Curs1

1G​(doar serviciu vocal)

Ex de sisteme:-NMT(Nordic Mobile Telephony)
-AMPS(Advanced Mobile Telephony System)
-TACS(Total Acc Comunication System)
Sisteme cu prelucrare analogica si funct in beznile de frecv:400-500 sau 800-900Mhz

2G​:(serv vocal+date cu viteza redusa):

-banda 900-1800Mhz
Sisteme:-GSM
-D-AMPS
3 faze de dezvoltare:1,2,2+
Pt 2,5 s-a crescut viteza prin HSCSD(Hish Speed Circuit Switched Data) si GPRS(General
Packet Radio Service) la 172kbps(inainte erau 14,4kbps).S a trecut si la transfer multimedia.

3G​:(UMTS pt Europa;IMT-2000 pt America)

-> oferta viteze de 2Mbps-8Mbps
->transfer multimedia de calitate
Sisteme:
-WCDMA(Wideband Code Division Multiple Access
-TD-CDMA(pt Europa)
-CDMA 2000(pt America)

UMTS are la baza GSM2,2.5. Era proiectat pt o banda de frecv de purtatorare de 5Mhz.
WCDMA s a dovedit utila dar nu era buna pt scalare.
Pt cresterea viteze de transmisiune trebuie crescuta banda si micsorat timpul intre
transmisiuni, insa asta a crescut impactul pe care il are propagarea multicale asupra sgn
receptoionat.

Propagarea multicale=caderi se sgn datorate propagarii atunci cand undele intalnesc

obstacole=>semnale defazate la receptie.

4G/LTE​:(foloseste OFDM-Ortogonal Freq Division Multiplexing)+pt transfer de date

OFDM: -transmiterea mai multor purtatoare de banda ingusta de 180kHz fiecare=>mai multe
fluxuri de date tr simultan
-scade efectul propagarii multicale, dar debitul ramane comparativ cu UMTS
MIMO(Multiple Input Multiple Output):-pt imbunatatirea spectrului si throughput
-la inceput 2x2MIMO(2 emisie, 2 receptie)

4,5G(LTEA​):-8x8MIMO:receptioneaza canale radio de la mai multe celule;reduce

interferenta;asigura performante la granitele celulelor
-viteze de 3 ori mai mari decat LTE
+imbunatatiri:
-agregarea purtatoarelor:permite 20 de canale din spectre diferite sa fie tr in acelasi flux de
date
- coordonarea multipunct;
- aparitia unor statii releu: utilizeaza comunicatii multihop la granitele celulelor si primeste un
sgn de putere mica pe care il retrasmite cu o calitate mai buna
-aparitia retelelor heterogene:mareste largimea de banda si adauga sute-mii pct de acces

5G​ CONECTEAZA LUCRURI SI OAMENI(ZOICANA 2018)

Unitatea de baza a sistemelor mobile-CELULA

Forma de baza:hexagonala
5 dimensiuni de celula:
-macrocelula(0,5-10km+antena pe bloc)
-microcelula(100-500m+antena sub nivelul acoperisului)
-picocelula(zeci de metri+antena in interior)
-fentocelula(uz rezidential sau birouri)
-celula umbrela(pt sist cu celule mici a.i. sa se acopere suprafetele dintre ele)

2tipuri de amplasare a antenelor:

-antene omnidirectionale: statia de baza in centrul celulei
-antene directionale: in colturile hexagonului
Retelele care folosesc antene in colturile hexagonului se obtin prin translatia retelelor cu
antene in mijlocul hexagonului

Se poate diviza o celula hexagonala:

-latura noii celule=1/ √N *latura initiala
-suprafata noii celule=1/N*suprafata initiala

Realizarea de celule:
-echidimensionale dispuse intr-un strat
-de dim diferite dispuse intr-un strat
-de dim diferite dispuse intr-unul sau mai multe straturi(celula umbrela)

Notiuni de propagare a semnalului

3 cazuri de distorsiuni in radio:

1.de frecventa(Efectul Doppler) datorat miscarii mobile
2.de amplitudine cauzat de Fading Rayleigh
3.de faza datorat propagarii multicale

Factori care afecteaza calitatea sgn receptionat pe arie larga a sgn:

-distanta emisie-receptie(sgn atenuat cu inversul patratului distantei)
-reflexiile datorate suprafetelor
-absorbtiile atmosferice
-efectele de umbrire datorate obstacolelor
-difractii multiple datorate denivelarilor de teren
+pe arie locala a sgn(cateva lungimi de unda):
-caile multiple de propagare
-viteza mobilului(Ef Doppler):deviatie de frecv a sgn receptionat fata de cel transmis
f d=(f v /c)cos(α)
-inexistenta unei cai directe intre statia de baza si mobil

Modelul teoretic simplificat al atenuarii canalului radio

Atenuarea[dB]=A1[dB]+A2[dB]+A3[dB]
A1-atenuarea datorata dist emisie-receptie
A2-atenuarea datorata efectului de mascare
A3-atenuarea datorata propagarii pt trasee multiple(multicale)
β
Atenuarea C= (P R / P T =k/ f * rα ) *​A2*A3 : -f e frecv; r e dist emitator-receptor; α, β =ct

Exploatarea eficienta a spectrului de frecventa in sistemele celulare mobile

Un semna r(t) = m(t) * ro (t), m(t)-fading pe arie mare; ro (t)=atenuarea Rayleigh

t1+T
m​( t1 ) = ∫ r(t) dt
t1−T
Interferenta Co-Channel: interf intre 2 canale cu aceeasi frecv
Frecv f1 intr o celula C1 poate fi ultilizata si in alta celula cu aceeasi arie de acoeprire cu
conditia ca a 2-a celula sa se afle la o dist D de a 2-a celula.
Eficienta spectrala este definita ca nr maxim de apeluri care pot fi asigurate pe a anumita
suprafata.
Eficienta canalelor este definita ca nr maxim de canale ce poti fi asigurate in intrega banda
de frecventa.
Marimea de factor de reducere a interferentei Co-Channel: Q=D/R
C/ N 0 + I =63.1
Se va determina val Q pt un mediu in care raportul purtator/interferenta este > decat 18bd
sau echivalent cu 63.1:
6
C /I = C / ∑ I i = R−4 /6D−4 = Q4 /6 >= 63, 1
1
Se presupune r=6 si o panta a curbei de pierderi de 40dB/decada(ceea ce inseamna ca
nivelul relativ al semnalului receptionat este proportional cu R−4 ) si se noteaza cu γ (panta
curbei de atenuare in fct de distanta =4)
Se considera ca celulele interferente sunt echidistante in raport cu celula considerata.
Nivelul interferentei este mult mai mare decat zgomotul local, a.i acesta din urma se poate
neglija.
C-nivel purtator; N 0 -nivel zg; I-interferenta; N-nr celule interferente
Q este independent de puterea transm, dar independent de nr de celule interferente
Proiectarea in cazul cel mai defavorabil, in cazul unui sist cu antene omnidirectionale
POZA

Proiectarea in cazul cel mai defavorabil,in cazul unui sist cu antene directionale

Mecanismul de transfer al apelurilor(Handover/Handoff):

Pentru a realiza Handover este nev de un sgn: α + Δ :
1.Daca Δ este fix si are o val prea mare, pana cand se face tranzitia de la α + α + Δ pot
aparea diverse situatii: mobilul se opreste; mobilul se intoarce in interiorul celulei.

2.Daca Δ e prea mic, nu are timp sa faca Handover si apelul se pierde

Cand traficul creste intr-o zona, trebuie divizate celulele:
-raza unei celule se injumatateste
-suprafata de ¼ din suprafata initiala
-daca fieacare celula noua are aceeasi sarcina de trafic maxim cu a celulei initiale=>noua
sarc de trafic pe unitatea de suprafata o sa fie egala cu de 4 ori sarcina de trafic pe unitatea
de suprafata a celulei initiale

Evaluarea puterii semnalului receptionat de statia de baza, dupa divizarea celulei

+Acces Aleator
Algoritmul ALOHA
Algoritmul P-ALOHA (p-pur)
Exista 4 moduri de luru:
1)modul de transmisie: utilizatorul transmite un pahet prelurat uc un cod detector de erori
atunci cand doreste
2)modul de receptie: utilizatorul trece pe receptie si asteapta ACK de la celelalte sisteme.
Daca a avut loc o coliziune atunci primeste un nou-ACK
3)modul de retransmitere: atunci cand primeste un nou ACK. Daca retrasnsmisia are loc
imediat atunci se produce o noua coliziune si de aceea retransmisia se face dupa un interval
ales aleator
4) modul expirare a timpului de confirmare: daca mesajul de confirmarenu ajunge intr un
timp specificat , se reia transmisia pachetului.
Se noteaza:
Algoritmul S-ALOHA (s-segment de timp)
Impune ca transmisiunea sa se faca numai in niste intervale temporale si a unor impulsuri de
sincronizare.
La limita , se poate considera ca durata acestor intervale este ​δ​ si trasmisia incepe
imediat dupa impulsul de sincronizare
Algoritmul R-ALOHA (r-rezervare)
Foloseste pe langa intervale normale pt trafic si niste intervale mai scurte pentru
lansarea cererilor de rezervare.
Intr-un interval de rezervare, terminalul comunica controler-ului ca are de trasmis
date si acesta ii aloca un nr. de intervale. Ca urmare, algoritmul are 2 moduri de
lucru: 1) rezervat (se stabiliste dupa ce a fost acceptata o cerere de rezervare)
2) nerezervat
Tehnici de interogare
Cand nr. de utilizatori creste se prefera interogarea directa si o solutie pentru a se
aplica algoritmul este de a se utiliza arborele binar de cautare. Se imparte nr de
utilizatori in 2 si se retine pe rand pt comunicatie o unitate pana cand ramane un
singur solicitar.
Bitul cel mai semnificativ:
-cu 1 continua prelucrarea
-cu 0 in asteptare
Se solicita al 2-lea bit:
-cu 1 continua
-cu 0 in asteptare

Acces aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

Un sistem asculta mediul de trasmisiue si daca nu detecteaza un semnal va inceta
sa emita, daca mediul este ocupat va amana transmisiunea.
Exista mai multe variante, acestea deosebindu-se:
-dupa strategia utilizata cand se detecteaza mediul ocupat
-dupa modul in care sunt detectate coliziunile
-dupa strategia urmata dupa detectarea coliziunii

Metoda CSMA nonpersistent

Metoda CSMA persistent
Sistemul care doreste sa transmita, asculta mediul si daca il gaseste ocupat va
continua sa il asculte pana il gaseste liber dupa care transmite.
Avantaj: se pierde mai putin timp decat la CSMA nonpersistent.
Dezavantaj: creste probabilitatea de coliziunea pt mesajele careseacumuleaai
perioada in care este ocupat mediul.

