi o strânsă
colaborare a tuturor competenţelor din
Partid şi Stat".
Cu executarea planului a fost însăr­
cinat Hermann Göring, căruia i se dă
dreptul de a emite dispoziţtuni legale
şi instrucţiuni administrative generale,
de a convoca şi a da îndrumări insti­
tuţiilor de Stat şi membrilor partidului.
Aşa dar, fără prea multe texte, ci
prin dorinţa fiecăruia de a-şi servi
ţara şi prin încrederea tuturor în misi­
unea naţiunii germane, s'a putut rea­
liza cu mult mai mult decât prin legi
complicate, care mai puţin decât tex­
tele lapidare sunt în stare să supli­
nească sau să creeze de azi pe mâine
B B M S M M B M S M O E L E TREI CRIŞURlBBBBB&BB&BBB&B
o conştiinţă a datoriei.
Profesorul Krauch, Preşedintele Ofi­
ciului pentru desvoltarea economică
(R e i c h s a m t für Wirtschaftsausban)
spune :
„Poporul german are norocul să po-
„sede cea mai importantă şi mai de preţ
„materie primă, pe care o poate dărui
„natura : Puterea de creaţie spirituală,
„Nicio blocadă nu ne poate lipsi de a-
,,ceasta materie primă".
In aceeaşi ordine de idei este inte­
resant îndemnul dat de Preşedintele so­
cietăţii „Kaiser Wilhelm" tuturor insti­
tutelor, care aparţin societăţii, în mo­
mentul în care războiul total determină
din ce în ce mai mult caracterul lucră­
rilor ştiinţifice :
„Aşteptăm delà toţi să pornească la
„lucru cu un pasionat devotament. Ei
„trebue să fie pătrunşi — şi chiar ceva
„mai mult — să fie posedaţi de cre­
d i n ţ a că rezultatele cercetărilor lor de
„astăzi contribue să garanteze victoria
„de mâine".
Sunt probleme, cu a căror rezolvare
se ocupă atât institutele societăţii „Kai­
ser Wilhelm" cât şi institutele Statului.
Aşa de exemplu :
Cercetările pentru asigurarea higienei,
pentru problemele demografice, munca
industrială şi îngrijirea tineretului, sunt
executate în 6 institute, dintre care 3
aparţin societăţii „Kaiser Wilhelm".
Toate măsurile au fost luate pentru
asistenţa medicală în massa a popula­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţiei industriale. In acest scop, a fost
înfiinţat în anul 1939 „Institutul de
cercetări pentru medicina muncii şi
higiena meseriilor", în care a fost des-
voltat un procedeu nou de röntgeno-
grafie pentru examinarea într'un timp
extrem de scurt a unui număr foarte
mare de persoane.
Problemele în legătură cu asigurarea
hranei populaţiei sunt studiate în 17
institute.
Care este situaţia, sau mai bine zis
atitudinea industriei germane faţă de
institutele de cercetări?
Marile întreprinderi industriale au şi
ele o susţinută activitate de cercetări
ştiinţifice in institute proprii, paralel
cu aplicaţiile practice impuse de însuşi
procesul de fabricaţie. Uneori ele sunt
obligate să facă cercetări continui pentru
a putea îmbunătăţi neîncetat produsele
şi a ţine pas cu concurenţa. Alteori,
însă, grupe de industrii se reunesc
pentru a da fiinţă şi a înzestra un in­
stitut de cercetări, pe care îl pun la
dispoziţia învăţământului superior, pen­
tru a studia anumite probleme şi a le
rezolva din punct de vedere ştiinţific
şi tehnic. Foarte multe din institutele
de cercetări ştiinţifice de pe lângă uni­
versităţi şi politehnice au luat naştere
pe această cale. Nu voiu cita decât un
caz foarte recent:
La 1 Decemvrie anul trecut a fost
inaugurat „Institutul pentru chimia teh­
nologică a fibrelor sintetice", donat Po­
litehnicei din Breslau de către uzinele
„Phrix".
Asemenea donaţii sunt de fapt pla-
München :
samente sigure şi de durată, deoarece
prin progresul tehnicei ca şi prin stu­
diile teoretice şi fundamentale vor duce,
mai curând sau mai târziu, la noi suc­
cese economice.
Numeroase exemple vin să ne întă­
rească această convingere. Să ne gân­
dim doar la cauciucul sintetic, la ben­
zina obţinută prin distilarea cărbunelui
şi la atâtea alte produse obţinute as­
tăzi din cărbuni.
De curând s'a pus la punct un pro­
cedeu pentru a se obţine şi o fibră
textilă tot cu ajutorul cărbunelui şi a
carbonatului de calciu. Dacă pentru
fabricarea celofibrei din celuloză, ma­
teria primă aflătoare în Germania este
limitată, în schimb cărbunele şi calcarul
se află în cantităţi practic nelimitate.
Această nouă fibră a fost obţinută în
uzinele „I. G. Farbenindustrie'' şi i s'a
dat numele de „Perlon".
întreaga producţie de „Perlon" este
întrebuinţată astăzi de armată, în avi­
aţie, deoarece posedă calităţi superioare
mătasei naturale, care este cea mai re­
zistentă fibră naturală.
Acest „Perlon" va fi, de sigur, şi el
ironizat ca reprezentând a s t ă z i un
„Ersatz". In realitate, această nouă
RĂSĂRIT
E întuneric. Marea
C u cerul, s'a unit,
Şi parcă toată zarea,
C u e a s'a c o n t o p i t .
Talazurile cântă
In n e g u r i l e - a d â n c i ,
S e zbat şi s e frământă,
Zdrobindu-se de stânci
Iar z b u c i u m u l d e s p o t i c
Ce m a r e a a cuprins,
într'un avânt haotic,
E a p a r e c ă s'a ' n c i n s .
Doar spumele nebune
Cu mii de ochi ce mint,
fn n o a p t e a d e c ă r b u n e ,
Sclipesc priviri de-argint.
A c u m răsfrângeri dalbe
D i n infinit ţ â ş n e s c ,
Primăria.
fibră sintetică are toate şansele să de­
vină un „Ersatz" pentru poştalion.
*
* *
In afară de institutele în legătură cu
studiul ştiinţelor naturale, găsim în Ger­
mania numeroase institute în care se
practică studiul ştiinţelor pure, „Geis­
teswissenschaften", dintre care fac parte
istoria, dreptul şi artele. Despre acestea
ne vom ocupa cu altă ocazie.
Pentru a încheia voiu sublinia de­
pendenţa dintre desvoltarea cercetărilor
ştiinţifice şi forţa politică a Statului.
Istoria cunoaşte numeroase exemple,
care confirmă că în epocile, în care
puterea Statului este mare, ştiinţa este
şi ea liberă şi puternică, pe când într'un
Stat slab, dimpotrivă, este lipsită de
libertate şi strâmtorări din punct de
vedere material.
într'un Stat puternic, cercetările teo­
retice fundamentale, ca şi acele cu a-
plicări practice, se desfăşoară armonios;
pe când într'un Stat slab, aplicările
ştiinţei sunt atât de sărăcăcioase, încât
cercetările se menţin de azi pe mâine
ca şi o întreprindere, care, învestind
cât mai puţin, ar risipi o avuţie naţio­
nală, încercând să câştige mult şi repede.
Datorită continuităţii, curba descen-
PE MARE
Strălucitoare salbe
S e ' n ş i r ă 'n c l a r c e r e s c .
i suliţe brăzdează
terul sidefat,
Iar c e r u l t o t v i b r e a z ă ,
Căci zorile străbat.
Cu margine de aur
Un n o r a l b s ' a tivit. ..
El pare un balaur,
Ce zboară spre zenit
Încet, încet d i n m a r e ,
U n g h e m u r i a ş d e foc
La orizont apare,
S e 'mprăştie pe loc.
Şi valuri d e l u m i n ă ,
Inundă ntr'un salut,
î n t i n d e r e a s e n i n ă .„
O zi a î n c e p u t I
MONNA M STOENESCU
 ^^S8a^aigSSSBraB88»OELE TREI C R I Ş U R I K ^ ^ ^ » ^ ^ »
EXPOZIŢIA
Cap T. R. Mihalcea Const. : Grupă de puşti mitraliere.
JUIinisterul de Război a organisât prin Marele Stat
Major, Secţia Propagandă, o expoziţie de pictură
în sălile Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti.
