Radu Alina

Sistemul nervos

-Are rolul de a integra organismul in mediul de viața si de a coordona

funcționarea tuturor organelor si parților corpului.
Clasificare:
Dpdv topografic (al locului in corp)
 Sistemul nervos central: 1.maduva spinării
2. Encefal – trunchi cerebral, cerebel, diencefal, emisfere
cerebrale
 Sistemul nervos periferic: 1.nervi
2.ganglioni nervoși (aglomerări de neuroni din afara SNC)
Dpdv functional:
 Sistemul nervos somatic (al vieți de relație)
 Sistemul nervos vegetativ (coordonează activitatea organelor interne)
 Sistemul nervos parasimpatic (functioneaza in situații obișnuite)
 Sistemul nervos simpatic (funcționează in situații limita, de stres, de frica)
Activitatea sistemului nervos se realizează prin acte reflexe sau reflexe.
Reflexul = reacția de răspuns a organismului la acțiunea unui stimul / excitant
din mediul extern sau intern.
Drumul parcurs de reflex, calea anatomica a reflexului se numește arc reflex si
cuprinde 5 componente:
I. Receptor – recepționează stimulii si ii transforma in influx nervos
II. Calea aferenta (senzitiva) – conduce influxul nervos sub forma de excitație
III. Centru nervos = localizat in substanța cenușie a sistemului nervos central.
Primește, analizează, prelucrează excitațiile si elaborează comenzile.
IV. Calea eferenta este motorie conduce comenzile de la centrul nervos la
efector.
V. Efectorul/ org. efector = efectuează comanda

Măduva spinării
- Se afla in canalul vertebral format din suprapunerea orificiilor vertebrelor.
Fiecare vertebra are o gaura sau un orificiu. Din suprapunerea orificiilor rezulta
canal vertebral.
- Se întinde de la gaura occipitala pana in dreptul vertebrei lombara 2, de unde
se continua cu un fir subțire de substanța nervoasa numit fir terminal(este însoțit
de rădăcinile nervilor spinali din regiunile lombara si sacrala, împreuna cu care
formează coada de cal).
Radu Alina

- are forma cilindrica, ușor turtita antero-posterior. In zonele cervicala si toracala

prezinta 2 umflături numite intumescente care corespund zonelor medulare ce
coordonează mișcările membrelor.
- este protejata de trei membrane/ meninge: arahnoida, durahale, piamater. In
ochiurile arahnoidei, intre piamater si arahnoida exista LCR. ( lichidul cefalo-
rahidian).

Structura
In transversala in măduva spinării se observa:
a. Substanța alba dispusa la exterior alcătuită din prelungirile neuronilor in
special axoni organizata sub forma de fascicule (= cordoane ascendente,
descendente si de legătura intre diferite etaje ale măduvei spinării). a.
Substanța alba îndeplinește funcția de conducere.
b. Substanța cenușie = in interiorul măduvei, este alcătuita din corpurile
neuronilor si este organizata sub forma de coarne (litera H) posterioare
sau dorsale – conțin neuroni somatici senzitivi, coarne laterale – conțin
neuroni somatici motorii, coarne anterioare – conțin neuroni vegetativi.

Centrii nervoși din măduva spinării sunt conectați cu receptorii si efectorii

trunchiului si membrelor prin intermediul a 31 perechi de nervi spinali.
Alcătuirea unui nerv spinal:
1. Rădăcina posterioara – senzitiva, aduce informații de la receptorii somatici si
viscerali
2. Ganglionul spinal – pe traseul rădăcinii posterioare, in canalul vertebral,
conține neuroni senzitivi somatici si viscerali.
3. Rădăcina anterioara (ventrala) – motorie, conduce comenzile de la centrii
nervoși spre efectori
4. Trunchiul comun – este mixt, rezulta din alăturarea celor 2 rădăcini pentru a
părăsii canalul vertebral.
5. Ramuri
Radu Alina

Funcții
1. Funcția reflexa = este îndeplinită de centrii nervoși din substanța cenușie.
Reflexele care se închid, adică au centrii nervoși in substanța cenușie a
măduvei spinării, se numesc reflexe medulare si sunt in totalitate reflexe
necondiționate (caracteristici: înnăscute, involuntare, inconștiente,
permanente, se desfășoară după același mecanism toata viața).
a. Reflexe somatice – reflexe mono sinaptice (bineuronale) ex: reflexul
rotulian, anhilean ;
- Polisinaptice ex: reflexele de flexie, extensie,
apărare, mers etc
b. Reflexe vegetative = au centrii nervoși in coarnele laterale; ex:
cardioaccelerator, vasoconstrictor, micțiunii defecației sexuale etc
2. Funcția de conducere = îndeplinită de substanța alba prin căile sau
fasciculele ascendente ale sensibilității sunt conduse excitații către etaje
superioare ale SNC. Prin căile descendente ale motilității sunt conduse
comenzi de la scoarța cerebrala către efectori.