Metoda CSMA p-persistent

atDiferenta fata de metoda CSMA persistent este ca atunci cand gaseste mediul
liber sistemul va transmite cu o probabilitate p
Avantaj: evita coliziunile.

Metoda CSMA-CD
Exista urmatoarele moduri de lucru:
1)Detectia purtatoarei: un sistem trebuie sa transmita daca o purtatoare este
prezenta sau dupa disparitia purtatoarei pe durata unui pachet
2)Transmisia
3)Renuntarea: daca se detecteaza o coliziune , utilizatorul incheie transmisiunea
pachetului, dar transmite si un semnal de bruiaj ca sa se asigure ca si ceilalti au
sesizat coliziunea
4)Retransmiterea:utilizatorul asteapta un interval aleator inainte de a reincerca
transmisiunea
Pachetele au o structura fixa, singurul element variabil este lungimea mesajului.
Structura pachetului:

(1) 10 10 1010
(2) studiata de toate sistemele pt a vedea daca i se adreseaza mesajul. Din 6 biti, primul
poate fi 1 daca mesajul este de grup si 0 daca mesajul este individual , iar daca toti
bcei 6 biti sunt 1 inseamna ca mesajul este pt toti utilizatorii
(4) mesaj de decodare, descriptare, prioritar
(6) calculat pe baza datelor transmise

Pachetele cu formatul Manchester: pt bitul 1 transizitia se face la mijlocul intervalului de

simbol din 0 in 1, iar pt bitul 0 tranzitia se face la mijlocul intervalului de simbol din 1 in 0

Schimbarea frecventelor
Schimbari de frecventa la intervale regulate.
SFH (slow Frequency Hopping)
FFH (fast Frequency Hopping)
In comunicatiile mobile se foloseste SFH
Avantaje:
1)scade fading-ul
Daca se foloseste saltul de frecveta, pachetele succesive nu vor fi afectate de fading
(fading-ul depinde de frecventa)
2)puterea totala a semnalelor de interferenta sa fie distriuita cu o pondere mica pe cat mai
multe apeluri, ducat cu o pondere mai mare pe putine apeluri

Sisteme de tip FDMA si TDMA

FDMA ( frequency division multiple access)
TDMA(time division multiple access)
Avantaje CDMA:
1) utilizarea eficienta a ciclurilor de activitate vocala ( are 35% , restul e pt ascultat si
pauze in convorbire , ceilalti utilizatori ai canalului pot folosi restul timpului pt a
comunica intre ei cu minima interferenta
2) nu sunt folosite egalizatoare. In TDMA si FDMA se foloseau pt a reduce
interferentele.
3) handover-ul se va face SW
4) nu exista timp de garda
5) scaderea fading-ului
6) nu exista mecanism de control si alocare a frecventelor

Sistemul GSM
MS - statie mboila
BSS - sistemul statiilor de baza
MSC - centru comutatie pentru statia mobile
VLR - registru de pozitii curente al starilor mobile
HLR - registru de adrese de baza al statiilor mobile
AUC - centru autentificarilor
EIR - registru identitate echipamente
OMC - centru de mentenanta
PSTN ( Public Switcher Telephone Network)
ISDN ( Integrated services digital network )

MSC

Functii :
1) gestioneaza datele necesare pentru taxare si le transmite catre centrul de taxare
2) Rutarea apelului
3) Aloca link-urile de iesire
4) Masoara si inregistreaza traficul pentru a evalua si dirija traficul
Functii specifice :
1) Statistica vehiculelor din zona lui de acoperire
2) Activeaza procedurile de control a statiei mobile la canalele radio
3) Dupa identificarea si autentificarea mobilelor, inregistreaza datele in VLR
4) Realizeaza Handover
5) Apelul este adresat unei statii mobile, asa ca interogheaza HLR
6) Schimba informatii de semnalizare prin interfete specializate
7) Opereaza cu diferite numere si identitati ale statiei mobile : IMSI, TMSI,MSRN

Schema MSC :
1) BDP - procesor pentru taxare
2) AMA - colecteaza datele de taxare de la BDP si le proceseaza, memoreaza si le
transmite la OMC
3) MCP - comanda comutatorului
4) GS - comutatoare spatio-temporale
5) LCM - monitorizeaza link-urile si proceseaza apelurile de intrare si iesire
5.1) gestiunea si inregistrarea trunchiurilor libere catre alte MSC si BSS
5.2) - masuratori de performanta de trafic
- comenzile de paging catre statia mobila
- se proceseaza apelurile care au originea sau destinatia
6) MM-tratarea mobilitatii
7) SM - servicii suplimentare si teste si optimizari de circuite
8) SS7 - semnalizare canal comm
MSC speciale : Gateway MSC

Curs 4
Sistemul statiilor de baza ​(BSS) este alcatuit din :
- Controller-ul statiilor de baza BSC - Base Station Controller
- Transmitatoarele BTS - Base Transciever Station
La un BSC se pot conecta una sau mai multe statii BTS, configuratiile uzuale fiind :
1) Configuratii rurale omnidirectionale ( un BTS si un BSC se conecteaza in acelasi loc
fizic )
2) Configuratii in stea sau in lant

Un BSC este alcatuit din :

1) Matrice de comutatie
2) Controller interfata
 3) Controller de terminal
4) Procesorul central

1) Poate sa ofere pana la 64 cai de acces, putand sa comute intervalele temporale,

care apartin fluxurilor de 2Mb/s
2) Asigura controlul legaturii de 2Mb/s catre subsistemul retea pe baza sistemului de
semnalizare nr 7 ( BSC 2Mb/s → subsistemul retea )
3) Asigura controlul purtatoarei cu 8 canale radio si asigura controlul interfetei.
Realizeaza masuratorile pe canalul de trafic
4) Asigura functiile centralizate ale sistemului si gestiunea legaturii de tip X25 catre
OMC

Functii BSC: ​dinozaur 3

1) Gestioneaza canalele de trafic. La solicitarea unui abonat, BSC alege canalul si
celula. Mesajele care se schimba pentru alegerea canalului si celulei trebuie sa
specifice descrierea canalului si tipul canalului
2) Gestioneaza canalele radio impreuna cu OMC
3) Gestioneaza canalele de control si control comun
4) Specifica ce canale sunt reutilizare la un moment dat.
Din BTS face parte o unitate denumita TRAU ( Transcoding Rate and Application Unit ) :
- face adaptare de viteza si transcodare
- functii - codarea si decodarea vocii
- adaptarea de viteza pentru date
BTS este format din : - BCF ( Base station Control Function )
- TRX ( Transciever )

Moduri de configurare :

Componente principale BTS :

1) unitatile de ceasuri contin frecvente pilor de referinta - 13 MHz frecventa pilor trebuie
sa genereze tacte si semnale de sincronizare
Daca in acelasi amplasament sunt mai multe BTS-uri, numai unul se echipeaza cu unitatile
de ceas
2) matricea de salt de frecvente
3) echipament de test pentru canalele radio : cuiplat la antena de emisie - receptie si
permite sa inchida in bucla orice canal de trafic fara ca prin aceasta inchidere sa se perturbe
comunicatia pe celelalte canale
4) unitati de prelucrare in BB : prelucreaza esantioanele receptionate sau emise catre
unitatea purtatoare prin intermediul matricei de salt de frecvente. La receptie, esantioanele
constituie date de intrare pentru algoritmii de egalizare. Face masuratori de calitate asupra
semnalului receptionat, prelucreaza canalele de semnalizare, gestioneaza protocoalele de
transmisie catre statiile mobile.
5) unitati de purtatoare : transpune semnalul din BB in banda UHF ( Ultra High Frequency)
6) unitati de cuplaj
Schema bloc BTS :

Statia mobila ​(MS)

Echipamentele radiop si interfata sunt necesare abonatului pentru a avea acces la
serviciile oferite de reteaua mobila.
Interfata dintre statia de baza si statia mobila este notata cu UM.
Pentru a face diferenta intre identitatea abonat si echipament ( pentru a face taxare -
foloseste cartela SIM - Subscriber Identity Module ( se inscrie in el TMSI - Temporary Mobile
Subscriber Identity, care este un nr temporar )
In dialogul pe care il are cu reteaua, statia mobile primeste urmatoarele tipuri de
informatii :
- datele statiei sunt actualizare si este permisa deplasarea
- datele statiei sunt actualizate, dar nu este permisa deplasarea ( statia mobila
trebuie sa verifice datele si sa ceara inscrierea corecta a acestora )
- eroare constata la actualizarea datelor ( dupa un interval de timp statia mobila
initializeaza o noua actualizare, daca si acum se constata erori se incepe
actualizarea completa a datelor
- reteaua nu poate identifica statia mobila ( statia mobila va initializa o noua
actualizare utilizand IMSI - International M<obile Subscriber Identity)
- statia mobila nu e inregistrata in HLR, legatura se obtine dupa ce se face
apelul de inregistrare si actualizare a datelor.
- abonatul este ilegal si nu e permis accesul in retea
Identificarea celulelor ( CGI - Cell Global Identity )
- MCC
- MNC
- LAC
 - CI - Cell identity
Functiile statiei mobile :
- emisia si receptia semnalelor radio
- supravegherea semnalului primit de la statia de baza cu care comunica, dar si
celelalte din zona
- masuratorile trebuie sa le transmita BSC-ului
- asigura un consum redus de ?
- sa mentina la un nivel minim perturbatiile din retea

Schema unui post portabil?:

Curs 5

a) Calea de emisie: esantioanele curentului de microfon sunt codate si comprimate

intr-un flux de date cu un debit de 13kbit/s. Fiabilitatea este marita prin prelucrarea
semnalelor de catre un circuit codor/decodor de canal. Informatia codata este
aplicata unui circuit integrat modulator. Semnalul este transmis in banda de 900 MHz
prin intermediul uni circuit integrat RF si este transmis la antena.
b) Calea de receptie: semnalul RF este receptionat de antena, urmeaza sectiunea de
filtrare si semnalul analogic RF este transmis convertorului analogic/digital. De la
convertor, esantioanele modulate in faza si in cuadratura sunt transmise la un
demodulator. Fluxul este refacut de codor/decodor
Registrul ​HLR​: este o baza de date care contine informatia despre un grup determinat de
abonati. Datele din HLR sunt accesate de MSC si VLR. intr-un HLR sunt inscrise:
1) date cu caracter permanent
2) date cu caracter temporar
 1) Sunt modificate din motive administrative: adaugarea unor noi abonati, stergerea
unor ebonati existenti, modificarea unor servicii suplimentare.
Principalele date cu caracter permanent:
- nr abonati IMSI
- nr ISDN al statie mobile
- parametrii asociati serviciilor suplimentare:
● codul pt realizarea unor grupuri inchise de utilizatori
● codul pt realizarea unor apeluri prestabilite
● codul pt notificarea unor apeluri prestabilite
● codul pt notificarea la chemator
● codul pt blocarea apelurilor destinate unor grupuri inchise de utilizatori
● codul pt blocarea apelurilor de iesire ale unor grupuri inchise de utilizatori
● nr maxim de participanti la un apel conferinta
2) Principalele date cu caracter temporar:
- nr de roaming MSRN(Mobile Station Roaming Number)
- date legate de atentificare si cifrare
- adresa corespunzatoare din registrul VLR
- adresa MSC-ului
- restrictii de deplasare

