Sunteți pe pagina 1din 8

ECHIPAMENTE DE TRANSFORMARE

TRANSFORMATOARE ŞI AUTOTRANSFORMATOARE DE PUTERE.


GENERALITĂŢI.
Transformatoarele şi autotransformatoarele de putere sunt aparate, fără piese în
mişcare, în care au loc modificarea unor parametri electrici ai energiei electrice primite în
alţi parametri ai energiei cedate.
Transformatoarele şi autotransformatoarele de putere se montează în staţiile
electrice de transformare sau în posturile de transformare şi transformă un curent
alternativ de o anumită tensiune în curent alternativ de o altă tensiune fără ai modifica
frecvenţa.
Transformatoarele şi autotransformatoarele de putere folosite în reţelele de
transport şi distribuţie a energiei electrice sunt de regulă trifazate. Transformatorul
trifazat se poate realiza prin reunirea a trei transformatoare monofazate ale căror
înfăşurări primare, respectiv secundare, se conectează în stea sau în triunghi. Cel mai des,
transformatorul trifazat se realizează însă ca o construcţie unică, având un miez magnetic
unic cu trei coloane. Această construcţie este posibilă datorită faptului că fluxurile
magnetice fasciculare din cele trei coloane formează un sistem trifazat simetric de mărimi
(la alimentare cu un sistem simetric de tensiuni), a căror sumă este nulă în orice moment.
Astfel, nu mai este necesară prevederea unor juguri sau a unor coloane de
întoarcere, pentru închiderea fluxurilor magnetice ale celor trei coloane.
De regulă, transformatorul trifazat se comportă ca trei transformatoare
monofazate în care înfăşurarea secundară aşezată pe o coloană interacţionează numai cu
înfăşurarea primară de pe aceeaşi coloană, cu condiţia ca schema de conexiune a
înfăşurărilor (primare şi secundare) să permită închiderea curenţilor care iau astfel
naştere.
Autotransformatorul de putere se deosebeşte de un transformator prin faptul că în
loc de două înfăşurări are una singură, partea de joasă tensiune fiind reprezentată de o
parte a înfăşurării primare.

TIPURI CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

1
Tipul transformatorului de putere se simbolizează prin două grupuri de litere
despărţite printr-o linioară:
Prima grupă se formează din trei sau patru litere şi indică tipul transformatorului:
Prima literă : T – transformator ;
A – autotransformator ;
A doua literă : T – trifazat ;
M – monofazat ;
A treia literă : U – ulei ;
A – aer ;
A patra literă : S – cu reglaj sub sarcină ;
R – cu transformator de reglaj;
Lipsă – fără reglaj sau reglaj în absenţa tensiunii.
A doua grupă se formează din doua litere şi indică modul de răcire:
Prima litera – circulaţia uleiului N – naturală ;
F – forţată ;
A doua literă – răcirea uleiului L – liberă cu aer ;
S – prin suflare cu aer;
A - prin suflare cu apă
ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORELOR DE PUTERE
Transformatorul trifazat pentru frecvenţă industrială se construieşte din mai multe
înfăşurări aşezate pe un miez feromagnetic închis pentru realizarea unui cuplaj magnetic
foarte strâns.

- Miezul magnetic care serveşte ca circuit pentru fluxul magnetic;


- O înfăşurare PRIMARĂ (1 sau 3 bobine) care se alimentează de la o sursă
de curent alternativ;
- O înfăşurare SECUNDARĂ (1 sau 3 bobine) prin care se alimentează
consumatorii;
- Elemente auxiliare: carcasă (cuvă), borne izolatoare, etc.

RAPORTUL DE TRANSFORMARE ALE TRANSFORMATORELOR DE


PUTERE

2
Raportul dintre tensiunea de la bornele înfaşurării primare şi tensiunea de la
bornele înfaşurării secundare (terţiare) se numeşte raport de transformare (k).
Acest raport este aproximativ egal cu raportul dintre numărul spirelor bobinelor
respective.
u1 w1
Raportul de transformare al transformatorului trifazat : k T  
u 2 w2

unde :
u1
– raportul tensiunilor la borne
u2

w1
– raportul numerelor de spire ale înfăşurărilor
w2

U 1 W AB
Raportul de transformare al autotransformatorului trifazat: k AT  
U 2 W AC

dacă:
U2  U1 – autotransformator coborâtor de tensiune;
U2  U1 - autotransformator ridicător de tensiune.
CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE
După modul de funcţionare, numărul de înfaşurări şi modul de legare a
înfaşurărilor, transformatoarele de forţă pot fi :
- Transformatoare cu două înfăşurări – la care fiecare sistem de tensiune
este conectat la o înfăşurare separată, în paralel cu ea, puterea se transferă
prin inducţie ;
- – la care cele trei sisteme de tensiune sunt conectate la cele trei înfăşurări ;
- Autotransformatoare – care au atât înfăşurări paralele cât şi înfăşurări
serie, înfăşurările paralele (IP) sunt racordate paralel la sistemele de
tensiune, iar înfăşurarea serie (IS) leagă cele două sisteme galvanice între
ele, puterea transmisă (Pt) este transferată atât prin conducţie electrică cât
şi prin inducţie ;
- Transformatoare de reglaj (buster) – la care înfăşurarea serie este înseriată
unui sistem de tensiuni, iar înfăşurarea paralele este în paralel cu celălalt
sistem.

