Dintre alimentele alcaline: castravetele, napul, patrunjelul, fructele de mare,

avocado, sfecla, ardeiul gras, broccoli, varza, telina, andivele, usturoiul,

ghimbirul, fasolea verde, laptuca, boabele de mustar, ceapa, spanacul, rosiile,
soia, anghinarea, asparagusul, varza de Brussels, morcovul, conopida, gulia,
prazul, fasolea boabe, rubarba, rapita, dovlecelul, macrisul, lintea, ananasul,
bananele, ciresele, nectarinele, merele, perele, portocalele, semintele de
dovleac, migdalele, uleiul de cocos, uleiul de peste, uleiul de trandafir, de susan,
de masline, hrisca, secara, graul, orzul, lucerna, condimentele, laptele de capra.

Alimente alcaline si acide - Hiperaciditatea

si efectul ei nociv asupra sanatatii
Alimentatie nutritie

Alimente alcaline şi acide

Hiperaciditatea şi efectul ei nociv asupra sănătăţii

pH
Alcalin
pH Acid
 FRUCTE ALCALINE
stafide, curmale, smochine, ananas, mere şi
cidru
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri,
banane coapte, căpşuni, grape-fruit, mango,
pepene galben/roşu, nectarine, măsline negre,
papaya, pere,
LEGUME ALCALINE
ciuperci, mazăre verde, broccoli, conopidă,
roşii varza roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz,
salată verde, sfeclă
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi,
andive
pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichi,
soia boabe
in, bostan, nap, vinete, leguminoase încolţite
CEREALE ALCALINE
cereale proaspete, orz verde
alimente neutre dar care absorb aciditatea
digestivă: pâine prajită, pâine mai veche de 2
zile (conţin mai puţin gluten care generează
exces de mucus în corp).
LACTATE ALCALINE
lapte smântânit, kefir, zer, unt, frişcă
lapte proaspăt (vacă, capră)
iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins
ALIMENTE GĂTITE ALCALINE
legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci
de legume, dar fără roşii sau bulion
supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne
DULCIURI ALCALINE
suc de trestie de zahăr, zahăr din trestie uscat
sirop de orez brun
(mierea în cantităţi mari poate forma şi acizi)
PRODUSE ANIMALE ALCALINE
ouă de prepeliţă, ouă de raţă
BĂUTURI ALCALINE
sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de
plante neîndulcite, apa plată şi apa de izvor
sunt considerate neutre, deşi în realitate au un
pH uşor acid (între 6-7)
DIVERSE - ALCALINE
aproape toate condimentele,
produse din lucernă, alge
FRUCTE ACIDE
toate conservele, gemuri, dulceţuri, fructe
zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu
sulfură
fructe proaspete consumate zahăr
banane verzi, măsline verzi, prune
LEGUME ACIDE
ardei iute,
asparagus
rubarbăr
toate tipurile de fasole şi linte cu excepţia celor
germinate *
CEREALE ACIDE
produse de patiserie, pâine albă, pâine int
19219c25t egrală sau graham, amidon, aluaturi,
popcorn, mălai, paste făinoase, griş, orez (alb,
brun, basmati)
făină de ovăz, orez, orz, secară, fulgi de cereale *
LACTATE ACIDE
Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval,
telemea
îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
lapte fiert, lapte praf, smântână fermentată
ALIMENTE GĂTITE ACIDE
Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii
fierte, bulion sau pasta de roşii, supele în care a
fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac
gătit, conserve
DULCIURI ACIDE
dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată,
îndulcitori sintetici (zaharină,aspartam, sorbitol),
miere artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoză,
lactoză
PRODUSE ANIMALE ACIDE
mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere,
pasăre, peşte, gelatina, grăsime, icre, ouă de
găină
BĂUTURI ACIDE
toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice,
cola, cafea, cacao, sifon
DIVERSE - ACIDE
murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată,
sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă),
curry
aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi,
 ghimbir, amalaki, sare de mare
glutamat, conservanţi ca: benzoat, oţet,
saramură, fum
drojdie de bere (calup)
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ALIMENTE ULEIOASE ACIDE
ulei presat la rece de floarea soarelui sau ulei rafinat de floarea soarelui sau de măsline
măsline
fructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite
ulei de peşte, ulei de primula, migdale,
sâmburi de dovleac, alune,susan, castane,nucă
de cocos proaspătă nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ
fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice
somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic,
somn insuficient, medicamentele de sinteză
meditaţia, exerciţiile de respiraţie

suprasolicitarea, supărarea, mânia,

buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul
stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte
importantă din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente
alcaline pentru a realiza un echilibru în digestie.

