1.

Atrofia ventriculului stang se poate vedea in :

a. Stenoza mitrala
b. Stenoza aortica
c. Insuficienta aortica
d. Stenoza tricuspidiana
e. Stenoza pulmonara

2. Despre tipurile de inflamatie necrotica se cunosc urmatoarele:

a. Angina Vincent este o inflamatie ulcero-necrotica a mucoasei gingivale
b. Inflamatia ulcero-necrotica se caracterizeaza prin necroza focala acoperita de
exudat fibrinos
c. Mecanismul de producere este necroza de coagulare
d. Evolutia este catre vindecare prin regenerare
e. Inflamatia gangrenoasa corespunde unei inflamatii necrotizante datorata
suprainfectiei cu bacterii anaerobe de putrefactive

3. Hialinoza fiziologica se poate intalni in :

a. Atrofiile fiziologice la senescenta
b. Involutia corpului galben al ovarului in corp albicans
c. Boala Alzheimer
d. Insulele Langerhans in cazul diabetului zahar
e. Trombii vechi organizati

4. Ateromatoza corespunde:
a. Acumularii focale de lipide, colesterol, glucide, elemente figurate ale sangelui,
tesut fibros si calciu in intima arteriala
b. Acumularii focale de lipide, colesterol, glucide, elemente figurate ale sangelui ,
tesut fibros si calciu in media arteriala
c. Acumularii focale de lipide , colesterol, glucide, elemente figurate ale sangelui,
tesut fibros si calciu in vasa vasorum arterial
d. Acumulari focale de hialin, glucide, elemnte figurate ale sangelui, tesut fibros si
calciu in intima arteriala
e. Unui raspuns inflamator cronic al peretelui arterial la agresiunea endoteliului

5. Factorii de care depinde gravitatea ischemiei sunt:

a. Gradul obstructiei
b. Rapiditatea instalarii ischemiei
c. Calibrul venelor
d. Sensibilitatea tesutului la anoxie
e. Tipul de vascularizatie anatomica a tesutului afectat

6. 6.Printre complicatiile placii de aterom se numara:

a. Ulceratia si hemoragia
 b. Tromboza si embolia
c. Fistula si abcedarea
d. Embolia
e. Malignizarea

7. Despre glicogenoza de tip I se poate afirma :

a. Se mai numeste boala von Gierke
b. Afecteaza ficatul si rinichiul
c. Apare ca urmare a deficitului de glucozo-6-fosfataza
d. Afecteaza sistemul nervos central
e. Glicogenul se depoziteaza preferential in hepatocitele si celulele kupffer

8. Lepra poate prezenta urmatoarele caracteristici:

a. Se caracterizeaza prin leziuni ale pielii si ale nervilor periferici cauzata de infectia
cu Mycobacterium leprae
b. In lepra tuberculoasa apar leziuni tegumentare netede,rosii care cresc in
dimensiuni si capata forme neregulate consistenta dura si aspect hiperpigmentat
cu centrul decolorat
c. Lepra lepromatoasa afecteaza pielea nervii periferici ,ochii caile respiratorii
superioare si testiculele mainile si picioarele
d. In lepra tuberculoida apare aspectul ‘’leonin’’ la nivelul fetei prin confluarea
leziunilor
e. Lepra tuberculoida este cauzata de infectia cu un numar foarte mare de bacilli

