proiect Anexa 1

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR AL REPUBLICII MOLDOVA

ÎN PERSPECTIVA ÎNVĂŢĂRII PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI

I. Dispoziţii generale

1. Cadrul Naţional al Calificărilor constituie un instrument unic ce stabileşte structura

calificărilor sistemului de formare profesională din Republica Moldova.
2. Cadrul Naţional al Calificărilor contribuie la recunoaşterea la nivel naţional şi
internaţional a calificărilor dobîndite în cadrul sistemului de învăţămînt naţional
formal, nonformal şi informal.
3. Cadrul Naţional al Calificărilor sprijină învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi
asigură valorificarea şi utilizarea în mod corespunzător a finalităţilor de studiu
dobîndite.
4. Cadrul Naţional al Calificărilor reprezintă un mijloc de modernizare a sistemului de
formare profesională, care necesită realizarea unui complex de activităţi, corelate cu
cerinţele şi evoluţia pieţei muncii.
5. Cadrul Naţional al Calificărilor este elaborat în conformitate cu:
 Prevederile Legii Învăţămîntului nr. 547-XIII din 21.04.1995 cu modificările şi
completările ulterioare, Strategia naţională privind politicile de ocupare a forţei
de muncă pe anii 2007-2015 (HG nr. 605 din 31.05.2007), alte acte normative
ale RM;
 Prevederile Declaraţiei de la Bologna, Cadrul European al Calificărilor (EQF)
în perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi, alte documente internaţionale.

II. Glosar: termeni-cheie

6. Termenii utilizaţi în prezentul document se definesc după cum urmează:

a) calificare – recunoaştere oficială a valorii rezultatelor individuale a învăţării
pentru piaţa muncii, precum şi a educaţiei şi formarii profesionale continue,
printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a
practica o profesie/meserie.
b) Cadrul calificărilor – instrument pentru dezvoltarea şi clasificarea calificărilor
în conformitate cu un set de criterii specifice nivelurilor de învăţare dobîndite.
c) Cadrul European al Calificărilor (EQF) – sistem de organizare a calificărilor
ce facilitează perceperea acestora din diferite sisteme naţionale şi sectoriale la
nivel european.
d) Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC) – sistem de organizare, la nivel
naţional sau la nivelul unui sistem de învăţămînt, cunoscut şi acceptat de
comunitatea internaţională, prin intermediul căruia toate calificările şi alte
realizări din domeniul învăţămîntului profesional pot fi raportate unele altora
într-un mod coerent. Cadrul Naţional al Calificărilor este definit printr-un şir de
concepte: calificare, abilitate, competenţă, deprinderi, finalităţi de studiu, etc.
e) finalităţi de studiu (rezultate ale învăţării) – set de cunoştinţe, abilităţi,
deprinderi, valori şi/sau competenţe pe care o persoană le-a dobândit sau este
capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare.
f) cunoştinţe – rezultatul asimilării informaţiei prin învăţare. Cunoştinţele
reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit
domeniu de muncă sau de studiu.
g) abilitate – capacitate de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la
îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme.
h) competenţă – abilitatea confirmată de a folosi cunoştinţele şi deprinderile
personale, sociale şi/sau metodologice, în situaţii de muncă sau de studiu şi în
dezvoltarea profesională şi/sau personală.
i) învăţare pe parcursul întregii vieţi – proces de învăţare realizat în timpul
vieţii cu scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, abilităţilor şi/sau a competenţelor
din motive personale, sociale şi/sau profesionale.
j) învăţare formală – proces de învăţare care se desfăşoară într-un mediu
organizat şi structurat (instituţie de învăţămînt/centru de formare /locul de
muncă) şi este explicit conceput ca proces de învăţare cu obiective, timp alocat
şi resurse bine stabilite. Învăţarea formală este un proces realizat de cel care
învaţă şi se finalizează, de regulă, cu certificarea performanţelor.
k) învăţare informală – proces de învăţare care se realizează implicit şi rezultă
din activităţi zilnice ce se desfăşoară la locul de muncă, în familie sau în timpul
liber. Acest proces nu este organizat sau structurat în termeni de obiective, timp
alocat sau materiale pentru învăţare, este neintenţionat din partea celui care
învaţă şi nu duce la certificare.
l) învăţare nonformală – proces de învăţare care se realizează explicit, dar
conţinutul şi modalităţile sunt influenţate de motivaţia, interesele, aspiraţiile
beneficiarului; se pune accent pe studiul individual. În mod normal nu duce la
certificare.
m) recunoaşterea calificării:
formală – proces de acordare a unui statut oficial deprinderilor şi/sau
competenţelor demonstrate de o persoană fie prin acordarea unui certificat sau
acordarea echivalării, prin acordarea unităţilor de credite, validarea
deprinderilor şi/sau competenţelor;
socială – confirmarea valorii deprinderilor şi/sau a competenţelor unei persoane
de către partenerii economici şi sociali.
n) validare (a învăţării nonformale şi informale) – proces de evaluare şi
recunoaştere a cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor dobîndite de o
persoană pe parcursul vieţii în diferite contexte de învăţare (educaţie, muncă,
activităţi în timpul liber).
o) certificare – proces de validare formală a cunoştinţelor, deprinderilor şi
competenţelor dobîndite de o persoană, în urma unei proceduri standard de
evaluare.
p) transparenţa calificărilor – grad de vizibilitate al calificărilor (academice sau
profesionale) care permite identificarea şi compararea valorii de piaţă a acestora
(sectorială, regională, naţională sau internaţională), fie pe piaţa muncii, fie pe
piaţa educaţiei şi formării profesionale.
 III. Scopul, obiectivele, principiile şi funcţiile Cadrului Naţional al Calificărilor