Registrul EIR​ este o baza de date centralizata si e folosita pentru validarea identitatii
mobilelor. Contine 3 liste:
- lista alba: contine nr internationale IMSI, despre care se stie ca sunt reale
- lista neagra: acele IMSI ale mobilelor despre care se stie ca sunt furate sau din alte
motive nu se permite accesul
- lista gri: IMSI ale statiilor cu performante necorespunzatoare si care necesita o
supraveghere speciala
EIR e accesat de la distanta de catre MSC-urile invecinate dar si de MSC proprii

Centrul de operare si mentenanta(OMC)​: controleaza si supravegheaza celelalte blocuri ale

retelei, dar si calitatea serviciilor oferite de o retea
Comunicatia dintre OMC si celelalte blocuri se realizeaza prin interfetele de tip X25.
-> inregistreaza alarmele de la celelalte blocuri
-> teste de diagnoza asupra functionarii retelei

Centru de taxare:​ centralizeaza datele de taxare de la diferitele statii si le prelucreaza. Se

afla in MSC-ul chematorului.
Registrul VLR:​ fiecare VLR controleaza un grup dintr-o zona geografica. Cand mobilul se
deplaseaza dintr-o zona in alta, pozitia sa e corectata in VLR de MSC. Cand mobilul trece
dintr-un VLR in altul , se sterge din primul si se trece in celalalt.
In VLR avem doar date cu caracter temporar si sunt copiate din HLR. In VLR sunt trecute:
-nr TMSI(temporary mobile subscriber Identity)
-date legate de autentificare si cifrare
-adresa MSC-ului
-parametrii asociati unor servicii suplimentare:
- codul pt realizarea de apeluri prestabilite
 -intervalul de timp dintre momentul initierii unui apel si momentul confirmarii realizarii
apelului
- codul pt blocarea unor apeluri incluse intr-un grup de utilizatori
- indicatori de test asupra unor servicii suplimentare
- indicatorul de asteptare in cazul unui mesaj text (SMS)
VLR interactoineaza cu MSC in urm. scopuri:
- inregistrarea pozitiei mobilului
- atribuirea sau suspendarea IMSI
- autentificare
- inregistrarea parametrilor unei convorbiri
- cautarea unei statii mobile

Interfetele, protocoalele si arhitectura subsitemului radio

Protocoalele de semnalizare(dupa modelul OSI, dar in mobil nu exista stiva completa) ->
dinozaur 5
Nivelul fizic(nivelul 1):
La nivelul interfetei radio ​Um​ se asigura transportul informatiei analogice si a datelor,
interfata A-bis se bazeaza pe canalele temporare si la interfata A informatiile sunt transferate
pe baza protocolului MTP si se face parte din sistemul de semnalizare f.
Nivelul legaura de date (nivelul 2) :
La interfata radio Um este protocolul LAPD modificat , la interfata A-bis este chiar
protocolul LAPD si la interfata A avem protocolul MTP(message transport part)
Nivelul retea:
Nu exista la nivelul interfetelor Um si A-bis, iar la A protocoalele sunt MTP si
SCCP(signalling connection Control PArt) - asigura transferul datelor de tip detagrame
Nivelul aplicatie(superior) ​(nivelul 3):
Sistemul GSM se compune din 3 subsiteme:
1) interfata cu retelele fixe (PSTN, ISDN)
2) centrele de comutatie si bazele de date (HLR, VLR, EIR, MSC, GMSC)
3) HW specific GSM si echipamente periferice corespunzatoare.

a) Nivelele superioare ale protocoalelor de semnalizare la nivel cu interfetele nu sunt

specifice GSM (LUP, ISUP care sunt in GMSC)
b) Nivelel superioare ale protocoalelor de semnalizare care se refera la contrele de
comutatie: - subnivelul superior : managementul conexiunilor (CM)
- subnivelul intermediar: managementul mobilitatii (MM)
- subnivelul inferior : managementul resurselor radio(RR)
Aceste protocoale de pe nivelul 3 se noteaza RIL3 (radio interface layer 3)
Connction Managemenr (CM) - functie extinsa numai in statia mobila si MSC
Proceduri: - stabilirea si eliberarea apelurilor
- servicii suplimentare
- servicii mesaje scurte
Contine 3 componente: 2 nespecifice comunicatiilor mobile: CC(centrul de comutatie al
apelurilor) si SS (servicii suplimentare)
1 specific comunicatiilor mobile: SMS(short message service)

Mobility MAnagement (MM) - localizat in statia mobila si MSC

- asigura managementul pt localizarea statie mobile
- functii de securitate
- transportul mesajului de la nivelul superios

Radio Resource Management (RR) -localizat in statia mobila, MSC, BTS, BS

- stabilirea conexiunilor, transfer de date, eliberarea canalelor

RIL3 RR (Radio Interface Layer 3 - Radio Resource):

- stabileste si elibereaza conexiunile dintre statie mobila si MSC pe durata unui apel
indiferent daca statia mobila se deplaseaza sau nu
- difuzarea informatiilor chiar daca statia mobila este in starea de repaus
- asigura schimbul de informatii inter sau intra celular
- functiile protocoalelor sunt ditribuite neuniform in blocuri si de aceea nu se respecta
strict arhitectura OSI
- majoritatea mesajelor sunt transferate transparent prin BTS

La interfata: -Radio este chiar protocol de baza RIL3RR, deci majoritatea mesajelor sunt
transferate transparent
- A-bis este protocolul RSM (Radio Subsystem MAnagement) - trebuie sa se faca o
conversie de la RIL33RR la RSM pt acele mesaje la care BTS nu este transparent
- A este protocolul BSSMAP ( BSS Mobile Application Part) - trebuie sa se faca o conv
de la RIL33RR la BSSMAP
c) Nivelele superioare in partea centrala a sistemului: se folosesc protcoale MAP (mobile
application part) care sunt protocoale la nivel aplicatie pt statia mobila si ca un nivel inferior
se foloseste TCAP (transaction capabilities application part) care asigura un suport mai
general decat subsistemul de de semnalizare 7.
Protocoale de aplicatii in GSM:

Modelul de organizare a schemei de transmisie in GSM: hipercadrul ( 3h 28min 53s 760ms)

cu 2048 supercadre. Durata unui supercadru este de 6.12s si sunt 1326 cadre intr-un
supercadru.

Impartire supercadru: a) 26 multicadre (235, 4 ms)

b) 51 multicadre (120 ms)

Durata unui cadru TDMA este de 4, 615ms si contine 8 ferestre.

Structura unei ferestre de timp dintr-un cadru TDMA :

Sincronizarea se realizeaza in GSM prin metodele:

1) Semnalul de sincronizare introdus in fiecare cadru
2) Sincronizarea realizata prin intermediul unor simboluri imprumutate
3) Sincronizare realizata cu un cadru suplimentar
1)Se introduce un simbol ce poate fi recunoscut usor printre celelalte . La receptie se verifica
bit cu bit pana se gaseste simbolul. Se determina timpul de intrare in sincronizare:
2
Tis=N1 x N2= N/2 x 2N= N , ​unde
N1= nr mediu al bitilor verificati inaintea identificarii semnalului de sincronizare
N2= nr mediu al bitilor necesari pt a determina faptul ca simbolul analizat nu este semnal de
sincronizare
N= nr de biti dintr-un cadru, inclusiv biti de sincronizare

2)Se inlocuieste periodic o secventa de biti din cadru cu o secventa de biti care sa determine
sincronismul de cadru

3)Se adauga un cadru sumplimentar

Avantaj: sincronizarea se stabileste mult mai repede, pt ca probabilitatea de aparitie a unor

combinatii de biti care sa fie identice cu cea din cadrul de sincronizare este foarte mica.
 Curs 6

Canale Radio utilizate in GSM

Accesul multiplu este o combinatie de TDMA si FDMA. Banda alocata in GSM pt fiecare
sens de transmisiune este de 25 MHz (890-915 MHz; 935-960 MHz). Prin divizare in
frecventa se formeaza 125 canale de cate 200kHz. La marginea celor 2 benzi se lasa
nefolosita o banda de garda de 100kHz. Fiecare canal de 200kHz este utilizat multiplu pr
TDMA cu un factor de multiplexare=8.
Canale de trafic (TCH)
-Format cu debit complet TCHFR (Traffic CHannel Full Rate) : canale cu 13kb/s pt voce si pt
date debitele sunt 12;6;3,6 kb/s
-Format cu debit pe jumatate TCH/h (Traffic Channel Half Rate): debit de 7kb/s pt voce si
6;3,6 kb/s pt date
Canale pt semalizari
-In legatura cu un apel:
SACCH (Slow Associated Control Channel)
● canal bidirectional, asociat unui canal de trafic
● se transmit parametrii de masura si control, dar si datele curente care sunt folosite pt
a mentine legatura dintre statia de baza si statia mobila
FACCH(Fast Associated Control Channel)
● utilizeaza chiar canalul de trafic, transmitand in loc de datele abonatului niste
semnalizari care trebuie trasmise rapid (exemplu: datele pt handover)
Distinctia dintre canalele de trafic si FACCH se face prin bitii de flag 1 (Styling Flag)
Fara legatura cu un apel:
SDCCH (Standaloue Dedicated Control Channel)
● canal de control independent
● este a 8-a parte a unui canal de trafic
● semnalizari: UPLINK (se transmit semnalizari de redirectionare a apelurilor scurte si
mesaje) si DOWNLINK (se transmit semnalizari pt actualizarea localizarii)
Canale pt malul pasiv
In malul pasiv statia mobila comunica cu statia de baza pt a intercepta mesajele de paging
(cand e apelata) ; monitorizeaza mediul pt a alege statia de baza si sa asculte mesajele
scurte interceptate in celula.
FCCH (Frequency Correction Channel) - se asigura statiei mobile frecventa de referinta a
celulei
SCH (Synchronization Channel)
- sunt ascultate in timpul apelului, nu numai de celula curenta ci si de celule vecine
BCCH (Broadcast Control Channel) - sunt difuzati parametrii necesari statiei mobile sa
identifice reteaua si ii sunt necesari pt a obtine accesul in retea.
PAGCH (Packet Acces Grant Channel)-pt acordarea accesului si pt pagging
- se trasmit semnalizari prin care statia mobila e informata ca are un apel , o intrare si
e anuntata care este canalul de acces
RACH (Random Access Channel)-pt ca statia mobila sa transmita cererea
Toate aceste canale sunt necesare pt a permite accesul in retea
Canalul pt modul pasiv: canal pt difuzarea mesajelor scurte CBCH (Cell Broadcast Channel)
-debitul este a 16-a parte din trafic.

