Caz clinic

Anemie microcitara hipocroma

Student : Neagu Bianca Maria

Anul 5 seria B gr 17
Pacienta in varsta de 39 de ani, de sex feminin se prezinta cu bilet de trimitere de la MF in
data de 25.01.2021 cu varsaturi, diaree, dureri abdominale si astenie de aproximativ 6 luni.
Pacienta descrie satietate precoce postprandiala si scadere in greutate de aproximativ 8 kg in
6 luni.
Antecedente heredo colaterale: nesemnificative
Antecedente persoanale patologice: 2012- polineuropatie inflamatorie demielinizanta cronica
2014- diabet zaharat tip 1 si tiroidita Hashimoto
ulcer duodenal
menoragie
anemie feripriva
Istoricul bolii: Simptomele au debutat in urma cu 6 luni, prin aparitia satietatii precoce
insotita de varsaturi, dureri abdominale si diaree.
In cadrul examenului obiectiv se observa tegumente palide si edeme ale membrelor
inferioare.
Investigatii de laborator:

TEST REZULTAT VALORI NORMALE

Leucocite 11,8x10^3/uL 4,0-10,5

Eritocite 4,25x10^6/uL 4,20-5,60

Hemoglobina 9.8g/dL 12-14

Hematocrit 32,4% 35-47%

Trombocite 426 x 10^3/uL 150-400

Reticulocite 18 x10^3 /uL 30-100 x 10^3 /uL

 Granulocite 8,2 x 10^3

Monocite 0.9 x 10^3 <1

Bazofile 0 <0,1

VSH 48div/h 0-20

PCR 5 mg /dl sub 5

Leucocitoza: L >10000/µL sau >10×109/L – se datorează de obicei unei creşteri a

numărului de neutrofile sau limfocite; mai rar celelalte clase de leucocite determină creşterea
numărului absolut de leucocite. O creştere proportională a tuturor tipurilor de leucocite se
datorează hemoconcentratiei.Cauze posibile:

● a. Infectiile. O infectie acută tipică se caracterizează printr-o fază de atac neutrofilică,

o fază reactivă monocitică şi o fază de recuperare limfocitico-eozinofilică. In infectiile
cronice poate persista oricare din aceste trei faze. Infectiile virale şi unele infectii
bacteriene (febra tifoidă) nu urmează in mod normal acest curs. Gradul leucocitozei
depinde de severitatea infectiei, varsta şi rezistenta pacientului, precum şi de rezerva
medulară.
● b. Alte cauze de leucocitoză:
○ hemopatii maligne
○ traumatisme/injurii tisulare, de exemplu interventii chirurgicale, necroze
tisulare
○ tumori maligne (in special carcinomul bronsic)
○ toxine, uremie, eclampsie, coma, tireotoxicoza
○ medicamente: cloroform, chinina, factori de creştere etc.
○ hemoliza acută
○ hemoragie acută
○ postsplenectomie

In acest caz, leucocitoza este datorata unei inflamatii nespecifice, fiind de grad usor.

Scăderea hemoglobinei sub nivelurile de referintă determină aparitia anemiei. Hb trebuie

evaluată impreună cu Hct, numărul de eritrocite, indicii eritrocitari şi morfologia celulară pe
frotiu pentru clasificarea anemiei. O valoare normală a concentratiei de Hb nu exclude
anemia datorată hemoragiei acute.

Scăderea hematocritului: – anemie; la un Hct <30% (0.30) un pacient este moderat – sever
anemic.

In acest caz, hb si ht sutn scazute din cauza anemiei feriprive a pacientei.

Trombocitoza tranzitorie – se datorează mobilizării trombocitelor din pool-ul extravascular:
efort fizic, naştere, administrare de epinefrina

Trombocitoza primară:

● Trombocitemia ereditară (rară; autosomal dominantă; mutatie a genei trombopoietinei

de pe cromozomul 3)
● Sindroame mieloproliferative (hematopoieza clonală): trombocitemia esentială,
policitemia vera, leucemia mieloidă cronică, metaplazia mieloidă cu mielofibroză

Trombocitoza secundară/reactivă (productia persistentă a unuia sau mai multor factori

trombopoietici, in special interleukina 6, care actionează asupra megakariocitelor):

● boli infectioase
● boli inflamatorii
● boli maligne
● regenerarea rapidă după hemoragie/anemie hemolitică
● rebound după refacerea post-trombocitopenie
● asplenia anatomică (splenectomie)/functională (de exemplu din siclemie)
● deficitul de fier
● postchirurgical.

In acest caz, trombocitoza este data de deficitul de fier al pacientei.

Număr scăzut de reticulocite (reticulocitopenia): apare in anemii non-regenerative, cum ar fi

deficitul de fier/folat/vitamina B12, aplazia medulară (deficitul persistent de Rt sugerează un
prognostic prost), anemia din bolile cronice, insuficienta medulară (anemia mieloftizica).

In acest caz, nr sczut de reticulocite este dat de deficitul de fier al pacientei.

VSH crescut

● Boli de colagen; este cel mai util test pentru diagnosticul şi monitorizarea arteritei
temporale, artritei reumatoide şi polimialgiei reumatice.
● Infecţii, pneumonii, sifilis, tuberculoză, endocardită bacteriană subacută.
● Boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvină acută, guta, artrita, nefrita, nefroza.
● Boli neoplazice.
● Creşterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemie
Waldenström.
● Intoxicaţii acute cu metale grele.
● Distrucţii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se
pot menţine până la 1 lună).
● Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.
● Anemia acută sau din bolile cronice.

