Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de drept

REFERAT
LA disciplina:Dreptul Vamal
Cu tema:Subiecții dreptului vamal

Elaborat:Mudrea Ion grupa 1707/6


Coordonator:Maimescu Sava
Doctor în drept:conferențiar universitar

Chisinau 2020
Cuprins
1. Organele vamale ale Republicii Moldova. Atribuţiile lor...........................................................2
2. Persoana fizică şi persoana juridică ca subiecte al dreptului vamal.........................................4
3. Brokerul vamal...............................................................................................................................7
4.Bibliografia:...................................................................................................................................11

1
1. Organele vamale ale Republicii Moldova. Atribuţiile lor.
Subiect de drept în orice ramură de drept este purtătorul anumitor drepturi şi obligaţii, cu care este
împuternicit pentru realizarea intereselor sale, sau pentru îndeplinirea atribuţiilor care sunt puse pe seama
sa într-o anumită sferă a relaţiilor sociale. Astfel subiect a dreptului vamal poate fi considerată persoana
abilitată cu drepturi şi obligaţii în sfera activităţii vamale.
Noţiunea de „subiect de drept” este strîns legată de noţiunea capacităţii juridice, care include atît
capacitatea de folosinţă cît şi cea de exerciţiu. Totalitatea drepturilor şi obligaţiilor ca subiecte a dreptului
vamal depinde de statutul juridic al acestor persoane.
Reeşind din faptul că capacitatea juridică este posibilitatea subiectului de a fi purtător de anumite
drepturi şi obligaţii, subiecţii dreptului vamal pot fi împărţiţi în două grupe:
 Subiecţi generali, prin care înţelegem persoanele fizice şi juridice care nu deţin capacitate juridică
specială în sfera activităţii vamale
 Subiecţi speciali, la care se atribuie organele vamale, reprezentate de colaboratorii vamali, care deţin
capacitate juridică specială în sfera activităţii vamale.
Prin organ vamal înţelegem acel organ al puterii executive care are caracter juridic, activează din
numele statului, este împuternicit cu atribuţii, îsi îndeplineşte funcţiile şi sarcinile în sfera activităţii
vamale şi în alte domenii de conducere cu ajutorul formelor şi metodelor de activitate specifice.
În literatura de specialitate există şi alte noţiuni date organului vamal, ca de exemplu, C.
Sandrovschi menţioneză: „Organele vamale pot fi definite ca organe de stat care îndeplinesc o activitate
executivă şi de dispoziţie într-o sferă specială a conducerii de stat, legată de trecerea peste frontiera vamală
a diferitor mărfuri, mijloace băneşti, mijloace de transport destinate transportului de pasageri şi de
mărfuri”.
Organele vamale din punct de vedere structural şi funcţional alcătuesc un sistem integru, care este
dirijat de aceleaşi principii ca şi activitatea vamală în majoritatea statelor lumii: politica vamală unică,
teritoriu vamal unic, legislaţie vamală unică, aplicarea unui tarif vamal şi ajustarea lui la măsurile de
politică economică.
Organele vamale constituie o parte indinspensabilă al sistemului organelor statale, care fac parte
din latura executivă a acestora, acordîndu-le în acelaşi timp un spectru larg de atribuţii.
Activitatea organelor vamale spre deosebire de celelalte organe statale este universală şi specifică.
Multicomplexitatea dată se manifestă prin funcţiile atribuite organelor vamale, volumul cărora poate să
difere de la stat la stat, însă în consecinţă organele vamale îndeplinesc aceleaşi funcţii administrative, de
ocrotire a normelor de drept, economice, fiscale, statistice, de ocrotire a mediului înconjurător etc..