9. Ateromatoza afecteaza vasele de tip:

a. Arterial
b. Venos
c. Capilar
d. Limfatic
e. Toate tipurile venoase

10. Calcificarile distrofice se caracterizeaza prin:

a. Depozite de calciu pe structure anterior lezate in absenta starii de hipercalcemie
b. Depozite de calciu la nivelul tesuturilor indemne in conditiile unei stari de
hipercalcemie
c. Se vede in necroza de cazeificare din tuberculoza, focarele de citosteatonecroza,
focarele de ateroscleroza vasculara, stroma unor tumori benigne sau maligne ,
cicatricile fibroase
d. Microscopic apar sub forma de granule sau gramezi amorfe bazofile intra-,
extracelular sau in ambele localizari
e. Apare in hiperparatiroidism prin mobilizarea calciului din oasele scheletelui ,
afectiuni renale cu reducerea excretiei de fosfati, distrugeri ale tesutului osos prin
tumori maligne primitive sau metasta
11. Despre inflamatia necrotizanta se poate afirma:
a. Caracteristica este prezenta unui exudat inflamator bogat in eritrocite determinat
de alterarea permeabilitatii capilare si fragilizarea peretilor vasculari
b. Caracteristica este prezenta unui exudat constand in principal din
polimorfonucleare si detritus celular
c. Un exemplu este reprezentat de inflamatia gangrenoasa
d. Este o varietate speciala a inflamatiei cronice
e. Vindecarea se face prin regenerare

12. Despre abces se poate afirma:

a. Se localizeaza frecvent in cavitati preformate
b. Membrane piogena a abcesului este constituita din tesut fibrocolagen
c. Abcesele peritifilitice pot aparea in apendicita supurata
d. Este o inflamatie difuza
e. Se localizeaza cel mai frecvent la nivel muscular

13. Metastazarea cancerelor pe cale limfatica este obisnuita in :

a. Carcinoame si sarcoame
b. Sarcoame
c. Polipi si papiloame
d. Carcinoame
e. Tumorile disembrioplazice

14. In evolutia unui tromb ne putem gandi la:

a. Organizare
b. Recanalizare
c. Extinderea procesului
d. Hemagiom
e. Recurenta procesului

15. Evolutia unui focar de necroza se poate face catre:

a. Cicatrizare
b. Tromboza
c. Eliminarea zonei de necroza urmata de aparitia unei lipse de substanta
d. Neoplazie
e. Incapsulare fibroasa

16. Un embol provenit de la un cancer primitiv colic este cel mai probabil sa dezvolte
metastaze in:
a. Ficat
b. Pancreas
c. Plaman
d. Tegumente
 e. Glande suprarenale

17. Diseminarea pe cale limfatica se poate face:

a. Initial prin invazia capilarelor de catre embolii neoplazici
b. Prin cresterea continua a micii mase canceroase de-a lungul vaselor limfatice
c. Initial prin invazia sistemului venos de catre embolii neoplazici
d. Initial prin invazia sistemului arterial de catre embolii neoplazici
e. Prin prezenta de emboli neoplazici in vasele limfatice

18. Referitor la aspectul macroscopic al infarctului vechi este adevarat :

a. Pastreaza forma initiala a infarctului
b. Are volum mai mic decat zona de infarct recent
c. In cazul creierului apare cavitate chistica sau pseudochistica
d. Are aspect retractat la suprafata organului
e. Are aspect proeminent la suprafata organului

19. Infarctele albe (anemic) constituite sunt prezente la nivelul:

a. Miocardului
b. Splinei
c. Rinichiului
d. Intestinului
e. Plamanului

20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dinamica inflamatiei acute:

a. Se produce o modificare a calibrului vascular care va determina modificarea
fluxului sanguin
b. Modificarile vasculare vor permite exudarea plasmatica si migrarea leucocitara
c. Are loc migrarea monocitelor din microcirculatie si acumularea lor la nivelul
leziunii
d. Are loc migrarea leucocitelor din microcirculatie si acumularea lor la niveul
leziunii
e. Migrarea leucocitelor din microcirculatie este posibila datorita vasoconstrictiei
din teritoriul lezat

21. Desfasurarea inflamatiei cronice presupune urmatoarele etape:

a. Infiltrarea tesuturilor cu leucocite si celule gigante multinucleate
b. Refacerea structurilor distruse prin angiogeneza si fibroza
c. Infiltrarea tesuturilor cu macrofage, limfocite, plasmocite
d. Regenerarea tesuturilor lezate prin fenomene de angiogeneza si fibroza
e. Distructia tisulara produsa de celulele inflamatorii