7. Cadrul Naţional al Calificărilor are ca scop formarea unui sistem naţional de

calificări unic, integru, deschis şi flexibil, care cuprinde toate nivelurile şi formele de
învăţămînt profesional, orientat spre satisfacerea unor necesităţi concrete în cadre
calificate ale pieţei forţei de muncă, în orientarea învăţămîntului profesional spre
dezvoltarea economică a ţării.

8. Cadrul Naţional al Calificărilor are următoarele obiective:

- asigurarea cooperării dintre piaţa serviciilor de formare profesională
(educaţionale) şi piaţa forţei de muncă;
- asigurarea transparenţei proceselor de planificare, evaluare şi recunoaştere a
calificărilor;
- modernizarea sistemului de formare profesională;
- selectarea traseului optimal de învăţare (formare profesională) pentru obţinerea
calificării solicitate;
- facilitarea mobilităţii forţei de muncă şi creşterea competitivităţii acesteia;
- asigurarea planificării, formării, evaluării şi folosirii calificărilor în baza
parteneriatului social;
- promovarea politicilor educaţionale de integrare europeamă;
- armonizarea/corelarea calificărilor naţionale cu calificările altor ţări.

9. Cadrul Naţional al Calificărilor este elaborat în baza următoarelor principii:

- succesiune şi dezvoltare continuă a nivelului de calificare (de la cel mai jos nivel
la nivelul cel mai înalt);
- nondiscriminare şi echitate;
- transparenţă a descrierii nivelurilor de calificare pentru toţi utilizatorii (autorităţi,
subiecţi din domeniul educaţiei, angajatori, angajaţi şi cei care învaţă);
- receptivitate la cerinţele educaţionale, sociale ale pieţei muncii în schimbare;
- concordanţă a ierarhiilor nivelurilor de calificare şi a nivelurilor sistemului
naţional de învăţămînt din Republica Moldova;
- comparabilitate structurală şi compatibilitate a Cadrului Naţional al Calificărilor
cu Cadrul European al Calificărilor.

10. Cadrului Naţional al Calificărilor are următoarele funcţii:

- descrierea nivelurilor de calificare şi condiţiilor de acces la formare;
- satisfacerea cerinţelor educaţionale personale ale individului;
- informarea cu privire la calificările dintr-un anumit sector;
- acordarea calificărilor în baza de finalităţi de studii cu certificarea respectivă prin
eliberarea actelor de studii;
- formarea competenţelor şi atitudinilor necesare pentru socializare şi realizare
profesională;
- susţinerea învăţării pe parcursul întregii vieţi;
- facilitarea mobilităţii persoanelor pe piaţa muncii interne şi externe;
- implementarea unor mecanisme credibile de asigurare a calităţii;
 - acordarea asistenţei/sprijinului autorităţilor şi instituţiilor de formare
profesională, facilitîndu-le localizarea ofertelor de formare pe baza unei referinţe
comune;
- implementarea mecanismelor de validare a calificărilor angajaţilor în cîmpul
muncii şi absolvenţilor la toate nivelurile de formare profesională;
- acordarea sprijinului beneficiarilor şi furnizorilor din educaţie, formare şi învăţare
în luarea deciziilor la diferite niveluri de formare profesională;
- implementarea cerinţelor obligatorii faţă de calificare şi competenţele personale;
- asigurarea drepturilor egale pentru bărbaţi şi femei în sfera ocupaţională;
- validarea finalităţilor de studiu a învăţămîntului formal, nonformal şi informal de
către angajator.

11. Cadrul Naţional al Calificărilor, fiind parte componentă a sistemului naţional al

calificărilor, serveşte drept bază pentru elaborarea sistemelor ramurale ale
calificărilor (asigurînd corelarea interramurală a calificărilor), a standardelor
profesionale, a standardele educaţionale şi formarea sistemului de recunoaştere a
formării nonformale şi informale.

IV. Structura Cadrului Naţional al Calificărilor

12. Cadrul Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova este structurat pe opt niveluri
de calificări care reflectă situaţia reală pe piaţa internă a muncii, sînt în conformitate
cu nivelurile sistemului naţional educaţional şi de formare profesională definit în
Legea Învăţămîntului a Republicii Moldova şi corespund nivelurilor de calificare
stabilite de Cadrul European al Calificărilor.

