UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚA

DREPT – IF

DISCIPLINA:

DREPTUL FAMILIEI

TEMA DE CERCETARE:

IMPORTANȚA CONDIȚIILOR DE FOND ȘI DE FORMĂ

NULITATEA CĂSĂTORIEI

PROFESOR COORDONATOR, STUDENT,

CONF.UNIV.DR. MARILENA MARIN VELEA MANUELA-GEORGETA

CONSTANȚA

2021

1
 STRUCTURA LUCRĂRII

1.Introducere

2. Sancțiunea nulității ca efect al nerespectării dispozițiilor legale

privitoare la actul juridic al căsătoriei:

2.1. Nulitatea absolută

2.2. Nulitatea relativă

3. Concluzii

2
 Importanța condițiilor de fond și formă

cerute la încheierea căsătoriei.

Nulitatea căsătoriei

1.Introducere

Dacă ne referim la actele juridice, am putea afirma că actul juridic cu cea mai mare importanță
pentru desfășurarea vieții umane este cel al căsătoriei. Diversă , în funcție de spațiul geografic dar
constantă în decursul istoriei, căsătoria rămâne o instituție universală.

Prin dispozițiile imperative, legea română a prevăzut condițiile de fond și de formă pentru
încheierea căsătoriei. Cu toate acestea aceste cerințe nu au exclus posibilitatea încălcării lor, din
motive diverse. Din acest motiv , a fost înființata instituția desființării căsătoriei, reglementată de
articolele 19-24 din Codul Familiei cu titlul marginal – Nulitatea Căsătoriei.

Nulitatea reprezintă – sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrare
regulilor de conduită cuprinse in norme juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.

Pentru a putea veni în întâmpinarea instanțelor judecătorești, respectiv a practicilor judecătorești, cu

scopul de a înlesni o mai bună înțelegere a conceptului acestei instituții, a fost necesară o clasificare
a acesteia în funcție de mai multe criterii, respectiv felul interesului ocrotit prin norma juridică
încălcată, întinderea efectelor nulității, modul în care se interpretează textul legal, nesocotirea
normei încălcate la încheierea actului, etc.

Astfel, după interesele ocrotite prin norma juridică încălcată, putem distinge nulitatea absolută și
nulitatea relativă.

Nulitatea absolută este o formă de ineficacitate care intervine în cazul încălcării unei dispoziții
juridice , în momentul încheierii actului juridic al căsătoriei. Aceasta poate fi invocată de orice
persoană interesată, inclusiv din oficiu de instanța de judecată, oricând, atât pe cale de acțiune, cât
și pe cale de excepție.

3
Nulitatea relativă este acea formă de ineficacitate care sancționează nerespectarea unei norme care
ocrotește un interes personal la încheierea actului juridic. Aceasta poate fi invocată de orice
persoană al cărei interes a fost lezat, însă doar în interiorul unui termen de prescripție extinctivă,
putând fi acoperita tacit sau expres.

2.1 NULITATEA ABSOLUTĂ CĂSĂTORIEI

Nulitatea absolută poate fi invocată în următoarele situații:

1.Încălcarea dispozițiilor legale în legătură cu vârsta matriomonială (minoritatea)

Vârsta la care bărbatul și femeia se pot căsători începând cu vârsta de 18 ani respectiv minorul care
a implinit vârsta de șaisprezece ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu incuviințarea
parinților săi, ori, după caz, a tutorelui și cu autorizarea Direcției Generale de Asistență Socială si
Protecția Copilului în a cărei rază teritorială iși are domiciliul.
Dacă unul dintre părinți este decedat sau se află în imposibilitate de a-și manifesta voința,
încuviințarea celuilalt părinte este suficientă.
Dacă nu există nici parinți, nici tutore care să poată încuviința căsătoria, este necesară încuviințarea
persoanei sau a autorității care a fost abilitată să exercite drepturile părintești. , potrivit art. 4 C.
fam, încălcarea acestei dispoziții atrăgând nulitatea absolută a căsătoriei.