Canale dedicate si canale comune

Canale dedicate: se foloseste acel milticadru din 26 de cadre TDMA (C0-C7)

Canalele comune​ se bazeaza pe multicadru de 51 de cadre

Pt sensul statie de baza -> statie mobila cele 51 de cadre sunt canale BTS-MS.

Pt sensul statie mobila -> statie de baza: RACH/F (cu debuit complet) si RACH/M (cu debit
pe jumatate)

Asigurarea securitatii comunicatiei in GSM:

Functiile de securitate:
a) protejarea retelei impotriva accesului neautorizat si protejarea abonatului de folosirea
identitaii in mod abuziv se face prin autentificare (se verifica daca identitatea
abonatului este aceeasi cu cea a SIM-ului)
b) protejarea confidentialitaii comunicatiei : se face prin folosirea TMSI si criptarea
transmisiunii.

Autentificarea: prin folosirea nr PIN (personal identification number) nu ofera un nivel de

protectie prea mare pt ca se poate intercepta emisia. Se utilizeaza un algoritm care
calculeaza raspunsul unei functii ce are ca parametru o cheie secreta personala K1 - nr
raspunsurilor posibile este de ordinul 1010 .

RAND ε [0, 2128 -1 ]

Algoritmul A3 este o functie greu inversabila, singurele cerinte sunt: dimensiunea
parametrului RAND 128 biti; iesirea SRES este de 32 de biti. Cheia Ki poate avea orice
format si lungime, dar maxim 128 biti.

Criptarea: algoritmul A5 este folosit pt protejarea tuturor datelor (voce si date), a

semnalizarilor abonatului (nr apelat) sau a semnalizarii sistemului (mesajele care transfera
informatii despre masuratori necesare pt handover). Algoritmul A5 genereaza o secventa de
114 biti pt fiecare secventa.

Criptarea/decriptarea se face prin SAU exclusiv intre cei 114 biti ai secventei de criptare si
un nr. corespunzator de biti ai secventei de date care trebuie transmisi/receptionati.
Cheia Kc este stabilita de statia mobila si retea in momentul autentificarii.
Algoritmul A5 trebuie standardizat la nivel international (pt a putea face roaming)
Apeluri de iesire de la statia mobila:
Diferente: - nr apelat este introdus inainte de a apela reteaua
- la inceputul apelului se schimba informatii intre statia mobila si retea pt a se
specifica tipul serviciului (canalului)
Statia mobila este inteligenta si traduce catre protocolul de pe nivelul RIL3:
IAM - Initial Address Message
ACM - Address Complete Message
ANS - ANSwer message
*1 ISUP release
*2 MSC/VLR: RIL3 disconnect; MS: RIL3CC release complete
 Curs 7

*1 ​MSC ​poate sa primeasca de la retea in loc de mesajul ​ACM​, mesajul ​ISUP​ release (
a esuat stabilirea legaturii si MSC va abandona apelul)
*2 In loc de alerting o sa se trimita la statia mobila mesajul RIL 3 Disconnect la care statia
mobila raspunde cu RIL 3 CC Release Complete
*3 Apelul poate fi abandonat din cauza expirarii timpului ( abonatul B nu raspunde )

Roaming
Extinderea serviciului poate fi facuta intr-o locatie diferita de locatia de baza in care a
fost inregistrat serviciul. Roamingul este asigurat de procedurile MM, autentificare,autorizare
si taxare. Termenul de roaming nu e legat de un anumit standar de retea ci de profilul
abonatului d in reteaua de baza. Daca abonatul poate sa utilizeze in noua retea serviciile din
vechea retea, atunci exista posibilitatea unui serviciu de roaming global.
Negociem intre retele: cand un abonat este transferat intr-o alta retea, acesta va
realiza ca mobilul nu e inregistrat in baza de date si va incerca sa indentifice reteaua de
baza. Daca nu exista intelegere de roaming intre cele 2 retele, operatiile de control si
mentenanta nu sunt posibile, atunci serviciul de roaming va fi refuzat. Reteaua vizitata
contacteaza reteaua de baza si solicita informatii pe baza nr IMSI. Daca operatia de
negociere s-a terminat cu succes atunci reteaua vizitata inregistreaza datele despre abonati,
iar in reteaua de baza se vor inregistra toate informatiile despre localizarea lui. Negocierile
intre cele 2 retele privind roamingul au la baza anumite procese de testare care au fost
standardizate IREG( International Roaming Expert Group) testeaza functionalitatea
legaturilor si TADIG ( Transferred Account Data Interchange Groups) taxeaza apelurile.
 Toate apelurile efectuate de abonat sunt inregistrate intr-un fisier numit TAP (
Transferred Account Procedure), iar pentru America tot intr-un fisier numit CIBER ( Cellular
Intercarrier Billing Exchange Record)
In fiecare sunt trecute : locatia, chematorul, chematul, ora si durata apelului.

Roaming - regional : deplasarea dintr-o regiune in alta, dar in acdrul unei tari
- international : cel clasic
- inter MSC : acolo unde se aloca licente locale
Transferul legaturilor de comunicatii:
Exista 2 proceduri :
1) transfer de baza ( intre MSC care a initiat convorbirea si alt MSC)
2) transfer al legaturii ulterior ( 3 centre de comutatie )
Transfer de baza : Msc-ul care a initiat convorbirea transmite un mesaj catre noul
MSC prin care il informeaza de noile caracteristici ale canalului radio.
Noul MSC transmite un mesaj de confirmare, dar doar dupa ce a verificat daca abonatul e
inscris in VLR. Mesajul de confirmare contine si identitatea noului canal S? stabileste
legatura intre cele 2 MSC-uri si in final MSC initial elibereaza canalul radio folosit anterior.

Procedeul transferului de date:

Statia mobila trece in alt MSC ( MSC-B) apoi se intoarce la celinitial (MSC-A).
MSC-B va trimite catre MSC-A un mesaj prin care indica trecerea statiei mobile intr-o alta
celula care in mod particulara e controlata de MSC-A.Pentru ca MSC-A a initiat apelul nu
mai e nevoie de nr de roaming.MSC-A trebuie sa caute un canal radio liber. MSCA
comunica canalul liber centrului MSC-B si initiaza procedura de transfer intre cele 2 dupa
care elibereaza canalul ocupat in MSC-B
Daca in MSC-A nu se gaseste canal liber, MSC-B mentine un timp legatura.

Procedeul transferului ulterior cu revenirea mobilului in zona controlata de MSC care

a initiat convorbirea

Retele AD-HOC ​: retele autoconfigurabile de rutere mobile conectate prin link-uri wireless
dupa o topologie oarecare
Exista 3 protocoale:
-proactive : asigura rutarea independent de cerintele de trafic, actualizeaza continuu
imaginea retelei
-reactive : stabilesc rute intre noduri doar daca se face schimb de pachete de date cand e
solicitata o ruta de la un nod sursa la un nod destinatie si nu exista informatii de rutare se
incepe un proces de descoperire de ruta si se merge de la un nod la alatul
-hibride

Protocolul Bluetooth
-conectare a diferitelor echipamente fara a se utiliza mediul fizic.
-arhitectura e compusa din 3 parti : radio ( opereaza i n 2,45 GHz si foloseste pentru
protectia erorilor FEC - Forward Error Correction ), frecvente de baza si controlul legaturii de
date.
Exista ( canal de date sincron si 3 de voce asincrone sau 1 canal care transfera date : voce
sincron si date asincron
Link Manager Protocol - pentru configurarea, autentificarea si utilizarea componentelor din
echipamentele Bluetooth
- opereaza asupra schemelor de control a puterii

1) modul activ : un modul bluetooth participa activ la transmisie, in cadrul protocolului

legaturile sunt create pe principiul master-slave ( master controleaza cel mult 7
module din zona lui). O astfel de retea formeaza un piconet? ( 8 module). In modul
activ , master trimite periodic un pachet catre modulele slave ( asa slave are
posibilitatea sa trimita catre master si se resincronizeaza).Un modul consuma 40-50
mA
 2) modulul de veghe : modulul este sincronizat in piconet si urmareste toate
transmisiunile la intervale regulate Tsniff pe durate mici. Modulul se poate
resincroniza cu reteaua si poate folosi fereastra sa transmita si sa receptioneze date.
Un model consuma 1-5 mA
3) modulul hold ( pasiv ) : modulele raman sincronizate, numai controleruil ramane activ
perioada in care raman pasive e prestabilita si dupa aceea revin in modul activ.
4) modul park(repaus) : modulul nu mai e activ, dar ramane sincronizat numai masterul
si poate sa urmareasca canalele de transmisiune.
Securitatea:
- fiecare modul Bluetooth are o adresa de 48 biti
- autentificare si criptare
Masterul este primul care se conecteaza in retea si el este cel care seteaza ceasul,
secventa de salt de frecventa si codul de acces. Din piconet toate celelalte folosesc ceasul
secventa de salt de frecventa si codul de acces.
Rolul de master sau slave este invizibil pentru utilizator, mai ales ca un modul poate
fi master intr-un piconet si slave in alt piconet.
Mai multe retele piconet care se intersecteaza formeaza retele scatternet.
Pentru ca se foloseste saltul de frecventa, 10 piconeturi, adica 80 de module pot
transmite la capacitate maxima
Exista 2 tipuri de conexiune:
1) sincrone orientate - prezinta canale temporale
- intr-o retea piconet pot exista 3 astfel de canale fiecare slave poate sa controleze 2
canale provenite de la 2 module master diferite
2) asincrone fara conectare - asigura transmisia asincrona dintre master si slave ( un
singur canal pentru o pereche ) si numai pentru pachete de date.
Autentificare :
1) Centralizat : exista bloc de distributie a cheilor de autentificare ( KDC - key
Distribution Center ) in care sunt memorate toate cheile echipamentelor. Acest bloc
trebuie protejat prin masuri de securitate
2) Local : exista un centru de autentificare a certificatelor (CA) ce emite certificate de
chei publice de autentificare. Centrul de distribuire a certificatelor (CDC) care
memoreaza toate certificatele pe care le-a emis CA
In fiecare echipament Bluetooth exista 3 elemente pentru mentinerea securitatii la
nivelul legaturii de date - adresa echipamentului ( 48 biti)
- cheia primara de criptare
- nr aleator ( 128 biti)
dinozaur 2 → ​Moduri de securitate in Bluetooth​ :
- modul nesecurizat
- modul securizat dar numai la nivelul serviciilor
- securizare la nivelul legaturii de date
Pentru echipamente : nivelul - securizat ( un echipament are acces la toate serviciile)
- nesecurizat
Pentru servicii - autentificare si autorizare
- autentificare
- disponibile tuturor
Toate tranzactiile care sunt efectuate pentru asigurarea securitatii folosesc cheia legaturii de
date ( LK ) - este un numar aleator de 128 de biti ( si in autentificare si ca parametru pentru
a obtine cheia de criptare ). LK are o durata de viata care depinde de modul de folosire -
semipermanenta - poate fi folosita si dupa ce se incheie sesiunea curenta de autentificare
temporala - numai cat dureaza sesiunea curenta de autentificare

Tipuri de chei :
- Individuale : o sigura data la instalarea echipamentului
- de Initializare : e folosita ca LK in procesul de initializare
- Principale : folosita de master, temporala, inlocuieste LK cand se transmite o
informatie de la master la mai multe module slave.
- Combinate : este derivata din adresa a 2 echipamente si este generata pentru
fiecare pereche nou formata.

