Comunismul

- Bună ziua, copii! Astăzi lecția noastră va fi despre “comunism”,

mai exact ce a reprezentat, cum s-a manifestat, cine a fost la conducere
și care au fost urmările lui. Sunt sigur că toți ați auzit despre el, dar s-a
interesat cineva de el până acum?
- Nu, dar suntem nerăbdători să aflăm cât mai multe despre el!
- Bine atunci! În primul rând, nu putem vorbi despre comunism
fără să avem o imagine asupra lui, un punct de referință. Comunismul
este o ideologie care își propunea să construiască o “societate
perfectă”, în mijlocul căreia era omul, în care nu există clase sociale
sau proprietăti private. Dar la nivel politic, el este regim totalitar, ceea
ce înseamnă că toată puterea îi revenea unui singur partid, numit
partidul comunist. Acest regim are la bază “naționalizarea”, care
reprezintă abolirea(dispariția) proprietății private, aceasta devenind a
statului.
- Cum a ajuns România să aibă un regim comunist?
- România a ajuns așa din cauza ocupației militare sovietice, de
după cel de al II-lea Război Mondial. Uniunea Sovietică mai întâi a
creat partidul comunist, care a boicotat alegerile din 1946 și a falsificat
voturile în favoarea lor, ulterior dizolvând blocurile politice
democrate(P.N.L., P.N.T. și P.S.D), culminând cu forțarea abdicării
regelui Mihai I, pe care l-au șantajat cu moartea. După plecarea regelui,
aceștia au pătat cu dezonoare imaginea poporului asupra lui, cum ar fi
faptul că la plecare acesta a luat cu el un tren plin cu aur și tablouri.
Acesta a ținut până la Revoluția din 1989.
- Cum au fost pedepsiți cei care se opuseseră partidului?
- În 1948 a fost înființată Securitatea (numită oficial Direcţiunea
Generală a Securităţii Poporului), a cărei misiune era să îi pedepsească
pe “dușmanii comunismului”. Sute de oameni au fost hărțuiți, au avut
telefoanele și locuințele ascultate de către securiști. Mai întâi,
Securitatea i-a trimis la închisoare pe foștii oameni politici și pe
scriitorii și țării, mulți murind în închisori din , Sighet, Aiud, Gherla.
În închisori au fost trimiși foști ofițeri, preoți, țărani, studenți și chiar
elevi de liceu. Secuitatea avea pretutindeni informatori, fie de bună
voie sau constrânși prin șantaj, iar la simpla primă vorbă împotriva
sistemului puteai fi aruncat în închisoare. Ofițerii puteau împușca
oamenii pe loc, așa sfârșind mulți țărani care se opuneau colectivizării
pământului lor pentru fermele colective de stat.
- Cum trăiau oamenii?
 - În perioada 1947-1964, întreaga ţară devenise o adevărată
închisoare din cauza Securității. În 1964, conducătorul Gheorghe
Gheorghiu-Dej a declarat eliberarea deținuților politici. De asemenea,
politica regimului s-a schimbat, urmând o perioadă de relativă
liberalizare și de eliberare de sub controlul sovietic. În 1965, Nicolae
Ceaușescu ajunge la putere și continuă această politică. Perioada 1964-
1971 a adus mari speranţe şi optimism. Au fost recuperate valorile
culturale româneşti, au fost reeditate cărţile autorilor interzişi în anii
1950, scriitorii şi artiştii români au putut crea mult mai liber. A avut
loc o deschidere către Occident, fiind publicate numeroase traduceri.