Au fost expuse cu acest prilej
BCU Cluj / Central University Library Cluj
lucrările pictorilor
denta a evoluţiei ştiinţifice nu a urmat
căderea bruscă a celei politice. In schimb,
s'a arătat foarte sensibilă îndată ce a
început mişcarea ascendentă prin venirea
partidului national-socialist la putere.
Restabilindu-se puterea şi prestigiul
Reichului, cercetările ştiinţifice au luat
un avânt, care a depăşit cele mai op­
timiste aşteptări. Statul national-socialist
a pus la dispoziţia ştiinţei şi tehnicei
Germania în al cincilea an de război
mondial. — Impresii de călătorie
Z^en t r u c a r e d r e s a r e a r o m â n e a s c ă
s'a făcut m u l t p r e a a p r o a p e d e
i n t r a r e a ţării în r ă z b o i , în l u p t a
sfântă p e n t r u r e î n t r e g i r e a n e a m u ­
lui r o m â n e s c , n u s'a a v u t posibili­
t a t e a s ă se c a p e t e o r e a l ă înţele­
gere a marilor reorganizări euro­
p e n e şi nici să s e s i m t ă bineface­
rile vieţei cele n o u i în c a r e a m in­
t r a t d e c â n d D o m n u l M a r e ş a l I. An-
tonescu conduce destinele neamu­
lui, şi c a r e se a r m o n i z e a z ă d e mi­
n u n e c u r i t m u l şi f o r m a d e v i a ţ ă
către care merge noua Europă.
Aceste motive ne-au determinat,
cu deosebire după recenta noastră
c ă l ă t o r i e în G e r m a n i a , să î m p ă r t ă ­
şim t u t u r o r a c â t e c e v a din cele ce
a m v ă z u t , a m s i m ţ i t şi a m t r ă i t a-
PICTURII DE
Cap, T. R. Vânătoru Qh. : Artilerie in'marş.
noştri care au fost trimişi de Marele Stat Major,
tru a fixa pe pânză scene caracteristice
nostru sfânt.
Fragmente din glorioasa epopee a frontului
toate mijloacele materiale, de care avea
nevoie.
Odată cu sprijinul moral şi material
acordat cercetărilor, s'a asigurat şi oa­
menilor de ştiinţă cea mai deplină li­
bertate de acţiune, necerându-li-se nimic
în schimb. Fiecare a înţeles, însă, că
are datoria de a-şi închina colectivităţii
naţionale toată priceperea şi toată [pu­
terea de muncă. In acelaşi timp, cer-
de : Prof. N. Saegiu.
colo, m a i ales în a c e s t e clipe a t â t
d e h o t ă r î t o a r e p e n t r u r ă z b o i u l în
c a r e a c t i v ă m şi d e al c ă r u i sfârşit
se va lega î n s ă ş i viitorul n e a m u l u i .
I t i n e r a r i u l se făcea p r i n C e r n ă u ţ i ,
L e m b e r g , K r a c o w i a , Breslau, a ş a că,
a m a v u t prilejul s ă v e d e m din goa­
n a t r e n u l u i c â t e p u ţ i n şi din Gu­
v e r n ă m â n t u l Polon ca şi din peisa-
jiile c â m p i i l o r g e r m a n e a l e S i l e z i e i .
P e s t e tot h a i n a vredniciei o m e n e ş t i ,
m a i ales în Polonia, a u ş t e r s u r m e l e
războiului. O g o a r e l e t o a t e l u c r a t e şi
RĂZBOI
pen-
din războiul
de
cetătorii au fost preocupaţi necontenit
şi de grija de a da ştiinţei universale
contribuţia, pe care a avut-o întotdeauna
din partea ştiinţei germane.
Pornind pe calea ascendentă, cerce­
tările ştiinţifice au atins un nivel foarte
ridicat şi prin contribuţia, pe care au
adus-o desvoltării economice, au răs­
plătit cu prisosinţă etorturile făcute
de Stat pentru subvenţionarea lor.
o a m j e n i i p r e t u t i n d e n i binevoitori.
Spiritul d e o r d i n e g e r m a n s'a făcut
simţit în tot a c e s t G u v e r n ă m â n t şi
c h i a r a t u n c i c â n d ici şi colo s ' a u
m a i g ă s i t încă o a m e n i d i n t r e a c e i a
care să m e a r g ă alăturea de d r u m ,
ei n ' a u m a i c ă p ă t a t c o n s i m ţ i m â n -
tul c o n c e t ă ţ e n i l o r lor şi nici n ' a u
m a i g ă s i t v r e o a p r o b a r e în s â n u l
p o p u l a ţ i u n e i pacificate şi r e d r e s a t e
prin m u n c ă s p r e o n o u ă î n ţ e l e g e r e
a vieţei.
P e t e r i t o r i u l g e r m a n însă, a s p e c ­
tul e s t e c u totul n e a ş t e p t a t . D a c ă
a m p r e s u p u n e c ă tot a c e s t ţ i n u t a r
fi o i m e n s ă g r ă d i n ă , p o a t e c ă tot
n'ar putea să ne redea realităţile
v ă z u t e . P e s t e tot şi în t o a t e colţu­
rile, s e v e d e şi se s i m t e o m â n ă gri-
julivă a o m u l u i , p r e o c u p a t s ă s c o a t ă
din p ă m â n t tot r o d u l p e c a r e D u m ­
n e z e u îl d ă r u e ş t e s â r g u i n ţ e i pă­
mântene.
î m p r e j u r a r e a că p a r t e n e r u l m e u
d e d r u m fusese u n g e r m a n , D o m -
 BBraBBBBBBramcKLË TREI cmşuRi>m%m<%^m%m%mm
EXPOZIŢIA PICTURII DE RĂZBOI

Lt. r e z . A n g l i e i V a s i l e : C a v a l e r i a r o m â n ă p e f r o n t u l K u b a n . S e r g . T. R. Ispir E u g e n : S u b m a r i n r o m â n la O d e s a .

Răsărit au fost înfăţişate publicului românesc, în vi­ vid, A. Diaconescu, V. Hoflich, Lucian Grigorescu,
ziunea unora dintre pictorii români — reporteri de SorinZIonescu, E. Ispir, Al. Ialomiţeanu, Paul Mira-
război, ca : V. Anghel. A. Avachian P. Brudea, L. Bu- covici, C. Munteanu, C. Mihalcea, P. Manu, V. Ştefan,
lencea, D. Berea, A. Ciucurenco, E. Drăguţescu, 1. Da­ Popescu- Ghimpaţi, Gh. Popescu, P. Suţianu, etc.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

nul F r a n t z Liebl, a c t i v în g r u p a r e a voile r ă z b o i u l u i , d a r ele se g ă s e s c t r u g e r m a n i , a r e u n î n ţ e l e s c u totul
sa cu d e m n i t a t e a d e U n t e r s t u r m ­ înfiinţate c u c a p i t a l social propriu, p a r t i c u l a r . S'ar p u t e a b ă n u i c ă ne­
führer, din v e c h e a g a r d ă a F ü r e r u - cu b r a ţ e d e m u n c ă î n d e s t u l ă t o a r e voile războiului, a v â n d p e t o a t ă du­
lui Adolf Hitler, u n o m c a r e d ă d u s e şi s u b o p u t e r e c r e a t o a r e v e ş n i c r a t a lui cea m a i p u t e r n i c ă precă­
totdeauna dovadă de o minte sănă­ p r o a s p ă t ă . Sub n e c o n t e n i t a excita­ d e r e , a r influenţa c o n c e p ţ i a d e crea­
toasă chiar atunci când lumea um­ ţie a n e v o i l o r d e r ă z b o i , m i n t e a , ţie a t u t u r o r î n t r e p r i n d e r i l o r . C a
bla l e g a t ă la ochi, m ' a făcut s ă cu­ r ă b d a r e a şi spiritul c e r c e t ă t o r ger­ scop al î n t r e g e i a c t i v i t ă ţ i d e a s t ă z i ,
n o s c foarte m u l t e din a ş e z ă r i l e na­ m a n este într'o veşnică creaţie, iar p r i m e a z ă în a d e v ă r a c o p e r i r e a c â t
tional-socialiste, r i s i p i t e p r e t u t i n ­ larga înţelegere pe care o găsesc m a i perfectă a t u t u r o r nevoilor d e
deni prin G e r m a n i a . ele a t â t în p ă t u r a c o n d u c ă t o a r e c â t r ă z b o i d a r , a c e s t l u c r u n ' a transfor­
A m v ă z u t d e pildă, c h i a r din tren, şi î n m a s e l e m u n c i t o r e ş t i , transfor­ m a t s t a t u l nici în s p e c u l a n t şi nici
c â t e v a din nouile a ş e z ă r i g o s p o d ă ­ m ă t o a t e g â n d u r i l e g e r m a n e în tot în î m p i l a t o r căci, 3 î n t o t d e a u n a ' s c o ­
r e ş t i ale l u c r ă t o r i l o r , g r u p a ţ i p e fa­ a t â t e a realităţi, c a r e m a i d e ~ c a r e pul m u n c e i p e n t n r r ă z b o i r e p r e z i n t ă
milii i n d i v i d u a l e , în c a s e p r o p r i i şi m a i utilă. la ei finalitatea,
a n u m e c l ă d i t e p e n t r u ei. T r e i ca­ Utilul a c e s t a însă, cel puţin pen­ î n a i n t e a acestei finalităţi însă, s u n t
m e r e , b u c ă t ă r i e , b a e şi s p ă l ă t o r i e ;
apoi, m a i ales g r ă d i n ă c u loc d e cul­
t u r ă î n s u m n â d c i r c a trei p o g o a n e .