2
Activitatea vamală în R. Moldova este desfăşurată de organele vamale. Organele vamale sînt
organe de drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi
vamale.
Birourile vamale la rîndul lor se împart în birouri vamale interne şi birouri vamale de frontiera.
După necesitate Serviciul Vamal poate organiza birouri vamale specializatele, (de exemplu în Federaţia
Rusă sunt birouri vamale energetice). La rîndul lor posturile vamale se pot clasifica în: posturi vamale
mixte, mobile, specializate, fixe. La moment în Republica Moldova activează 8 birouri vamale, care includ
în componenţa sa 104 de posturi vamale.
Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sunt determinate de Guvern. Subdiviziunile
subordonate sunt create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. Totodată, Serviciul Vamal
poate crea laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea în scopuri vamale a mărfurilor.
Nici o autoritate publică, cu excepţia autorităţii publice centrale, nu este în drept să modifice
atribuţiile, să impună alte funcţii sau să intervină în activitatea organelor vamale. Succesul în activitatea
organelor vamale se exprimă prin mai mulţi factori, dintre care unul din cei mai principali fiind conducerea
efectivă a acestora, care este realizată prin coordonarea activităţii tuturor sundiviziunilor vamale în vederea
asigurării unei linii de activitate unice, îndreptate la asigurarea intereselor societăţii, cît şi celor statale.
Cît priveşte statutul juridic al Serviciului Vamal şi locul lui în structura administraţiei publice
centrale, el este organul administraţiei publice centrale care asigură securitatea economică a statului,
promovează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova. Serviciul
Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a
Republicii Moldova, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget, dispune de
mijloace (fonduri) speciale, precum şi de resurse obţinute de la activitatea unităţilor din subordine aflate la
autogestiune.
Serviciul Vamal al R. Moldova are misiunea de a promova politica vamală, asigură respectarea
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera
vamală a Republicii Moldova, percepe drepturile de import şi drepturile de export, efectuează vămuirea,
controlul şi supravegherea vamală.
Funcţiile de bază ale Serviciului Vamal constau în asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale,
facilitarea comerţului şi transportului internaţional, reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova, contribuirea la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind
protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, precum şi în realizarea altor obiective
stabilite de Guvern.
Articolul 11. Atribuţiile organului vamal
    Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

3
    a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;
    b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei
în cadrul activităţii vamale;
    c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
    d) apără interesele economice ale statului;
    e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
    f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
    g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
    h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă
la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor
narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor
proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor
mărfuri;
     i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
    j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea
traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
    k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale
speciale;
    l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi
morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu
înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
    m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
    n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la
elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte
autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu;
    p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea
colaboratorilor vamali;
    r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică
originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
    s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea riscurilor;   
t) asigură diseminarea legislaţiei vamale şi accesul la informaţii de interes public;   
u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal şi colaborează cu mediul de afaceri;    v)
exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
4
2. Persoana fizică şi persoana juridică ca subiecte al dreptului vamal.
În legislaţia vamală prin persoană înţelegem orice persoană juridică şi persoană fizică.
Prin persoana care trece mărfuri peste frontiera vamală înţelegem proprietarul mărfurilor, deţinătorul de
mărfuri, precum şi alte prevăzute de legislaţia în vigoare
Persoana fizică ca subiect
Persoana fizică poate fi considerată ca fiind subiect a dreptului vamal deoarece aceasta
efectuează diferite acţiuni de trecere a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,
respectînd legislaţia vamală în vigoare.
Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoanele fizice, ne-o defineşte pe aceasta, ca fiind persoană rezidentă sau nerezidentă care nu
este subiect al activităţii de întreprinzător.
Persoana fizică rezidentă- cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care
dispune de loc permanent de trai în RM, ceea ce se confirmă prin actele:
a) Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova:
b) Paşaportul diplomatic al cetăţeanului Republicii Moldova:
c) Paşaportul de serviciu al cetăţeanului Republicii Moldova :
d) Paşaportul pentru persoanele fără cetăţenie / apatrizi / care domiciliază permanent în Moldova ;
e) Buletinul de identitate al cetăţeanului Moldovei ;
f) Buletinul de identitate pentru apatrizii care domiciliază permanent în Moldova;
g) Permis de şedere pentru cetăţenii străini care domiciliază permanent în Moldova;
Persoana fizică nerezidentă - cetăţean al RM, cetăţean străin sau apatrid care nu face parte din
categoria persoanei fizice rezidente ;
Prin loc permanent de trai înţelegem loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice, cu
condiţia că aflarea acesteia pe teritoriul dat nu este în legătură cu exercitarea obligaţiilor de serviciu sau cu
efectuarea studiilor;
Totodată, în cadrul dreptului vamal persoana fizică urmează a fi clasificată în următoarele
categorii:
1) persoana fizică ce se deplasează peste frontiera vamală în scopuri personale;
2) Persoane ce călătoresc în scop de turism;
3) Persoane care trec peste frontiera de stat în scop de afaceri;
4) Persoane care trec peste frontieră în scop de serviciu.
Persoana juridică ca subiect
Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sunt consideraţi plătitori. Se impune a se arăta
că agenţii economici care desfăşoară o activitate economică, dar nu în scopul de a produce profit, şi
5
anume: fundaţiile sau asociaţiile non-profit, asociaţiile cu caracter umanitar sau cultural, ministerele şi alte
organe ale administraţiei publice centrale şi locale, sindicate şi partidele politice, organizaţii de cult,
federaţii de stat şi particulare, cabinete medicale şi unităţi sanitare sunt scutite de taxele vamale la importul
următoarelor categorii de bunuri:
a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar cultural, sportiv, didactic;
b) mostre fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă şi documentare;
c)alte bunuri prevăzute în legi speciale.
O situaţie deosebită o au şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate, care pot introduce
sau scoate din ţară fără plata taxelor vamale, bunuri destinate uzului oficial al misiunilor şi oficiilor.
De asemenea, legislaţia vamală în vigoare atribuie la categoria de rezidenţi:
a) persoane fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi) care au domiciliul în
Republica Moldova, atestat cu act de identitate corespunzător, inclusiv cele care se află temporar peste
hotare;
b) persoane fizice care practică, conform legislaţiei Republicii Moldova, anumite activităţi, şi anume:
activitate de întreprinzător în baza patentei de întreprinzător şi activitate profesională de avocat sau notar
în baza licenţei respective;
c) persoane juridice (de drept public şi de drept privat) constituite conform legislaţiei Republicii Moldova,
cu sediul în Republica Moldova;
d) reprezentanţe cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente, prin care se subînţeleg orice
subdiviziuni separate ale persoanelor menţionate care le reprezintă şi le apără interesele;
e) întreprinderi şi organizaţii care nu au statut de persoană juridică, constituite conform legislaţiei
Republicii Moldova, cu sediul în Republica Moldova;
f) filiale ale nerezidenţilor, constituite conform legislaţiei Republicii Moldova, cu sediul în Republica
Moldova, prin care se subînţeleg orice subdiviziuni separate ale persoanelor menţionate care exercită
anumite atribuţii ale acestora;
g) misiuni diplomatice, oficii consulare şi alte reprezentanţe oficiale ale Republicii Moldova peste hotare;
la categoria de nerezidenţi sunt atribuiţi:
a) persoane fizice care nu sînt rezidente conform prevederii de la pct.9) lit.a), inclusiv cele care se află
temporar în Republica Moldova;
b) persoane fizice care activează ca întreprinzători sau practică alte activităţi în conformitate cu legislaţia
statelor străine;
c) persoane juridice (de drept public şi de drept privat) constituite în conformitate cu legislaţia statelor
străine, cu sediul peste hotare;
d) întreprinderi şi organizaţii care nu au statut de persoană juridică, constituite în conformitate cu legislaţia
statelor străine, cu sediul peste hotare;
6
e) reprezentanţe înregistrate ale nerezidenţilor, cu sediul în Republica Moldova, prin care se subînţeleg
orice subdiviziuni separate ale nerezidenţilor menţionaţi care le reprezintă şi le apără interesele;
f) filiale cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente, prin care se subînţeleg orice subdiviziuni
separate ale persoanelor menţionate care exercită anumite atribuţii ale acestora;
g) misiuni diplomatice, oficii consulare şi alte reprezentanţe oficiale ale statelor străine acreditate în
Republica Moldova;
h) organizaţii internaţionale, constituite conform tratatelor internaţionale, care beneficiază de imunităţi şi
privilegii diplomatice sau consulare;
i) reprezentanţe ale organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova;