In acest caz, VSH ul crescut al pacientei este datorat anemiei acute.

Testele biochimice:
 TEST VALOARE VALOARE NORMALA

Feritina 9.8 ng/mL 12-137 ng/mL

Saturatia transferinei 14% 20-55 %

Glucoza 356 mg/dL 80-100

Corpi cetonici negativ negativ

Creatinina 0.6 sub 1

sodiu 138 125-135

potasiu 4,6 3-5

calciu 8.5 8.2 – 9.6

fosfor 2,3 2.5-4.5

magneziu 1.6 1.6-2.4

proteinele totale 5,5 6.6-8.7

albumine 3 3.5-5.2

BT 0.2 sub 1

AST 140 <50

ALT 53 <40

B12 210 196-771

FOLATI SERICI 4.2 4.5-34.8

25-OH-VIT D3 9 19,9-79.3

Feritina scazuta: Deşi nu manifestă întotdeauna o relaţie lineară cu depozitele de fier, feritina
este cel mai bun parametru seric de măsurare a depozitelor de fier. In anemia feriprivă
necomplicată, feritina este <12µg/L1. Când este prezentă concomitent o boală
infecţioasă/inflamatorie, feritina serică este mai mare, dar în general <50-60 µg/L1. Feritina
serică scăzută semnifică întotdeauna deficit de fier (latent/clinic manifest), dar sensibilitatea
testului este scăzută, deoarece o valoare normală nu exclude deficitul de fier1.

Pentru diferenţierea anemiei feriprive de anemia din bolile cronice este necesară uneori
efectuarea de teste suplimentare (receptorii solubili de transferină – TfR, indexul TfR/feritină
sau examinarea depozitelor de fier din măduva osoasă, în special când sunt prezente ambele
forme de anemie)6.

In anemia feriprivă secundară hemoragiei acute, feritina serică scade după 1-2 săptămâni.

Coeficientul de saturatie al transferinei sczut in : anemia din bolile cronice (uneori,

transferina poate fi normală) • anemiile sideroblastice (uneori, transferina poate fi normală) •
anemii hemolitice (uneori, transferina poate fi normală) • deficit proteic: malnutriţie sau
pierderi crescute (arsuri, sindrom nefrotic, boli hepatice) • boli hepatice acute •
atransferinemia congenitală.

Hiperglicemia -• diabet zaharat, • boala Cushing, • acromegalie/gigantism, • feocromocitom,•

adenom hipofizar (secretor de hormon de crestere), • hemocromatoza, • pancreatita
acuta/cronica,• neoplasm de pancreas, • glucagonom, • afectiuni renale cronice, • boala
hepatica avansata, • deficienta de vitamina B1 (encefalopatia Wernicke), • stres acut
emotional sau fizic (infarct miocardic, AVC, convulsii);

Proteine totale scazute :

• aport insuficient (inanitie sau malabsorbtie); • ciroza hepatica si alcoolism cronic;

• glomerulonefrite si sindroame nefrotice; • insuficienta cardiaca, • enteropatii cu pierderi de

proteine,

• boala Crohn si colita ulceroasa, • afectiuni dermatologice severe si arsuri, • hipotiroidism.

Transaminaze crescute
• cresterile cele mai mari ale valorilor ALT (de 20 – 100 ori valoarea normala) au fost
decelate in cazul hepatitelor acute virale si toxice (medicamente: tetraclorura de carbon,
acetaminofen)3; valori peste 500 U/L sugereaza acest diagnostic3; in cazul hepatitelor acute
cu virus A, cresterea ALT precede cu doua saptamani instalarea icterului, normalizarea
valorilor ALT se produce dupa circa 3 saptamani; in cazul hepatitelor virale cu virus B sau C,
valoarea ALT prezinta cresteri si scaderi imprevizibile, revenind la valori aproape normale3;
in hepatita cronica persistenta valorile transaminazelor apar intermitent crescute; in hepatita
cronica activa apar cresteri ale ALT, dar nu la nivelul celor din hepatita acuta;
• in icterele obstructive cresterile pot fi mici si tardive; cresterea rapida si marcata (>600 U/l)
urmata de o scadere abrupta in decurs de 12-72 ore este considerata caracteristica pentru
obstructia acuta a ductelor bilare3;
 • in metastazele hepatice se observa uneori cresteri moderate, iar in hepatomul primar nu se
produc modificari remarcabile;

• cresteri moderate se observa si in hepatite alcoolice(<150 U/l), stare de soc, arsuri severe,
mononucleoza infectioasa, leucemie limfoblastica acuta (copii)5, infarct miocardic,
insuficienta cardiaca, eclampsie, hepatotoxice, pancreatita acuta1.

Din cauza proteinelor totale scazute, albuminei scazute, transaminazelor crescute ridica
suspciciunea unei hepatite.

Investigatii suplimentare : -Ac antinucleari

-Ac anti Ro, La, Sm, RNP, Scl70, Jo1, anti-dcADN, antihistone, antinucleosome,
antiribosomal P protein, MPO-ANCA, PR3-ANCA, anticardiolipina, anti-β2-glycoproteina,
lupus anticoagulant

-Ac antigliadina si antitransglutaminaza din suspiciunea unui diagnostic de malabsortie

(clinic diaree, dureri abdominale)

-Ecografie abdominala, endoscopie digestiva superioara ( verificarea ulcerului duodenal )