E l e r e p r e z i n t ă p e n t r u fiecare fami­
lie l u c r ă t o a r e , t e m e l i a căsniciei, a
î n d e s t u l ă r i i m e n a j u l u i şi a m u l ţ u -
m i r e i sufleteşti, căci, în a c e s t s p a ţ i u
familia r e s p i r ă şi t r a e s t e î n r o s t u l
ei social e u r o p e a n .
A c u m ş a p t e s p r e z e c e ani, d r u m u ­
rile e r e a u p a v a t e în t o a t e c e n t r e l e
p o p u l a t e şi p a v a j u l s e p r e l u n g e a
î n c ă v r e o doi K m . p e şosele, delà
m a r g i n e a o r a ş e l o r şi satelor. A s t ă z i ,
t o a t e şoselele lor s u n t p i e t r u i t e şi
pavate, iar toate centrele populate
a u în cea m a i m a r e p a r t e electrici­
t a t e , a p ă şi c a n a l i z a r e .
Şi c u t o a t e că g e r m a n i i se gă­
sesc în al cincilea a n d e r ă z b o i , to­
tuşi a m v ă z u t n u n u m a i î n t r ' u n sin­
g u r loc, a m e n a j ă r i i n d u s t r i a l e noui.
V o r fi fost d e s i g u r c e r u t e d e ne­
wm%%mm^mmL
Cartier m u n c i t o r e s c în
a l t e p r o b l e m e d e o r d i n mult m a i
m ă r u n t c a r e se cer c e r c e t a t e şi so­
l u ţ i o n a t e a n t i c i p a t i v , ca p r i n rezol­
v a r e a lor să se a s i g u r e n u n u m a i
p o s i b i l i t a t e a realizării scopului fi­
n a l , d a r m a i ales d u r a b i l i t a t e a şi
p e r m a n e n ţ a funcţiunei sale.
I a t ă d e ce, la ei s u n t c o n s i d e r a t e
m a i î n t â i mijloacele d e r e a l i z a r e .
P r o b l e m e l e m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e
d e r i v â n d din scopurile d e r ă z b o i ,
fac posibilă a ş e z a r e a o m u l u i p e b a z a
u n e i vieţi în condiţiuni a t â t d e su­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
p e r i o a r e , în c â t o m u l a n g r e n a t în­
tr'o a s e m e n e a a c t i v i t a t e n u n u m a i
că e s t e valorificat p e n t r u s o c i e t a t e
c a e l e m e n t a c t i v şi în condiţii op­
t i m e , d a r este p e n t r u t o t d e a u n a câş­
t i g a t d e instituţia c ă r e i a el îi con­
s a c r ă t o a t ă forţa
N u s u n t a r a n j a m e n t e î n t r e pa­
troni şi l u c r ă t o r i ; nu s u n t c o n c e s i u n i
s a u litere d e legi p â n d i t e şi u r m ă ­
rite d e a m b e l e p ă r ţ i p e n t r u s t r i c t a
lor e x e c u t a r e ; n e aflăm în faţa u n e i
c o n c e p ţ i i n o u i d e viaţă, u n d e totul
s e î n t â m p l ă aşa c u m t r e b u e , ca is-
v o r â n d din însăşi faptul vieţii.
N e - a m î n g ă d u i în a c e a s t ă o r d i n e
d e idei o m i c ă c o m p a r a ţ i u n e , c a r e
ne-ar înlesni înţelesul acelei vieţi,
d e s p r e c a r e s u n t e m foarte d e p a r t e
de a o cunoaşte.
S u n t o a r e a r a n j a m e n t e î n t r e copii
şi p ă r i n ţ i c a r e să oblige p e copii la
a s c u l t a r e ? S u n t o a r e legi c a r e s ă
p r e t i n d ă copilului r e s p e c t c ă t r e pă­
rinţi ? E x i s t ă o a r e vre-o s u s p i c i u n e
r e c i p r o c ă î n t r e copii şi p ă r i n ţ i , b i n e
î n ţ e l e s acolo u n d e copilul e s t e c r e s ­
cut la sânul m a m e i şi încălzit d e
d r a g o s t e a din c ă m i n u l familiei?
A c o l o u n d e există c o n c e p ţ i a vie-
ţei d e familie, t o a t e celelalte vin
delà s i n e pe b a z a u n o r funcţiuni
n a t u r a l e ale vieţii. Legile o r i c â t d e
b u n e a r fi ele, d e v i n d e p r i s o s şi n u
pot c r e a c o n v i n g e r i i n t i m e .
T o t astfel se p e t r e c l u c r u r i l e şi în
m a r e a familie g e r m a n ă a m u n c e i .
D e a c e e a , orice p r o p a g a n d ă s'ar face
p e n t r u a se p r ă b u ş i a c e a s t ă viaţă,
CELE TREI G R I Ş U R I K H K ^ ^ K ^ ^ H
Germania.
a p a r e ca u t o p i c ă în c h i a r ochii tu
t u r o r g e r m a n i l o r , indiferent d e lo­
cul p e c a r e l-ar o c u p a .
F a p t u l d a r d e a se fi înlocuit eta­
lonul a u r prin e t a l o n u l m u n c ă , în
G e r m a n i a n ' a fost limitat, c u m ma­
j o r i t a t e a s t r ă i n i l o r a u crezut-o, nu­
m a i în d o m e n i u l financiar, p e n t r u a
m e t o d i z a p r o b l e m e l e financiare şi
p e n t r u a camufla o inflaţiune even­
tuală.
S c h i m b a r e a e t a l o n u l u i a u r în eta­
lonul m u n c ă a modificat profund
v i a ţ a şi a r e z o l v a t p r o b l e m a econo­
m i c ă a ei, p r i v i t ă în t o a t ă plinăta­
t e a şi sub t o a t e r a p o r t u r i l e . In ace­
s t e c o n d i ţ i u n i soluţiunile c a r e s'au
dat au avut darul să aşeze munca
p e u n plan a t â t d e s u p e r i o r , în cât
a î n n o b i l a t însă-şi v i a ţ a .
E s t e î n s ă n a t u r a l ca cei c a r e a u
s t r â n s a u r şi c a r e din a c e a s t ă c a u z ă
a u c r e z u t în el, să n u p o a t ă înţe­
l e g e c e e a c e s'a r e a l i z a t în G e r ­
mania.
E s t e n a t u r a l c a cei c a r e a u p r a c ­
ticat p â n ă a c u m a s p e c u l a , să c r e a d ă
c ă r e g i m u l din G e r m a n i a e s t e in­
chizitorial şi n e r e a l , p e n t r u moti­
vul că o s u s t r a g e delà l i b e r t a t e şi
delà a r b i t r a j . D a r a c e s t e funcţiuni
acolo, nu-şi m a i g ă s e s c a p l i c a ţ i u n e .
E s t e n a t u r a l ca cei c a r e a u cre­
zut că totul în l u m e e s t e d e vân­
z a r e , s ă v a d ă c ă a v e r e a lor nu-i
m a i p o a t e satisface, d a c ă este re­
d u s ă exclusiv la v a l o a r e a a u r .
E s t e n a t u r a l c a cei c a r e n u se m a i
pot î m b o g ă ţ i p e s t e n o a p t e să-şi v a d ă
idealul vieţii lor a p u n â n d p e n t r u tot­
deauna.