Curs 8

Securitatea prin : 1) criptare

2) autentificare
1)Echipament A( master)

Criptare : -daca se utilizeaza chei individuale sau combinate , traficul de difuzare a datelor
nu e criptat
- daca se foloseste o cheie principala: - modul 1 → nimic criptat
 - modul 2 → traficul de difuzare nu e criptat, dar cel de
adresare individuala e criptat cu cheia principala
- modul 3 → tot traficul e criptat cu cheia principala

2) Exista un protocol ce verifica daca ambele echipamente cunosc cheia secreta ( algoritmul
se numeste E1). Se mai genereaza un numar ACO ( Authenticated Ciphering Offset) ce este
memorat in ambele echipamente si e folosit pentru generarea cheii de cifrare.

Daca autentificarea esueaza, va fi reluata dupa un interval de timp ( se dubleaza dupa

fiecare autentificare suata si se pot face doar pana la exprimarea unui timp )
Algoritmul E0 - sensibil
- codul PIN trebuie introdus de 2 ori de fiecare data cand se conecteaza
echipamentele → cod PIN mai mic , dar cheia se genereaza pe baza codului PIN
⇒ PIN-ul nu trebuie sa aiba o lungime prea mica
- 2 echipamente A si B care utilizeaza pentru comunicatie cheia individuala a lui A; in
comunicatie apare si C care comunica cu A tot prin cheia individuala a lui A, atunci B
poate utiliza cheia individuala a lui A pentru a calcula cheia de criptare, sa
intercepteze comunicatia dintre A si C
Retele HSCSD ​(High Speed Circuit Switched Data)
Procedeu ce permite alocarea in comunicatie pentru un utilizator, a mai multor
canale de transmisiuni.
Scopul : se ofera abonatului mai multe servicii cu viteze de transmisie diferite si se
folosesc diferite scheme de codare si modulare se pot obtine viteze mai mari decat la 2?
Capacitatea disponibila este un multiplu al capacitatii canalului de trafic cu jumatate
de trafic pe jumatate (TCH/H/2)
Pentru stabilirea conexiunii HSCSD trebuie negociati parametrii de retea :
- viteza de transmisie a utilizatorului
- modul de codare a canalului
- nr max de canale pe care le poate accepta abonatul
- cele n canale trebuie considerate ca o singura legatura radio
- dupa divizarea pe n canale, fluxul de date va fi transmis ca si canalele HSCSD sau
independent unul; de altul pana cand sunt recombinate

Telefonia Coralless

Tehnologii :
1) CT2 -Coralles Telephone 2
2) DECT - Digital European Coralles Telecommunications
3) PACS - Personal Acces Communication System
4) PHS - Personal Handphone System

1) - Utilizeaza FDMA
- Banda de frecvente la echipamentele - fixe 959-960 MHz
- mobile 914-915 MHz
- Ecartul intre canalele radio 25 kHz
- Nr de canale utilizate : 40
- Raza de serviciu in - cladiri 50m
- exterior 200m
*Etape initiere convorbire :
1) o pereche de canale libere
2) echipamentul mobil trimite periodic codul propriu de identificare
3) receptorul inceteaza baleierea canalelor
4) se transmite codul echipamentului fix
5) abonatul poate sa formeze nr
Pentru a mentine aceleasi canale, procedura de identificare trebuie sa se repete
periodic ca sa se incheie apelul, unul dintre terminale trimite un mesaj de incheiere.
2) - Banda de frecvente 1880-1900 MHz
- 10 frecvente purtatoare
- Cadrul TDMA are 24 sloturi
- Durata cadru : 10 ms
Implementat in retelele picocelulare cu raza de acoperire 20-200m

*Structura de principiu a unei retele DECT

**Structura protocoalelor in DECT -​ dinozaur 1

Nivel fizic :
- modularea si demodularea
- realizeaza sincronizarea canalelor la nivelul MAC
Functii MAC:
- alocarea canalelor radio
- multiplexarea canalelor logice pe canale fizice
- adaptarea fluxurilor de date de pe nivelul superior la formatul fizic
- protectia impotriva erorilor
Functii DLC:
- asigura diferite servicii cu sau fara conexiune
- planul de control din DLC asigura legatura cu entitatile de pe nivelul retea si
transmite semnalizarile
Nivelul retea:
- asigura controlul apelurilor
- gestiunea serviciilor aditionale ( redirijare apel, managementul taxarilor )
- asigura gestiunea mobilitatii
- coordoneaza legaturile intre DLC si nivelul retea

***Structura TDMA/TDD pentru DECT :

 Pachetele fizice :
1) scurte : P00 ( 96 biti : S 32 biti ; D 64 biti )
2) de baza P32 ( 424 biti; S 32 biti ; D 388 bitzi; z 4 biti )
3) de capacitate scazuta P08j ( 184 biti; S 32 biti ; D 148 biti ; z 4 biti )
4) de capacitate mare P80 ( 904 biti ; S 32 biti ; D 868 biti ; z 4 biti )
Toate MS si BTS pot transmite P00 si cel putin 1 din celelalte 3.
Fiecare pachet contine un camp de sincronizare S, date D si pentru detrectia coliziunilor

Avantaje DECT :
- densitate mare de utilizatori
- investitiile in infrastructura sunt minime
- preturile sunt accesibile

GPRS ​ ​( General Packet Radio Service )

Arhitectura GPRS

TE - Terminal Equipment
MT - Mobile Terminal
MS - Mobile Station
BSS - Base Station System
BTS - Base Transciever Station
BSC - Base Station Controller
MSC - Mobile Switching Center
GMSC - Gateway MSC
VLR - Visiter Location Register
HLR - Home Location Register
AUC - Authentication Center
EIR - Equipment Identity Register
SGSN - Serving GPRS Support Node
GGSN - Gateway GSN
A, Abis - Interfaces ( GSM)
Gx - Interfaces ( GPRS )
PLMN - Public Land Mobile Network

SGSN - realizeaza rutarea pachetelor de la si la MS

- realizeaza managementul moibilitatii
- mecanismele de securitate ( cifrare + autentificare )
- furnizeaza informatii pentru taxare
- memoreaza informatiile privind localizarea, celula si VLR

GGSN - interfata dintre GPRS si retelele externe

 - transfera pachetele GPRS si formatul protocolului adecvat PDP
(Packet Data Protocol) - IP sau X.25
- converteste adresa VDP a pachetelor sosite in format GPRS
- ofera informatiile necesare pentru taxare

CURS 9

Continuare →

Avantaje :
- timpii de acces sunt mai mici ca la GSM
- taxarea se face dupa volumul datelor transferate ci nu dupa durata conexiunii
- creste eficienta fata de GSM a utilizarii resurselor radio prin alocare asimetrica
UPLINK fata de DOWNLINK
- coexista cu GSM
Statiile mobile GPRS pot functiona in 3 moduri diferite ⇒ 3 clase
a) clasa A - MS poate avea o conexiune de tip GSM simultan cu una GPRS
b) clasa B - MS este atasata simultan si la GSM si la GPRS , dar nu le poate folosi in
acel timp; cu toate acestea, o statie aflata intr-un transfer de pachete, poate opri
transferul ca sa receptioneze un transfer GSM si dupa se reia transferul de pachete
c) clasa C - MS este atasata numai la GSM sau GPRS, fara serviciile de SMS care pot
fi receptionate/ transmise in orice moment.
In BTS apare un nou bloc, numit CCU ( Channel Coding Unit ), ce are ca rol pe langa codare
si decodare, realizarea masuratorilor pe canalul radio pe durata GPRS.
In BSC, apare PCU ( Packet Control Unit ) care gestioneaza canalele radio pe GPRS
HLR devine baza de date comuna pentru GPS si GPRS
In GPRS, tripleta de autentificare ( cheia de cifrare, numarul aleator, semnatura
SRES) trimisa direct de la HLR la SGSN fara sa mai treaca prin MSC si VLR.
Datele de la HLR la SGSN se transmit numai cand operatul schimba datele despre
abonat sau cand un nou SGSN are nevoie de datele abonatului sau abonatul este in
roaming

Atasarea GPRS se face in mai multe etape:

 1) atasarea nr IMSI
2) atasarea GPRS : 2.1) atasarea GPRS propriu-zisa
2.2) activarea contextului PDP ( Packet Data Protocol )
2.1) Realizeaza o conexiune intre MS si SGSN

a) MS transmite o cerere de atasare catre SGSN ( e posibil ca ambele atasari sa fie

realizate simultan GSM si GPRS )
b) Daca MS nu e cunoscuta de SGSN, atunci el va solicita nr IMSI si tripleta de
autentificare de la vechiul SGSN
c) daca ve hiul SGSN nu cunoaste MS va trimite un mesaj de eroare catre noul SGSN
→ Noul SGSN va solicita MS nr IMSI
d) SGSN autentifica MS
e) se actualizeaza datele in HLR daca mobilul a intrat intr-o alta zona de rutare
f) se actualizeaza datele in HSC/VLR daca mobilul a intrat intr-o alta zona de rutare
g) SGSN comunica MS noul numar temporal

Detasarea GPRS - poate fi initiata de MS sau retea

- sunt implicate blocurile : MS,SGSN,GGSN si BSS
2.2) Activarea contextului PDP
Pentru a realiza un schimb de pachete cu o retea, MS trebuie sa i se atribuie una s au mai
multe adrese de tipul celor folosite in acea retea, numite adrese PDP
Activarea contextului PDP
- descrie caracteristicile serviciilor
- descrie protocolul PDP folosit in reteaua externa
- trebuie sa descrie adresele PDP folosite
- sa se specifice QoS cerut
- adresa unui GGSN

In GPRS utilizatorul poate activa mai multe contexte PDP, daca terminalul suporta
mai multe adrese IP.
“1” - MS transmite catre eSGSN cerea de activare a contextului PDP
“2” - MS si SGSN asigura functiile de securitate
“3” - SGSN valideaza cerea
“4” - SGSN verifica abonatul si calitatea serviciului. Transferul este punctul de acces la
GGSN. Creaza o identitate a tunelului ( TID). Creaza o legatura logica catre GGSN, numai
GTP ( GPRS Tunneling Protocol )
“5” - GGSN conecteaza o retea externa si cere o adresa IP
“6” - Serverul din reteaua externa transmite adresa IP catre GGSN
“7” - GGSN transmite adresa IP catre MS

