Tema: Analiza comparativă între fondul monetar

internațional și banca mondială.

Principala diferență între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială constă în scopurile
și funcțiile lor respective. FMI supraveghează stabilitatea sistemului monetar mondial, în timp ce
obiectivul Băncii Mondiale este de a reduce sărăcia oferind asistență țărilor cu venituri medii și cu
venituri mici. Ambele organizații își au sediul în Washington, DC și au fost înființate ca parte a
Acordului Bretton Woods în 1945. Acordul Bretton Woods a fost un sistem monetar și de gestionare
a cursului de schimb care a încercat să încurajeze cooperarea financiară internațională prin
introducerea unui sistem de valute convertibile.
FMI supraveghează stabilitatea sistemului monetar mondial, în timp ce Banca Mondială își propune
să reducă sărăcia oferind asistență țărilor cu venituri medii și cu venituri mici. Pentru a-și menține
misiunea, FMI monitorizează activitatea economică, oferă membrilor instrumente de elaborare a
politicilor și analize și oferă, de asemenea, împrumuturi țărilor membre. Banca Mondială își
îndeplinește obiectivele prin sprijin tehnic și financiar care permite țărilor să implementeze proiecte
specifice, cum ar fi construirea de centre de sănătate sau punerea la dispoziție a apei curate. Alcătuit
din 189 de țări membre, inclusiv Statele Unite, Fondul Monetar Internațional are o misiune
principală de a asigura stabilitatea monetară în întreaga lume, crestere economică. De asemenea, are
ca scop reducerea sărăciei în întreaga lume. FMI își menține misiunea în trei moduri.
În al doilea rând, oferă asistență practică membrilor, oferind factorilor de decizie politică pentru a
ajuta la planificarea politicilor fiscale, la elaborarea legislației fiscale și fiscale, împreună cu
supravegherea economiei prin analize. În cele din urmă, FMI împrumută bani țărilor cu dificultăți în
balanța de plăți Prin acordarea de împrumuturi, FMI ajută țările să dezvolte programe politice care
să rezolve problema balanței de plăți. Dar aceste împrumuturi sunt încărcate cu condiții. Un
împrumut acordat de FMI ca formă de salvare pentru țările cu datorii serioase nu face decât să
stabilizeze în cele din urmă comerțul internațional și, în cele din urmă, duce la rambursarea
împrumutului de către țară la rate de dobândă destul de puternice.
Banca Mondială
Scopul Băncii Mondiale este de a sprijini dezvoltarea economică pe termen lung și de a reduce
sărăcia în țările în curs de dezvoltare economică. Acesta realizează acest lucru punând la dispoziție
sprijin tehnic și financiar. Sprijinul Băncii Mondiale ajută țările să reformeze sectoarele economice
ineficiente și să pună în aplicare proiecte specifice, cum ar fi construirea de centre de sănătate și
școli sau punerea la dispoziție a apei curate și a electricității. Banca Mondială are două obiective
stabilite pentru 2030: încetarea sărăciei prin scăderea numărului de oameni care trăiesc cu mai puțin
de 1,90 USD pe zi și promovarea prosperității comune prin creșterea veniturilor pentru cel mai mic
40% din fiecare țară.
Structura organizatorică a Băncii Mondiale
Președintele Băncii Mondiale provine din Statele Unite - cel mai mare acționar al grupului. Membrii
sunt reprezentați de un consiliu de guvernatori. Puterile sunt delegate pe tot parcursul anului unui
consiliu format din 25 de directori executivi Banca Mondială este formată din cinci organizații
diferite, care își propun toate să îndeplinească misiunea grupului. BIRD acordă împrumuturi
guvernelor cu venituri medii și cu venituri mici, cu încredere. Există 189 de membri ai acestei filiale
a Băncii Mondiale. Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) oferă împrumuturi și dobânzi
fără dobândă celor mai sărace țări din lume. Corporația financiară internațională (IFC) finanțează
investițiile, mobilizarea capitalului și oferă servicii de consiliere întreprinderilor și guvernelor din
țările în curs de dezvoltare economică
Asistența Băncii Mondiale este de obicei pe termen lung, finanțată de țări - în principal cele mai
bogate din lume, care sunt membri ai băncii - prin emiterea de obligațiuni. Împrumuturile băncii nu
sunt utilizate ca un tip de salvare, așa cum este cazul FMI, ci ca un fond pentru proiecte care ajută la
dezvoltarea unei țări subdezvoltate sau emergente și care o fac mai productivă din punct de vedere
economic. Resursele pentru împrumuturile acordate de FMI membrilor săi în condiții non-
concesionale sunt furnizate de țările membre, în principal prin plata cotelor acestora. Cotele sunt
principala sursă de finanțare a FMI. Fiecărui membru al FMI i se atribuie o cotă, bazată în linii mari
pe poziția sa relativă în economia mondială. Resursele totale actuale ale FMI se ridică la
aproximativ 973 miliarde DST se traduc într-o capacitate de împrumut de aproximativ 707 miliarde
DST (aproximativ 1 trilion de dolari SUA), doar resursele membrilor cu poziție externă puternică
sunt utilizate pentru împrumuturi .
Banca Mondială primește finanțarea din țările bogate, precum și din emiterea de obligațiuni pe
piețele de capital ale lumii . Există o taxă de abonament obligatorie, care este echivalentă cu 88,29%
din cota pe care o țară trebuie să o plătească FMI. În plus, o țară este obligată să cumpere 195 de
acțiuni ale Băncii. Dintre aceste 195 de acțiuni, 0,60% trebuie plătite în numerar în dolari SUA, în
timp ce 5,40% pot fi plătite în moneda locală a unei țări, în dolari SUA sau în note negociabile care
nu poartă dobânzi. Soldul celor 195 de acțiuni este lăsat ca „capital apelabil”, ceea ce înseamnă că
Banca Mondială își rezervă dreptul de a cere valoarea monetară a acestor acțiuni atunci când și dacă
este necesar. O țară poate subscrie la alte 250 de acțiuni, care nu necesită plată în momentul aderării,
dar sunt lăsate ca „capital apelabil” . Banca Mondială îndeplinește două mandate: Pentru a pune
capăt sărăciei extreme, prin reducerea ponderii populației globale care trăiește în sărăcie extremă la
3% până în 2030.
România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de
Olanda. Dl. Paul Hilbers (Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul FMI. Fondul are
un reprezentant rezident pentru România din anul 1991. Începând cu luna septembrie
2019, reprezentantul rezident al FMI în România este dl. Nadeem Ilahi.. Cota de participare a
României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38% din cota totală. Puterea de vot a
României este de 19.579 voturi reprezentând 0,39% din total.
Ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară internaţională a fost perfectat în
septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI şi Comisia europeană (COM) un nou acord stand-
by de tip preventiv. Acordul s-a derulat pe 2 ani, având o valoare de 4 miliarde EUR. Scopul
principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în
perioada acordului precedent, a consolida reuşitele acestor iniţiative, a reveni la o creştere
economică robustă şi a spori competitivitatea în vederea adoptării - într-un orizont mediu de timp - a
monedei euro, în conformitate cu programul de convergenţă.