Şi e s t e şi m a i n a t u r a l ca toţi oa­
m e n i i din G e r m a n i a , c a r e a u i n t r a t
î n t r ' o c o n c e p ţ i e d e v i a ţ ă m a i supe­
r i o a r ă să-şi d e a s e a m a că p r o t e s
tele p e c a r e le a u d v e n i n d din ta­
b ă r a i n a m i c ă s u n t în p a r t e justifi­
c a t e p e n t r u i n a m i c i , d a r p e de-a în­
t r e g u l fără î n s e m n ă t a t e p e n t r u ei
căci, e g r e u d a c ă nu c h i a r imposi
bil ca u n o m să r e n u n ţ e la forma
lui d e v i a ţ ă p e n t r u a s e r e î n t o a r c e
d e u n d e a plecat, în m i z e r i a m o r a l ă
şi m a t e r i a l ă d e c a r e n u l m a i p o a t e
l e g a d e c â t o a m i n t i r e , şi a c e e a î n c ă
neplăcută
Şi c e e a ' c e face în a c e a s t ă o r d i n e
d e idei forţa s p i r i t u a l ă g e r m a n ă ,
e s t e faptul că, viaţa a c e a s t a n o u ă a
G e r m a n i e i , e s t e o m o g e n ă şi g e n e ­
ralizată.
Cu alte c u v i n t e , n u e x i s t ă n u m a i
u n a s a u d o u ă î n t r e p r i n d e r i m a r i şi
cu c a p i t a l u r i d e m i l i o a n e d e m ă r c i
c a r e să-şi fi a d o p t a t n o r m a t i v e l e na­
ţional socialismului, ci, a c e s t e n o r m e
t r ă e s c c a r e a l i t ă ţ i şi acolo u n d e se
l u c r e a z ă c u m o d e s t i e şi simplu, c a
şî acolo u n d e o m u l l u c r e a z ă p e n t r u
sine.
D a c ă d e e x e m p l u s'ar a d m i t e că
orice întreprindere ar da un singur
d i v i d e n d şi d e a c e e a ş i v a l o a r e , văr»
s â n d u - s e tot s u p l i m e n t u l beneficiu­
lui în p a t r i m o n i u l social, î n s e m n e a z ă
că se a d o p t ă u n p r i n c i p i u n o u şi
cât se p o a t e d e d r e p t . In a c e l a ş i
t i m o s e p ă ş e ş t e u n p a s î n a i n t e în
o r d i n e a socială a lucrurilor, p a s p e
c a r e o m e n i r e a îl va p ă ş i cu sigu­
r a n ţ ă d u p ă e x e m p l e l e şi r e a l i z ă r i l e
oferite d e G e r m a n i a naţional-socia-
listă, şi n u ca terorii socialiste ci c a
p r a c t i c i efective, verificate p e con­
tul lor.
L a K r a c o v i a s t e t e a m la g e a m p e
c u l o a r . P e t i m p u l o p r i r e i n o a s t r e în
g a r ă , n e î n c r u c i ş e a z ă u n t r e n sani­
tar cu răniţi greu, care veneau de pe
front. L a v e d e r e a lor, m i - a m s c o s
cele o s u t ă ţ i g ă r i d e foi ce le lua­
s e m s ă le a m p e t i m p u l s e d e r e i m e l e
î n G e r m a n i a şi î m p ă r ţ i n d u - l e r ă n i ­
ţilor, a m fost m a r t o r u l u n e i spon­
t a n e şi însufleţite m a n i f e s t ă r i d e sim­
patie pentru ţara mea. Auzind de
m i n e c ă s u n t r o m â n , a u ţ i n u t să m ă
a s i g u r e ca şi p e front, f r ă ţ i e t a t e a
g e r m a n o - r o m â n ă n u s'a d e s m i n ţ i t .
T o ţ i a c e ş t i a e r e a u o a m e n i cu c a r e
s o a r t a fusese v i t r e g ă . T o ţ i p u r t a u
cu ei s e m n e l e celei m a i c r u d e în­
c l e ş t ă r i la c a r e p a r t i c i p a s e r ă . E r e a u
r ă n i ţ i şi a m p u t a ţ i la c o r p , sufletul
lor r ă m ă s e s e î n s ă n e a t i n s . C e e a c e
ne-a m i r a t m a i m u l t a fost faptul
că nici u n u l din ei n u se g â n d e a la
o d i h n ă . F i e c a r e s e s o c o t e a , cu c e e a
ce m a i a v e a î n c ă s d r a v ă n în el, şi
d o r e a să s e facă c â t m a i c u r â n d po­
sibil, i a r ă ş i util ţării şi p r i n acea­
s t a victoriei. C â n d le-am v o r b i t d e
p a c e , p a r c ă fuseseră înţeleşi î n t r e
ei : întâi victoria şi p a c e a v a v e n i delà
sine, a fost r ă s p u n s u l lor u n a n i m .
M ' a m s i m ţ i t cu sufletul î n p r o s p ă -
t a t şi c u i n i m a m u l ţ u m i t ă . A c e s t e
i m p r e s i i m i - a u r ă m a s m e r e u în m i n t e ,
ştiind că ai lor şi cu ai n o ş t r i în faţa
i n a m i c u l u i s u n t u n a , a u a c e e a ş i pre­
ţuire, a c e e a ş i p u t e r e d e jertfă şi a-
ceeaşi c r e d i n ţ ă în victorie-
a g ^ f t K r a s ^ i R ^ g & c E L K TREI
„ASTRA", BANATUL şi BĂNĂŢENII
vlstra" ia n a ş t e r e î n t r ' u n m o m e n t
d i n t r e cele m a i critice p e n t r u
v i a ţ a n a ţ i o n a l ă a r o m a n i l o r d e din­
coace d e C a r p a t i .
Politiceşte divizaţi în d o u ă t a b e r e ,
a r d e l e n i i a m e n i n ţ â n d să d e v i e o
s i m p l ă m a s ă d e m a n e v r ă docilă în
serviciul C a s e i d e A u s t r i a , în v r e m e
ce b ă n ă ţ e n i i c r e s c u ţ i la şcoala u n u i
lìftimie M u r g u , — a l t a d e c â t aceia,
p e c a r e istoricii a r d e l e n i o lasă să
se b ă n u i a s c ă p r i n t r e r â n d u r i , — şi
trăgând ultima consecinţă nu numai
din felul c u m a fost r ă s p l ă t i t ă loia­
l i t a t e a g r ă n i c e r i l o r b ă n ă ţ e n i d e că­
t r e a c e i a ş i C a s ă D o m n i t o a r e , ci şi
din felul c u m a fost n e s o c o t i t ă jertfa
celor 40.000 d e m o r ţ i ce s'au jertfit
p e n t r u î m p ă r a t u l din V i e n a , e r a u
în c ă u t a r e a u n e i n o u i o r i e n t ă r i po­
litice. D e a s u p r a a c e s t o r deosebiri
d e v e d e r i politice, d i a m e t r a l o p u s e ,
m a i e r a a p o i şi d e o s e b i r e a confe­
sională, ortodoxii şi uniţii a v â n d
a d e r e n ţ i i lor în a m b e l e t a b e r e . Pri­
m e j d i a u n e i d i v i z ă r i , c a r e a r fi ni­
micit p e n t r u t o t d e a u n a s o l i d a r i t a t e a
n a ţ i o n a l ă , e r a cu a t â t m a i m a r e , cu
c â t Blajul, c a r e a g ă s i t mijlocul de
a s e î n c a d r a în ideia r o m â n i s m u l u i
p r i n o vie p r o p a g a n d ă a latinităţiiBCU Cluj / Central University Library Cluj
n o a s t r e , î n c â n t a t d e î n d e m n u l ce-i
v e n e a delà B u d a p e s t a , a u i t a t cu
totul t r a d i ţ i a u n u i Micu Klein, d u p ă
c u m unii c a v a l e r i ai c o n j u c t u r e i po­
litice d e d u p ă 1867 se s t r ă d u i a u să
ne demonstreze, că soarele româ­
n i s m u l u i n u p o a t e r ă s ă r i d e c â t în
cele d o u ă c a p i t a l e ale i m p e r i u l u i
dualist.