Dezactivarea contextului PDP poate fi initiata de MS, SGSN sau GGSN

Alocarea adreselor PDP poate fi :
- statica : operatorul retelei la care s-a inregistrat prima data abonatul ii atribuie o adresa
permanenta PDP
- dinamica : adresa este atribuita fie de operatorul retelei in care s-a inregistrat abonatul fie
operatorul retelei tranzitate.
Activarea/ dezactivarea contextului PDP revine nodului GGSN

Proceduri de activare a localizarii

In GPRS, MS transmite des mesaje de actualizare a retelei catre SGSN:
- daca mesajele de actualizare ar fi transmise rar, celula in care se afla MS nu ar fi
cunoscuta exact si pentru fiecare pachet transmis catre MS ar fi nevoie de paging
- daca mesajele de actualizare ar fi transmise des, localizarea ar fi bine cunoscuta,
livrarea pachetelor ar fi facuta fara intarzieri, incarcarea pe UPLINK si sursa de
alimentare a MS ar fi solicitate.
Compromis : a fost definit un model al MS

MS se poate afla in una din cele 3 stari ( in functie de trafic si frecventa actualizarilor,
depinde de stare )
 1) IDLE - MS nu e accesibila; ca urmare a atasarii GPRS, MS trece in starea Ready.
Prin detasarea GPRS, toate contextele PDP sunt eliminate si MS trece in starea Idle.
In Idle nu se realizeaza activarea localizarii
2) READY - MS informeaza SGSN despre fiecare deplasare
3) STANDBY - SGSN este informat doar daca se schimba aria de rutare. Pentru ca in
Standby se stie doar aria, localizarea celulei se face prin paging.

Actualizari :
a) Actualizarea localizarilorii
b) Actualizarea zonei de rutare
c) Actualizarea zonei de localizare si rutare ( combinate )

a) actualizarea celuleui
- cand MS aflata in ready trece intr-o noua celula, dar ramane in aceeasi zona de
rutare
OBS!! : Daca la trecerea dintr-o celula in alta se schimba si aria de rutare, atunci se va
actualiza numai aria de rutare
MS transmite catre SGSN un cadru LLC care contine identitatea statiei.
b) Cand - statia a intrat intr-o noua arie de rutare
- counterul de timp pentru actualizarea periodica a ariei de rutare a expirat.
- o statie suspendata nu e inregistrata de statia de baza.
Intotdeauna MS initiaza : trimite o cerere de actualizare catre SGSN ( intra SGSN, inter
SGSN )
c) MS fie - intra intr-o noua arie de rutare
- cand se ataseaza numarul IMSI
Procedura este initiata printr-o cerere de actualizare a ariei de rutare in care indica faptul ca
e nevoie si de actualizarea ariei de localizare.
Nivelul fizic in GPRS : MS ii pot fi alocate mai multe intervale intr-un cadru TDMA-
flexibilitate mai buna decat in GSM. Spre deosebire de GSM, intervalele sunt alocate numai
pe durata transmisiei sau receptiei a unui pachet de date ⇒ creste eficienta. Resursele radio
sunt partajate de toate MS indiferent daca sunt MS GPRS sau nou GPRS. Alocarea
canalelor intre GSM si GPRS este o alocare dinamica indiferent de trafic.
Canale logice utilizate in GPRS :
1) PDTCH ( Packet Data Traffic Channel ) - pentru una sau mai multe MS (
punct-la-punct, punct - multipunct )
2) PBCCH ( Packet Broadcast Control Channel ) - punct-multipunct, unidirectional. Se
pot transfera si informatii de tip GSP pentru ca MS sa nu fie nevoita sa asculte in
mod particular
3) PCCCH ( Packet Common Control Channel ) - bidirectional, punct - multipunct
3.1) PRACH ( Packet Random Acces Channel ) - MS
3.2) PAGCH ( Packet Acces Grant Channel )
3.3) PPCH ( Packet Paging Channel ) -statia de baza
3.4) PNCH ( Packet Notification Channel) - folost pentru a informa MS despre
mexsajul de intrare punct - multipunct, daca exista un apel
Canale de control dedicate ;
PACCH ( Packet Asociated Control Channel ) - asociat cu unul sau mai multe canale de
trafic, transmite semnalizari privind MS

Curs 10
PTCCH ( Packet Timing Advance Common Control Channel ) - pentru sincronizarea intre
MS si statia de baza.
E foarte importanta coordonarea dintre canalele logice de tip GSM si cele de tip GPRS.
Daca intr-o celula nu sunt disponibile canale comune de tip pachet, MS poate utiliza
canalele de control comune de tip GSM si la fel, daca nu e disponibil un canal de difuzare de
tip pachet, MS trebuie sa asculte continuu canalul de difuzare de tip GSM
Alocarea canalul ascendent

Paging :

Canalele fizice sunt denumite canale de date de tip pachet ( PDCH - Packet Data Channel )
si sunt administrate de PCU din BSC. PCU este responsabil pentru alocarea canalelor.

Canalele PDCH se pot aloca in 2 moduri :

 1) Canale alocate si eliberate la comanda unui operator
2) Canale alocate si eliberate la cerere si constituie resurse GPRS temporale.
Canalele alocate pentru GPRS sunt alocate ca grupuri de maxim 4 intervale
temporale succesive. Acest grup de 4 intervale temporale se numeste PSET si e
compus din canale la cerere si canale dedicate. Toate canalele din acest pachet sunt
pe aceeasi frecventa si urmaresc aceleasi sloturi de frecventa. Unei MS i se aloca
dintr-un singur set ( 4 intervale temporale ). Canalele dedicate sunt numai pentru
GPRS.
In GPRS mai exista gruparea de canale MPDCH ( Master PDCH ) tranporta
canale de difuzare si canale de control comun cat si canale de trafic GPRS. Primul
PDCH dedicat este configurat ca master. Urmatoarele canale PDCH transporta
numai trafic si semnalizari. Daca operatorul micsoreaza numarul de canale dedicate,
canalul master se va mentine atata timp cat exista un PDCH dedicat. Intr-o c elula
fara canal de tip master, MS asculta canalul de difuzare de tip GSM si mesajele de
paging

Multicadru cu 52 cadre TDM ( 240 ms)

X - canal liber
Un bloc radio are 456 de biti si se transmit in 4 pachete de 114 biti fiecare.

Codarea

Se face o procodare a celor 3 biti USF ( nu se face pentru CS-1). Se codeaza bitii de
informatie impreuna cu bitii USF, dupa precodare, cu un codor bloc. La cuvantul de cod se
adauga 4 biti 0. Se face o codare convolutionala ( fara CS-4 ). Se elimina un numar de biti si
rezulta debitul.
Pentru canalele de foarte proasta calitate se alege CS-1 iar pentru cele mai bune se
alege CS-4. Pentru canalele de semnalizare se alege CS-1

Analiza protocoalelor de transmisie in GPRS

SNDCP - SubNetwork Dependent Convergence Protocol
LLC - Logical Link Control
RLC - Radio Link Control
MAC - Medium Acces Control
PLL - Physical Link Layer
RFL - Physical RF layer
BSSGP - BSS GPRS application Protocol
GTP - GPRS Tunneling Protocol
TCP - Transmission Control Protocol
UDP - User Datagram Protocol
IP - Internet Protocol

GTP - transmite datele si semnalizarile intre SGSN si GGSN in pachete punct la punct ; e
definit atat in cadrul aceleiasi retele cat si in retele diferite ; pachetele GTP transfera pachete
IP sau X.25 ( pentru ca necesita o legatura mai fiabila ) iar UDP folosit pentru pachetele IP
Intre SGSN si MS protocolul SNDCP si are functiile :
- multiplexeaza mai multe conexiuni de pe nivelul retea pe o singura retea a nivelului
LLC
- compresia si decompresia datelor
- segmentarea in cadre LLC si reasamblarea lor

LLC : - derivat din HDLC

- controleaza fluxul de date
- receptionarea in ordine a cadrelor
- detectarea si corectarea erorilor
- confidentialitatea comunicatiei e asigura prin criptare.
RLC- MAC - legatura fiabila intre MS si BSS
- segmentarea si reasamblarea cadrelor de pe nivelul superior LLC
MAC - controleaza procedurile de acces pentru canalele radio
- S-ALOHA
Nivelul fizic : PLL - asigura codarea canalului
 - detectarea congestiei pe legatura fizica
RFL - modulatia si demodulatia
BSSGP - transporta informatia de rutare si informatia relativa la QoS
Protocolul de serviciu retea e un protocol FR ( Frame Relay )
Cadrele LLC sunt fragmentate de PCU in blocuri de tip RLC - MAC

Transformarea cadrelol LLC in blocuri radio :

TBF ( Temporary Block Flow ) transmite pachetele la si de la MS. MS i se aloca un TBF in

ambele sensuri ( ascendent si descendent ). Fiecare TBF are o indentitate de flux TFI (
Temporary Flow Identifier), alociat de retea. Cand se aloca un TBF, MS e anuntata ce
interval temporar trebuie sa foloseasca si care e TFI. Antetul fiecarui bloc de trafic de pe
Downlink contine TFI care trebuie sa indice care este statia careia i se adreseaza. Antetul
trebuie fiecarui bloc de trafic de pe Downlink contine TFI care trebuie sa indice care este
statia careia i se adreseaza. Antetul trebuie sa contina informatii si despre sensul
descendent . Contine si flagul USF, care indica MS care urmeaza sa transmita pe TBF pe
sensul ascendent, care dintre ele poate sa emita.
Protocolul de semnalizare: MS, statiile de baza, SGSN
Trebuie sa realizeze atasarea si detasarea GPRS, activarea contextului PDP, alocarea
canalelor si controlul rutarii

GMM/SM functii:
- atasarea si detasarea GPRS
- securitate
- activare context PDP
- activeaza aria de rutare

SGSN - HLR, VLR, EIR

- se foloseste protocol MAP

Curs 11

MAP: mobile application part

TCAP: transaction capabilities application part
SCCP: signalling connection control part
MTP: message transfer Part
TCAP si SCCP realizeaza schimbul de mesaje
BSSAP + are si functii GSP si GPRS
BSSAP+ : BSS aplication Part+

Exista 3 moduri de functionare a retelei: -> dinozaur 4

1. Reteaua transmite mesaje de paging pt o statie atasata GPRS - pe canal paging

GPRS / trafic GPRS
2. Reteaua transmite mesaje de paging pt o statie atasata GPRS pe canal paging GSM
3. Reteaua transmite mesaje de paging GSM pt o statie atasata GPRS pe canal paging
GSM, iar mesajele pt o statie GPRS se transmit pe canal paging GPRS
a. dezavantaj: trebuie monitorizate ambele canale de paging

Pt cele 3 moduri exista 2 variante:

1)
actualizare combinata LA/RA
paging combinat
pauze mai mari pt MS
sarcina de paging mai mica

2)
actualizari separate LA/RA
MS trebuie sa asculte ambele canale de paging
paging pt MS se face in aria de localizare

Modul 1) cu interferenta
cand interfata Gs exista, toate mesajele de paging generate de MSC trec prin SGSN =>
reteaua poate coordona pagingul
- SGSN controleaza procedurile de paging, pe baza IMSI, daca BTS se afla in starile
Ready si Standby

Modul 2 si 3)
 - mesajele de paging trec prin interfata A si coordonarea paging de catre reteaua
GPRS nu este posibila
- Modul 2 - nu i se aloca niciun canal paging GPRS
- modul 3 - foloseste fie GSM, fie GPRS

Modul de functionare trebuie sa fie acelasi in fiecare celula. In functie de modul de

functionare, BTS poate alege daca se poate atasa GPRS sau nu. PT realizarea pagingului,
SGSN transmite datele de paging catre PCU - packet control unit - impreuna cu informatia
despre celula / aria de localizare.
Daca BTS este implicata intr-un transfer de pachete, mesajele de paging se transmit
pe canalul de control asociat canalului de trafic PACCH - packet associated control channel.
Astfel, mesajele de paging se transmit pe canalele de paging GPRS/GSM.

