V L A D I H I R G H I D I O N E S C U : Un interesant docu
m e n t istoric pentru noi.
A L E X A N D R U M A C E D O N S K I : Rondelul Orelor.
V . D E M E T R I U S : Duminica.
G H . P T E A N C U preot.: B o l ş e v i s m u l la noi.
A . CftTRUŞ: Corăbiile'Vedenii.
A L . V L A H U Ţ Ă şi I . L . C A R A G I A L E : P o l i t i c ă şi
Literatură.
I O N F A R H Â : Renunţare.
M. S A N - M A R I N O : Petale Palide.
M . G. S A M A R I N E A N U : Despărţirea.
D r . G H . C 1 U H A N D U p r o t . : V e c h i U r m e de C u l
tură Românească în B i h o r .
N U Ş I T U L L I U : Visam Odată.
D r . A L . P T E A N C U : Cronica Culturală.
NOTE.
MEMENTO.
Preţul
Anul I. N o . 8. Oradea-Mare 15 S e p t e m v r i e 1920
Rondelul
BCU Cluj Orelor
/ Central University Library Cluj
Omnia imlnerant,
Ultima necat, ('
V. Demetrius
B O L Ş E V I S M U L L A N O I
T\. COTRUŞ
P O L I T I C A ŞI L I T E R A T U R Ă
I.
Frate Caragiale,
O întrebare, pe care mi-am pus-o de multe ori, şi în
jurul căreia mi-ar plăcea să stăm amândoi de vorbă, odată,
ş'odată, când ai avea timp:
Poate un artist, un literat bunăoară, să se coboare în
arena luptelor politice—fără nici un neajuns pentru senină
tatea lui, pentru mândria lui, pentru arta lui?
întreb asta, fără a mă gândi să pun vre-odată în ba
lanţă ceeace dă, cu ceeace culege un literat, când se bagă
în politică.
El îşi duce acolo sinceritatea lui, iluziile lui, inima lui
curată şi deplin încrezătoare în cinstea tovarăşilor de lupta;
el se dă tot, — şi, dacă, la urma urmei, v a eşi î n v i n s şi
acoperit de răni, cum se întâmplă de obiceiu— asta nu-l v a
împedica de a face din durerile lui o operă frumoasă, şi de
a continua de subt cort, poate cu mai puţini sorţi de izbândă
în ori c e caz cu mai puţini sorţi de înfrângere, o bătălie
pentru care, î n câmp descoperit, n'avea nici platoşa nici ar
mele cerute . . .
Ceeace aş dori însă—când ai a v e a v r e m e să-mi răs
punzi—ar fi să-mi spui dacă şi întrucât atmosfera, î n care
trebue să trăească un gladiator politic, ar putea să convină
plămânilor unui artist, deprins să respire' aerul curat al
înălţimilor.
Frate Caragiale, noi putem spune lucrurile pe numele
lor. Şi chiar când n ' a v e m dreptate în ceeace spunem - dar,
prin cinstea, prin căldura sincerităţii, pe care o punem
până şi'n greşelile noastre, eu cred că suntem mai aproape
de sufletul tinerimii, şi că de multe ori, din umbra în care
trăim, noi putem s'o călăuzim, şi o călăuzim, în adevăr,
mai mult chiarBCUşi Cluj / Central
decât UniversityşiLibrary
povăţuitorii Cluj ei direcţi.
dascălii
Dacă eşti şi tu încredinţat de lucrul acesta, v r e i să
stăm niţel de v o r b ă asupra—cum să-i zic—asupra rostului,
pe care l-am avea noi, literaţii, în v r e m e a asta mai ales,
aşa de tulbure, aşa de acră şi fără nici o credinţă—fără
nici o credinţă ? C e zici ? . . .
O caldă strângere de mână dela vechiul tău.
A. Vlahufă.
*
Frate Viahuţă,
In v r e m e a asta aşa de tulbure, de acră şi lipsită de
orice credinţă, rostul literaţilor ar fi, cred eu, s'o limpeze
ască, s'o îndulcească şi să-i inspire un pic de credinţă.
Să-mi dai v o e să las la o parte, „seninătatea şi mând
ria poetului" ; de acelea trebue să-i pese lui, nu m i e ; pe
mine mă interesează numai arta lui. A s e m e n e a , tot cu voia
ta, am să las la o parte şi „ sinceritatea, iluziile, inima cu
rată şi deplin încrezătoare", cari caracterizează pe un tânăr
agiamiu, îie şi poet, iar nu pe un spirit superior, pe un
poet matur; şi să mă ocup de întrebarea îundamentală:
Pierde un poet, ca poet, amestecându-se în 1 uptele politice ?