Un singur bărbat vedea primej­
dia, î n t r e a g a p r i m e j d i e ce n e ?«me-
n i n ţ a şi n e v o i a u n e i o r g a n i z a ţ i i ,
care să stea d e a s u p r a deosebirilor
politice şi confesionale şi c a r e s ă
fie u n i n s t r u m e n t , p r i n c a r e s ă de­
m o n s t r ă m a t â t V i e n e i c â t şi B u d a ­
pestei, c ă n u s u n t e m nici d e cum­
p ă r a t , nici d e c o n v e r t i t . A fost m a ­
r e l e Ş a g u n a , Mitropolitul ortodoxiei
din A r d e a l , i n i ţ i a t o r u l „ A s t r e i " .
însăşi p e r s o a n a sa, p r i n s i t u a ţ i a
c e o a v e a la V i e n a , u n d e e r a con­
s i d e r a t ca u n c o n v i n s i n s t r u m e n t
al m a n e v r e l o r politice, m a n e v r e ce
a v e a u d r e p t s c o p ţ i n e r e a în ş a h a
m a g h i a r i l o r p r i n cea m a i n u m e r o a s ă
„ n a ţ i o n a l i t a t e " din U n g a r i a , d u p ă
m a g h i a r i , p r i n r o m â n i , c â t şi locul
ce-1 o c u p a în b i s e r i c a o r t o d o x ă d e
d i n c o a c e d e C a r p a t i , îl făceau im­
p r o p r i u p e n t r u m a r e a o p e r ă iniţială.
L o i a l i t a t e a s a faţă d e V i e n a în­
s t r ă i n a p e cei ce-şi d ă d e a u s e a m ă
d e v a l o a r e a d r a g o s t e i ce s e afişa
„pentru loialul popor valah" şi a-
ceştia e r a u cei m a i mulţi, n u m ă r u l
lor s c ă z â n d p e m ă s u r ă ce r e g i m u l
m a g h i a r îşi a r ă t a colţii, i a r calita
oRişuRiMamMMarastB
d e : Trai a n Birăescu
t e a s a d e şef al bisericei o r t o d o x e
î n s t r ă i n a p e uniţii, c e a v e a u o si­
t u a ţ i e d e s t u l d e p r i v i l e g i a t ă în v i a ţ a
p u b l i c ă a A r d e a l u l u i p r i n t r ' u n cler
n u m e r o s şi i n s t r u i t .
In a c e s t m o m e n t dificil s'a m a n i ­
festat t o a t ă g e n i a l i t a t e a politică a
autorului „Statutului Organic".
*
* *
Pentru o organizaţie, care să stea
p e s t e c r e d i n ţ e politice s a u religioase
în A r d e a l n u s e m a i a g i t a mitro­
politul o r t o d o x al A r d e a l u l u i , ci cei
m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i ai po­
porului r o m â n d e acolo, n u î n t â m ­
p l ă t o r în m a j o r i t a t e a lor uniţi, cari
c o n v i n g r e p e d e şi Blajul, ca să ac­
cepte, ca pe un bun comun noua
o r g a n i z a ţ i e „pentru cultura şi lite­
ratura poporului român", d u p ă c u m
la consfătuirile ce a u loc, c â n d la
B r a ş o v , c â n d la Sibiu, b a şi la Blaj,
glasul ce se face a u z i t şi r e s p e c t a t
n u m a i e al r e p r e z e n t a n ţ i l o r vechei
t r a d i ţ i i politice, — loialitate abso­ O Sibiancă.
lută faţă de Habsburgi, — ci a c e l a
al b ă n ă ţ e n i l o r V. B a b e ş şi m a i apoi
a lui A l e x a n d r u Mocioni, cari sus­ înşine n e p u t e m e m a n c i p a . In spe­
cial A . Mocioni, c a r e t r e c â n d delà
ţ i n e a u s u s şi t a r e , c ă n u m a i p r i n noi
discuţii t e o r e t i c e la fapte, face o
p r i m ă d o n a ţ i e , ce a s e r v i t a p o i ca
forţă d i n a m i c ă la o r g a n i z a r e a „As­
t r e i " , face o d e c l a r a ţ i e p r i n c i p i a r ă ,
s u s ţ i n â n d c ă în î m p r e j u r ă r i l e d a t e
ori şi ce a u t o n o m i e n a ţ i o n a l ă s a u
t e r i t o r i a l ă , fie că a m obţine-o d e l à
m a g h i a r i , fie că n e - a r fi d a t ă d e
V i e n a , e t a r d i v ă , fiindcă fără liber­
In noi e fericirea.. t a t e c u l t u r a l ă şi e c o n o m i c ă n u e x i s t ă
l i b e r t a t e politică.
Opriţi-vă, pribege gânduri, sborul *
Spre zări îndepărtate şi streine : * *
Spre ţara însorită-a lui Petrarca.. S c o p u r i l e , cari a u fost i m p r i m a t e
Spre plaiul dogorit al lui Cervantes.. „ A s t r e i " , d e şi la a p a r e n ţ ă cultu­
Spre luncile ce-ngân bătrâne basme rale, depăşiau, după cum a m arătat,
Din lumea Niebelungtlor. apusă . p r o b l e m a i m p u s ă ca s p a ţ i u şi a c ţ i u n e ,
Spre Nordul cenuşiilor fiorduri
a l i t e r a t u r e i şi c u l t u r e i p o p o r u l u i
Opriţi-vă, nebune gânduri, goana r o m â n d e d i n c o a c e d e C a r p a t i . «As­
Spre zări, îndepărtate şi streine : t r a " şi a d u n ă r i l e ei g e n e r a l e d i n a i n t e
Năluca ce vă chiama este-n mine I
d e u n i r e , a u fost tot a t â t e a m a n i ­
Iţi domoleşte, inimă, svâcnirea festări ale solidarităţii n a ţ i o n a l e ,
i-a sângeiui năvală-aprinsă n vine u n d e se î n t â l n e a u vlădicii uniţi şi
i, dârză, frânge pintenul dorinţii,
Ce-atât de-adânc îţi stă înfipt în carne. ortodoxi într'o frăţească dragoste,
Iţi domoleşte, inimă, svâcnirea n u p e n t r u a d i s c u t a p r o b l e m e lite­
i a sângelui năvală-aprinsă-n vine: r a r e , ci p e n t r u a a r ă t a celor vizaţi,
antoma ce te sbuciumă, e-n tine I că neamul românesc e una, când e
Iţi răcoreşte, suflete, văpaia vorba de marile interese naţionale.
Năprasnicului dor din nopţi senine, L u i A l e x . Mocioni îi r e v i n e m e r i t u l
f i-ntinde-ţi lin aripile-n azurul
peranţei neclintite în mai bine.
Iţi răcoreşte, suflete, văpaia
d e a fi i m p r i m a t a c e s t o r a d u n ă r i
obiceiul d e a fi î n c e p u t c u slujba
Năprasnicului dor din nopţi senine : religioasă, celebrată simultan de
Norocul după care arzi, e-n tine I r e p r e z e n t a n ţ i i a m b e l o r biserici, i a r
Opriţi-vă, pribege gânduri, sborul b ă n ă ţ e n i l o r , uniţi s a u n e u n i ţ i , me­
Spre alte depărtate zări, streine ; ritul, c ă şi azi, c â n d v r e o c â ţ i v a
Iţi domoleşte, inimă, svâcnirea zeloşi s e r v i t o r i ai b i s e r i c e i u n i t e
Şi-a sângelui năvală-aprinsă-n vine ;
Iţi răcoreşte, suflete, văpaia s a u n e u n i t e v o e s c s ă n e facă s ă
Năprasnicului dor din nopţi senine.. credem, că ne-ar deosebi diferenţe
Şi nu mal căutaţi himere-aiurea. dogmatice, u r m â n d vechea tradiţie
Căci fericirea este-n voi. e-n mine l
a „ A s t r e i " şi c e r c e t â n d a m b e l e bi­
Aurel Locnsteanu serici s e s t r ă d u e s c s ă m e n ţ i n ă ve­
chiul lor c a r a c t e r d e biserici s u r o r i .