22. In evolutia unui focar de necroza cazeoasa se poate face:

a. Incapsulare fibroasa
 b. Deshidratare si calcificare
c. Aparitia cavernelor sau a ulceratiei
d. Substitutia fibroasa
e. Restitutio ad integrum(revenire la normal)

23. In ceea ce priveste infarctele recente, macroscopic se observa:

a. Zona afectata este depresionata la suprafata organului afectat
b. Zona afectata este proeminenta
c. Dupa 24 de ore este net delimitat fata de structurile sanatoase
d. La cateva zile infarctele palide capata aspect hemoragic
e. La cateva zile infarctele rosii (plaman, intestine)devin palide

24. In faza de infarct pe cale de organizare microscopic observam:

a. Infiltrarea zonei cu PMN
b. Necroza structurata
c. Tesutul de granulatie
d. Cicatrizarea
e. Scleroza colagena

25. Despre carcinomul in situ se poate afirma:

a. Este asimilat cu stadiul 0 in stadializarea TNM a cancerelor
b. Se caracterizeaza prin ruperea membranei bazale
c. Se caracterizeaza prin integritatea membranei bazale
d. Este un termen similar microcarcinomului
e. Este format din celule cu morfologie similara celulelor canceroase

26. Inflamatia supurata poate imbraca mai multe aspect morfologice:

a. Empiemul, dezvoltat in cavitati preformate sau in organe cavitare
b. Abcesul forma circumscrisa bine delimitate
c. Inflamatia ulcero-necrotica
d. Flegmonul forma difuza fara delimitare
e. Inflamatia gangrenoasa

27. Obezitatea care se instaleaza in perioada copilariei se caracterizeaza prin:

a. Sporirea depozitelor adipoase se face pe seama cresterii numarului adipocitelor
b. Sporirea depozitelor adipoase se face pe seama maririi de volum a adipocitelor
c. Depozitele adipoase sunt distribuite mai ales periferic la nivelul musculaturii
gambei si subscapular
d. Depozitele adipoase sunt distribuite mai ales pe trunchi in special pe solduri si
fese la sexul feminine
e. Poate fi consecinta unei diete neechilibrate, bogata in carbohidrati disproportionat
cu necesitatile energetice ale organismului
28. Foliculul (granulomul) tuberculos este format din:
a. Celule epiteloide care sunt macrofage cu morfologia modificata
b. Celule epiteloide care sunt macrofage cu morfologia modificata
c. Limfocite T dispuse la periferia foliculului tuberculos
d. Limfocite B dispuse la periferia foliculului tuberculos
e. Celule Langhans cu talie in jur de 50-100 microni ,nuclei multipli asezati in forma
de ‘’coroana’’ sau de ‘’potcoava’’

29. Structurile care constituie cel mai frecvent sediul metastazelor sunt:
a. Ganglionii limfatici
b. Stomacul
c. Pancreasul
d. Tegumentele
e. Colonul

30. Despre obezitate se poate afirma:

a. Este o patologie nutritionala caracterizata prin acumularea excesiva de tesut
adipos ce determina cresterea indicelui de masa corporala de peste 30 kg/m2
b. Este o patologie nutritionala caracterizata prin acumularea excesiva de tesut
adipos ce determina cresterea indicelui de masa corporala de peste 25kg/m2
c. Este o patologie nutritionala caracerizata prin acumularea excesiva de tesut adipos
ce determina cresterea indicelui de masa corporala de peste 20 kg/m2
d. Apare hipoalbuminemie urmata de dezvoltarea unui edem generalizat
e. Intestinul subtire dezvolta atrofia mucosei si consecutiv sindroame de maldigestie
si malabsorbitie

31. Care din urmatoarele tumori pot fi incadrate in grupul tumorilor maligne mezenchimale:
a. Seminomul
b. Leiomiosarcomul
c. Melanomul
d. Neurofibromul
e. Rabdomiosarcomul