Voiu răspunde mai jos la aceasta . . . Deocamdată tre
bue să-ţi denunţ o slăbiciune a mea, afară de cele multe
pe cari mi le erţi de atâta vreme, ca bun prieten . . . D e
nimica nu mi-a fost frică în viaţa mea ca de pierderea me
moriei. D e câte ori mă închin seara la culcare, între al
tele, rog pe Dumnezeu să-mi ia şi viaţa când o fi să-mi ia
memoria. De-aceea, după ce sting lumânarea şi închid
ochii, nu adorm până nu mă supun la un examen : Să-mi
amintesc cât mai repede şi mai exact nişte locuri, nişte
împrejurări şi nişte nume cu cari m'am întâlnit cândva în
viaţă şi m'am întâlnit cu destule, şi bune şi rele. Ce nu-mi
prea place, dela o vreme, e că despre cele mai depărtate
examenul e mult mai uşor decât despre cele mai apropiate.
flşa, primind alaltâeri frumoasa şi interesanta-ţi scri
soare, mi-a ajutat Dumnezeu să trec un examen foarte mul
ţumitor. Imediat ce am ciţit-o m'am gândit: Tot despre în
trebarea pe care mi-o pune Vlahuţă, eu ştiu sigur că am
citit undeva ceva; era foarte important, căci mi-a rămas
până acum în minte . . . N u încape îndoială—am citit; dar
BCU Cluj / Central University Library Cluj
unde şi ce anume? Era vorba tot de „poezie şi politică"...
Unde? . . . U n d e ? . . .
Km început să intru la grije, mai cu seamă că era un
lucru de demult de tot . . . S'a dus memoria, şi dacă m'o fi
ascultat Dumnezeu, s'a dus şi viaţa 1 . . .
Dar nu voiu încă să mar, nu pot—am un contract cu
„Universul", şi, afară de asta, îmi trebue răgaz, să răspund
lui Vlahuţă . . . Fie-ţi milă, Doamne, de robul tău ! . . .
Cu nespusă emoţie m'am dat jos din culcuş şi m'am
dus drept la un raft, de unde am scos o carte veche . . .
iicolo e r a ! . . . Slavă Domnului! . . . Vezi nuraa : .
„. . . Să ne ferim de a susţine, cu literaţii contimpo
rani, că politica e poezia, sau câ politica este un câmp
priincios deschis poeţilor. Englezul Thomson a scris o
excelentă poemă asupra anotimpilor; în schimb, poema lui
despre libertate e lipsită de orice valoare; asta, nu fiindcă
i-a lipsit poetului poezia, ci fiindcă subiectul era lipsit de
poezie.
„De îndată ce poetul vrea să exercite o influenţă po
litică, trebue să se dea unui partid; şi de îndată ce face
asta, e pierdut ca poet: îşi poate lua ziua bună dela inde-
pendenţa sa, dela sinceritatea v e d e r i l o r s a l e ; să-şi tragă
numai decât până peste urechi căciula neroziei şi oarbei uri.
„Ca ora şi cetăţean, poetul fireşte are să-şi iubească
patria, dar patria acţiunii lui şi a facultăţilor lui poetice v a
fi situată în bun, nobil şi frumos, şi astea nu sunt apana-
giul nici a unei .provincii, nici a unui Stat în particular;
de oriunde le găseşte, poetul le ia şi le preface î n opere.
In asta, el seamănă cu vulturul care pluteşte sus cu privi
rea l i b e r ă ; puţin î i pasă dacă iepurele asupra căruia v r e a
să s'abatâ aleargă în Prusia sau în Saxonia.
„Şi ce înseamnă v o r b e l e astea : R-şi iubi patria ? . . .
t\ lucra ca patriot ? . . . Dacă un poet şi-a închinat viaţa
la combaterea prejudecăţilor funeste, la gonirea opiniilor
strâmte, Ia luminarea spiritului naţiunii sale, la curăţirea
gustului ei, inspirându-i sentimentele şi ideile cele nobile
— ce să facă mai mult? Cum să fie mai patriot ?
„. . . puţin î m i pasă de c e se scrie pe socoteala mea.
Cu toate astea, câte, c e v a tot î m i ajunge la urechi, şi ştiu
că toată munca mea, cu toate oboselile mele, este neînsem
nată pentru ochii BCU unor
Cluj / Central University
persoane, şi astaLibrary
numaiClujşi numai că
nu m'am plecat a mă amesteca în luptele partidelor politice.