^m^-naiBiai^^^^cELE TREI cRi$uRiftg»ra*KKg^&&gg«
î m b u c u r ă t o a r e în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă
POLITICA EXTERNA A SPANIEI s u n t t o a t e d e c l a r a ţ i u n i l e făcute d e
d e : Jean Ursescu, Avocat factorii r ă s p u n z ă t o r i ai politicii spa­
niole, în f r u n t e cu g e n e r a l i s i m u l
/ ^ i n t o a t e ştirile c a r e n e sosesc F r a n c o , s e c u n d a t cu o m a e s t r i e ne­
din S p a n i a , r e i e s e clar c ă a e g a l a t ă , d e p r i m u l s ă u sfetnic con­
ceastă ţară doreşte să se menţie tele J o r d a n a .
c o m p l e t î n a f a r a conflictului mon­ „Spania, a spus acesta — trebue
dial. să netezească drumul spre pace".
După războiul lăuntric, Spania Clar. S p a n i a t r e b u e să-şi îndepli­
are nevoe imperioasă să s e refacă nească misiunea ei civilizatoare. O
şi p â n ă a z i p r o g r e s e l e r e a l i z a t e în b u n ă politică i n t e r n ă , u n d e clasele
a c e a s t ă d i r e c ţ i e s u n t foarte m a r i muncitoare trebuesc puse la adă­
Nu este de mirare. post d e vicisitudinile vieţii, face c a
Scriitorul a c e s t o r r â n d u r i , a a v u t autoritatea Statului s ă crească în
ocazia s ă s t r ă b a t ă m i n u n a t a ţ a r ă afară.
n u m a i d u p ă c â t e v a luni delà paci­ D a r generalul conte J o r d a n a a
ficarea ei. A t u n c i , şi în special d u p ă fost şi m a i p r e c i s c â n d a a f i r m a t
alte trei luni delà u l t i m a c ă l ă t o r i e , că : „ S t a r e a d e n e b e l i g e r a n ţ ă e s t e
p r o g r e s e l e r e a l i z a t e a u fost p u r şi contribuţiunea cea m a i evidentă
s i m p l u edificatoare. S p a n i a a fost p e n t r u o politică d e p a c e , î n t i m p
şi este o ţ a r ă c o n ş t i e n t ă d e rolul ei de război, insistând în special asu­
şi p o p o r u l ei m u n c i t o r şi s o b r u , îşi p r a c o n s t i t u i r e i „blocului Iberic" c a
d ă t o a t e silinţele c a sforţările con­ r e z u l t a t al p a c t u l u i î n c h e i a t " .
d u c ă t o r i l o r s ă n u fie d e s m i n ţ i t e . Ne place s ă c r e d e m c ă Spania,
In a n u l 1942, î n u r m a călătoriei va r e u ş i s ă î n v i n g ă u n e l e dificultăţi
ce c o n t e l e J o r d a n a a făcut-o la Li­ d e m o m e n t , d a t o r i t ă faptului c ă ştie
s a b o n a , s'a a j u n s l a u n a c o r d feri­ să-şi î n d e p l i n e a s c ă cu o r a r ă abili­
cit, î n t r e g u v e r n u l spaniol şi c e l t a t e î n d a t o r i r i l e ce l e a r e din d u b l a
p o r t u g h e z , prin î n c h e e r e a „Pactului calitate atât d e neutră—după cum
I b e r i c " d e c a r e a m m a i a v u t ocazia a d e c l a r a t r e c e n t m i n i s t r u l aface­
s ă n e o c u p ă m . R e z u l t a t e l e lui s e rilor s t r ă i n e — d a r şi d i n a c e e a d e
v ă d ; războiul s e î n d e p ă r t e a z ă — c e l s t r i c t o b s e r v a t o a r e a fazelor a c t u a l e
p u ţ i n p e n t r u u n m o m e n t — d e p ă ­ Generalul Don Francisco Bahamonde Franco, ale conflictului m o n d i a l î n p l i n ă
m â n t u l Iberic. Şeful Statului Spaniol. desfăşurare.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In 1775 îl găsim la Madrid, de data
FRANCISCO GOYA Y LUCIENTES aceasta-căsătorit cu loseta, sora prie­
tenului şi camaradului său Francisco
d e : Viorica G. Tulbure-Bogdan.
Bayen.
Apreciat d e Mengs, atunci începe
J^ra î n anul 1746. parte la un nou concurs şi obţine me­ să creieze cele dintâi modele pentru
In satul aragonez Fuendatodos vede dalia d e clasa a doua a academiei din fabrica regală de tapiţerie santa Bar­
lumina zilei un copil care primeşte din Parma. bara d e lângă capitala Spaniei D u p ă
botez numele de Francisco Goya y De aici pleacă la Roma unde se vreo patru ani Goya poartă titlul d e
Lucientes, nume care avea să devină împrieteneşte cu David, celebrul pictor primul pictor al Regelui.
celebru francez, fără însă ca această apropiere Căutând să se ţină cât mai departe
Părerile biografilor asupra originei să lase vreo u r m ă asupra personali­ de *yaţa publică, în timpul cât Spania
sale sunt împărţite. D a r fie c ă tatăl tăţii sale artistice. se g l c e a sub dominaţia franceză, Goya
său a fost d e meserie a u r a r sau ţăran Original chiar şi în felul de a se a păstrat aceleaşi raporturi cu Iosif.
sărac, fie că mamă-sa a fost de viţă instrui, Goya învăţa singur şi se ferea Bonaparte ca si cu regii săi Carol IV
nobilă sau femeie simplă din popor, de orice imitaţie, i n loc să-şi piardă şi Ferdinand Vil. Totuşi, după întoar­
părinţii lui au avut inteligenţa şi bunul vremea copiind pe maeştrii celebri, el cerea pe tron a acestuia din urmă,
simţ să nu se pună deacurmezişul pre­ prefera să privească operele lor cea­ care fusese exilat, Goya,—de teama
dispoziţiilor fireşti ale copilului, a cărui suri întregi cu cea m a i încordată unei reacţii din partea regelui, adver­
vocaţie pentru pictură, la vârsta d e atenţie. Preocupat să pătrundă factura sar ireductibil al ideilor liberale şi filo­
16 ani, se declară cu toată puterea. şi tehnica tabloului, stilul şi compo­ zofice p e care le afişase marele pictor
Când familia se mută la Saragossa, ziţia îl interesau mai puţin. în absenţa regelui,—a găsit că e mai
băiatul ia lecţii la pictorul José din Pela 1772 se întoarce la Saragossa. prudent să-şi părăsească ţara, pentru
Italia, dună c e se formase la şcoala E r a d e 26 d e ani. D e acum începe a se stabili la Bordeaux.
napolitană şi fusese chiar profesorul adevărata lui carieră artistică. Pictarea O singură dată s'a mai întors î n
lui Francisco Bayen. bisericii Pilar şi Ramolinos, a mâuăs- patrie, la adânci bătrâneţe, când regele
Caracterul original şi foarte inde­ tirei Aula Dei şi a Capelei delà pala­ său Ferdinand VII, d e care se temuse
pendent al tânărului elev începe să se tul Sobradiel din Saragossa, sunt pri­ atât d e mult, în loc să-1 pedepsească
afirme delà primii p a ş i : ii plăcea să mele lucrări cari îl fac cunoscut în 1-a reţinut la curte, chemând p e pic­
lucreze în afara atelierului Observator ţara sa. torul Vicente Lopez să-i facă portretul
pasionat al oamenilor şi al scenelor lui Goya.
de pe stradă, care î n Spania adeseori Reîntors din nou in F r a n ţ a , trăieşte
degenerează î n certuri şi bătăi, Goya r e t r a s la Bordeaux, lângă buna sa
nu se mulţumea numai cu rolul d e prietenă Leocadia Weiss, şi a n t u r a t
simplu spectator ci, m â n a t d e tempe­ de alţi compatrioţi exilaţi până la lb28,
ramentul s ă u impulsiv, tipic spaniol, când moare la vârsta de 82 ani.
adeseori se amesteca în învălmăşeală După unii biografi, Goya aştepta să-i
Implicat într'un scandal mai gras, este sosească singurul copil, r ă m a s în viaţă
nevoit s ă plece la Madrid unde ia parte din cele 26 de odrasle ale sale, Xavier,
la u n concurs al Academiei San Fer­ p - care nu-1 mai văzuse de u n lung
nando, dar fără s ă reuşească. şir de ani. Când a aflat că băiatul se
După t r e i ani, petrecuţi într'un ano­ apropie de Bordeaux, Goya a murit
nimat r ă m a s până astăzi nelămurit, ia de emoţie.
 mmmm<mmmëgCELE
ä Goya ne-ar fi laìat biografia
cum a făcut-o Benvenuto Cellini,
ir am putea da amănunte mult
ipresionante din viaţa sa.