Două grupe aparte de alimente sunt:

Alimentele alcaline sau neutre care generează

Alimentele acide care generează alcalinitate
aciditate
lămâie, grape-fruit, oţet de mere diluat în apă

zahăr, dulciuri, majoritatea produselor de

cofetărie şi patiserie preparate cu făină albă şi
zahăr, alimente bogate în glucide cum ar fi
orezul
murături uşor fermentate cum sunt castraveţii de
vară în saramură sau varza murată în primele 3
luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care îi
conţin, favorizează digestia şi scad hipersecreţia
de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reacţie chimică acidă în laborator, dar nu acelaşi lucru se petrece în
corpul uman, pentru că în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea şi
zahărul sunt alcaline, dar din cauza conţinutului mare de glucide formează acizi.

Hiperaciditatea

O stare prelungită de oboseală, uneori până la epuizare, poate fi semnul unor deficienţe sau
maladii de natură foarte diferită. Este ştiut că lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale,
schimbările de vreme sau lipsa luminii dătătoare de energie pot avea drept consecinţă o stare de
oboseală. Dar şi apneea ce însoţeşte sforăitul din timpul somnului duce la o epuizare în timpul
zilei. Mai puţin cunoscut este faptul că şi o sinuzită cronică este însoţită de oboseală sau că, la
femei, o epuizare de durată poate anunţa un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o
cauză cât se poate de neaşteptată.
"Ploaia acidă a făcut vâlvă în urmă cu câţiva ani, omul acid va face în viitor". Afirmaţia îi aparţine
publicistului Norbert Treutwein, autorul cărţii "Hiperaciditate - bolnav fără motiv", susţinător al
teoriei după care, datorită unei hiperacidităţi cronice, omul nu numai că este lipsit de vlagă şi
morocănos, dar îşi distruge cu totul sănătatea. Autorul crede că migrenele şi reumatismul,
cancerul, infarctul miocardic şi diabetul, psihozele şi nevrozele sunt întotdeauna însoţite de o
aciditate crescută.
La orice adult sănătos sunt în funcţie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru între
conţinutul acid şi cel bazic din organism. La pacienţii cu acidoză (creşterea acidităţii şi reducerea
rezervei alcaline din sânge) este vorba într-adevăr de o stare patologică. Pe baza valorii pH se
poate stabili cât de acid sau cât de bazic este sângele, dar şi urina. Pe o scală de la 1 până la 14,
punctul de neutralitate se află la 7. Sângele nostru are valori pH de 7,35 până la 7,45, este aşadar
uşor bazic. Valorile din urină pot oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi şi 8 la sugari. În general,
starea de boală este asociată cu acizii, starea de sănătate cu bazele şi mineralele alcaline. Dat fiind
că rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai în vârstă, la care funcţia renală începe să
fie îngrădită, hiperaciditatea este o problemă serioasă. Îmbătrânirea - se mai spune - nu este
nimic altceva decât intoxicarea continuă cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuşeşte
să le neutralizeze.

Există în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate şi fiecare are pH-ul său:

1. pH-ul digestiv

În funcţie de alimentele consumate şi de secreţiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul
clorhidric din stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul
digestiv se dezechilibrează cel mai uşor şi de aceea el reprezintă o cheie în menţinerea sănătăţii.
Într-un mod similar Ayurveda consideră focul digestiv Agni drept cheia sănătăţii şi a bolii. De aceea
vom acorda un spaţiu mai larg alimentaţiei.

2. pH-ul sângelui şi limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sânge şi 2 l de limfă, aceste lichide drenează şi hrănesc restul de
aproximativ 60-70 de kg de ţesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru păstrarea
unei acidităţi normale în ţesuturi.

3. pH-ul ţesuturilor

La cei sănătoşi ţesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnalează
dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul
ţesuturilor este cu siguranţă acid. Spre deosebire de sânge care trebuie să-şi păstreze un pH
constant, ţesuturile pot fi convertite în adevărate rezervoare ale rezidurilor acide (grăsime în
exces, calculi, excerscenţe osoase sau tumori). Unele ţesuturi cum ar fi oasele şi muşchii pot fi
spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducând la osteoporoză, dureri ale coloanei
vertebrale şi spasmofilie. Acest sistem al ţesuturilor corporale necesită un timp mai îndelungat
pentru a se echilibra, de aceea primele săptămâni de tratament sunt destinate transformărilor ce
au loc în ţesuturi, fără să apară neapărat rezultate vizibile cum ar fi scăderea în greutate sau
dizolvarea calculilor.