MS in standby: transferul pachetelor spre MS este initiat de SGSN printr-o cerere de

paging catre PCU. PCU transmite cat MS e in ascultare. MS transmite un mesaj de raspuns
la paging => cadrul LLC

Statia ready - se poate incepe transferul pachetelor

Transmiterea pachetelor GPRS - blocuri temporale TBF - Temporary Block FLow

Modurile de transmitere difera pe up/down

Stabilire TBF pe downlink

- SGSN transmite cadrul LLC
- PCU trebuie sa verifice daca MS careia ii sunt destinate pachetele este implicat sau
nu intr-un alt transfer
Exista 3 cazuri posibile:

1) MS are deja un downlink TBF - transmite

Noile cadre LLC vor fi puse in coada celorlalte

2) MS are un uplink TBF

PCU aloca canale pt downlink - eventual cu acelasi interval temporal ca pe uplink.
Mesajul de alocare este transmis tot pe PACCH

3) MS nu are TBF deloc

Cand MS asculta, i se va transmite un mesaj de alocare downlink. Daca MS a fost implicata

intr-un transfer, ea ramane activa un timp limitat - se cunoaste exact unde este

Stabilire TBF pe uplink

1) MS nu are nici un TBF stabilit
Trimite catre PCU un mesaj de cerere tip pachet
Alocare canal:
- Intr-o etapa
- MS i se aloca resurse - canale - pe un interval mai mare
- pt fiecare interval MS primeste un USF (uplink state flag) si un TFI (temporary
Flow identify)
- in 2 etape
- MS i se aloca doar un canal pt a transmite un singur bloc RLC
- intervalul poate fi folosit si pt transmiterea cererii de primire a resursei tip
pachet (canal trafic) sau pt a transmite un cadru LLC foarte scurt

2) MS are un downlink TBF stabilit

Transmite pe PACCH cerere resursa. Se incearca alocarea aproximativa a acelorasi canale.

Blocurile radio pot fi transmise cu confirmare sau fara. In ambele moduri sunt transmise
mesaje ACK sau NACK. Retransmiterea se face doar cu confirmare.

Terminarea unui TBF

In PCU nu mai sunt LLC-uri de transmis. Se elibereaza downlinkul TBF. Daca imediat dupa
eliberare PCU mai primeste cadre LLC noi, transmite o noua alocare corespunzatoare unui
nou TBF.

MS ready - nu e nevoie de paging

MS mai are de transmis doar cateva blocuri - semnalizeaza retelei care declanseaza o
procedura de contorizare
Dupa ce au fost transmise si confirmate toate blocuri,e TBF este eliberat. Daca MS are mai
multe cadre de transmis dupa declansarea procedurii, va trebui sa stabileasca un nou TBF -
nu se pot transmite mai multe

Selectia celulei (GPRS vs GSM)

GSM - selectia celulei este facuta de BSC, pe baza masuratorilor efectuate de MS
GPRS - MS alege BTS cu care comunica

UMTS - Universal Mobile telecommunications system = generatia 3 - 3G

Elemente:
grupa 1 - Acces radio RAN - toate functionalitatile radio
grupa 2 - core network - comutatie + rutare spre retele externe

Access: WCDMA - wideband CDMA

Europa: UTRAN - UMTS terestrial radio access network

Componente: grupa 1 + grupa 2 + UE (user equipment - conectat direct la UTRAN prin

linkuri radio wireless, se poate conecta la 1 sau mai mutle celule)

Echipamente:
- hardware
- USIM - date de ID si acces
UTRAN - unul sau mai multe RNS - radio network subsystem

RNS -> BS (nodeB) + RNC

Cele mai multe nodeB asigura controlul a 3 celule. Un grup de nodeB este conectat la RNC
prin interfata iUb. Un RNC conectat la nodeB se numeste CRNC = controlling RNC.

Functii UTRAN
- controlul accesului in sistem
- crptare/decriptare
- asigurarea mobilitatii
- controlul si mgmt resurselor radio
- serviciile care trebuie asigurate

RNC-RNC - interfata IUR

RNC-Core - interfata IU
nodeB - MS - interfata UM

Core (reteaua centrala) conecteaza UTRAN la retelele externe si are:

- MSC
- GMSC
- VLR
- TRAU - adaptarea vitezelor
Arhitectura protocoalelor pe interfata radio UMTS

Nivel fizic - WCDMA

- ofera pt MAC diferite canale de transport

BMC - broadcast/multicast control

NAS - non-access stratum
RRM - radio resource management

Nivel legaturade date:

- MAC + RLC - comun
- PDCP + BNC utilizator

Nivel retea:
RRC - radio resource control
RRM asigura managementul resurselor radio
- asigura managementul mobilitatii, conexiunilor
RLC - controleaza legatura logica

Acces multiplu: duplex FDD + TDD

Benzi FDD: uplink: 1920 - 1980 MHz

downlink: 2110 - 2170 MHz

TDD benzi: uplink : 1900 - 1920 MHz

downlink: 2020 - 2025 MHz
 Curs 12

UMTS presupune utilizarea unei transmisiuni de banda larga, imprastierea spectrala are o
rata de 3.84 mchip/s impuls de +1 =1 multiplexat cu o secventa de date. Rata de chip a unui
cod = nr de impulsuri / s cu care codul e transmis sau receptionat. Un simbol este
intotdeauna reprezentat de mai multe chipuri.

Factor de imrpastiere = rata chip / rata simbol

Ca sa se evite interferenta dintre canalele adiacente, distanta dintre 2 purtatoare

consecutive est intre [4.2 , 5] MHz. Daca canalele apartin unor operatori diferiti, distanta e
mai mare - 5, 5.4 Mhz

Pe fiecare purtatoare se defineste o structura formata din cadre care sunt divizate in 15
straturi temporale

Expandarea spectrala
Pe interfata UTRAN pt cazul in care avem duplex in frecventa, expandarea spectrala se face
in 2 faze

Modul de obtinere a imprastierii spectrale in banda de baza:

 1. Codul de canalizare transforma fiecare simbol intr-un nr de chipsuri => creste banda
semnalului (semnalul de banda ingusta e transformat in semnal de banda larga). Pt
ca se permit transferuri de date cu diferite debite, factorul SF trebuie ales adecvat ca
sa rezulte aceeasi rata de chipsuri indiferent de rata de la intrare. In timpul
transferului, rata de bit si factorul de imprastiere se pot modifica de la un cadru la
altul in functie de necesitati
2. Are loc o combinare intre chip si chip. Operatia nu afecteaza nici banda nici rata de
chip. Acest cod de bruiaj difera (pe downlink este specific celulei, iar pe uplink e
specific terminalului)

Codul de canalizare este cod ortogonal, de factor de imprastiere (OVSF) variabil ce permite
separarea canalelor fizice.

Pe interfata UTRAN se folosesc aceleasi coduri de canalizare si pe uplink si pe downlink.

OVSF-ul are lungimea pe uplink intre 4-256 chips, iar pe downlink intre 4-512 chips. Pe
uplink se face u ajutorul a 2 purtatoare in cuadratura, i si q. Pe i se transmite canalele de
date iar pe q canalele de control. Pe i si q se foloseste modulatia BPSK.

Codurile de canalizare sunt diferite pt fiecare canal in parte, iar pt canalul de control este alt
cod - Cc. Semnalele sunt ponderate cu factor de castig si sunt indentice pt canalele de date
si sunt pe 3 biti. Semnalul se multiplica cu un cod de bruiaj Sdpchu (??? - jur ca asta scrie)

Pe uplink se pot transmite pana la 6 canale de date + 1 canal de control

Daca sunt mai multe canale, se impart pe cele 2 linii.
Pe downlink procedura de expandare presupune o conversie serie=paralel a datelor. Datele
sunt destinate unui anumit utilizator si contin un canal de date si un canal de control
multiplex.

Fiecare pereche de simboluri e distribuita - i pe pare, q pe impare

Fata de cazul anterior, debitele pe i si q sunt egale. Cele 2 cai sunt multiplexate si apoi
convertite intr-o serie de chipuri complexe. Se codeaza cu secventa de bruiaj (complexa).