3
Regimurile de funcţionare ale transformatoarelor de putere
Regimul de funcţionare în sarcină a transformatorului
Acest regim de funcţionare se obţine atunci când pe primar se aplică o tensiune
nominală, iar în secundar se leagă un consumator de impedanţă Z.
REGIMUL NOMINAL se obţine atunci când:

U1 = U1N
I1 = I1N U1 W2 Z
I2 = I2N
(I’2 = I’2N)
Ecuaţiile practice de funcţionare:
U 1 = - E 1 + Z 1 I1
U’2 = E’2 - Z’2 I’2 = Z’ I’2
I1 + I’2 = I0
- pierderile Σp = Pω1 + Pω2 + PFe + Psuplimentară
- randamentul η = P2 / (P2 + Σp)
REGIMUL DE FUNCŢIONARE ÎN GOL AL TRANSFORMATORULUI
Ecuaţiile practice de funcţionare:
I0
U10 = - E1 + Z1 I0
U’20 = E’2 U10 U20
I10 = I0

- curentul de mers în gol se mai numeşte şi curent de magnetizare I0 = √ I20a + I20r


- pierderile în cupru se neglijează
- se pot determina pierderile în fier P0 ≈ PFe
- se pot determina numărul de spire din primar şi secundar I0 = (3÷5)% I1N
I0a = 10% I0
I0r = 90% I0
REGIMUL DE FUNCŢIONARE ÎN SCURTCIRCUIT DE EXPLOATARE
AL TRANSFORMATORULUI
I0 I2K

4
U1K
Se obţine atunci când primarul are o tensiune nominală, iar secundarul este în
scurtcircuit.
U1K = U1N
I1K ≈ (20÷30) I1N
I2K ≈ (20÷30) I2N
- datorită pierderilor în cupru creşte temperatura înfăşurărilor şi se arde izolaţia,
ceea ce nu este recomandat;
- transformatoarele de forţă au protecţie cu relee maximale de curent, protecţii
diferenţiale, relee minimale şi siguranţe fuzibile.
Când I1K = 5 I1N şi I2K = 5 I2N atunci celula decuplează transformatorul de la reţea.
FUNCŢIONAREA ÎN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR DE
PUTERE
Condiţii de legare în paralel a transformatoarelor
a. Atunci când sunt alimentate simultan de la aceeaşi reţea primară şi debitează pe
aceeaşi reţea secundară;
b. Atunci când fac parte din aceeaşi grupă de conexiune I = II;
c. Atunci când raportul de transformare este acelaşi KI = KII
d. Atunci când valorile tensiunilor de scurtcircuit sunt aceleaşi UK I = UK II

Fig. 1. Conectarea în paralel a două transformatoare de putere debitând pe


aceeaşi reţea secundară

5
R

T
K1 K2

F F F F F F

FUNCŢIONAREA ÎN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR


TRIFAZATE ATUNCI CÂND UNA DIN CONDIŢII NU ESTE ÎNDEPLINITĂ

a. Rapoartele de transformare nu sunt egale

6
w1 U 1
K   U2I  U2II; U = U2II - U2I;
w2 U 2

U
Ie  ;
Z kI  Z kII

unde:
Ie – curent de egalizare;
Zk – impedanţă la scurtcircuit.
Datorită acestui curent de egalizare, tensiunile secundare devin egale.
În practică, această condiţie admite o abatere astfel încât să fie îndeplinită
condiţia:
kI – kII  0,5% (kI  kII) / 2;
b. Tensiunile de scurtcircuit sunt diferite
UkI  UkII;
condiţia: UkI - UkII  10% (UkI  UkII) / 2;
Pentru a funcţiona optim, transformatoarele de putere mai mică trebuie să aibă
tensiune de scurtcircuit mai mare.
c. Grupele de conexiuni diferite
I = II = 1h = 30;
Două transformatoare care nu au aceeaşi grupă de conexiune nu pot fi cuplate în
paralel, în practică se pot cupla transformatoarele din grupa 12 cu grupa 6 şi grupa 11 cu
grupa 5, cu condiţia să se inverseze două faze la primarul unuia.
Funcţionarea în paralel a două transformatoare prezintă următoarele avantaje:
- evitarea întreruperii cu energie electrică a consumatorilor în cazul defectării
unui transformator;
- randament global al instalaţiei mai bun la diferite încercări.

GRUPELE DE CONEXIUNI ALE TRANSFORMATOARELOR DE


PUTERE

7
Grupa de conexiuni indică modul de conectare a fazelor înfăşurărilor unui
transformator şi prin indicele numeric arată defazajul dintre cele două tensiuni stelate.
Conexiunile trifazate pot fi :
- Conexiuni în triunghi (D, d) ;
- Conexiuni în stea (Y, y) ;
- Conexiuni în zig-zag (Z, z) ;
- Conexiuni deschise (III, iii)
Literele mari se referă la notaţiile bornelor înfăşurărilor de înaltă tensiune IT (D, Y, Z,
III), iar literele mici la înfăşurările de joasă tensiune JT (d, y, z, iii).
În staţiile electrice cele mai răspandite scheme şi grupe de conexiuni ale
transformatoarelor cu două înfăşurări sunt următoarele :
- Yy0-12 – stea – stea cu neutrul scos;
- Yd-11 – stea – triunghi;
- Y0d-11- stea cu neutrul scos - triunghi
La transformatoarele trifazate cu trei înfăşurări în modul cel mai frecvent se utilizează
conexiunile stea – stea cu neutrul scos – triunghi Y/Y0/d – 12 – 11

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU TRANSFORMATORUL


TRIFAZAT DE PUTERE ŞI AUTOTRANSFORMATOR
Fig. 2. Semne conventionale ale transformatoarelor

S-ar putea să vă placă și