Ca să le plac oamenilor acelor, aş îi trebuit să devin
membru al vre-unui club de Jacobini, să predic omorul şi
vărsarea de sânge . . . Dar să nu mai v o r b i m despre acest
neplăcut subiect, ca să nu-mi perd raţiunea, combătând
ceeace e neraţional.
„ D a c ă nu luăm seama bine, omul politic v a absorbi
pe poet . . . ft trăi î n mijlocul frecărilor şi excitărilor zil
nice, asta este incompatibil cu natura delicată a unui poet...
S'ar isprăvi cu cântările lui .
Hşa e că sunt frumoase aceste cuvinte, şi că a v e a m
tot dreptul să nu le îi uitat ? Şi totuş . . . cu tot respectul
ce-1 datorăm lui Qoethe şi cu toată dragostea ce-ţi datoresc
ţie, să mă erţi a îi de altă părere . . . Ia, să v e d e m . . .
# tSPentru ce adică să se depărteze un artist, un poet,
până într'atâta de patimile cari mişcă lumea şi v r e m e a
Iui ? . . . Pentru ce să stea departe numai ca simplu spec
tator olimpian la îrământarea societăţii lui ? . . . Pentru ce,
cao un zeu. care priveşte cu dispreţ, la muritori, să nu se
coboare a lua parte la năcazurile lor de toate zilele ? . . Doar,
poate, numai spre a păstra potrivita distanţă care-itrebue pentru
a s e ' bucura de totalitatea spectacolului, pentru a putea
prinde absolut obiectiv înţelesul statornic al vecinicei miş
cări,—ca un aparat de fotografie instantaneă, c e trebue pot
rivit Ia focarul exact al lentilei! . . .
Dar chiar să presupunem că e justificată această nepă
sare a poetului, faţă cu amănuntele „ m e s c h i n e şi triviale"
ale v r e m i i şi lumii lui, ia, să v e d e m : P e toţi poeţii i-a pu
tut împuţina, ca poeţi, amestecul lor î n luptele p o l i t i c e ?
Eu cred că n u ; ba din potrivă ; căci putem găsi e x e m p l e
din care se arată clar că sbuciumul luptelor politice a aju
tat mult p e unii poeţi, ca poeţi. Că l e - o fi fost asta spre
fericirea lor particulară, nu am să î n t r e b ; de asta, încă
odată, lor să le p e s e ; m i e nu-mi pasă deloc . . . A d u c â n d
în lupta politică numai pornirea temperamentului lor dârz,
oarba sinceritate a patimii, fireşte că nu puteau birui pe un
teren unde judecata limpede şi socoteala rece trebuesc sâ
biruească; ia, să v e d e m însă, cât au folosit ca poeţi tocmai
din cauza neliniştii şi nefericirii lor . . .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Desgustul, scrîşneala acestor „biruiţi* au fost izvorul
atâtor minunate o p e r e . . . Indignarea, a zis unul, face v e r
sul, şi . . . . proza, adaug eu.
Din desgustul şi scrîşneala aceea pentru ticăloşiile
vremii lui, în cari s'a fost tăvălit, a eşit e v o c a r e a strălucită
a trecutului spre luminarea viitorului.
Dante a îost un pasionat nebun de politică . . . ras-
vrătitor ; amestecat în oribilele răsboae ale anarhiei italiene;
bătut; îugar din cetatea lui prin munţi şi c â m p i i ; gonit din
„ingrata" lui patrie, pe care ajunge s'o b l e s t e m e ; oploşit d e
pomană la vrăjmaşii e i ! ( „ A i sâ v e z i numa c e acră ţi-e
pânea altuia, şi ce g r e u e să sui şi să cobori scările l u i ! " ) ;
mort şi îngropat î n pământul . . . „altuia"!
Ei, şi ? dac'a pătimit atâtea tăvălindu-se în mocirla
v r e m i i şi lumii Iui, 1-a împedicat asta să lase ce a lăsat
în urrnă-i ? Ba, din potrivă. F ă r ă atâtea necazuri, tăvăleală
şi îndârjealâ, nu lăsa ce-a lăsat spre gloria patriei lui şi
spre onoarea omenirii.
A m pus, ca să păstrez respectul proporţiilor î n faţa
lui Geothe, pe Dante, pe partizanul florentin, proorocul uni
tăţii Italiei . . . P e altcineva a m să-l pun î n faţa ta.