Encefalul
1. Trunchiul cerebral (TC) – bulbul, puntea lui Varolio si mezencefalul
- substanța cenușie este dispusa in interior sub forma
de nuclei separați de fascicule de substanță alba.
a. Nuclei senzitivi = sunt echivalenți coarnelor posterioare medulare.
Primesc informații de la organele de simt
Radu Alina

b. Nuclei motori = echivalenți coarnelor anterioare, comanda mișcări ale

mușchilor din zona fetei, limbii, faringelui
c. Nuclei vegetativi = similari coarnelor laterale; nucleu salivar, nucleu
lacrimal, nucleu gastrosecretor
d. Nuclei proprii = nu prezinta echivalenți la nivelul măduvei si este
reprezentata de centrii respiratori si cardiovasculari
Toți nucleii trunchiului cerebral funcționează automat fiind coordonați de
centrii din etajele superioare ale sistemului nervos central.
Substanța alba este dispusa la periferia trunchiului si printre nucleii de
substanță cenușie si are funcție de conducere.
Centrii nervoși ai trunchiului cerebral sunt conectații cu receptorii si efectorii
de la nivelul capului in special prin 10 perechi de nervi cranieni din totalul din
12 perechi de nervi cranieni.

2. Cerebelul = situat dorsal fata de TC in dreptul bulbului si punții; este

conectat cu TC prin trei perechi de cordoane de substanță alba numite
pedunculi cerebeloși: - inferiori (leagă bulbul de cerebel)
- Mijlocii (leagă puntea de cerebel)
- Superiori (leagă mezencefalul de cerebel)
- Este acoperit aproape total de emisferele cerebrale
- Este format din 2 emisfere cerebeloase unite prin
vermis
- Suprafața cerebelului este brăzdata de numeroase
straturi aproape paralele de adâncimi diferite si
împărțită in lobi, lobuli si folii.
Radu Alina

Din punct de vedere structural substanța cenușie se găsește in 2 locuri: la

exterior formează scoarța cerebeloasa alcătuită din 3 straturi de neuroni, in
interior formează nuclei intracerebelosi.
Substanța alba se găsește doar in interior.
Funcțiile cerebelulului : menținerea echilibrului pe baza informațiilor
primite de la urechea interna; controlează poziția corpului si reglează tonusul
muscular pe baza informațiilor primite de la receptorii din mușchi si articulații;
asigura precizia coordonate de scoarță cerebrala.

3. Diencefal = este dispus superior fata de trunchiul cerebral fiind acoperit

de emisferele cerebrale. Este alcătuit din mase de substanță cenușie,
aglomerări de neuroni: talamus (este stație pe traseul majorității
sensibilităților), hipotalamusul (,,creierul vegetativ”- conține centrii
nervoși ai: termoreglării, setei, foamei, sațietății, poftei de mâncare,
reglarea echilibrului somn-veghe, activității organelor sexuale,
manifestări legate de emoții; in plus unii nuclei produc neurohormoni care
prin intermediul hipofizei ajung la organele corpului, reglându-le
activitatea, funcționarea ), metatalamusul ( stație pe calea sensibilităților
vizuala si auditiva), epitalamusul (conține glanda epifiza).

Emisferele cerebrale (2)

Cele 2 emisfere cerebrale sunt separate prin șanțul interemisferic unite prin
formațiuni de substanță alba (corpul calos). Suprafața fiecărei emisfere cerebrale
este brăzdată de numeroase șanțuri (cele 3 șanțuri adânci : 1. Șanțul central,
rolando; 2. șanțul lateral, silvius; 3. Santul parieto occipital) datorita celor 3
șanțuri rezulta 4 lobi (lobul frontal, parietal, temporal, occipital). Lobii prezinta
alte șanțuri numite sulcuri si dat. acestora sunt delimitați giri cerebrali similari
cu circumvoluțiuni cerebrale.
Substanța cenușie formează la exterior scoarța cerebrala alcătuită din 6
straturi de neuroni. Grosimea scoarței cerebrale este diferita in funcție de rolul
îndeplinit. La baza emisferelor cerebrale substanța cenușie formează nucleii
bazali (corpi striați) . Substanța alba este localizata in interior.
Scoarța cerebrala sau cortexul este delimitata in centrii nervoși sau arii
nervoase care se clasifica astfel:
1. Arii senzitive senzoriale (gustativa, auditiva, vizuala) – aceste arii
primesc excitații de la diferiți receptori. La nivelul lor se formează
senzațiile specifice.
Radu Alina

2. Arii motorii – comanda mișcările voluntare ale corpului. In girul

precentral
3. Arii de asociație la nivelul cărora se realizează prelucrarea complexa a
informațiilor (sinteza, memorarea).