Codurile de bruiaj pt
- uplink
- coduri lungi - 38400 chips
- coduri scurte - 256 chips
- downlink - coduri lungi

Canale UMTS

1) Logica de Trafic

DTCH (dedicated traffic channel) - bidirectional punct la punct

CTCH - common traffic channel - unidirectional - punct la multipunct
- folosit pe downlink

2) Logica de control

BCCH - broadcast control channel

PCCH - paging control channel
CCCH - common control channel
DCCH - dedicated control channel - bidirecitonal punct la punct pt transferul de info dintre o
retea si un utilizator

3) De transport dedicate
DCH - dedicated channel - folosit pe uplink si downlink, transporta date si informatii de
control, transmite la toata celula ; Daca foloseste antene sectoriale => doar intr-un sector

4) de transport comune
BCH - braodcast channel
PCH - paging channel
FACH - forward access channel - folosit numai pt downlink pt finromatii de control sau
pachete de date scurte
- debite destul de reduse pt o receptie corecta de catre toate mobilele
DSCH - downlink shared channel - pt informatii dedicate de control si utilizator, partaj intre
mai multe statii mobile
- asociate cu 1 sau mai multe canale BCH
RACH - random access channel
CHCH - common packet channel - folosit pe ulpink pt date

5) Fizice dedicate
a) pe uplink​: DPDCH - dedicated physical data channel - folosit pt datele utilizatorilor si
semnalizarile de pe nivelurile superioare
DHCCP - dedicated physical control channel

Structura unui interval temporal pe uplink pt DPDCH/ DPCCH

Bitii pilot sunt folositi pt estimarea cnaalului pt a avea o detectie cerenta

TFCI - indicatori optionali pt combinarea formatelor de transport - transport format

combination indicator

FBI - informatii de raspuns la anumite comenzi - feedback info

TCP - transmit power control

k - determina nr de biti dintr-un slot si valoarea lui e corelata cu factorul de imprastiere =

256/2^k

b) pe downlink

DPCH - dedicated physical channel - date dedicate mutiplexate in timp cu informatie de

control - TFCI, TPC, Pilot- daca e nevoie de un debit mai mare se transmit mai multe canale
6) Fizice comune

a) pe uplink:

PRACH - physical random access channel

PCPCH - physical common packet channel - trebuie sa se aplice detectia coliziunilor

b) pe downlink:

CPICH - common pilot channel - pilot pt ca transmite continuu un semnal pilot necesar
estimarii canalului pe downlink, se transmit si rezultatele unor masurator de la celulele
invecinate necesare pt a face soft handoff

PCPICH - primary CPICH foloseste tot timpul acelasi cod de canalizare si e difuzat in toata
celula
SCPICH - secondary CPICH - foloseste coduri arbitrare

PDSCH - partajat intre mai multi abonati

SCH - synchronisation channel - pt sincronizarea si cautarea celulelor

Curs 13

Handover UMTS
- Soft handover
- intra nodeB - intra RNS
- inter nodeB - intra RNS
- inter nodeB - inter RNS - intra SGSN
- inter nodeB - inter RNS - inter SGSN
- Hard handover - numai daca schimbarea frecventei are loc din alte ceva(?) sau daca
interfata IUR nu exista
In UMTS se definesc structurile geografice

- Aria de localizare - acopera 1 sau mai multe RNS - numai daca RNS e sub controlul
aceluiasi SGSN
- Aria de rutare - o submultime a ariei de localizare - acopera un singur RNC
- Aria de rutare UTRAN - submultime a ariei de rutare si aceopra numai cateva MS ale
unei RNS

Softer HO - intra node B - intra RNS​ : cand MS se deplaseaza intr-o celula in alta, ambele
apartinand aceleiasi statii de baza

Etape adaugare link radio

- CRNC decide pe baza masuratorilor sa stabileasca un alt link radio si trimite un

mesaj de tip radio link setup request catre BS
- dupa alocarea resurselor, BS trimite mesajul radio link setup response catre CRNC
- statia de baza anunta CRNC ca s-a obtinut sincronizarea emitator-receptor prin
mesajul radio link restore indication
- CRNC trimite meesajul active set update radio link additional ce contine cel mai nou
link radio catre UE
- terminalul mobil actualizeaza setul activ de date si confirma operatia active set
update complete

Etape stergere link radio:

- in momentul in care CRNC decide pe baza masuratorilor sa stearga un link radio,

trimite catre UE un mesaj de tipul active set update radio link deletion
- dupa dezactivarea linkului, terminalul UE trimite mesajul active set update complete
catre CRNC
- CRNC trimite mesajul radio link deletion request catre statia de baza si elibereaza
resursele vechiului link
- dupa terminarea emisiei-recepitiei si eliberarea resurselor, BS va informa CRNC ca
s-au eliberat resursele prin radio link deletion response
Soft HO - inter node B - intra RNS

UE receptioneaza semnalul radio de la 2 BS diferite codate cu 2 coduri diferite. FIecare

pachet de pe cele 2 linkuri are un camp in header in care se specifica calitatea transmisiei si
RNC controleaza informatia pt ca transmisia sa fie conforma

Etape adaugare link radio:

- CRNC decide pe baza masuratorilor sa adauge un link radio si va transmite mesajul
radio link setup request catre noua statie de baza
- dupa alocarea resurselor, noua statei de baza trimite catre CRNC mesajul radio link
setup response si se descriu in acest mesaj si noii parametri ai conexiunii
- CRNC seteaza interfata IUP
- noua BS va informa CRNC despre sincronizare prin radio link restore indication
- schimb de mesaje intre BS si CRNC prin care se sincronizeaza linkul nou cu cel
vechi prin mesajele downlink synchronization si u;link synchronization
- CRNC trimite catre UE mesajul active set update radio link additional
- UE activeaza setul activ de date si confirma prin active setu pdate complete
Etape stergere link radio:
- CRNC decide pe baza masuratorilor ca trebuie eliminat un link si trimite catre UE
active set update radio link deletion
- dupa dezactivarea linkului, terminalul UE trimite mesajul active set update complete
catre CRNC
- CRNC trimite catre BS mesajul radio link deletion request si elibereaza resursele
vechiului link
- dupa terminarea emisiei receptiei si eliberarea resurselor, vechiul BS va informa
CRNC ca s-au eliberat resursele prin radio link deletion response

Soft HO - inter node B - inter RNS - intra SGSN

RNC 1 trimite date la CRNC si se va numi SRNC - serving RNC
RNC 2 - DRNC - drift RNC - dirijeaza in mod transparent datele catre SRNC - cand
terminalul mobil se deplaseaza prea departe de SRNC

Etape adaugare link-radio

- cand SRNC decide pe baza masuratorilor sa stabileasca un alt link trimit mesajul
radio link setup request catre DRNC; Daca e prima conexiune SRNC-DRNC se
stabileste si interfata
- daca exista canale radio, DRNC trimite catre BS radio link setup request si param
canalului
- dupa alocarea canalelor, BS trimite catre DRNC mesajul radio link setup response
- DRNC trimite catre SRNC mesajul radio link setup response (descrierea conexiunilor
recent stabilite)
- SRNC seteaza interfetele IUR, IUB
- BS notifica DRNC ca s-a obtinut sincronizarea intre emitator si receptor: radio link
restore indication
 - BS sincronizeaza linkurile existente: downlink synchronization si uplink
synchrnoization prin mesaje cu SRNC
- SRNC trimite catre UE: active set update radio link additional cu noua informatie de
conectare
- UE actualizeaza setul activ de date si confirma prin mesajul active set update
compelte catre SRNC

Etape stergere link radio

- cand SRNC decide sa elimine un link pe baza masuratorilor va trimite mesajul active
set update radio link deletion
- dupa ce se dezactiveaza linkul, UE va trimite mesajul active set update complete
catre SRNC
- SRNC va solicita DRNC sa elibereze canalele vechiului link prin radio link deletion
request
- dupa ce primeste mesajul, DRNC trimite catre statia de baza
- dupa ce se incheie tot, statia de baza informeaza DRNC ca s-au incheiat prin
mesajul radio link detection response
- DRNC trimite mesaj catre SRNC
- SRNC elibereaza interfetele IUR, IUB

Soft Handover - inter nodeB - interRNS - interSGSN

1. RNC1 detecteaza realocarea catre RNC2. RNC1 trimite 1. catre SGSN1.

2. SGSN1 trimite 2 catre SGSN2 si informatii despre protocoale (mgmt mobilitatii si
PDP)
 3. ca sa se stabileasca interfata IU, se va face un schimb de mesaje
4. SGSN2 trimite 4 catre SGSN1: atat RNC2 cat si SGSN2 sunt gata sa receptioneze
pachetele memorate in RNC1
5. mesajul est transmis intre SGSN1 si RNC1 pt ca RNC1 sa trimita pachetele catre
RNC2
6. RNC1 porneste timerul tp transmiterea pachetelor. Mesajul contine si info despre
pachetele ce urmeaza sa fie transmise. RNC1 intrerupe transmisia catre utilizator si
transmite la RNC2
7. SGSN2 este informat ca RNC2 este noul SRNC
8. RNC2 restarteaza legatura catre utilizator. Mesajele intre RNC2 si UE sunt folosite pt
a identifica ce pachete au fost transmise recent catre RNC2
9. Scop: sa se modifice adresa GGSN, se modifica si setarile QoS
10. scop: sa se initieze eliberarea vechilor resurse de pe interfata IU
11. se solicita SGSN1 sa elibereze vechea conexiune. SGSN1 va confirma
12. SGSN1 solicita de la RNC1 sa elibereze interfata IU. ELiberarea e completa abia
atunci cand se primeste confirmarea

3G -> 3.5G

- apelurile vocale au inceput sa fie realizate intr-o retea convergenta IP cu protocolul

de semnalizare SIP si se foloseste IPv6
- reteaua de acces si reteaua de comutare de pachete raman la fel, dar se introduce
conceptul de IMS (IP multimedia System) - si la 4G - care contine toate functiile de
control si semnalizare pt managementul sesiunilor media, dar si pt apeluri si date
- IMS este compelt separat de reteaua de baza cu comutare de pachete
- 3.5G - pe sensul descendent - se introduce tehnologia HSDPA (High-speed downlink
packet access)
- se bazeaza pe o arhitectura distribuita care permite o reactie la calitatea
canalului, permite adaptarea la intarzieri multe dintre procedurile de control si
planificare sunt luate de la RNC la statia de baza
- HSDPA - introduce un canal descendent de mare viteza care poate fi folosit de mai
multi utilizatori, alocarea este dinamica si viteza de transmisie pe canal este de 42
kbps
- defineste si un canal de control fizic dedicat de mare viteza cu scopul sa fie o
adaptare mai rapida
- s-a putut folosi si la duplex in frecventa si duplex in timp, iar avantajul principal
(viteza mare) s-a facut in mod special pt accesul la internet si descarcarea de fisiere
- 3.5G pe sens ascendent - HSUPA (High-speed uplink packet access) a redus
intarzierea pe sens pt canalele dedicate
- HSUPA - pt traficul de flux de date - email, video, multimedia
- IMS - are la baza standardele IP si VoIP - avantaj - nu e dependent de tehnologia
retelei
- realizeaza comunicatii multimedia - persoana-persoana pe baza protocolului IP
 - capacitatea de a integra comunicatia multimedia in timp real cu cel in timp non-real
- capacitatea de interactiune intre diferitele servicii si aplicatii
- ofera capacitatea de a realiza servicii multiple intr-o sesiune/sesiuni multiple -
sincronizate

LTE
exista o parte de retea radio si o parte de nucleu - singura asemanatoare)
arhitectura plana
modulatie folosita = 64 QAM pe downlink si 16 QAM pe uplink
MIMO - mai multe antene la statia de baza

eNB (e-NodeB sau evolved NodeB)

- managementul abonatilor si planificarea resurselor
- QoS - latenta si latimea de baza
- echilibrarea incarcarii serviciilor radio catre utilizatori diferiti
- managementul interferentelor
MME - managementul intre statia de baza si nucleu, utilizator si nucleu
- stabilirea purtatorilor - comunica cu nucleul pt stabilirea unui tunel
- managementul mobilitatii
- suport handover
- comunicarea cu alte retele radio
- suportul pt SMS si voce
Serving GW - realizeaza managementul tunelelor de date intre eNB si PDN
PDNGW - conexiune catre retelele IP, aloca diferit adresele IP catre abonatii mobili; se pot
aloca si adrese de tip IPv4, IPv6, rol in roaming