Hfară de amărăciunile pe cari i le-au adus lui perso
nal amestecul şi tăvălirea în luptele politice, ce pagubă a
avut el, ca poet, din frământarea lui de partiz an ? Eu cred,
nici u n a ; ba, zău, înclin mult a crede că dacă nu gusta
până la drojdii acele amărăciuni, n'ar îi avut, — în (cum
zici tu foarte nemerit) „vremea asta aşa de tulbure, aşa de
acră şi fără nici o credinţă" — viziunea aceea care se nu
meşte „Apus de Soare", şi care e tot un fel de proorocie,
ca şi a anarhistului florentin — împlinească-se cât mai de
g r a b ă ! doar or vedea-o aevea, când noi vom visa-o, dor
mind somnul de veci, măcar nepoţii, dacă nu copiii noştri!
, Sunt, frate Vlahutâ, ca totdeauna al tău vechiu.
A L. Caragiale.
PS. N u crede cumva, după cele de mai sus, că aş fi
partizanul artei cu tendinţă. N u ! să ferească Dumnezeu l
Rm rămas, cum mă ştii, partizanul neînduplecat al ten
dinţei cu artă . . .
Vale.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
RENUNŢARE
Te-a chemat atâţia ani şi ani pe rând,
Biruind a vieţei vecinică prigoană
Si-a făcut din tine sfânta lui icoană,
Cu statornicia unui singur gând.
BUREL FiiRMÂ
P E T A L E P A L I D E . .
V E C H I U R M E D E C U L T U R A R O M Â N E A S C A Î N
B I H O R
I. L I T U R G H I E R U L — M A N U S C R I S D I N B I H O R
Cel dintâi liturghier românesc, eşit de sub tipar, a fost
cel dela 1679, tradus şi tipărit în Iaşi de mitropolitul Dorof-
tei al Moldovei.
In acelaş an, însă, în care eşia, din tipar Liturghierul
lui Doroîtei deja la 9 April (1679) 'copia, în Bihor, un litur
ghier popa Petru din Tinod, de pe Crişul-repede, nu departe
de Oradea-Mare. Manuscrisul acesta se găseşte azi la A c a
demia Română, sub Nr. 706 al manuscriselor.
Manuscrisul, ce se "află î n mâna mea, primit din părţile
de nord-est, al Oradiei-Mari, este la fel cu cel al lui popa
Petru. Hârtia şi caligrafia seamănă a fi cel puţin contim
poran, dacă nu mai vechiu decât liturghierul prim al lui
Doibîtei.
înainte de toate trebue să fixăm o întrebare: Dacă
Liturghierul (1679) lui Doţoftei ar fi mai vechiu decât manus
crisul din Bihor, se putea oare ca acela să fi ajuns în Bihor
în acelaş an şi să poată fi copiat deja la 9 April 1679?
Evident, că nu, şi mai ales dacă ţinem seama şi de împre
jurarea, că între aceste două liturghiere este mare deosebire
de technică a cărţii şi chiar deosebiri de expresii, în o parte
însemnată avem de a face şi cu nişte indicaţiuni tipicorale
deosebitoere, mult mai desvoltate, pe alocurea în manus
crisul din Bihor.
Prin urmare, avem dovada sigură, că lithurghierul-
manuscris din Bihor există de mai nainte ca DoVoftei să-şi s,
îi tipărit pe al său. *
Dar Liturghierul Bihorean — ori a fost el patrimoniu
liturgic al bisericii bihorene, ori a venit el din Moldova:
chestiune ce vor avea alţii s'o stabilească — îără îndoială trebue
să fi îost cunoscut şT~lui Doţoîtei când şi-a gătit manus
crisul de tipar.BCU Cluj / Central
Altmintrea, University
poate, n'ar fiLibrary Cluj
de înţeles, cum de
s'au strecurat în Liturghierul acestuia termini ca îeredău-
baie, cari se potriveau mai bine într'o carte liturgică din
Bihor, unde influenţa maghiarismului era mai mare decât
ori unde între Români.
Dar nu vreau să anticip amănunte, ci mă mulţumesc
să dau, în cele ce urmează, câteva texte paralele din cele
2 liturghiere.