2.Bigamia(art.5 C.fam.) – desemnează închierea unei noi căsătorii de o persoană deja căsătorită
valabil din punct de vedere juridic.

Bigamia reprezintă o abatere gravă a normei juridice, mai ales din punct de vedere al ordinii publice
cât și moral, deoarece contravine bunelor relații de conviețuire sociala din cadrul familiei.
Astfel, aceasta suferă o dublă sanțiune, nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii cât și pedeapsa
penală a soțului care comite infracțiunea de bigamie.

3.Rudenia(art.6 C.fam.) – potrivit art. 45 C.fam. reprezintă legătura de sânge bazată pe

descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau un ascendent comun și căsătoria între persoane
de această natură juridică este sancționată cu nulitatea absoltă din considerente de ordin bilogic și
moral.

4
4.Adopția (art.7, 8 C.fam.) – Având în vedere ca între persoanele prevăzute de lege iau naștere
raporturi de rudenie, implicit căsătoria este interzisă prin lege.De asemenea, aceeași sancțiune se va
răsfrânge asupra participanților in cazul tutelei.

5.Alienația și debilitatea mintală(art. 9 C. fam) – Plecând de la realitatea juridică conform căreia

în cazul acestei categorii de persoane se presupune lipsa discernământului sau discernământul
diminuat, luareea undei decizii respnsabile cu privire la căsătorie nu poate fi luată în considerare, în
consecintă o astfel de căsătorie va fi lovită de nulitate absolută.

6.Lipsa consimțământului la căsătorie – Consimțământul este o condiție esențială pentru

încheierea valabilă a actului căsătoriei, constând în manifestarea de voință a subiectului de drept
civil, astfel lipsa acestuia atrage caracterul legal al căsătoriei.

7.Lipsa măsurii de publicitate a publicației declarației de căsătorie – presupune că nicio

căsătorie nu se poate încheia în mod valabil fără liberul și deplinul consimțământ al ambelor părți,
exprimat în fața autorităților competente și a martorilor, potrivit dispozițiilor legii.

8.Necompetența ofițerului de stare civilă

9.Căsătoria fictivă – Căsătoria devine nulă absolut în momentul în care soții au urmărit să fraudeze
dispozițiile legale imperative, urmărind alte scopuri decât realizarea de raporturi conjugale firești.

10.Căsătoria încheiată între persoane de același sex

2.2.NULITATEA RELATIVĂ A CĂSĂTORIEI

Nulitatea relativă a căsătoriei este incidentă, în cadrul dreptului familiei românesc actual ori de câte
ori consimțământul este viciat prin dol, eroare, respectiv violență.

1.Dolul - duce la desființarea căsătoriei atunci când unul dintre soți încearcă sau îl determină pe
celălalt soț să încheie căsătoria, viciindu-i astfel consimțământul, prin mijloace frauduloase
(dolosive).

5
Dolul nu are o definiție concretă în Codul Civil, nici în Codul familiei, însă noțiunea se poate
deduce din prevederile art. 960 C.civ., respectiv art. 21, al.1, Codul fam., de unde reies tocmai
mijloacele dolosive , viclene folosite pentru a induce cealaltă parte în eroare cu ocazia încheierii
actului juridic civil.

2.Eroarea – Luând în considerare caracterul personal , nepatrimonial al instituției căsătoriei,

singurele forme ale erorii despre care putem vorbi sunt eroarea in negotio (asupra conținutului
declarației de voință) și eroarea in personam (identitatea fizică a celuilalt soț).

Fiind un act juridic intitu personae, căsătoria trebuie să fie anulată când eroarea cade asupra
persoanei.

3.Violența – Presupune faptul că acordul de voința este dat prin constrângere ori pentru a scăpa de
un rău mai mare, astfel consimțământul, cerință esențială a valabilității actului juridic civil, a fost
viciat.

Însă nu orice temere are ca rezultat anularea căsătoriei, ci doar una care prin natura sa, este gravă
pentru persoana vizată și care o determină pe aceasta să încheie un act juridic pe care de altfel nu l-
ar fi încheiat.