4. pH-ul urinei şi al transpiraţiei

Are rol de supapă de control asupra pH-ului sanguin şi de aceea poate varia între valorile de 4.5 şi
8. Majoritatea oamenilor în condiţiile alimentaţiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei
vegetarieni au un pH urinar uşor mai alcalin, cuprins între 5.8-7.

Cu cât urina e mai acidă, sângele şi ţesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul
urinar poate fi alcalin dar ţesuturile să fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul
excretor, fie datorită faptului că reziduurile acide sunt profund legate în ţesuturi şi nu pot fi
dizolvate uşor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleaţie Abhyanga din
medicina Ayurveda). http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cauzele hiperacidităţii:
1. Dieta acidă (explicată pe larg în tabelul anterior).

2. Emoţii negative

3. Alimente incompatibile. Chiar şi cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dacă sunt
consumate împreună cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care conţin glucide au
nevoie de sucuri digestive alcaline în timp ce proteinele se digeră la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentară şi a evita aciditatea:

 Fructele se mănâncă înainte de masă cu cel puţin 30 de minute sau constituie o masă
separată

 Dulciurile nu se manâncă după mâncare

 Laptele este un aliment complex şi greu de digerat. Trebuie băut cald şi eventual
condimentat. Este bine să nu fie combinat cu nici un alt aliment

 Nu se bea apă rece la masă sau după masă, ci doar apă fierbinte

Vezi şi capitolul „Compatibilităţi alimentare” din cartea „Ghid de alimentaţie sănătoasă” Dr. Ovidiu
Chiş

Alimentaţia şi stilul de viaţă

Echilibrul între rezervele de acizi şi de baze din corp depinde de modul nostru de viaţă. Stresul,
lipsa de mişcare, o alimentaţie greşită, fumatul, consumul de alcool şi de cafea, cresc aciditatea
din organism. Consecinţele caracteristice ale unei hiperacidităţi de durată sunt tulburări digestive,
slăbirea sistemului imunitar, afectări ale coloanei vertebrale, gută, reumatism sau sclerozări ale
arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legătură şi perturbările vegetative, cum ar fi migrenele
sau aritmiile funcţionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru
organism, pot fi luate o serie de măsuri preventive. Se înţelege că rolul esenţial în asigurarea
echilibrului revine unei alimentaţii sănătoase. Pentru fiecare aliment luat în parte există o proporţie
diferită de componente cu efect acid şi cu efect bazic. Sunt cunoscute însă grupele de alimente
care acţionează într-un sens sau altul:

Aproape toate legumele în Efect bazic slab au Efect acid slab au Hiperaciditate provoacă
special cele proaspete sunt iaurtul, fructele brânza de vaci, mai cu seamă carnea,
alcaline şi echilibrează uscate, ciupercile şi smântâna, pâinea inclusiv mezelurile şi
aciditatea excesivă. leguminoasele în integrală şi familia dulciurile, alcoolul şi
păstaie. nucilor. cafeaua. Dar şi ouăle,
Alimentele care conţin brânza şi produsele
multe minerale bazice sunt făinoase.
salatele, fructele şi
legumele, mai cu seamă
ceapa, cartofii, morcovii.
Trebuie reţinut faptul că în copilărie organismul reuşeşte mai uşor să se echilibreze după consumul
de dulciuri şi carne, deşi copii cresc mai sănătoşi fără să le mănânce, dar odată cu înaintarea în
vârstă, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefică pentru eliminarea surplusului de
aciditate este transpiraţia, de exemplu în sauna. Sunt de asemeni recomandate înotul şi mersul pe
bicicletă. Mineralele naturale extrase din cochilii, coajă de ou, alge şi săruri marine, în special
calciu, vitamina D, zinc, cupru şi magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea
corpului.
Alimentele bogate în sulfuri, cloruri, azotaţi şi fosfaţi au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt
bogate în astfel de substanţe. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizează
aciditatea. Aceste elemente se găsesc din abundenţă în alimentele vegetale. Corpul stochează
aceste minerale în oase şi le eliberează atunci când trebuie să echilibreze pH-ul sanguin. Când
datorită consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar şi a îmbătrânirii ţesuturilor,
corpul îşi epuizează rezervele vitale de minerale şi apare starea de acidoză.
Acidoza este cauza majorităţii bolilor la omul modern. Atunci când se instalează în ţesuturile
corporale, acest fenomen are loc în ordinea de hrănire a ţesuturilor, aşa cum este dată ea în
medicina Ayurveda:
1 Rasa dhatu (limfa) ulcer gastro-duodenal, gastrită, diabet zaharat, colită
2 Rakta dhatu (sângele) Hipertensiune arterială, ateroscleroză, cardiopatie
ischemică, hemoroizi, boli de piele
3 Mamsa dhatu (muşchii) pietre la rinichi şi vezica biliară, afecţiuni ale ochilor
4 Meda dhatu (grăsimea) obezitate, celulită, afecţiuni ale părului, unghiilor şi
dinţilor, degenerescenţă grasă a organelor
5 Asthi dhatu (oasele) osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gută, cariile
dentare, oboseală generalizată
6 Majja dhatu (ţesutul nervos şi oboseală, migrene, stres, nevroze, leucemie
măduva)
7 Shukra dhatu (fluidele infertilitate, impotenţă, noduli mamari, chisturi ovariene,
reproducătoare) infecţii şi inflamaţii ale organelor genitale, răni ale colului
uterin
8 Ojas (vigoarea şi radiaţia energetică) oboseală cronică, scăderea imunităţii care poate permite
instalarea unor infecţii cronice ca hepatita, TBC sau a unor
boli grave cum este cancerul