Rugăciunea (molitva) pentru cei chemaţi^
(In manuscris) (Liturghierul lui Do\oftei, 1683'
D ( o a ) m n e D(umne)z(ă)u(l)' no- D ( o a ) m n c D ( u ) m n ( e ) z ă u l u no
stru, carele petreci spre înălţime, stru, care întru înalturi lăcueştu şi
şi spre smeriti prevesti, carele t r i - ceale smerite priveşti, carele spăse-
m i s e ş u mântuire neinului ome- niia rodului omenescu a i t r i m i -
nescu pre singuru născut îiiul tău s u pre sânguru născutulu tău fiu
şi D ( u ) m n e ( z ) ă u pre D ( o ) m n u l no- şi D m n z ă u pre D m n u l u nostru Is.
stru Is. Hs., caută spre robii tăi cei H s . : caută proste serbii tăi, ceijog-
oglâşuiţi ce-şi p l e c a r ă grumazii lăşuîţi, ce-şii plecară ai săi g r u m a z u
sâî Sfinfi(e)i tale, şi-i spodbeşte pre Sfinţii Tale, şii spodobeşte în v r e m e
ei în vreme bine tocmită iarăş f e - bine tocmită, f e r e d e u l u i rănaş-
v e d e u l u i îiinrti a ertării păca- terii, a ertării păcateloru şi'mbră-
telor şi veşmântului neputrezirei, cământulu neputrezârii, împreu-
impreuneză-i pre ei cu sf(â)nta sa neză-i cu svnta ta săbornicâ şi apos-
sâbornicâ şi ap(osto)lescâ biserică tole'scâ biserică şi mpreunâ n u m ă -
şi împreună pre ei turmei tale cea răi într'alesa ta turmă,
îîesâ.
In textul acesta atrag atenţiunea asupra întrebuinţă
rii consecvente a perfectului simplu, în manuscris, pe când
Dcjroîtei nu e consecvent în această privinţă deoarece per
fectul simplu, care e caracteristica limbei v e c h i de până la
jumătatea veacului X V I I , îl înlocuieşte cu perfectul c o m p u s
(ai trimisu, în loc de trimeseşu).
Această inconsecvenţă se repetă şi în alte texte a lui
Do^oîteiu. T i n să adaug că nu pe toată linia se întrebuinţează
în manuscris perfectul simplu, drept d o v a d ă că copistul
acestui manuscris a avut un manuscris mai vechiu, la a
căruia copiere care nu a fost literară — a căzut în incon
secvenţa lui DoVoftei, de a schimba numai sporadic forma
de exprimare a perfectului simplu cu cea a perfectului
compus.
Mai dăm un text paralel.
Heruvimi şi încunjurarea mare.
(Manuscris) (Doroftei, 1683)
Popa (ia) căde(l)nita cu tămâie, Şi decâ cădescu, şi citescu he-
şi bl(agoslo) vindu şi cădeşte tot ruviculu de trei ori închinându-sâ
şî se închina, şi zi cu mănule în
susu de 3 (ori) cântare herovimilor :*)
Carii pre herovi(mi) cu taina Carii pre heruvimi, cu taina
închipui(m) şi de viata făcătoarei închipuimu. şi viata făcătorei troiţe.
troitâ. în trei svi(n)tiri. cântare aduce treisv(ă)ntulu cântecu aducemu. totâ
1
( m ) Jie toata grije lumascâ aemu să aemu lumasca să lepădămu grije.
l e p ă d â m : C a ceiace sprijinim pre ca ciaia ce pre împăratul al tuturoru
împăratul tuturora, de c i n u r i în sprejinim. de îngereştu în nevăzute
gereşti în nevăzut purtatu: a(l)iluia. petrecutu ş i r a g u r i . Aliluia şi să
3 (ori). spalâ, d£cii m ă r g u la s(vă)ntlu jrâ-
şi săruta cruce" şi pr(es)t(o)lulu tăvnicu. de-ş(i) pomenescu arhiereii
şi mergi la ji(r)tă(v)ni(cu) cădeşte ,Yiii şi morţii, şi rădica sv(i)ntele
sfi(n)tele daruri. închinându-te. 3 daruri, cumu-i. obicăiulu. de facu,
(ori) zicăndu: D ( o a m ) n e curăţe"ste-mâ văhodul cel mare, zâcându, în glasu
păcătosul şi mă m j ) l u i e ş t e : Ceiace mare:
m-ai ziditu D ( o a m ) n e mâ m(i)lu-
iaşte: fără de numâru amu greşitu
D(oam)ne iartă mâ.
pune cădelniţa şi ia aerul şi-1 pune
pre umărul stângu, zicăndu: Ră
dicaţi m ă n u l e voastre întru cele
sv(i)nte şi bl(agoslo)viji pre Domnul.