Din datele ce s'an reconstituit de
biografii ulteriori, ştim totuşi că erea
un m a r e amator al femeilor, al vână­
torilor şi a l luptelor cu taurii. A dus
0 viaţă fastuoasă în j u r u l curţii regale
şi s'a bucurat de multă consideraţie şi
atenţie în lumea aristocrată. Păcat că
în plină maturitate a vieţii sale din
care n'au lipsit aventurile galante şi
petrecerile exuberante, o boală fatală
îl lasă complect surd şi-i schimbă cu
totul psihologia şi atitudinea faţă de
artă
Goya este socotit în general ca cel
mai celebru elev al lui Tiepolo vene-
ţianul şi al germanului Rajfa'èt Mengs.
Adevăratul s ă u maestru însă a fost
Velasquez, pe care nimeni n u 1-a înţe­
les atât de perfect şi de adânc ca Goya.
Goya n ' a avut elevi mulţi, a avut
însă un imitator, pe Eugenio Lucas,
destul de apreciat de câţiva ani încoace,
ale cărui imitaţii au păcălit chiar şi pe
cei mai buni cunoscători.
In n u m ă r u l viitor vom vorbi despre
opera lui Goya.
NOTE
Legături de spiritualitate.
S'au încheiat în ultima vreme acor­
duri de spiritualitate între România şi
ţările a căror năzuinţă intelectuală ţin­ BCU Cluj / Central University Library Cluj
teşte să facă apropierea sufletească cu
tot ceiace se manifestă pe acest tărâm
dincolo de înarmare şi pregătire război­
nică. Au venit la rând acordurile făcute
cu Germania, Finlanda, Spania, Elveţia
şi Portugalia, înlesnindu-se putinţa cu­
noaşterii, atât a literaturii cât şi a spe­
cificului naţional cu care toate aceste
ţări se mândresc, aducând prin evoluţia
lui o n o t ă de originalitate în istoria cul­
turii umane.
In ceiace ne priveşte, nu avem decât
de câştigat de pe urma acestor rr^.ii-
festări intelectuale, izbutind astfel să
facem cunoscut în străinătate produsul
spiritual al unui popor care, prin latini­
tatea şi râvna lui spre frumos, a dat
' m e i n i c ă dovadă de dragoste pentru
-Mace îi aparţine. Legăturile de spi-
1 i;-*e concepute în vremea din ur-
i ~"esc o apropiere de care se
v . - ' : ; _ ;}?.-.'.•,•> şi care ajută la cunoaşte-
•* w." f . j , ? bogăţiei pe care orice
c
P , ' ' a
v ază cu cea mai mare
;
si.. - ?
L o n g e n ' C % :, ui Naţional
r
' ac.
In a d u n a r e * fiului electoral, care
a avut loc de e ând, pentru alegerea
chiriarhilor, lucrările au avut loc într'un
cadru deosebit de solemn. Membrii a-
duţi.ării au avut de ales nouii episcopi
ai Chişinăului, Constanţa, Buzău, Ismail
şi Argeş.
A
Cu acest priiţi
TREI CRIŞURI!
suri de frământare şi nelinişte, Colegiul
Naţional Bisericesc, care cuprinde în-
tr'însul atâţia demnitari ce au slujit nea­
mul şi atâţia purtători ai credinţelor ro­
mâneşti, a dovedit, prin fapta lui, că
este un adevărat îndreptar, o îmbărbă­
tare şi o poruncă pentru slujitorii Bi­
sericii.
Dar el a mai rostit în acelaş timp
pentru Neamul întreg cuvânt de încre­
dere; sfat de unire şi credinţă nezdrun­
cinată în Dumnezeu şi în dreptatea
noastră.
In ceasuri de nelinişte şi frământare
adâncă, omul simte într'însul bătaia
sângelui.
In ceasuri de primejdie, dar de în­
dârjire românească, simţim cu toţi sfân­
ta cadenţă a aceleiaşi inimi româneşti,
care bate la fel în toţi.
Dumnezeu să învrednicească Patria
noastră caîntotdeauua să rămânem aşa".
CĂRŢI
Ş t e f a n C. l o a n . — Amintiri —Casa
ŞcoaLelor, 1944. — O viaţă de om ră­
mâne totdeauna o pildă, dar mai vârtos
atunci când prin cernerea ei s'a învred­
nicit de evlavie din partea celor ce i-au
stat în preajmă, urmărindu-i luptele,
jertfele, încercările şi ascensiunile.
Volumul de „Amintiri" al d-lui Ştefan
C. loan, aduce prin cuprinsul lui plin
de sinceritate un suflu de înţelepciune,
bucurând prin neşovăielnica mărturisi­
re a unei credinţi care nu s'a desmin-
ţit o singură clipă. Am putea spune ro­
manul unei vieţi, cu toate înfrângerile
şi biruinţele lui, cu gândul pururi în-
COPILĂRIE
Copilărie, floarea tinereţii,
U n r a i d e v i s e spulberat î n zori,
M'ai a m ă g i t c a b o a r e a dimineţii,
T e - a i s c u t u r a t c a r o u a d e p e flori.
N u este mult de-atunci, visele mele,
V o i a u s ă s t ă p â n e a s c ă 'n patru zări.
Ingenuncheatn şi n e r u g a m l a stele,
Cerşeam tăcerii nopţii desmerdări.
Ca doi prieteni colindam poene
Şi ascultam şoptirea d e izvoare,
Când adormeam c ulacrâmi mari pe gene
In l e g ă n ă r i d e v â n t u r i p e o g o a r e .
Călcând câmpiile s u b bolţi albastre.
In zori de z i c u r o u a p e picioare,
U n bun-venit p e plaiurile n o a s t r e
U r a m întâiei păsări călătoare.
Şi d estăteam p e stânca delà moară,
P r i v e a m p e c â m p trudiţi s e c e r ă t o r i
In m u n c a g r e a din z o r i ' ş i p â n ă ' n sară,
C u frunţile scăldate d e sudori.
N u ştiu d e ce, icoanele a c e s t e
S t r e c o a r ă 'n m i n t e v i s e l e t r e c u t e ,
înşiră nevăzuta -
P e câmpur-'
dreptat spre lumina străduinţelor şi a
cuminţeniei. Rareori se citeşte cu mai
multă plăcere o carte, care desvăluie un
trecut de aprige frământări, dar şi de
nemărginite bucurii.
Recomandăm cu căldură această lu­
crare, pentru care autorul ei se învred­
niceşte de toată lauda.
Al. B i l c i u r e s c u — T h a l a s s a . — 1 9 4 4 .
— Marea, cu toate grozăviile şi frumu­
seţile ei, cu nestatornicia întinderilor
scăldate în pulberi de raze, cu scânte­
ieri de argint în lumina lunii, găseşte
în talentul poetului Al. Bilciurescu un
cântăreţ pătruns de simţul frumosului,
pentru care versul e numai imagine,
culoare şi suflet.
Stihurile din „Thalassa", mărgăritare
prinse în colanul d e aur al gândului,
te uimesc prin magica lor dăltuire, la
care se adaogă o sinceră şi îmbucură­
toare dăruire de comori sufleteşti. Sprin­
ten şi plin de armonie, versul d-lui Al.
Bilciurescu rămâne chezăşia unei sim­
ţiri nobile, plecată cu evlavie asupra
lucrurilor şi adâncită în ea însăşi ca o
înseninare eternă.
E o adevărată încântare să citeşti
volumul în care vrăjile mării sunt măie­
strit zugrăvite, cu dibăcia mâinii pic­
torului D. Ştiubei, al cărui penel dă tot­
deauna apelor un colorit de neasemuită
originalitate. O astfel de închegare se
recomandă singură, devenind pentru
suflet un mijloc de reculegere şi de a-
leasă mângâiere.
A l d o Oberdorfer.—Regele Nebun.
— Scrisul Românesc. — Scurta domnie
a regelui Ludovic al Bavariei a fost un
copios subiect pentru romancierii vremu­
rilor. Din viata lui, biografii au făcut
ori un simbol al regalităţii decadente,
ori martirajul castităţii, ori pradă a prie­
teniei pătimaşe.
In lucrarea recent apărută, autorul
prezintă, prin veracitatea faptelor isto­
rice, întreaga viaţă d e sbucium şi ideal
a unui visător pe tron. Cunoaştem în
acest chip şi sfârşitul nespus de tra­
gic al unei vieţi întunecate, odată cu
deşertăciunea care pândeşte şi capetele
încoronate.
