Analiza Swot http://agrointel.

ro/13804/analiza-swot-a-lui-steriu-care-sunt-punctele-slabe-si-tari-ale-
agriculturii-spune-ti-parerea/

Analiza o supunem observațiilor cititorilor Agrointel și va invităm să o completați sau să

comentați punctele de vedere ale lui Valeriu Steriu.

PUNCTE TARI

* Potenţialul agricol ridicat al României

* Pondere încă mare a populaţiei rurale

* Alocarea unor pachete financiare însemnate pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole

* Stabilitate financiară în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene

* Preţurile produselor agricole şi agroalimentare sunt la un nivel ridicat

* Atragerea tinerilor în activitatea agricolă productivă pentru piaţă în următorii ani

* Piaţa românească pentru produse agricole şi agroalimentare are perspectiva de a absorbi în

continuare o creştere a producţiei agricole autohtone

* Creşterea investiţiilor directe străine şi naţionale

* Existenţa unei game largi de produse tradiţionale (1500 înregistrate la nivel naţional)

* Existenţa unor reţele de comercializare pentru exploataţiile mari

* Dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri

* Agricultura ecologică în dezvoltare

* Potenţial deosebit pentru energie regenerabilă

PUNCTE SLABE

* Menţinerea fărâmiţării proprietăţilor, număr mare de exploatații agricole mici, de subzistenţă;

* Terenuri rămase necultivate.

* Sistem impozitare teren agricol neadecvat

* Existenţa unor megastructuri de exploatare care constituie o frână în calea constituirii de

exploataţii de dimensiuni compatibile cu cele existente în UE15
* Lipsa legislaţiei şi a programelor de sistematizare a localităţilor şi organizarea terenurilor
agricole, disfuncţionalitate în relaţia cadastru-dezvoltarea rurală

* Vârsta înaintată a persoanelor care lucrează în agricultură

* Suprapopulaţie rurală cu grad redus de ocupare

* Lipsă personal calificat pentru industria alimentară, personal calificat pentru exploatarea
utilajelor complexe, tehnicieni, manageri

* Nu au fost definite tipurile de ferme, gospodării ţărăneşti, care se dorește (argumentat) a fi

susţinute diferenţiat prin politici publice

* Statul nu are structuri operaţionale prin care să intervină eficient pentru corectarea unor
dezechilibre-disfuncţionalităţi ale pieţei

* Neimplicarea asociaţiilor private ale producătorilor pentru preluarea unor responsabilităţi

publice locale

* Absenţa în mediul rural a activităţilor de procesare

* O pondere însemnată a pieţei revine comercianţilor ambulanţi, evazionişti, care nu respectă

cerinţele minime de securitate a alimentului

* Reticenţe faţă de asocierea pentru valorificarea producţiei obţinute în agricultură. Legislația

cooperaţiei agricole, confuză și nestimulativă

* Funcţionare ineficientă a pieţei produselor agricole în unele sectoare. Lipsă structuri piețe
locale, lipsă o bursă a cerealelor

OPORTUNITĂŢI

* Alocare financiară importantă pentru România în cadrul PAC

* Piaţa agricolă şi agroalimentară – favorabilă în ceea ce priveşte preţurile, pentru producătorii

agricoli

* Posibilităţi de dezvoltare a unor activităţi de transformare şi distribuţie în spaţiul rural

* Accelerarea echipării spaţiului rural cu infrastructură de tip european

* Existenţa unei cereri specifice în cadrul pieţei comune europene poate duce la stimularea
dezvoltării unor produse de nişă

* Problemele economice şi cele politice privind migraţia ar putea încuraja unii tineri să revină în
ţară pentru a-şi dezvolta mici afaceri
* Conştientizarea publică şi politică a importanţei agriculturii ca factor de securitate internă,
promovarea produselor agricole românești

AMENINȚĂRI

* Creşterea costurilor cu input-urile în agricultură (carburanţi, produse chimice pentru fertilizare

şi tratament), precum şi a costurilor creditelor bancare

* Continuarea constituirii de megastructuri de exploatare

* Accentuarea gradului de neutilizare a forţei de muncă din spaţiul rural

* Tendinţa mediului politic la nivel european de a slăbi susţinerea politică şi financiară a PAC

* Restricţii de ordin administrativ şi procedural european (norme comunitare)

* Negocierile din cadrul OMC

* Politica de monopol a unor companii de comerţ (cereale, legume) sau mari procesatori de
materii prime (lapte) care ocupă segmente considerabile ale pieței

* Menţinerea unei părţi a economiei nefiscalizată

Ferma ecologica de camp si animale - TOPA, judetul Mures

Categorie: Produse ecologice

Ferma TOPA (Czopa), se afla langa Sighisoara. Este o ferma ecologica ce lucreaza cu voluntari.
 In prezent se afla in ferma doar voluntarul Zack Baddorf, venit din statul Delaware si
care a stat in marina militara a Statelor Unite cinci ani. Are 25 de ani si o vasta experienta de
viata.

Ferma ecologica functioneaza din 2005 printr-un proiect finantat integral de o fundatie
din Germania in parteneriat cu Fundatia pentru Cultura si Ecologie din Medias.  Este o ferma
model pentru elevii locali care au terminat scoala de 8 clase, pentru a invata bazale agriculturii
si in special cea ecologica.  A fost administrata timp de trei ani de neamtul Wolfgang Raddatz si
apoi de Dan Cismas.

Ferma ecologica se intinde pe aproximativ 35 de hectare, 15 fiind proprietatea fermei, iar

20 fiind luate in arenda de la oamenii din zona. Pamanturile sunt cultivate cu lucerna, cu grau,
cu secara si cu ovaz. Are, de asemenea, gradini cu legume, o plantatie de trandafiri si loturi cu
plante medicinale. In plus, fermierii cresc 10 vaci cu lapte din care fac telemeaua ecologica,
foarte cautata pe piata. Ferma a fost construita in sistem biodinamic. Ferma Czopa face parte si
din Bioccop Sibiu.

Pamanturile sunt lucrate cu oameni din sat, dar si cu voluntari. Voluntarii care ajung la
ferma ecologica de langa Sighisoara lucreaza la gradina, insamanteaza pamanturile, culeg
plante aromatice, trandafiri si fructe, prepara branza, coc paine, vand produse de la ferma,
cosesc fanul si aduna paiele.

Ferma ecologica de la Czopa, face parte din reteaua WWOOF (World Wide
Opportunities on Organic Farms). WWOOF este o retea de ferme ecologice care ofera
oamenilor posibilitatea de-a face voluntariat si de-a intra in contact cu lumea satului. Voluntarii
sau WWOOF-erii, cum mai sunt ei numiti, muncesc la fermele care ii gazduiesc, iar, in schimbul
acestui ajutor, fermierii le asigura mancarea, cazarea si o experienta unica de-a trai si de-a
explora viata la tara. WWOOF-erii invata din experienta fermierilor despre biodiversitate, despre
agricultura ecologica si despre miscarea ecologista.

In Romania, reteaua WWOOF este deja la cel de-al doilea an de existenta. In tara
noastra sunt aproximativ 15 ferme integrate acestei retele. Majoritatea se afla in Transilvania, in
judetele Alba, Brasov, Harghita, Sibiu, Mures, Cluj, Timis. Mai sunt insa si in Moldova, la
Suceava.
 ANALIZA SWOT A Fermei Țopa

Puncte tari Puncte slabe

-

Oportunități Amenințări