») Textul e scis, în manuscris, tn lormâ
•ontinuativă. flm Despârlit insă textul tn ali
niate spre al putea paraleliza mai uşor cu
textul lui Dorofteu.
i a d i s c o s s u l c u î m b c m ă n u l e şi-1
rădica în creştetu tu şi-1 ţine cu
sţ(ă)nga. şi în m ă n a dreptâ potirul
şi fă văhodul m a r e , ieşindu pre
dvera c4 m i c ă : stigănd cu g l a s :
Pre toţii pre voi să v ă pome- Pre tojii pre voi să v ă pome-
nescâ Di'o)mnul D ( u m n e ) z ( ă ) u întru născâ D ( o m ) n u l u D ( u ) m n ( e ) z ă u , în
împărăjiia sa totde'una acmu şi pu tru mpărătâia sa. totde'una, acum şi
ruri. pururia şi în viacii de v6(ci).
Pomene'scâ D(o)mnul D z u pre Pomendscâ D o m n l u D m n z ă u :
arhiep(is)c(o)pul şi mitropolitul nos pr£ blagoceştivulu nostru domnu
tru (irmcu) şi toata căta preut&scâ ioan (irmcu) v o e v o d a. i p r o c a i a :
şi diacondscâ întru împărăţia sa întru mpărătâia sa totdeuna. acmu
totde'una acum şi p u r u r i . şi pururea şi mviacii de Ye"cu.
Pomendscă D m n u l D z u pre b u Pomen6scă . . . pre arhiepis-
nul credincosul şi iubitoriu de H s . copulu nostru (irmcu) totde'una,
î m p ă r a t u l nostru (irmcu) şi cti acum . . .
torii aceştii svinte beserici. Pre rându le zâcu aciaştia. Dia
şi întorcăndu-te spre oameni conii şi popii şi puindu sv(i)ntele
şi z i : daruri, zâcu troparele (text slavon,
Şi pre toti pre voi pravoslavnici pe care nu-1 înţeleg ceva peste 2
creştini să v ă pomene'scâ D m n u l şire de tipar, apoi).
D z u în (îm)părătiia BCU Cluj / acmu
sa totde'una Central University
Acel cuLibrary
chipuluCluj
bun iosiiu, de
şi p u r u r i : pre lemnu pogorandu pre'curatulu
Intrând pre dveri zică . . . Lua{i trupulu tău. cu prostire (?) curata
boidri porţile voastre şi v ă rădicaţi înfăşindu, şi cu aromate de miros
porti(le) cele de ve"ci. şi v a întră scumpe, în mormântu nou astrucân-
împăratul slavei. Bl(agoslo)viji cela du-1 culca, ce a treia zâ t e l sculatu
ce vine în numele D(u)m(ne)z(ă)u D(oa)mne. dându lumii mare milâ.
să arâtâ noao. (2 cuvinte slavone, a p o i : ) In mor
şi pune paharul pe pr(es)tol din mântu, cu trupul (troparul până la
a drâpta. şi ia discosul şi-1 pune sfârşit; apoi 2 cuvinte slavoane şi)
despre stănga. apropie-i de potir, şi C a un de viată purtătoriu (tropariul
ia procovgţele. cele mici şi le pune până la sfârşit).
spre-lature' pr(es)tolului. Iară luând
aerul depre umâru-ti. şi cădindu-1
acoperi svintele zicăndu:
Acel cu chip bun iosiî de pre
cruce pogorandu precuratu trupul
tău cu pănzâ curata înîăşindu-1 cu
mirodenii scu(m)pe. în mormăntu
nou acoperitu îl puse.
Ia căde(l)ni(a şi căde'şte. svi(n)-
tele, zicând:
Fă bine doamne din bună voia
ta. sionului zideşte zidurie ierusa
limului atunci voi (sic) v e r i jirtvele
direptâtii, arsele si toate darurile
arunce* v o r u aduce s p r e oltariui tău Unii z â c . . . î n t â i : P r e cruce
vitei ( d e ) 3 ( o r i ) răstignindu-se H s e , sau oborâtu
D ă cădelniţa şi te î n c h i n ă ( d e ) muncitoriia. şi s-au călcat sala v r ă j
3 (ori) înainte pr(es)t(o)lului, zicând :
maşului, că n i c e î n g e r u n i c e omu.
D ( o a ) m n e curâte'şte-mâ păcăt c e însutu niai mântuitu. S l a v a ( i e :
o s u l ) , c e l a ce m - a i ziditu D ( o a ) m n e Unii z â c n u m a i : (Ca î n manu
miluiaştemâ, fără d e număru a m u scrisul b i h o r e a n ) A c e l cu chipulu
gr^şitu iartă-mâ. bun iosifu până la z a k e r i poloji şi
:
şi s l o b o z i n d felonul ţine-tu m ă - s t o p e r indii a vii m t e l e daruri cu
nule la pieptul tău si p l e c â n d u ti aerulu tămăiatu, z â c u cădindu, de
capul z i : trei ori. uvlaji g ( o s p o ) d i . . . (câteva
P o m e n e ş te-mâ D ( o a m ) n e D ( u m - c u v i n t e s l a v o n e ) şi slobozându-şu
ne)z(ă)u preutiia m i a întru î m p ă r ă - p o p a felonul. z a c e cătră diaconul.