32. Printre complicatiile tumorilor benigne se numara:

a. Atrofia structurilor in care se dezvolta
b. Torsiunea
c. Hemoragia
d. Infiltratia capsule tumorale
e. Tulburari functionale ale structurilor in care se dezvolta

33. Pentru hiperemia activa acuta este adevarat:

a. Tesutul este rosu si cald
b. Tesutul este cianotic si rece
 c. Arteriolele si capilarele sunt dilatate
d. Pot fi prezente edemul si eritrodiapedeza
e. Venulele sunt dilatate

34. In conditiile prezentei unui defect de sept interventricular, un infarct miocardic al

ventriculului stang poate conduce in final la:
a. Staza hepatica
b. Flebotromboza
c. Infarct pulmonar
d. Hiperemie activa fiziologica
e. Leziuni ateromatoase

35. Gametopatiile:
a. Sunt caracterizate printr-o aberatie a setului normal de cromozomi sau a structurii
cromozomului al unuia sau ambilor gamete si/sau al zigotului
b. Cele mai frecvente exemple sunt aberatiile cromozomiale in special trisomiile si
monosomiile
c. Nu au legatura cu aberatiie cromozomiale
d. Un exemplu poate fi reprezentat de hamartom
e. Un exemplu poate fi reprezentat de fetopatia diabetic

36. Despre leiomioame se poate afirma:

a. Sunt formate din celule alungite cu citoplasma eozinofila si nuclei uniformi
dispuse sub forma de fascicule care se intersecteaza regulat
b. Pot prezenta zone de transformare chistica mixoida si fibroza
c. Pot prezenta calcificari si mai rar osificari
d. Sunt formate din celule alungite cu citoplasma eozinofila si nuclei uniformi
dispuse storiform (‘’spita de roata”)
e. Una din localizarile comune este tractul genital feminin

37. Kwashiorkorul se caracterizeaza prin:

a. Este o forma severa de malnutritie cu raspuns adaptativ prost la infometare
deprivarea proteica fiind mai mare decat reducerea totala caloric
b. Au o scadere ponderala de peste 60% ajustata in functie de greutate si sex
c. Au retractile psihica si pierdere de masa musculara
d. Subtierea extremitatilor in contrast cu capul care pare prea mare pentru corp
e. Este o forma de malnutritie caloric cauzata de un aport caloric extreme de scazut

38. Care din urmatoarele tumori pot fi incadrate in grupul tumorilor mezenchimale:
a. Adenomul
b. Leiomiomul
c. Polipul
d. Seminomul
 e. Hemangiomul

39. Despre perlele Keratozice se poate afirma:

a. Sunt caracteristice carcinoamelor bazocelulare
b. Sunt caracteristice formelor slab diferentiate ale carcinoamelor scuamoase
c. Sunt caracteristice formelor bine diferentiate ale carcinoamelor scuamoase
d. Sunt caracteristice adenocarcinoamelor
e. Corespund dispunerii celulelor cheratinizate sub forma unor structure lamelare
concentrice

40. Metaplazia scuamoasa poate fi observata la nivelul:

a. Cicatricilor
b. Endocolului
c. Ficatului
d. Splinei
e. Tegumentelor

41. Hemosideroza poate fi:

a. Observata in vecinatatea focarelor hemoragice
b. Observata in transfuziile abundente si repetate de sange
c. Observata in anemiile hemolitice cronice
d. Boala ereditara
e. Observata in organele de staza cronica

42. Despre “vezica de lupta” se poate afirma:

a. Se datoreaza hipertrofiei musculaturii netede
b. Se datoreaza hiperplaziei musculaturii netede
c. Poate fi cauzata de stenoza uretrala produsa de hipertrofia nodulara benigna a
prostatei
d. Se datoreaza suprasolicitarii functionale
e. Se datoreaza stimularii endocrine inadecvate

43. Apoptoza este greu de surprins in microscopia optica deoarece:

a. Corpii apoptotici se formeaza si se degradeaza rapid
b. Se asociaza frecvent cu necroza
c. Se asociaza cu un raspuns inflamator abundent
d. Afecteaza o singura celula sau grupuri mici de celule
e. Nu se insoteste de raspuns inflamator