În consecință, în urma analizei instanței, căsătoria va fi nulă relativ.

3.CONCLUZII

În cadrul societății noastre, căsătoria are menirea întemeierii unei familii trainice, putenice și
sănătoase din punct de vedere moral și fizic. Astfel unele cerințe legale îi sunt atribuite, fiind menite
pentru a asigura un acord de voință liber și conștient al celor două persoane. Acest aspect este
prevăzut chiar și în Constituție, în art.48 conform căruia “familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura
creșterea, educația și instruirea copiilor.”
Având în vedere că măsura desființării căsătoriei poate fi văzută ca o masură extremă, dispozițiile
legale cu privire la nulitate trebuiesc interpretate cu multă rigurozitate, pentru ca desființarea să se

6
producă numai când acest lucru este imperativ din punct de vedere legal ori când privește interesul
general, social, ocrotit de norma încălcată.

7
Bibliografie:

1.G.Lupsan, Dreptul familiei, Ed.Junimea, Iasi, 2001, pag.92-93

2.Declaratia Universala a Drepturilor Omului - art. 1

3.Art. 48 – Constitutia Romaniei – alin 1

4.T.Bodoasca, Dreptul Familiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, pag 74.

5.Codul familiei - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/81

8
 ANEXA 1.

TERMENI DE SPECIALITATE:

1.CĂSĂTORIE, căsătorii, s. f.-  Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru
întemeierea unei familii. ♦ Trai comun între soți, viață conjugală; căsnicie. – Căsător (înv. „soț”
< casă1 + suf. -ător) + suf. -ie. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/)

2.NULITATE RELATIVĂ - Acea nulitate care lovește în general un act făcut de către o persoană
incapabilă sau a cărei voință a fost viciată.( https://legeaz.net/dictionar-juridic/)

3.CONSIMȚĂMÂNT -  1. Manifestare de voinţă a unei persoane în vederea încheierii ori

săvârşirii unui act juridic. Pentru a produce efecte, consimţământul trebuie să fie conştient şi liber,
neviciat. 2. Acord de voinţă între două sau mai multe persoane care încheie un act juridic.

( https://legeaz.net/dictionar-juridic/)

4.FAMILIE - grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii ce izvorăsc din căsătorie,
rudenie (inclusiv adopţie), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie

( https://legeaz.net/dictionar-juridic/)

5. RUDENIE - situaţie bazată pe legătura (de sânge sau juridică) ce există între două sau mai multe
persoane. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/)

9
 ANEXA 2
GRILĂ

Este lovită de nulitate relativă căsătoria:

a)Între soții care au conviețuit împreună timp de 6 luni de la data decoperirii dolului.
b)Între minori, chiar dacă aceștia au încuviințarea părintelui care exercită autoritatea părintească.
c) Încheată de persoana lipsită de discernământ

Rezolvare:
Răspunsul de la litera a) nu este corect, conform art. 303, al.(2), NCC, deoarece conviețuirea timp
de 6 luni de la data încetării violenței sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei
vremelnice a facultăților mintale reprezintă o cauză de acoperire a nulității.

Răspunsul de la litera b) nu este corect deoarece din coroborarea art.272, al.(4) cu art. 398 NCC,
căsătoria intre minori se poate încheia valabil cu încuviințarea părintelui care exercită autoritate
părintească.

Răspunsul de la litera c) este corect conform art. 299 NCC

10
 ANEXA 3

Domnule/Doamnă Preşedinte,

Subsemnatul VELEA MARIAN, având CNP 1570908090056, posesor al CI seria XR, nr. 12457,
eliberat de SPCLEP Constanța, la data de 13.07.2015, adresa electronică velea@marianro, tel. nr.
0775673070
şi subsemnata VELEA MARIA, având CNP2579023070045 posesoare a CI seria XR, nr. 45684,
eliberat de SPCLEP CONSTANȚA, la data de 12.09.2016, tel. nr. 0787563412.
Ambii cu domiciliul în mun. CONSTANȚA, la adresa Strada Măgurelelor, nr.6
În nume personal, în calitate de reclamanţi,
Reprezentaţi prin avocat Popescu Marcela, în baza împuternicirii avocaţiale nr13/2020, eliberată de
Cabinet de Avocat Popescu și Ionescu,
Cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat Popescu și Ionescu, cu sediul în mun.Constanța,
la adresa strada Ceșcuței, nr.3, e-mail popescu@ionescu.net,