Jiia ta. D ( u ) h u l s v ( â ) n t u , să p o g o a r ă ( A c e l e a ş i rugăciuni. î n forma obiş
s p r e m i n e . şi cu putere' celui d e susu nuit a de d i a l o g cu diaconul,)
să m â umbre'ze. A c e l a D(u)hui
s v ( â ) n t u să slujascâ n o a o î n toate
z i l e l e viaţii n o a s t r e . Pomen6şte-mâ
D(oam)ne D(umne)z(ă) întru împă-
rătiia ta. totdeuna a c m u şi purure".
Nici flori de-argint, nici palmi, nici mirt nici verzi cununi
[de laur,
N u mai visez de mult acum, căci timpu-i meşter faur;
Iluzii mari, speranţe dulci şi visuri nemplinite
, Căzură ca şi frunzele de vânturi risipite.
BCU Cluj / Central University Library
N U Ş I Cluj
TULLIU
CRONICA CULTURALĂ
S I T U A Ţ I A C U L T U R A L A A C I R C U M S C R I P Ţ I E I
O R A D E A ' M A R E
(GK9)
MEMENTO
noastrejpe v r e m u r i , D u m i n e c ă , a fost
I n mijlocul unui entuasizm de n e -
m a r t o r manifestării i n t e l e c t u a l e a
descris, studenţii din toate u n g h i u
tinerimei române.
rile tării au deschis î n ziua de 12
O c t o m b r i e primul c o n g r e s studen
ţesc î n R o m â n i a M a r e . Clujul, oraşul Cu î n c p e r e de la O c t o m b r i e , re
ş o v i n i s m u l u i m a g h i a r , focarul de vista „ C E L E TREI CRIŞURI" va
cultură o t r ă v i t o a r e pentru sufletele apare iarăşi de două ori p e luna.
land ( ? ) . . . (Unde-i tanda, unde-i
T r u p a de operetă A v r a m N i -
manda.)
colau, în turneu prin Ardeal, a dat
Curioase mentalităţi mai au trans-
şi în oraşul nostru o serie de repre
Tisiştii noştri vecini.
zentaţii pe scena Teatrului „Regina
Măria". Septâmânile din urmă, oraşul
Fiind cu mare întârziere, nu putem nostru a găzduit oaspeţi iluştri.
publica cronici. în două cuvinte D u p ă dl Athanasiu, a venit dl Duiliu
însă, putem da impresia care a Zamfirescu, preşidentele Camerei
lăsat-o în urmă, şi care nu ne m ă g u Deputaţilor, iar de eri se află
leşte de loc. printre noi, dl Argetoianu, ministrul
N'a fost cu mult Inferioară trupei de interne, care vine din spre
de operetă m a g h i a r ă locală, însă, Banat.
n'a fost nici cu mult mai presus. Pe la orele 11 a avut loc o recep
ţie în sala Primăriei. Toate autori
tăţile locale au fost prezentate d-lui
i \ b o n a ţ i i din vechiul regat şi
Ministru Argetoianu.
Bucureşti sunt rugaţi a-şi achita
La ora 1 p. m. a avut loc un
abonamentul revistei noastre la dl.
banchet dat de autorităţi.
Ig. Hertz librar-editor, Bucureşti,
Calea Victoriei 3, — cei din A r d e a l
ne vor trimite prin mandat postai. T e a t r u l , „ R E G I N A M Ă R I A " din
localitate şi-a inceput stagiunea d e
CĂRŢI PRIMITE
A n u a r u l I al liceului de stat „Traian D o d a " din Caransebeş,
pentru anul şcolar 1919—20. publicat de Sabin Evutian, director.
Qabriel Compayre Froebel şi G r ă d i n i l e decopi
traducere de A u r e l A l . Negoescu, învăjător. Preţul 6 Lei.
M o n o g r a f i a Gimnaziului Român gr. or. din Brad, scrisă c a
ocazia jubileului de 50 de ani a Gimnaziului de D r Ioan Radu, profesor.
P,e d rju m ujr i 1 e C o p i l ă r i e i . . . Amintiri, Schije, note mo
nografice de. Preotul Mihail Grigorian. Preţul 5 Lei.