3. Brokerul vamal
Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine
licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, pe principiile
reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte
operaţiuni vamale. Pentru obligaţia vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.
(art 162 CV)
Prin:
reprezentare directă – raportul în care brokerul vamal acţionează în numele şi pe contul unei
alte persoane;
reprezentare indirectă – raportul în care brokerul vamal acţionează în nume propriu, dar pe
contul unei alte persoane;
Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza unui
contract, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, care urmează să prevadă, în mod
obligatoriu, tipul de reprezentare. Contractul menţionat se prezintă organelor vamale la cererea acestora
şi justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul.
Licenţierea activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii
privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale Codului Vamal.
Pentru a primi licenţa pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:
b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal;
b1) să dispună de echipamente informaţionale şi de comunicaţie adecvate utilizării sistemului
informaţional vamal;
b2) să nu săvîrşească încălcări sistematice ale reglementărilor vamale şi/sau fiscale care nu aduc
prejudiciu bugetului de stat;

7
c) să dispună, pentru asigurarea responsabilităţii pentru plăţile vamale calculate, de două milioane lei
sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanţie bancară eliberată pe
numele organului vamal;
d) să corespundă altor cerinţe prevăzute de lege.

Brokerul vamal este în drept să efectueze orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal prevăzute de  lege nu pot fi limitate de
contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă. Brokerul vamal răspunde în faţa
organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în funcţie de tipul reprezentării, pentru acţiunile persoanei
pe care o reprezintă.
Brokerul vamal poartă răspundere pentru încălcarea legislaţiei în vigoare în cazul în care nu va
demonstra că încălcarea se datorează culpei persoanei pe care o reprezintă.
   Brokerul vamal nu este responsabil pentru:
a) nerespectarea condiţiilor destinaţiei vamale alese de către persoana care trece mărfuri şi/sau mijloace
de transport;
b) nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz;
c) efectuarea operaţiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a Republicii Moldova;
d) alte acţiuni care nu pot fi puse în culpa lui.

Brokerul vamal are următoarele drepturi:


a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el;
b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor
de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal;
c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale,
transportarea, operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea
mărfurilor, operaţiunile de ambalare a mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se
pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport;
d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum şi să ia cunoştinţă
de rezultatele cercetării;
e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus;
f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau
mijloacelor de transport declarate.
Brokerul vamal are următoarele obligaţii:
a) să declare mărfurile şi/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislaţia vamală;
8
b) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală şi a celor
stabilite prin legislaţia în alte domenii;
c) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare pentru
vămuire;
d) să asigure depunerea declaraţiei vamale şi a altor acte stabilite prin legislaţia în alte domenii la biroul
vamal competent, prin utilizarea sistemului informtic vamal;
e) să verifice autenticitatea documentelor şi a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, în
dependenţă de tipul de reprezentare;
f) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile şi/sau mijloacele de transport supuse declarării
şi/sau controlului vamal;
g) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport;
h) să determine, conform legislaţiei, valoarea în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport
declarate;
i) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de
legislaţie şi să achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această
plată nu     a fost efectuată de către titularul operaţiunii;
j) să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a mărfurilor şi/sau
mijloacelor de transport la depozitul său provizoriu, precum şi în cazurile stipulate în contractul încheiat
cu persoana pe care o reprezintă;
k) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport
depozitate provizoriu în depozitele pe care le deţine;
l) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor obţinute care constituie secret de stat, secret
comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu sînt destinate publicităţii;
m) să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, care să confirme prestarea serviciilor;
n) să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în privinţa
cărora vămuirea nu este finisată, pînă la punerea în liberă circulaţie sau eliberarea condiţionată a
mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în conformitate cu destinaţia vamală aleasă;
o) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea declaraţiei
vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea
acestei cercetări (expertize) în conformitate cu legislaţia vamală;
p) să păstreze toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate în termenul stabilit de legislaţie;
q) să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaţie privind operaţiunile vamale
derulate;

9
r) să furnizeze organelor vamale informaţia deţinută cu privire la orice încălcare a prevederilor vamale şi
fiscale.

Licenţa se retrage şi în următoarele cazuri:


a) neconformarea, în termenele stabilite, la noile cerinţe de activitate stabilite de legislaţia în vigoare;
b) încălcarea sistematică a legislaţiei vamale şi fiscale;
c) divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege,
constatată prin decizia organelor competente;
d) recunoaşterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilităţii brokerului vamal sau
declararea de către acesta a insolvabilităţii;
e) împiedicarea, de către persoanele cu funcţii de răspundere angajaţi ai brokerului vamal, organelor
vamale sau Camerei de Licenţiere de a efectua controlul.
Informaţia pe care brokerul vamal o primeşte de la persoana pe care o reprezintă poate fi
folosită numai în scopurile prevăzute de legislaţia vamală şi de contract.
Informaţia care constituie secret de stat, secret comercial, alte informaţii oficiale cu accesibilitate
limitată nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal în scopuri personale, nici transmise unor terţe
persoane sau autorităţilor publice (în afară de organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de lege.
Camera de Licenţiere ţine registrul de licenţe ale brokerilor vamali şi asigură publicarea lui
periodică în conformitate cu legea.
Taxa de eliberare/prelungire/reperfectare a licenţei pentru activitatea de broker vamal şi taxa pentru
eliberarea copiei de pe aceasta sînt stabilite de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii
de întreprinzător.

10
4.Bibliografia:
1. Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000;
2. Legea cu privire la serviciul vamal, nr.302 din 21.12.2017;
3. Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, nr.160 din
22.07.2011;
4. Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova de către persoane fizice, nr.1569-XV din 20.12.2002;
5. Aurel Teodor Moldovan, Drept vamal, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006;
6. Ianuș Erhan, Teodor Cîrnaț, Drept vamal comunitar, Chișinău, 2011;
7. Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, “Drept vamal şi fiscal”, Lumina Lex Bucureşti, 2002;
8. Ghenadie Radu, Drept vamal comunitar, curs univesitar, Chişinău, Tacis 2001;
Б. Н. Габричидзe, „Российское таможенное право”, „Норма”, Москва

11

S-ar putea să vă placă și