44. Despre hiperplazie se poate afirma:

a. Reprezinta cresterea de volum a unui tesut pe seama cresterii numarului de celule
componente
 b. Apare in tesuturile incapabile de multiplicare ca o consecinta a accelerarii
ritmului mitotic
c. Poate aparea concomitent cu hipertrofia
d. Este similara cu neoplazia
e. Este reversibila, incetand dupa indepartarea cauzei initiatoare

45. Despre apoptoza se poate spune:

a. Este reversibila
b. Acumularea apei este elementul cheie al procesului
c. Apare la nivelul endometrului in timpul ciclului menstrual
d. Este insotita de inflamatie
e. Este un tip particular de necroza

46. Despre hialin se poate spune ca:

a. Se intalneste in corpul albicans al ovarului
b. Se identifica cu Rosu de Congo
c. Declanseaza reactie inflamatorie
d. Are o structura acelulara, avasculara
e. Poate aparea fiziologic

47. Despre citosteatonecroza se poate afirma ca:

a. Se produce prin liza enzimatica (necroza lichefactie)
b. Se produce prin liza coagularea proteinelor (necroza coagulare)
c. Se intalneste in pancreatita acuta necrotico-hemoragica
d. Se intalneste in infarctul cerebral
e. Macroscopic se observa “pete de spermantet”

48. Placa de aterom poate fi cauza:

a. Hemoragiei sau anevrismelor
b. Acumularii de colesterol
c. Trombozei sau emboliei
d. Calcificarilor metastatice
e. Dilatatiilor venoase

49. Calcificarile distrofice pot fi prezente in:

a. Hiperparatiroidism
b. Necroza
c. Ateromatoza
d. Tumori
e. Trombi organizati

50. Care sunt modificarile vasculare in inflamatia acuta?

a. Marginatia cromatiniana
 b. Vasoconstrictie tranzitorie
c. Vasodilatatie arteriolara si venulara
d. Vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie venulara
e. Vasodilatatie arteriolara si vasoconstrictie venulara

51. Despre inflamatia purulenta putem spune:

a. Este specifica in difterie
b. Prezinta necroza de lichefactie
c. Abcesul este imprecis delimitat
d. O varietate este reprezentata de empiem
e. Prezinta necroza de coagulare

52. Despre inflamatia fibrinoasa putem spune:

a. Inflamatia pseudomembranoasa este o varietate a acesteia
b. Aspectul este comparat cu “dorsul limbii de pisica”
c. Se intalneste in organele parenchimatoase
d. Este caracteristica la nivelul seroaselor
e. Se vindeca cu bride si simfize

53. Exudatul cataral este prezent in:

a. Tuberculoza
b. Empiem
c. Inflamatiile virale
d. Difterie
e. Sifilis

54. In ceea ce priveste cicatricea poate fi adevarat:

a. Este rezultatul unei inflamatii acute
b. Este rezultatul unei inflamatii cronice
c. Conduce la aparitia tesutului de granulatie
d. Are aspect de fir de par in cazul vindecarii de prima intentie
e. Keloidul este alb sidefiu si retractat

55. Celulele cu rol in fagocitoza sunt:

a. Neutrofilele (PMN)
b. Celule gigante de corp strain
c. Limfocitele
d. Celulele epitelioide
e. Celula Langhans

56. Exudatul purulent este format din:

a. Cantitate mare de fluid sero-citrin
b. Leucocite cu nucleu picnotic si vacuole in citoplasma
 c. Resturi celulare necrozate sau pe cale de lichefactie
d. Germeni microbieni
e. Numeroase hematii

57. Inflamatia aseptica apare in:

a. Lepra
b. Infarctul miocardic
c. Dizenterie
d. Guta
e. Ateromatoza

58. Trombul vital se caracterizeaza prin:

a. Se extrage usor din vas
b. Se mai numeste lardaceu
c. Este elastic, omogen
d. Are aspect striat si este aderent
e. Are aspect de mulaj al vasului