Nivelul de trai al populaţiei a crescut semnificativ. Magazinele
alimentare erau bine aprovizionate. În 1967, americanii au deschis la
noi o fabrică Pepsi-Cola, singura din ţările comuniste. Maşinile puteau
fi proprietate personală – aşa a apărut Dacia, o replică a mărcii
franceze Renault. Oamenii erau mai bine îmbrăcaţi, tinerele purtau fustă
mini, după moda occidentală. Au apărut şi blugii, dar nu puteau fi
cumpăraţi din magazine, ci doar de la cei care îi procurau din
Iugoslavia sau dacă aveai rude în străinătate. Însă, după vizita din 1971
a lui Nicolae Ceaușescu din Coreea de Nord, lucrurile au început să
capete din nou o traiectorie descendentă. El, uimit fiind de cum a fost
întâmpinat și de adorația poporului,( acesta fiind primit cu pancarte și
lozinci care scandau România comunistă) a știut că a mers prea departe
cu liberalizarea. Știinţa, arta, literatura au reînceput să fie atent
supravegheate de către partid, pentru a nu promova idei dăunătoare
regimului. Filmele treceau printr-o cenzură riguroasă, aproape fiecare
film având scene schimbate. Presa şi Televiziunea au devenit strict
cenzurate, fiind obligate să-l proslăvească pe Ceauşescu şi pe soţia sa,
Elena. De asemenea, propaganda comunistă a fost deseori pusă în scenă
în timpul festivalului “Cîntarea României”, unde elevii dansau cântau și
scandau lozinci pentru președinte, acestea fiind rezultatul unor
săptămâni întregi de repetiții intense. Mâncarea a început să devină
raționalizată, o puteai lua doar cu cartelă, iar cozile erau incredibil de
lungi, uneori pentru a prinde lapte fiind necesar să vii de la ora 3
noaptea. Portocalele erau considerate niște rarități, având acces la ele
doar de Crăciun. Benzina era de asemenea raționalizată, având dreptul
doar la 20 de litri de benzină pe lună. Restricții existau și la circulație,
într-o duminică având voie doar mașinile cu număr par iar în cealaltă
cele cu număr impar. În apartamente apa caldă curgea doar 2 ore, de 2
ori pe săptămână, iar gazele ziua aveau o presiune atât de mică încât
gospodinele ajungeau să gătească noaptea și posturile tv erau doar între
orele 20-22, și se transmiteau doar emisiuni dedicate soților Ceaușescu.
Avorturile, homosexualitatea și prostituția erau ilegale la noi, iar
descoperirea primului roman infectat cu SIDA a fost de neconceput, ea
fiind considerată “boala Occidentului decadent”, iar medicilor le era
interzis să pună acest diagnostic.
- Cum erau tratați copii în comunism?
 - Pentru a se sădi în ei sâmburele comunistului convins încă de la
o vârstă fragedă, ei intrau în “Șoimii patriei” încă de la 4 ani, ulterior
în ”Pionierii” şi ”UTC-iştii”. În toţi anii de şcoală, regimul impunea
uniforma obligatorie, iar elevii trebuiau să facă muncă patriotică,
mergând la cules de struguri pe câmp împreună cu cadrele didactice, și
ele puse la treabă. Copii orfani sau cu dizabilitați care trăiau în cele 3
cămine din România - Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei – erau
deseori bătuți, sedați și izolați de către asistente, astfel murind în total
cel puțin 1000 de copii la aceste centre care ajungeau acolo cu
afecțiuni, unii dintre ei nu prea grave, însă din cauza tratametului
abuziv ajungeau ză dezvolte handicapuri mult mai mari.
-Care au fost urmările acestui regim?
-În timpul regimului a fost dezvoltată infrastructura, a apărut
metroul(deși stația de la Piața Romană fusese fals astupată, deoarece
Elena Ceaușescu credea că e o distanță prea mică între stații), a fost
construită clădirea Palatului Parlamentului și Casa Radio, De asemenea
au apărut și drumul Transfăgărășan și barajele Dunăre-Marea Neagră,
respectiv Vidraru. Iar cu asta v-am împărtășit tot ce am știut despre
comunism și despre cum a reprezentat o perioadă neagră a României de
astăzi. Vă mulțumesc mult pentru atenția acordată!