I n d u ' s t r i a jM;e.t a 1 u r g]i c ă a Banatului şi Transil
v a n i e i . Ce organizaţie şi ce dezvoltare ar trebui să i se dea în viitor,
din punct de v e d e r e al i n t e r e s e l o r m i l i t a r e şi e c o n o m i c e ale ţârii, de
Generalul St. B u r i l e a n u d i r e c t o r s u p z r i o r al Ministerului de
R ă z b o i u , a b s o l v e n t al Ş c o a l e i P o l i t e c h n i c e şi d o c t o r în matematici de
Ia P a r i s .
Anuarul I. al liceului Real de stat „ D r I o a n M e ş o t ă " din B r a ş o v
pe I-ul an şcolar 1919—1920., publicat de D r G h e o r g h e Chelaru,
director.
REVISTE
Zburătorul. N o 17 r e v i s t ă literară şi artistică sub direcţia d-Iui
E. L o v i n e s c u . Cu articole iscălite de E, L o v i n e s c u , M a r c e l N . R o m a n e s c u ,
E u g e n R e l g i s , I o n Minulescu, D . Nanu, f. Buzdugan, Ignotus, A l e x a n d r i n a
Scurtu, E. Marghita, M . l o r g u l e s c u .
Ideea Europeană N o 48 din 29 A u g . — 5 S e p t e m b r i e 1920, cu
un p r i m articol iscălit de O c t a v O a i c e s c u , Ion O r d a a n u , Ştefan I. N e n i -
fescu, E m a n o i l Bucuţa.
V i a t a R o m î n e a s c ă N o 5, r e v i s t ă literară şi ştiinţifică cu arti
c o l e iscălite d e : Paul Z a r i f o p o l , D e m o s t e n e B o t e z , L. I. C a r a g e a l e , Ioan
Qherea, D r A . Slătineanu, Mihai Codreanu, A . Frunză, D. I. Suchianu,
A l . R. P h i l i p p i d e , G e o r g e S a v u l , A l i c e V. S o a r a , P o m p i l i u P î r v e s c u , Sp.
P o p e s c u , C. D . Ioanid, BCUACluj . C o/r tCentral
e a n u e University
tc. Library Cluj
B u l e t i n u l M u n c i i ş i a l o c r o t i r i l o r s o c i a l e N o . 1—4
din A p r i l i e — I u l i e 1920, o r g a n al Ministerului M u n c i i şi O c r o t i r i l o r S o c i a l e
cu un b o g a t material informativ şi statistic; M u n e a , conflictele muncii,
plasarea, situaţia muncitorilor din B a s a r a b i a î n ajunul unificării. A s i g u
r ă r i l e s o c i a l e , asigurarea de a c c i d e n t e , câte-va o b s e r v a ţ i i asupra
asigurărilor sociale î n T r a n s i l v a n i a şi Banat etc. etc.
JZIARE
D a c i a T r a i a n ă , ziar naţional I n d e p a n d e i t . A p a r e in Sibiu z i l n i c
sub direcţia dlui I o n G o r u n .
F o a i a P o p o r u l u i , ziar septămânal din S i b i u .
Cuvântul Nostru foaia partidului Na jione list-deraocrat din
Bacău, ziar bilunar.
S a t u l M a r e , ziar s e p t ă m â n a l .
„ G a z e t a T r a n s i l v a n i e i " , ziar a! P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l . A p a r e
zilnic în B r a ş o v .
I n f r â j i r e a , ziar al partidului L i b e r a l , a p a r e z i l n i c în Cluj.
T u r d a , gazeta poporală apare D u m i n e c a î n Turda.
Renaşterea, îoae poporală, apare Marţia în B a i a - M a r e .
V i c t o r i a ziar de propagandă culturală, socială şi economică.
A p a r e î n Turnu-Mâgureli,
Clip P
II! \
ABONAMENTE: R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a t a :
Pe an 70 lei.
Pe sease luni - — 35 lei. Prinţul Carol N o . 5., Etajul N o . 1.
Pe trei luni 20 lei Oradea-Mare
— 3 50 lei M a n u s c r i s e l e nu se Î n a p o i a z ă .
Abonafii sunt rugaţi sâ-şi achite abonamentele prin mandat postai adresat
Administraţiei în strada Prinţul Carol No. 5. Abonaţii noştri din Bucureşti
vor achita abonamentul la Ig. Hertz librar-editor Calea Victoriei 3— Bucureşti
C O/LCentral
BCU Cluj A B O RUniversity
A T O R I : Library Cluj
CSJE3