13. Nivelurile de calificari din Cadrul Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova

sînt definite:
a) în baza a trei indicatori generalizaţi ai activităţii umane (Tabelul 1): împuterniciri
(autonomie) şi responsabilităţi, complexitate operaţională, scientointensitate;
b) în baza indicatorilor generalizaţi ai rezultatelor învăţării şi formării pe parcursul
vieţii relevante pentru calificările de la nivelul respectiv (Tabelul 2): cunoştinţe,
abilităţi, competenţe.

14. Indicatorii generalizaţi ai activitaţilor umane, folosiţi la descrierea nivelurilor de

calificare semnifică (Tabelul 1):

Indicatorul împuterniciri (autonomie) şi responsabilităţi determină competenţa

generală a lucrătorului şi ţine de: amploarea activităţii; preţul erorilor posibile
pentru organizaţie şi consecinţele lor sociale, ecologice, economice; plenitudinea
funcţiilor manageriale (definirea scopurilor, organizarea, controlul, motivarea
executanţilor) realizate în cadrul activităţii respective. Acest indicator are trei
niveluri de manifestare: activitate dirijată/sub supraveghere, activitate
independentă, dirijarea cu alte persoane.

Indicatorul complexitatea activităţii determină cerinţele faţă de abilităţi şi este

dependent de următoarele particularităţi ale activităţii profesionale: multitudinea de
 variante a mijloacelor de rezolvare a problemelor profesionale, necesitatea
selectarii sau elaborării acestor mijloace; gradul de incertitudine a situaţiei de lucru
şi de imprevizibilitate a dezvoltării ei. Gradul de manifestare al acestui indicator
complex (la trecerea de la un nivel de calificare la altul) poate fi legat de
modificarea unei (oricărei) ori a ambelor componente ale indicatorului.

Indicatorul scientointensitate determină cerinţele faţă de cunoştinţe, care depind de

următoarele particularităţi ale activităţii profesionale: volumul şi complexitatea
informaţiei utilizate, inovativitatea cunoştinţelor, gradul lor de abstractizare
(coraportul dintre cunoştinţele teoretice şi practice). Gradul de manifestare a
acestui indicator complex (la trecerea de la un nivel al calificării la altul) poate fi
legat de modificarea unei (oricărei) din componentele indicatorului, a două sau a
trei componente.

15. Finalităţile de studiu pe niveluri de calificare ale Cadrului Naţional al Calificărilor

al Republicii Moldova (Tabelul 2) determină cerinţele generale faţă de
cunoştinţele, abilităţile şi competenţele pe care o persoană le poate demonstra după
finalizarea procesului de învăţare. Structura descrierii nivelurilor de calificare la
capitolul finalităţi de studiu/rezultate ale învăţării este analogică cu cea din Cadrul
European al Calificărilor:
 cunoştinţele sînt descrise ca fiind teoretice şi/sau faptice;
 abilitățile sînt descrise ca fiind cognitive (implicînd utilizarea gîndirii logice,
intuitive şi creative) sau practice (implică dexteritate manuală şi utilizarea de
metode, materiale, unelte şi instrumente);
 competenţele sînt descrise din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.

16. Cadrul Naţional al Calificărilor este destinat diferitor grupuri de utilizatori pe plan
naţional sau internaţional (angajatori, subiecţi/actori din domeniul educaţiei,
angajaţi, absolvenţi ai tuturor nivelelor învăţămîntului profesional etc) şi asistă la:
- descrierea de pe poziţii unice a cerinţelor faţă de calificarea absolvenţilor şi
angajaţilor la elaborarea standardelor profesionale şi educaţionale;
- elaborarea procedurilor de definire şi a criteriilor de evaluare a calificării
absolvenţilor şi angajaţilor tuturor nivelurilor învăţămîntului profesional;
- elaborarea cerinţelor faţă de posturi şi scala de tarificare a lor;
- planificarea diferitelor trasee de învăţare flexibile în învăţămîntul profesional.

17. Implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor va contribui la:

- asigurarea mecanismelor de apreciere, determinare şi validare a competenţelor
şi a calificărilor;
- recunoaşterea achiziţiilor de învăţare dobîndite în contexte formale, nonformale
şi informale;
- sporirea calităţii conţinutului învăţămîntului profesional, racordate la cerinţele
angajatorilor, prin elaborarea standardelor profesionale ca bază pentru
perfecţionarea standardelor educaţionale;
- sporirea concurenţei şi mobilităţii forţei de muncă, inclusiv a absolvenţilor
instituţiilor de formare profesională;
 - extinderea şi organizarea raţională a pieţei serviciilor de instruire pornind de la
necesităţile pieţei forţei de muncă in contextul dezvoltării economiei naţionale;
- asigurarea unei reglementări normativ-legislative a aspectelor din sfera
sistemului naţional al calificărilor;
- modernizarea sistemului naţional al calificărilor, bazat pe practica
internaţională.

IV. Dispoziţii finale

18. Cadrul Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova intră în vigoare la data

adoptării.

19. Cadrul Naţional al Calificărilor al Republicii Moldova va servi ca document directiv

pentru autorităţi, instituţii de formare profesională cu orice formă de învăţămînt şi
tip de proprietate, angajatori, angajaţi şi pentru cei care sînt în proces de instruire.