Scrisă documentat şi concepută pe
înţelesul tuturor cititorilor, cartea acea­
sta rămâne un mijloc de serioasă apro­
fundare a trecutului, însemnând prin apa­
riţia ei un eveniment cultural.
I. A g â r b i c e a n u — Oameni şi vre­
muri.—Ed. Naţionala oh. Mecu.—la-
lentul puternic al scriitorului ardelean,
în lucrările căruia se oglindeşte o viaţă
curat românească, cu bucurii şi înfrân­
geri, cu patimi şi încătuşeri, cu revăr­
sări de suflet şi amarnice îndoieli, se
dovedeşte şi mai vrednic de preţuire
cu prilejul apariţiei uliimului săuj[ro-
n rupt din sbuciumul veacului.
 TREI
VINUL ŞI UMORUL
J icoarea dătătoare de energie lui, şi călcaţi cu picioarele mur­
şi bună dispoziţie, pe care dare ale ţăranului Boştina lă­
au experimentat o delà începu­ sată să fermenteze, împrăştie o
tul veacuri)or toate popoarele şi duhoare nesuferită. Astfel, cior­
a fost cântată de cei mai mari chinii chihlimbarii devin dintr'o
poeţi ai lumii, a fost cu toate a- dată o mocirlă infectă, în care
cestea u n fel de spaimă în ochii mişună nestingherit toate vermi­
medicilor, socotind-o pentru bol­ nele microbiene",.
navi nu numai de prisos, d a r şi Şi totuşi, la banchetul prezi­
dăunătoare. dat de Charles Richet, poate
Iată însă că Franţa, care a îm­ chiar în timpul cuvântării sale,
prăştiat în toată lumea vinurile făpturile civilizate, scoase din
cele mai alese, a dovedit că lu­ rândul vieţuitoarelor cuminţi,
crurile a r mai putea fi privite pentru cari băutura e un prilej
şi din alt punct de vedere. La de mare desgust, făceau m a r e
un banchet dat cu prilejul cin- caz de bunătatea vinurilor ser­
cantenarului revistei «Progresul, vite. Fiindcă la u r m a urmei, tre-
medical" şi prezidat de medicul cându-se peste anumite conside­
Charles Richet, p e Menu-ul în­ rente, banchetul era organizat
tocmit cu multă pricepere se de „Progresul medical* cu pri­
puteau citi cuvintele : „Vinuri : lejul cincantenarului său.
Barsac, Moulin-a-Vent, Margaux Bolnavii de pretutindenii s'au
1906, Çlos-Vougeot 1912, Cham­ întrebat atunci pe bună dreptate,
pagne Dumény". citind darea de seamă în legă­
La desert, doctorul Charles tură cu ceiace s'a petrecut la
Richet, ridicând paharul, a rostit următoarele : .Vinul, acest banchet, dacă mai pot avea încredere în astfel de
cidrul, berea, sunt alimente de corupţie şi depravare. Ele medici, cari îndeamnă lumea să bea apă, a r a t ă spurcă­
produc desgust oricărei vieţuitoare şi sunt respinse cu ciunea existentă în prepararea vinurilor şi mizeria ce de­
oroare. Singur omul face excepţie. De n'ar fi decât încli­ curge din consumul alcoolului, iar ei, nepăsători de pri­
narea lui pentru alcool şi încă omul ar merita să fie în­ mejdie şi de g u r a lumii, consumă vârtos la banchete vi­
depărtat de tot ceiace vieţuieşte pe faţa pământului. Cior­ nurile renumite c a : Barsac, Moulin-a-vent şi Margaux
chinii de struguri, plini de farmec şi de culoare, înrouraţi 19C6, ca să încheie cu şampanie Dumeny", D a r astfel de lu­
şi aurii, atât de plăcuţi la vedere şi atât de savuroşi la cruri n'au cum să mire prea mult, atunci când anumitor
gust, sunt aruncaţi g r ă m a d ă în hârdaie, pe timpul culesu­ medicamente li se impun contraotrăvuri.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
S P I R I T E ŞI M O R A V U R I
Pe vremea domniei lui Frederic cel Mare, — Tare mult aş vrea să şttu dacă peştii Frederic cel Mare, regele Prusiei, prime­
regele Prusiei, preoţii catolici din Silezia ce- văd şi aud. şte ca omagiu din partea unui preot o carte
rură să fie arestat un soldat care spărgea cu­ — In această privinţă numai încape nicio mediocră, intitulată : «Păcatele contra Sfân­
tia milelor din biserici. In apărarea sa, sol­ îndoială. tului Duh».
datul susţinea că banii ce fuseseră găsiţi in — Şi crezi oare că pot să şi miroase ? Kegele
s e grăbi să i mulţumească prin a-
sacnl său îi erau dăruiţi de Sfânta Fecioară, — Ba bine că nu, dacă nü-i pui numaide­ ceste rânduri : '
ca recompensă pentru credinţa lui faţă de ea. cât la ghiată. — Am primtt păcatele voastre contra spi­
Regele, care ţinea Ia soldaţi, se gândi să-şi * ritului şi vă doresc ea Dumnezeu să-1 ia pe
salveze omul printr'o comedie. întruni un con­ Patronul unui local se repede după un cli­ al vostru în sfânta Lui pază I
siliu de canonici şi întrebă dacă, după religia ent pe care-I vede trecând pe stradă. *
lor, o astfel de minune putea ii posibilă. — Domnule Ionescu, v'a căutat un domr*.^ 1

Canonicii, neîndrăznind să nege categoric
acest lucru, obiectară numai că astfel de mi-
unni se întâmplau foarte rar.
- Atunci nu-mi rămâne decât să-1 iert pe
acuzat, spuse regele, de vreme ce teologii a-
firmă că minunea nu e imposibilă. Dar pen­
tru T u t o r , ii interzic sub cea mai mare pe­
deapsă să mai primească vreun dar delà
Sfânta Fecioară.
La un dentist.
- Vai de mine, domnule doctor, mi-ai scos
o măsea bonă şi mi-ai lăsat-o pe aceia care
mă doare.
- N'avea nicio grije, vom ajunge noi şi
acolo.
* tânăr decât mine, atunci când ajunseseţi de;
Un tânăr vine la o peţitoare şi-o roagă sâ-i
arate câteva din fotografiile candidatelor la
măritiş. Ii cerea însă ca fata să fie si bună,
nu numai frumoasă,
Ii arată una, nu-i place. Ii mai arată încă
una. Tot nu-i place. încă una tot aşa, In sfâr­
şit, ca să-1 dea gata, scoate din fundul dula­
pului fotografia uneia de care era sigură. în­
cepu s'o laude, spunând că e bună, vrednică
şi cuminte, in sfârşit o adevărată comoară la
casa omului
- Să-ţi spun drept, strâmbă tânărul
nas, nu-mi prea place nici asta.
- Ia mai lasă-mă, domnule, îi repli
toarea. Prea eşti pretenţios. Asta a <
tată d- " a s e ori, a ţinut şease bă-
au ' Ma te găseşti să
ba chiar mai multi...
— Când?
— Nu ştiu bine, aseară sau azi dimineaţă.. biruise, unul din aghiotanţii săi îi atrase a-
Dar, ca să vă spun drept, nici nu ştiu dacă
v'a căutat pe d-voastră sau pe altcineva.
'n timp ce Cromwell intra triuiufător in
L o i i w r a , în fruntea puritanilor fanatici cu care
tenţia asupra imensei mulţimi care staţiona
pe străzi.
— N'ar fi fost mai puţină lume dac'aş fi
fost condus la eşafod, răspunse sceptic marele
reformator.
Un tânăr absolvent al conservatorului di
muzică, se prezentă într'o zi lui Mozart şi-
roagă să-i permită o întrebare:
- Spuneţi-mi, maestre cum aş pute-, şi e •
să devin un compozitor celebru ?
- Eşti încă prea tânăr, arofoul m»u.
- Dar d-voastră, nue-.'re, n'aţi fost m i i
celebru ?
- Aşa e, dar vezi că eu n'am avut nevo
să cer nimănui sfatul cum să fac spre a
junge, după cum spui d-ta, celebru.
- Ce înseamnă când visezi un trifoi
patru foi?
- Că te desparţi de nevastă.
- Exact, aşa scrie şî în cartea de vif
trifoi cu patru foi, e aducător de noroc.
"'-<•'* a doua oară regre'"