59. In faza de ficat in cocarda din staza hepatica discutam despre:

a. Necroza centrolobulara
b. Necroza periferica
c. Steatoza centrolobulara
d. Necroza mediolobulara
e. Steatoza mediolobulara

60. Referitor la infarctul miocardic este adevarat:

a. Obstructia vasculara este graduala si completa
b. Necroza de lichefactie este specifica
c. Localizarea subendocardica a infarctului conduce la tromboza
d. Are forma geometrica cu varful spre artera obstruata
e. Tromboza si complicatiile placii de aterom reprezinta cea mai frecventa cauza

61. In ceea ce priveste celulele cardiace este adevarat:

a. Provin de la cord
b. Apar in ficatul muscad
c. Pot aparea in stenoza mitrala
d. Sunt macrofage
e. Citoplasma contine granule albastre la coloratia speciala Perls

62. Hemoragii in organele cavitare urmate de acumularea sangelui la acest nivel sunt:
a. Hematometria
b. Purpura
c. Hematocelul
 d. Hematosalpinxul
e. Menoragia

63. Despre necroza de cazeificare putem spune:

a. Este o varietate de necroza de lichefactie
b. Este specifica tuberculozei
c. Este un subtip al necrozei de coagulare
d. Cazeumul recent are aspectul unui terci lichid
e. Cazeumul vechi are aspect pulverent

64. Despre gangrena gazoasa putem spune:

a. Se caracterizeaza prin sistarea circulatiei venoase
b. Se caracterizeaza prin sistarea ambelor tipuri de circulatie
c. Este o varietate a gangrenei umede
d. Se datoreaza infectiei cu germeni anaerobi
e. Circulatia arteriala este oprita

65. Necroza de coagulare:

a. Se intalneste in arsuri
b. Este specifica ischemiilor acute incomplete
c. Se insoteste de leziune inflamatorie
d. Se vindeca prin scleroza colagena
e. Este specifica ichemiilor acute complete

66. Citosteatonecroza:
a. Este o varietate a necrozei de lichefactie
b. Este caracteristica pancreatitei acute necrotico-hemoragice
c. Se intalneste in pancreatita cronica
d. Este un subtip al necrozei de coagulare
e. Apare numai necroza tesutului adipos

67. Despre necroza structurata putem spune:

a. Caracterizeaza un infarct pe cale de organizare
b. Este inconjurata de PMNuri
c. Limitele celulare nu se mai observa
d. Apare in faza de infarct recent
e. Este precedat de scleroza colagena

68. Necroza de coagulare poate aparea in:

a. Infarctul miocardic
b. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
c. Tuberculoza
d. Gangrena umeda
 e. Infarctul septic

69. Inflamatiile cronice granulomatoase se caracterizeaza prin:

a. Prezenta de celule specializate prentru fagocitoza provenite din macrofagele
metamorfozate sub actiunea citokinelor sau limfocitelor T
b. Prezenta granulomului inflamator care este o aglomerare celulara cu caracter focal
la care se adauga o componenta conjunctivo-vasculara
c. Sunt inflamatii difuze formate din macrofage,leucocite,plasmocite,eozinofile
d. Prezenta de aglomerari celulare delimitate de capsula piogena
e. Prezenta de celule gigante multinucleate formate prin fuzionarea macrofagelor
sau a celulelor epitelioide

70. Caracteristici inflamatiei cronice sunt:

a. Infiltratul inflamator este intotdeauna difuz si abundent
b. Persistent macrofagelor si acumularea lor continua in tesutul lezat
c. Leucocitele sunt accumulate constant in tesutul lezat
d. Limfocitele sunt prezente doar in inflamatiile mediate imun
e. Este intalnita refacerea tisulara prin angiogeneza si fibroza

71. Boala Gaucher este caracterizata prin

a. Splenomegalie
b. Acumularea de sfingomielina
c. Acumularii de glucocerebrozidaza
d. Hepatomegalie
e. Decerebrare