Înaintăm prezenta,

ACŢIUNE ÎN DECLARAREA
NULITĂŢII RELATIVE A CĂSĂTORIEI

Împotriva pârâţilor MĂRCULESCU MANUELA, născută VELEA, şi MĂRCULESCU ION ,

ambii cu domiciliul în mun. Constanța, la adresa strada Ghioceilor, nr.23, jud.Constanța,
Pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa:
1. Să declaraţi nulă căsătoria încheiată între fiica noastră, MARCULESCU MANUELA, născută
VELEA, şi soţul acesteia, MĂRCULESCU ION, la data de 13.08.2019 şi înregistrată în registrul
stării civile al localităţii Constanța, jud Constanța, sub nr23/2019 din data de 13.08.2019, conform
certificatului de căsătorie seria CE, nr. 12457, eliberat de Primăria Constanța, la data de 13.08.2019.

Fără cheltuieli de judecată.

11
 MOTIVE:

În fapt, subsemnaţii suntem părinţii fireşti ai pârâtei MĂRCULESCU MANUELA, (născută

VELEA), născută la data de 07.05.2002, care, la data de 13.08.2019 când aceasta avea 17 ani, s-a
căsătorit cu pârâtul MĂRCULESCU ION, din mun. Constanța, în faţa ofiţerului de stare civilă din
mun. Constanța, conform certificatului de căsătorie sus-menţionat.
La data încheierii căsătoriei, fiica noastră avea vârsta de 17 ani, iar noi, în calitate de părinţi, nu am
încuviinţat încheierea acesteia şi nici nu ni s-a cerut o astfel de încuviinţare. Totodată, căsătoria
pârâţilor a fost încheiată fără autorizarea instanţei de tutelă, prin neobservarea funcţionarilor de la
starea civilă a faptului că fiica noastră nu împlinise vârsta de 18 ani.
După încheierea căsătoriei, întrucât fiica noastră avea o locuință şi la bunicii săi paterni, aceasta s-a
mutat împreună cu soţul său în această locuinţă, la adresa sus-menţionatâ, comunicându-ne ulterior
că este căsătorită.
În drept, ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art.297 coroborat cu art. 272 alin. (2) C.civ. şi
art. 148-151, art. 192, art. 194 şi art. 195 C.proc.civ.
În dovedirea motivelor prezentei cereri, solicităm să încuviinţaţi administrarea următoarelor probe
cu care dorim să dovedim cele menţionate mai sus:
- certificatul de căsătorie al pârâţilor;
- nota informativă de la Serviciul de stare civilă din cadrul SPCLEP al mun. Constanța, din care să
rezulte că nu a fost încuviinţată căsătoria pârâţilor de către subsemnaţii sau instanţa de tutelă;
-ancheta psihosocială;
-înscrisurile anexate prezentei cereri.
Anexăm prezentei copii certificate de pe următoarele acte şi documente:
- certificatul de căsătorie al subsemnaţilor;
- certificatului de naştere al fiicei noastre.
Depunem prezenta cerere însoţită de actele anexate acesteia în patru exemplare, conform art. 149 şi
art. 150 C.proc.civ.
Timbrăm prezenta cerere conform art. 15 lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013. Alăturat prezentei
depunem împuternicirea avocaţială în original şi copia chitanţei de plată a onorariului de avocat.
Solicităm judecarea cauzei şi în lipsa subsemnaţilor reclamanţi şi/sau a avocatului, conform art. 411
alin. (1) pct. 2 C.proc.civ.

12
Data, Semnătura reclamantului

06.11.2020

Semnătura reprezentantului

Domnului/Doamnei Preşedinte a Judecătoriei Constanța

13