Care sunt simptomele aciditatii?

• Obezitate, ingrasare
• Oboseala cronica
• Probleme de inima si circulatie
• Tensiune mare
• Colesterol ridicat
• Tulburare digestiva, boli ale stomacului si al intestinelor (Balonare)
• Candida si alte ciuperci, infectii bacteriene
• Diabet
• Boli ale pielii, urticarii
• Alergii (ex. La alimente)
• Astm
• Imbatranire rapida
• Depresii
• Artrita
• Congestie de acid, reflux
• Ostoporoza
• Celulita

Cateva boli si aciditatea

Obezitate,ingrasare

Unul poate cea mai cunoscuta descoperire a lui dr. Young este legata de obezitate. El a
descoperit ca grasimea este unul din cauze supra aciditatii. Corpul depune si parcheaza
acidurile produse in celulele grase, prin asta organismul se lupta sa se apere de acid, ca acidul
sa nu atace organele vitale. Grasimea salveaza de fapt viata dvs. Mai multa grasime nu este
altceva, decat un raspuns al organismului impotriva supra aciditatii. Daca neutralizam acidul
nu o sa mai fie nevoie de grasimea adunata, organismul automat se va elibera de el.
Probleme de inima si circulatie, tensiune mare, colesterol ridicat

Corpul produce grasimi sa neutralizeze acidul, prin asta apara sistemul circulatiei
(Venele). Grasimea se depune pe artere si de aici apare tensiunea arteriala mare, densitatea
venelor se diminueaza. Cand elimina acidul din organism, detoxicam si hranim cu materiale
vitale, atunci tensiunea si colesterolul isi va reveni la valorile normale. Este un proces foarte
simpul si care si da rezultate

Oboseala cronica
Oboseala este unul dintre cele mai des intalnite simptome. Acidul produs de corp si
substantele otravitoare reduc producerea de celule albe in organis si asimilarea mineralelor,
din cauza caruia se reduce capacitatea organismului de producerea enzimelor si hormonilor.
Asta impiedica regenererea celulelor si producerea energiei. Rezultatul este oboseala,
rezistenta redusa si sensibilitate generala. Oboseala este simptomul hiperaciditatii.

Candida si alte ciuperci, infectii bacteriene

Starea acida este locul atragator a ciupercilor, mucegaiului sau a bacterilor.
Atentioneaza ca corpul este in distrugere asa ca ele apar si intervin in distrugere. Acestea sunt
vietati care ne folosesc alimentele, ne iau energia, pedeasupra ne incarca organismul cu
substante nocive, prin asta aciditeaza in continuare organismul. Solutia este: eliminatarea
starii acide, aducerea lor in mediu alcalin, unde bacterile nu pot rezista.

Boli ale pielii, urticarile

Pielea este al trelea rinichi, are rol de filtrare. Corpul elimina acidul si prin piele. Tot ceea ce
se intampli intrerior se reflecta si exterior. Daca este supra producere, pielea nu reuseste sa se
descurce cu eliminarea acidului, apar urticarii sau schimbarea nuantei a pielii (pete).

Daca sesizati unul sau mai multe simptome de mai sus,

inseamna ca corpul dvs se acidizeaza. Daca se
acidizeaza, se afla pe durmul se ditrugere.